Sunteți pe pagina 1din 25

CUPRINS

CAPITOLUL 1. Bursa de valori in Romania


1.1 Definirea Bursei de valori..................................................................................2
1.2 Obie!ul bursei de valori..2
1." Condi!iile esen!iale #en!ru $nfiin!area unei burse de valori.............................2
1.% So#ul esen!ial al bursei de valori.......................................................................3
1.& Clasifiarea burselor de valori............................................................................3
1.' Lis!area la bursa...................................................................................................4
1.( Par!ii#an)ii la a!ivi!a!ea bursier*.....................................................................5
CAPITOLUL 2. Bursa de valori Buures!i
2.1 Is!ori......................................................................................................................8
2.2 Insrierea la o!a Burse de valori Buures!i......................................................16
2." Te+niile de o!are................................................................................................20
2.% ,ormarea ursului la Bursa de -alori Buures!i ..............................................21
BIBLIO.RA,I/....................................................................................24
CAPITOLUL 1. Bursa de valori in Romania
1.1 Definirea Bursei de valori
Bursa de valori este una din cele mai importante institutii ale economiei de piata, un
segment al pietei financiare, o piata secundara organizata, transparenta si supravegeata, pe
care se !nceie tranzactii referitoare la valori mo"iliare, derivate ale acestora, "ani.
#alorile mo"iliare $titlurile financiare% care constituie o"iectul principal al
contractelor ce se !nceie la "ursa de valori reprezinta economii financiare, disponi"ilitati
neutilizate ce sunt rediri&ate !n procesul negocierilor catre cele mai productive activitati
economice. Bursa de valori apare ca un regulator al flu'urilor financiare, un stimulator si
diversificator al productiei renta"ile, precum si un detector al productiei nerenta"ile.
(ndiferent de forma ei &uridica, care poate fi de drept pu"lic sau de drept privat, "ursa
de valori functioneaza su" controlul si supravegerea guvernului. )e plan international, !n
cele mai multe state functioneaza "urse de drept privat ca societati pe actiuni. Bursele de
drept pu"lic sunt administratii ale statului cu caracter nelucrativ. Bursa de valori !nfiintata !n
*om+nia !n 1,,4 este o institutie de drept pu"lic.
1.2 Obie!ul bursei de valori
-a "ursa de valori se negociaza.
a% #alori mo"iliare $titluri financiare%. actiuni, o"ligatiuni, "onuri si "ilete de tezaur, titluri de
renta, etc.
"% #alute selective.
c% )roduse "ursiere derivate. contracte futures, optiuni pe marfa, optiuni pe titluri financiare,
optiuni pe valute, optiuni pe indici de "ursa, optiuni pe rata do"+nzii, etc.
/'ista "urse la care o"iectul principal al negocierilor !l constituie actiunile. 0ceste
"urse se mai numesc si "urse de actiuni. 1nele "urse de valori au ca o"iect de activitate
tranzactionarea valorilor mo"iliare pe plan local si acestea sunt "urse locale, necaracteristice
!n comertul "ursier international, altele au un o"iect e'tins la un numar mare de valori
mo"iliare admise la cotare, indiferent de tara emitenta. 0cestea sunt "urse caracteristice, de
reputatie internationala, detin+nd un rol conducator !n tranzactiile "ursiere generale.
1.". Condi!iile esen!iale #en!ru $nfiin!area unei burse de valori
)entru fondarea unei "urse de valori sunt necesare trei conditii.
a% e'istenta !n zona respectiva sau !n apropiere a unor societati anonime de mare anvergura2
"% difuzarea actiunilor si a o"ligatiunilor emise de societatile anonime respective la un numar
mare de actionari2
c% reglementarea &udicioasa a activitatii tranzactionale prin norme legislative imperative cu
privire la codul de conduita, limita participarilor, modul de desfasurare a negocierilor, etc.
2
1.% So#ul esen!ial al bursei de valori
Bursa de valori are rolul principal de a facilita acumularea fondurilor necesare
finantarii activitatii economice si de a diri&a flu'ul fondurilor acumulate spre ramurile
economice cele mai renta"ile. /a !si !ndeplineste acest rol mai ales prin operatiunile de
v+nzare si cumparare de actiuni si o"ligatiuni emise de societatile pe actiuni. 3ei care doresc
sa devina proprietari si sa participe nelimitat la riscuri si "eneflcii cumpara actiuni simple,
cei care nu doresc sa4si asume riscuri si "eneficii nelimitate cumpara actiuni preferentiale cu
un venit fi' si cu un risc minimal, iar cei care nu doresc sa devina proprietari ci numai
creditori, micsor+ndu4si riscul la ma'imum, cumpara o"ligatiuni cu un venit fi' e'primat
procentual si denumit cupon.
5rdinea !n care societatea emitenta distri"uie "eneficiile. "anii rezultaiti din v+nzarea
celor trei feluri de efecte financiare sunt utilizali de societatea emitenta pentru investitii
productive, cumparari de materii prime si materiale, anga&area fortei de munca, plata
gestiunii economice etc. 6n conditiile !n care activitatea economica se desfasoara normal,
rezulta venituri totale care se diminueaza cu costurile de lucru $!n care intra si ram"ursarea
datoriilor% si se o"tine profitul de lucru. 7istri"uirea profitului de lucru se !nscrie !n
urmatoarea ordine de prioritati.
4 se platesc cupoanele la o"ligaliuni2
4 din ce ram+ne se platesc impozitele pe venit sau pe cifra de afaceri2
4 profitul ramas se numeste net si se !mparte !ntre coproprietari, respectiv intre
detinatorii de actiuni.
8i repartizarea profitului net urmeaza o ordine de prioritati.
4 se platesc mai !nt+i veniturile la actiunile preferentiale2
4 restul se !mparte !n doua. pentru plata dividendelor la actiunile simple si pentru
constituirea cotelor de rezerva !n vederea noilor investitii $sau conform statutului%.
1.& Clasifiarea burselor de valori
7in punct de vedere &uridic se disting.
a0 Bursa de valori ofiiala este piata la care se negociaza valorile mo"iliare admise la
cotare. 5peratiunile se desfasoara !ntr4un spatiu special amena&at conform unui regulament
de functionare. 9ranzactiile sunt centralizate si accesi"ile informarii continue a clientilor.
5peratiunile se desfasoara cu e'clusivitate !n cadrul unui mecanism, folosindu4se un
personal specializat !n negocierea tranzactiilor si un personal tenic care se ocupa de
pregatirea negocierilor, evidenta contractelor si urmarirea realizarii lor. 0ccesul !n "ursa este
restrictiv.
Bursa de valori oficiala poate fi.
4 "ursa clasica
3
4 "ursa moderna.
-a bursele de valori lasie se formeaza un curs unic, centralizat, !ntruc+t procesul
negocierilor este supus regulamentului de functionare, adica este diri&at si supravegeat,
preturile fonn+ndu4se pe "aza de licitatie pu"lica.
-a bursele de valori moderne, procesele de negociere sunt automatizate, pe "aza de
mi&loace electronice si computere, !n e'clusivitate sau !n com"inatie cu mi&loace clasice.
b0 Bursa de valori neofiiala este o "ursa cu un acces mai putin restrictiv. )e aceasta piata se
negociaza valorile mo"iliare ne!nscrise la cotarea oficiala. /ste vor"a de societati mici si
mi&locii care doresc sa o"tina fonduri pentru dezvoltare dar nu pot !ndeplini conditiile severe
de admitere la piata oficiala.
)e l+nga acestea, la Bursa neoficiala mai apar.
4 societatile radiate de la cotatia oficiala2
4 societatile !n dificultate, cum sunt cele !n curs de dizolvare si licidare
etc.
0 Pia!a la 1+iseu 2OTC 3 Over T+e Coun!er0 este piata organizata direct !ntre operatori, !n
afara "urselor organizate si care se deruleaza printr4o retea de telecomunicatii. )e aceasta
piata se pot vinde si cumpara valori mo"iliare !n cantitati oric+t de mici si nu numai pacete
de actiuni care sa ai"a la "aza o unitate de masura. )returile, desi se formeaza pe "aza
cursurilor cotate la Bursa oficiala, sunt diferite, variind de la o firma la alta.
1.' Lis!area la bursa
:u orice societate poate sa adere pentru a4i fi cotare la "ursa actiunile si o"ligatiunile,
ci numai aceea care !ntruneste anumite conditii, cerute de legislatia nationala !n materie. 8e
impune o listare a societatilor ce pot fi admise pentru cotare. -istarea se face pe "aza unui
regulament acceptat de consiliul fiecarei "urse.
6n regulamentul de admitere a actiunilor si o"ligatiunilor la cotare sunt stipulate
conditiile ce tre"uie !ndeplinite de societatile solicitante spre a fi admise pentru cotare,
continutul cererii pentru listare si modalitatea de v+nzare a actiunilor si o"ligatiunilor.
Condi!iile de inde#lini!
a% #aloarea pro"a"ila de piata a titlurilor pentru care se doreste 3otarea tre"uie sa fie egala
sau superioara valorii impuse de lege. 8e su"liniaza faptul ca emisiunile ulterioare de actiuni,
dintr4o clasa de&a cotata, nu se mai supun acestor limite.
"% 9itlurile tre"uie sa fie li"er transfera"ile, adica degrevate de orice garantie reala sau
poprire legala.
c% 8ocietatea tre"uie sa fi pu"licat "ilanturile si conturile de profit si pierdere pe ultimii cinci
ani premergatori cererii pentru cotare.
4
d% 3el putin 25; din fiecare clasa de actiuni tre"uie sa fie detinuta de pu"lic alcatuit din
persoane neasociate cu directorii sau cu actionarii ma&oritari.
e% 8olicitantii tre"uie sa pu"lice un document $este un document care sa demonstreze
"onitatea societatii% care sa contina informatii despre titlurile pe care le4au emis si cele pe
care sunt gata sa le emita. 0cesta este folosit ca "aza pentru admiterea la cotare. 8e cere
pu"licarea lui si pentru emisiuni ulterioare, cu anumite modificari specifice, !ndeplinind
functia de prospect pentru su"scriptia pu"lica.
f% 7e regula, actiunile dintr4o noua emisie tre"uie sa se ofere de catre societatea emitenta cu
precadere actionarilor e'istenti, participanti la capitalul sau social, daca nu s4a otar+t de
actionari ca noua emisie sa se faca !n alte scopuri specifice $pentru atragerea unui numar
mare de actionari in afara celor e'istenti%.
g% 8ocietatea tre"uie sa4si informeze actionarii !n scopul ocrotirii intereselor acestora.
8unt de remarcat.
4 lansarea, periodic, de anunturi pu"licitare2
4 pu"licarea anuala a situatiei conturilor conta"ile2
4 prezentarea de rapoarte de analiza economica la &umatatea anului2
4 !ntocmirea unui raport preliminar cu privire la profitul preconizat pe anul
financiar si la investitii, amplasamente, conventii !nceiate, diverse
reglementari de !nsemnatate ma&ora2
4 prezentarea de informatii cu privire la scim"arile !n structura comitetului
director si !n general !n structura aparatului de conducere de "aza2
4 comunicari cu detinatorii de titluri.
<iecare solicitant pentru cotarea la "ursa tre"uie sa numeasca un mem"ru al "ursei ca
garant al cererii de cotare, care sa poata furniza toate informatiile cerute de departamentul
pentru cotatii al "ursei.
1.( Par!ii#an)ii la a!ivi!a!ea bursier*
6n activitatea "ursier= sunt implicate trei categorii de participan>i. investitorii,
emiten>ii de valori mo"iliare ?i intermediarii "ursieri. (ntermediarii "ursieri reprezint= o
categorie de profesioni?ti al c=ror rol este de a realiza ?i !nceia tranzac>ii cu valori
mo"iliare. :u se pot cump=rasau vinde valori mo"iliare pe pia>a "ursiere f=r= a&utorul
intermediarilor. )rin activitatea lor agen>ii "ursei sunt.
4 speciali?ti operativi care realizeaz= direct ?i nemi&locit opera>iuni de "urs= ?i pot fi
grupa>i !n dou= categorii. "ro@eri sau dealeri2
4 speciali?ti neoperativi cu rol de furnizare de informa>ii asupra con&uncturii ?i
oportunit=>ilor deafaceri. 0ce?tia pot fi.
5
anali?ti "ursieri care pot lucra ca anga&a>i ai societ=>ilor de "urs= sau !n firme
proprii2
func>ionari sau anga&a>i ai "ursei cu sarcini de supravegere, urm=rire ?i
control asupraderul=rii opera>iunilor specifice !n incinta "ursei.
8peciali?tii operativi au urm=toarele atri"u>ii.
4 administrarea portofoliilor de valori mo"iliare24 men>inerea unor leg=turi cu
mandatarii acestora pentru derularea tranzac>iilor2
4 utilizarea unor procedee pu"licitare pentru a se face cunoscu>i2
4 !nceierea unor conven>ii !n vederea unor fuzion=ri ulterioare.
6n acela?i timp acestora le sunt interzise o serie de ac>iuni cum ar fi.
4 opera>iuni "ancare !nsemn+nd !mprumuturi cu titluri sau v=rs=minte ale do"+nzilor
din depunerile primite2
4 acceptarea de participa>ii financiare la societ=>ile ale c=ror titluri le negociaz=2
4 opera>ii !n contrapartid= adic= cump=rarea pe cont propriu a titlurilor !ncredin>ate
pentru a fi rev+ndute sau v+nzarea, !n "eneficiu propriu, c=tre investitorii care le
!ncredin>eaz= ordine decump=rare2
4 comer>ul cu opera>iuni de "urs= pentru ei !n?i?i2
4 s= se pun= !n serviciul unei societ=>i la "urs=, ca mem"ru al consiliului de
administra>ie sau cenzor al acesteia2
4 s= dea garan>ii speciale pentru !ndeplinirea opera>iunilor cu care sunt !ns=rcina>i2
4 s= se !nvoiasc= pentru un comision mai mic dec+t cel sta"ilit sau s= fac= "onifica>ie
din acesta2
4 s= fac= opera>iuni "ursiere pentru fali>ii nea"ilita>i sau cei e'clu?i de la "urs= din
diferite motive2
4 s= fac= opera>iuni f=r= aplicarea ta'elor ?i impozitelor cerute de lege2
4 s= e'ecute sau s= !nregistreze opera>iuni !nceiate !n afara "ursei.
6n *om+nia tranzac>ionarea !n cadrul "ursei este monopolul mem"rilor 0socia>iei
Bursei se poate face numai prin intermediul agen>ilor pentru valori mo"iliare autoriza>i ca
agen>i de "urs=. 7o"+ndirea calit=>ii de agent de "urs= are la "az= cererea transmis= de
societatea de valori mo"iliarec=tre "urs= ?i necesit= !ndeplinirea urm=toarelor condi>ii.
4 persoana !n cauz= tre"uie s= de>in= o autoriza>ie vala"il= de Aagent pentru valori
mo"iliareBacordat= de 3:#C2
6
4 s= ai"= v+rsta minim= precizat= prin reglement=rile "ursei2
4 s= fi frecventat ?i promovat testele ?i e'amenele profesionale cerute de do"+ndirea
profesiei de agent de "urs=. 0utorizarea agen>ilor se face de 7irectorul Deneral al Bursei iar
eviden>a tuturor agen>ilor se>ine !ntr4un registru.
E
CAPITOLUL 2. Bursa de valori Buures!i
2.1 Is!ori
)e fundalul unei traditii de peste E0 de ani de "urse de marfuri, care au functionat dupa
modelul "urselor occidentale, istoria *omaniei consemneaza, in anul 1881, aparitia primei
"urse de valori. 0cest fapt s4a datorat ca urmare a adoptarii -egii asupra "urselor,
mi&locitorilor de scim" si mi&locitorilor de marfuri. *ealizata dupa model francez, aceasta
lege reglementa infiintarea, prin decret regal, a "urselor de valori si marfuri.
7esciderea "ursei din Bucuresti, ca urmare a adoptarii acestei legi, a avut loc la 1
decem"rie 1882, in cladirea 3amerei de 3omert din 8tr. 7oamnei, in Conitorul 5ficial al
*omaniei din decem"rie 1882 fiind pu"licate cotatiile "ursiere ale primelor companii
romanesti tranzactionate. /volutia cadrului normativ in domeniul pietei de capital a fost
marcata de urmatoarele etape.
4 anul 1,04 F o noua lege a "ursei in care operatiunile "ursiere sunt mai clar definite si, ca o
consecinta imediata, pu"licul larg este tot mai convins de eficienta plasamentelor in titluri de
valoare2
4 anul 1,2, aduce legea asupra "ursei, cunoscuta ca A-egea CadgearuB, care a reprezentat
unificarea legislativa a regimului "urselor din *omania si, totodata, o a"ordare moderna a
actului legislativ.
7upa inceierea crizei economice 1,2, F 1,33, odata cu refacerea economica, ABursa
de efecte, actiuni si scim" in BucurestiB, cunoaste si ea un curs ascendent, anul 1,3,
reprezentand apogeul perioadei inter"elice. 7e mentionat ca, la momentul anului 1,3,, se
tranzactionau 56 de titluri din domeniul "ancar, al transportului si al asigurarilor.
8farsitul celui de4al ((4lea raz"oi mondial, cu intreaga turnura politica pentru *omania, a
insemnat si sfarsitul pietei de capital si al "ursei de valori. -ovitura de gratie pentru acest
sector economic e'trem de dinamic a constituit4o procesul nationalizarii economiei din 1,48,
care a facut ca prin instaurarea proprietatii de stat, sa dispara produsele specifice. actiunile,
o"ligatiunile corporatiste, titlurile de stat autotone si e'terne $cu ecivalent in lei F aur%.
*evolutia din 1,8,, care a insemnat o cotitura importanta in istoria *omaniei,
accentuata de programul de reforma ce i4a urmat si de necesitatea recladirii pietei de capital si
a institutiilor acesteia, printre care si cea a Bursei de #alori Bucuresti.
1n grup de specialisti din diferite sectoare economice au avut sansa, uneori unica intr4o viata
de om, de a reconstrui aceasta piata, care isi regaseste inceputul in anul 1,,2. )rocesul de
reconstructie nu a fost usor, su" toate aspectele, incepand cu cel legislativ F au fost necesari
doi ani pana la adoptarea -egii 5 G1,,4 privind valorile mo"iliare si "ursele de valori F si
continuand cu cel de educare a pu"licului larg. 0cest proces continua si astazi toti cei
implicati invata zilnic, ceea ce le Bursa de #alori reprezinta o institutie esentiala a economiei
de piata, iar prezenta ei in peisa&ul economic confera un element suplimentar de coerenta
traiectoriei pe care s4a inscris economia romaneasca dupa anii H,0.
144&
7ata de 1 aprilie 1,,5, cand Bursa de #alori Bucuresti se reinfiinta in "aza unei decizii
a 3omisiei :ationale a #alorilor Co"iliare, ca institutie de interes pu"lic cu personalitate
&uridica ce isi desfasoara activitatea pe principiul autofinantarii, va ramane ca un moment de
referinta pentru dezvoltarea pietei de capital din *omania, marcand de"utul formarii pietei
"ursiere si, totodata, concretizarea eforturilor depuse pentru crearea uneia dintre cele mai
importante institutii ale pietei de capital.
(naugurarea oficiala s4a desfasurat la data de 23 iunie 1,,5. 0ritectura noii piete
"ursiere avea la "aza un sistem electronic modern, care acoperea functiile de tranzactionare,
8
compensare4 decontare si registru si care era sustinut de un ansam"lu coerent de regulamente
si proceduri.
)rima sedinta de tranzactionare a avut loc in data de 20 noiem"rie 1,,5.
144'
3el de4al doilea an al Bursei de #alori Bucuresti a constituit, de fapt, primul an real de
activitate. (nteresul societatilor de valori mo"iliare s4a mentinut insa pe un trend crescator,
inregistrandu4se o du"lare a numarului mem"rilor 0sociatiei Bursei $62 mem"ri%2 fenomenul
a fost favorizat de finalizarea procesului de privatizare in masa a societatilor comerciale si a
oportunitatilor oferite de acesta. 3a efect imediat, numarul sedintelor de tranzactionare s4a
marit la doua sedinte pe saptamana.
0nul 1,,6 a fost primul an in care Bursa si4a incercat in primul rand mecanismele de
functionare. acestea si4au demonstrat via"ilitatea. (nsa mediul economic ostil a limitat insa
performantele financiare ale Bursei.
144(
Bursa de #alori Bucuresti a cunoscut un salt semnificativ in dezvoltarea ei. 1,,E fiind
un an al performantei pietei de capital.
0cest an a fost marcat de lansarea in septem"rie a primului indice, B/9, care a
functionat ca un verita"il A"arometruB al activitatii pe piata "ursiera. B/9 a aparut ca urmare
a nevoii unui instrument sintetic de cuantificare a performantelor activitatii pietei "ursiere.
1445
5 ierarizare a elementelor de noutate implementate in cursul anului 1,,8 nu este usor
de facut, insa se poate afirma ca posi"ilitatea prestarii de servicii de custodie pe piata "ursiera
isi are locul de frunte intre acestea.
-una aprilie a anului 1,,8 marceaza lansarea celui de4al doilea indice al B#B,
indicele B/943 care urmareste evolutia pretului tuturor valorilor mo"iliare inscrise la cota
B#B si care alaturi de indicele B/9 contureaza o imagine completa asupra evolutiei de
ansam"lu a pietei.
1444
(mplementarea noului sistem de tranzactionare al Bursei, I5*(J5:, este momentul
crucial al anului 1,,,.
3ooperarea Bursei de #alori Bucuresti cu alte organisme similare capata noi valente
prin inceierea acordurilor de cooperare cu 0tens 8toc@ /'cange, 9o@Ko 8toc@ /'cange si
-ondon 8toc@ /'cange, acestea descizand noi posi"ilitati de natura sa asigure incadrarea
pietei romanesti in tendintele de glo"alizare si cooperare regionala care se manifesta pe plan
international.
7e asemenea, Bursa a fost participant activ la )roiectul de 3ooperare *egionala din
Jona 8ud4/st /uropeana48/3( si a devenit mem"ru al 0sociatiei 7epozitarelor si 3aselor de
3ompensare din 3entrul si /stul /uropei $//3870%, afirmarea institutiei cunoscand un trend
ascendent.
2666
)olitica Bursei privind selectia calitativa a emitentilor ale caror actiuni sunt inscrise la
3ota Bursei s4a accentuat in cursul anului 2000. Bursa si4a concentrat atentia asupra cresterii
standardelor ce tre"uiau indeplinite de catre emitentii de valori mo"iliare pentru admiterea si
mentinerea la 3ota Bursei.
,
)entru a se asigura diseminarea informatiilor despre piata "ursiera s4a proiectat si realizat
cadrul general pentru punerea in functiune a unei platforme care sa asigure Bursei
posi"ilitatea pu"licarii informatiilor specifice in pagina proprie de (nternet.
-a 1 noiem"rie 2000, Bursa de #alori Bucuresti lanseaza primul indice sectorial, B/94
<(. 0cesta reflecta tendinta de ansam"lu a preturilor fondurilor de investitii tranzactionate in
cadrul Bursei.
2661
0 fost constituita L3ategoria )lusB a Bursei si a fost ela"orat un 3od de 3onducere si
0dministrare al societatilor comerciale inscrise la 3ota Bursei. 0cest cod ofera premise
consolidate pentru tratamentul egal si ecita"il al actionarilor, prevede un cadru riguros pentru
asigurarea respectarii si prote&arii drepturilor actionarilor minoritari, detaliaza continutul
drepturilor actionarilor si cresterea responsa"ilitatii administratorilor fata de actionari.
9otodata, anul 2001 a insemnat listarea actiunilor a doua mari societati. Banca
*omana pentru 7ezvoltare F Droup 8ociete Denerale $B*7% si 8ocietatea :ationala a
)etrolului )etrom $8:)%, ceea ce a dus la cresteri spectaculoase ale capitalizarii si volumului
tranzactiilor la Bursa.
0nul 2001 a insemnat si punerea in functiune a unui nou sistem de tranzactionare
destinat in acest moment tranzactionarii instrumentelor financiare cu venit fi', respectiv
o"ligatiunile municipale.
3apitalizarea "ursiera a depasit pragul de un miliard de dolari, reprezentand 3,34; din
)(B4ul anului 2001, iar indicii "ursieri au urmat tendinta generala de crestere, indicele B/9
apreciindu4se cu peste 38,6; pe parcursul anului.
2662
3onsiderata una din cele mai prolifice perioade din istoria sa, in 2002 toti cei trei
indici calculati de Bursa de #alori Bucuresti au atins niveluri ma'ime istorice, rata anuala de
crestere a acestora fiind spectaculoasa.
0nul 2002 a evidentiat faptul ca piata de capital din *omania devine un su"iect de
interes ma&or nu numai pentru investitorii sau analistii financiari, ci si pentru pu"licul larg,
mass4media acordand spatii din ce in ce mai importante comentariilor privind evolutiile
inregistrate pe piata "ursiera. (n aceasta tendinta se remarca articolul dedicat pietei de capital
romanesti, L*ising star defies glo"al gravitKB, aparut in numarul din , ianuarie 2002 al
pu"licatiei L<inancial 9imesB, in care B#B este prezentata ca piata "ursiera care a inregistrat
in anul 2002 cea mai mare crestere dintre primele 5E de "urse de valori din lume.
(n octom"rie s4a semnat la Bucuresti 0cordul de 3ooperare dintre B#B si Borsa
(taliana, iar in luna noiem"rie 0dunarea Denerala a <ederatiei /uropene a Burselor de #alori a
otarat sa acorde B#B statutul de mem"ru corespondent al acestei prestigioase asociatii. 9ot
in luna noiem"rie , B#B a sar"atorit 120 de ani de la infiintarea "ursei de valori in *omania.
266"
Cutarea intr4un nou sediu a adus mai multa vizi"ilitate institutiei "ursiere.
7esciderea oficiala a primei sedinte de tranzactionare in acest sediu a fost realizata de catre
)rimul Cinistru al *omaniei, eveniment ce a avut un impact important in mass4media
romaneasca si a oferit, prin aceasta, mai multa credi"ilitate pietei de capital.
(n acelasi timp, sistemul de tranzactionare dezvoltat de specialistii Bursei de #alori
Bucuresti Lin4ouseB, a fost utilizat in acest an la tranzactionarea o"ligatiunilor, e'istand
o"iectivul de a fi implementat complet in Bursa.
9ot in acest an, Bursa de #alori Bucuresti a devenit mem"ru cu drepturi depline al
<ederatiei /uro40siatice a Burselor de #alori $</08% si a facut pasii necesari pentru
10
mentinerea statutului de mem"ru corespondent la <ederatia /uropeana a Burselor de #alori
$</8/% si la <ederatia (nternationala a Burselor de #alori $M</%. )e linia cola"orarii
internationale cu institutii similare, in luna decem"rie, Bursa de #alori Bucuresti a semnat cu
3entrul din 8aloni@ al Bursei de #alori din 0tena un acord de cooperare pentru crearea la
Bursa de #alori Bucuresti a unui segment de piata LneN mar@etB, destinat emitentilor4
companii nou infiintate dar cu potential de crestere, proiect ce se va desfasura in cursul anului
2004. Bursa de #alori Bucuresti a ela"orat, in cursul anului 2003, un plan de fuziune cu Bursa
/lectronica *asdaO care avea ca scop consolidarea si dinamizarea pietei de capital romanesti,
in perspectiva aderarii tarii noastre la 1niunea /uropeana.
266%
3apitalizarea totala a Bursei de #alori Bucuresti s4a apropiat la sfarsitul acestui an de
pragul de 12 miliarde de dolari si reprezenta peste 1E; din )(B, diminuandu4se astfel
decala&ul fata de pietele "ursiere cele mai avansate ale /uropei 3entrale si de /st.
0nul 2004 a demonstrat ca finantarea prin utilizarea mecanismelor pietei de capital
incepe sa devina si in *omania o alternativa reala la finantarea prin credit "ancar sau prin
reinvestirea profitului.
7aca la inceput doar un numar redus de societati si4au valorificat avanta&ul de a fi
listate la 3ota Bursei si au derulat operatiuni de ma&orare a capitalului social conform
planificarilor, in acest an, tot mai multe companii au ales sa4si finanteze proiectele de
dezvoltare prin noi emisiuni de valori mo"iliare.
7e asemenea, modificarile care au avut loc in acest an pe piata primara a emisiunilor
de o"ligatiuni, unde au aparut cativa emitenti importanti din randul "ancilor comerciale, si
serii de emisiuni cu valori de ordinul zecilor de milioane de dolari evidentiaza, o data in plus,
conditiile optime pentru ca anii urmatori sa aduca mai multe companii pe piata de capital din
*omania si, implicit la 3ota Bursei de #alori Bucuresti.
266&
(n acest an a fost consemnata o premiera pentru piata de capital din *omania.
tranzactionarea la Bursa de #alori Bucuresti a drepturilor de preferinta.
-a Bursa de #alori Bucuresti, inceputul anului 2005 a marcat si e'tinderea platformei
electronice 0*/:0 pentru operatiunile realizate cu actiuni. 8istemul 0*/:0 a fost dezvoltat
Lin4ouseB de catre specialistii Bursei si a fost utilizat pana in prezent doar pentru realizarea
negocierii tranzactiilor cu instrumente financiare cu venit fi'. :oua platforma asigura suportul
tenic pentru derularea tuturor operatiunilor legate de negocierea si finalizarea unei tranzactii
"ursiere. tranzactionare, compensareFdecontare si inregistrare.
0nul 2005 a reprezentat o noua recunoastere internationala a Bursei de #alori
Bucuresti prin lansarea in comun cu Bursa din #iena a indicelui *59P, construit in
conformitate cu principiile <amiliei de (ndici pentru /uropa 3entrala $3/3/%.
9ot in acest an, cu ocazia seminarului organizat de Bursa de #alori Bucuresti,
<ederatia /uro40siatica a Burselor de #alori $</08%, 180(7 si 3entrul (nternational pentru
0ntrepriza privata $3()/% privind LDuvernanta 3orporativa si aplicarea principiilor ei in
cadrul societatilor cotate la BursaB, 8tere <armace, 7irectorul Deneral al Bursei, a lansat
oficial (nstitutul de Duvernanta 3orporativa al Bursei, care isi propune sa fie o scoala pentru
managerii companiilor romanesti. )rin (D3 se deruleaza programe de pregatire legate de piata
de capital, proiecte, seminarii si conferinte destinate ridicarii nivelului de cunoastere al
participantilor la piata de capital si cresterii standardelor profesionale ale managerilor
companiilor.
11
266'
)rima parte a anului 2006 a adus modificari de natura legislativa. autorizarea B#B ca
operator de pia>= de c=tre 3omisia :a>ional= a #alorilor Co"iliare $3:#C%. /miterea
autoriz=rii 3:#C fusese precedat= cu doar c+teva luni !nainte de finalizarea procesului de
fuziune dintre B#B ?i B/*, prin care au fost create premisele restructur=rii institu>ionale a
cadrului de func>ionare a pie>ei "ursiere din *om+nia.
Codific=rile aduse cadrului institu>ional ?i reglement=rilor B#B ?i4au propus s=
creasc= !ncrederea investitorilor ?i companiilor emitente !n mecanismele pie>ei de capital, s=
asigure o cola"orare mai eficient= !ntre toate institu>iile care au responsa"ilit=>i !n derularea
opera>iunilor pe pia>a "ursier=, dar ?i s= contri"uie la armonizarea mecanismelor ?i normelor
adoptate de c=tre B#B cu cele ale principalelor "urse europene. 9oate aceste demersuri au
avut f=r= !ndoiala importan>a lor !n cadrul procesului de evaluare a B#B pe care <edera>ia
/uropean= a Burselor de #alori a realizat4o !n acest an ?i care a avut drept rezultat admiterea
Bursei de #alori Bucure?ti ca mem"ru cu drepturi depline al <ederation of /uropean
8ecurities /'canges. 7ecizia de admitere a B#B !n cadrul acestei importante organiza>ii
europene reprezint= o recunoa?tere a progreselor !nregistrate !n ultimii ani de pia>a de capital
din *om+nia ?i vine s= se al=ture percep>iilor pozitive ale investitorilor ?i emiten>ilor asupra
pie>ei "ursiere, care au f=cut ca ?i !n anul 2006 s= continue tendin>a ascendent= a principalilor
indicatori ai pie>ei reglementate administrat= de c=tre B#B.
India!ori bursieri in 266'7
3apitalizarea total= a pie>ei reglementate a urcat !n anul 2006 cu aproape 40;2
#aloarea medie zilnic= a tranzac>iilor pe pia>a reglementat= a dep=?it !n 2006 pragul de
10 milioane euro2
)e fondul unei volatilit=>i ridicate, indicii B#B ?i4au continuat ?i !n anul 2006 tendin>a
ascendent=2
5"liga>iunile emise de Banca Condial= au du"lat dimensiunea pie>ei instrumentelor
financiare cu venit fi'2
-istarea 9ranselectrica. ()5 de succes al unei companii de stat.
B#B a continuat dezvoltarea relatiilor de cooperare cu "ursele din regiune.
0 semnat in martie 2006 acordul de cooperare cu Miener Borse $MB0D% pentru
dezvoltarea politicii de indici "ursieri si a licentelor pe indicii "ursieri2
(n toamna aceluiasi an, pe 30 noiem"rie 2006, B#B a inceiat cu MB0D un acord de
cooperare privind diseminarea comuna a datelor B#B.
(n noiem"rie 2006, B#B a semnat memorandumul de cooperare cu Bursa de #alori
din 3isinau.
266(
0nul 200E a reprezentat anul de de"ut al Bursei de #alori Bucuresti ca operator "ursier
in cadrul pietei financiare unice europene si implinirea a 125 de ani de la infiintarea primei
institutii "ursiere in *omania, in anul 1882.
/volutiile anului 200E de la Bursa de #alori Bucuresti au stat su" semnul modificarii
perceptiei investitorilor straini asupra economiei romanesti si perspectivelor sale de
dezvoltare. (n conditiile unui mediu financiar international favora"il investitiilor, aderarea
*omaniei la 1niunea /uropeana si scim"area de optica asociata acesteia au fost reflectate
destul de rapid, inca de la inceputul anului, de diversele segmente ale piete financiare
autotone. in prima parte a anului 200E moneda nationala si4a continuat tendinta de apreciere
12
fata de principalele valute, do"anzile din piata monetara inter"ancara au co"orat cu pasi destul
de rapizi, iar indicii pietei "ursiere au atins noi ma'ime istorice. (n a doua &umatate a anului
pietele financiare internationale au intrat insa intr4o perioada de tur"ulente, care au marit
volatilitatea, au ingreunat accesul investitorilor la finantare, au ridicat costul acesteia si au
determinat scaderea apetitului investitorilor fata de risc. /fectele s4au vazut si pe piata
"ursiera romaneasca, unde tendintele conturate in prima parte a anului nu au mai continuat.
Trasa!urile ara!eris!ie #en!ru B-B in 266( au fos! urma!oarele7
3resterea sensitivitatii pietei la procesele care au loc la nivel international.
(nvestitorii straini au devenit mult mai prezenti pe piata "ursiera romaneasca si si4au
crescut semnificativ ponderea pe care o detineau in rula&ul total al pietei din anii
trecuti.
7iversificarea gamei de instrumente financiare oferite. astfel, in luna septem"rie a fost
lansata la B#B piata la termen, iar primele instrumente financiare derivate puse la
dispozitia investitorilor au avut ca activ suport indicii B/9 si B/94<(. 7e asemenea,
pe finalul anului au de"utat tranzactiile cu drepturile de alocare care au insotit
actiunile emise de catre 9ransgaz 8.0. in cadrul ofertei pu"lice primare initiale.
3apitalizarea cumulata a celor doua piete administrate de catre Bursa de #alori
Bucuresti a depasit in 200E, in premiera, pragul de 100 miliarde de lei si a atins la
finalul anului valoarea de 110 miliarde *5:, in crestere cu Q31; fata de nivelul la
care se situa acelasi indicator in urma cu un an.
#aloarea tranzactiilor negociate pe parcursul anului 200E in cadrul celor doua piete
administrate de catre B#B a fost de peste 18 miliarde de lei, cu aproape QE0; peste
rula&ul total inregistrat in anul anterior. Cedia zilnica a operatiunilor "ursiere realizate
pe piata reglementata s4a situat la 55,2 milioane *5:, in vreme ce pe piata *asdaO s4
au realizat in medie tranzactii in valoare de 1E milioane lei pe zi.
*itmurile de crestere inregistrate de capitalizarea "ursiera si de valoarea tranzactiilor
au fost sensi"il mai ridicate in cazul pietei *asdaO, ceea ce arata ca fuziunea realizata
in urma cu doi ani intre Bursa de #alori Bucuresti si Bursa /lectronica *asdaO a reusit
sa aduca un plus de vizi"ilitate pentru titlurile tranzactionate pe piata *asdaO.
(ndicii "ursieri au inceiat anul 200E la valori superioare celor de start, dar su"
ma'imele istorice pe care le4au atins acestia la mi&locul perioadei analizate. cu Q22;
pentru B/9, cu Q32,6; pentru B/943 si cu Q24,8; pentru indicele sectorial B/94<(.
3a o particularitate a anului 200E se remarca faptul ca de aceasta data nu s4a mai
respectat Lpaternul sezonierB cu care in ultimii ani se o"isnuisera investitorii si
o"servatorii pietei "ursiere autotone. valori de tranzactionare mai ridicate in primele
si ultimele luni ale anului, cu o perioada de relativa acalmie pe parcursul lunilor de
vara, nivelurile ma'ime ale liciditatii fiind atinse de aceasta data in perioada mai F
august.
2665
0nul 2008 a reprezentat pentru Bursa de #alori Bucuresti si pentru toti participantii pe
piata "ursiera autotona una dintre cele mai complicate perioade din istoria moderna a pietei
de capital din *omania. 7upa aproape un deceniu in care principalii indicatori si indici ai
B#B au descris o tendinta ascendenta, accentuata si sustinuta in ultimii ani de efectele
asociate procesului de aderare a *omaniei la 1niunea /uropeana, 2008 a fost marcat de
inversarea a"rupta a trendului crescator al cotatiilor si de diminuarea sensi"ila a liciditatii
generale a pietei "ursiere.
13
/volu!ia #rini#alilor india!ori ai #ie!ei in 2665.
3apitalizarea "ursiera a co"orat de la nivelul de aproape 30 miliarde euro la finalul
anului 200E la numai 11 miliarde euro $3apitalizarea este calculata fara /rste Ban@%.
0ceasta s4a intamplat pe fondul deprecierii preturilor actiunilor listate la B#B, si nu ca
urmare a delistarii vreunei companii.
#aloarea tranzactiilor a fost e'trem de redusa pe parcursul anului 2008. 7aca in anul
200E rula&ul total realizat pe pietele administrate de catre B#B a fost de 5,4 milioane
euro, in anul 2008 acesta s4a redus la aproape &umatate. 8caderea valoarii totale de
tranzactionare s4a datorat in primul rand evolutiilor negative ale preturilor, numarul
total de tranzactii si volumul de actiuni care s4au scim"at intre investitori avand un
ritm de scadere inferior celui inregistrat de valoarea de tranzactionare.
)e parcursul anului 2008, pentru indicii B#B au e'istat perioade in care acestia au fost
intens corelati cu cei ai "urselor internationale, cauzand astfel o volatilitate e'trem de
ridicata a pietei autotone. (ndicii B#B au inregistrat pierderi printre cele mai ridicate
dintre pietele "ursiere europene. 0stfel, indicele de referinta al pietei B/9 a scazut cu
E0; su" valoare de start a lunii ianuarie.
8tructura investitorilor a suferit scim"ari in sensul reducerii ponderii investitorilor
straini in totalul rula&elor inregistrate de B#B in 2008.
7esi datele statistice privind liciditatea si evolutiile total nefavora"ile ale cotatiilor
inregistrate pe parcursul anului 2008 au tendinta fireasca de a fi pozitionate in prim4planul
oricarui demers de evaluare a pietei "ursiere, ele nu ar tre"ui totusi sa eclipseze celelalte
evenimente importante pentru piata de capital din *om+nia.
0dmiterea la tranzactionare pe piata reglementata administrata de catre B#B a
primelor actiuni emise de o companie straina, /rste Ban@, incepand cu 14 fe"ruarie 2008.
-ansarea in 4 aprilie 2008 a noii versiuni a sistemului de tranzactionare al B#B, 0rena
DateNaK. 0plicatia 0rena DateNaK are rolul de a asigura la un nivel tenologic superior
scim"ul de informatii intre sistemele intermediarilor si cele ale B#B, prin utilizarea unei
interfete programa"ile 0)( $0pplication )rogramming (nterface%. 0stfel, toate functiile
operatiunilor de tranzactionare din sistemul central devin accesi"ile si se pot integra in
sistemele participantilor, optimizand flu'ul operational cu platformele de tranzactionare on4
line administrate de intermediari si sporind eficienta in utilizarea capacitatii liniilor de
comunicatie dintre sistemul B#B si participantii la piata.
7iversificarea produselor derivate disponi"ile la tranzactionare. astfel, incepand cu 14
aprilie 2008, participantii la piata au dispus si de contracte futures cu activ suport pe actiuni si
pe valute.
-a 1 iulie 2008, B#B lanseaza 2 noi indici. B/94P9 $Bucarest /'cange 9rading
/'tended (nde'% si B/94:D $Bucarest /'cange 9rading /nergK and *elated 1tilities
(nde'%. 8copul acestora este de a reflecta miscarea in piata a preturilor celor mai licide 25 de
companii$inclusiv 8(<4urile%, respectiv a preturilor companiilor al caror domeniu de activitate
principal este asociat cu sectorul economic energie si utilitatile aferente acestuia.
-istarea titlurilor de stat la B#B pe 4 august 2008.
-istarea primului fond pe piata relementata B#B la categoria 5rganisme de plasament
colectiv, in 22 septem"rie 2008.
9ransferul de pe piata *asdaO pe piata reglementata a 5 dintre cele mai licide
companii, in spiritul guvernantei corporative $7afora, 3ondmag, 9ransilvania 3onstructii,
*omcar"on, #es%.
14
-ansarea in 16 decem"rie 2008 a trei noi servicii de date oferite de B#B in scopul
facilitarii accesului participantilor la piata si a pu"licului larg in general la informatii "ursiere.
0ceste servicii sunt. Me" Co"ile $ofera accesul la site4ul B#B in format standard de
telefon mo"il%, Me" <ree Cem"ersip 0pplication $ofera, prin crearea gratuita a unui cont pe
"aza de user si parola, posi"ilitatea crearii unor mecanisme automate de preluare standardizata
a informatiilor "urisere, eliminand astfel efortul propriu de a introduce si intretine aceste date%
si 3orporate 7ata Me" 8ervices $premite preluarea datelor corporative pentru emitentii listati
la B#B%.
2664
7in perspectiva teoriei ciclurilor economice, evolutiile anului 200, din cadrul pietei
reglementate organizata de catre Bursa de #alori Bucuresti par a sugera finalul unui ciclu care
s4a derulat pe parcursul a circa 11 ani. )iata "ursiera a a"sor"it socurile induse de criza, dupa
care a urmat o perioada de revenire. (n 25 fe"ruarie 200,, indicele B/9 a atins un minim
multianual de 1.88E puncte, in timp ce la finalul anului a fost calculat pentru 4.6,1 puncte, cu
62; mai mult peste nivelul de start din urma cu sase ani si cu 14,; peste valoarea minima
atinsa in luna fe"ruarie 200,. 0precierea anuala a indicelui compozit B/943 al B#B $cu
3E,3;% a fost in 200, peste media europeana, pozitionand astfel piata "ursiera din *omania
printre cele mai dinamice din /uropa.
(n conditiile in care anul 200, nu a marcat listarea de noi companii care sa modifice
semnificativ valoarea capitalizarii "ursiere, acest indicator a fost influentat aproape in
e'clusivitate de dinamica preturilor de tranzactionare ale titlurilor de&a listate. 7esi in partea a
doua a anului numarul tranzactiilor a crescut, la nivelul anului 200, valoarea medie zilnica a
tranzactiilor cu actiuni a depasit cu foarte putin pragul de 5 milioane de euroGzi. 3u o
diminuare a liciditatii generale cu 42;, fata de anul precedent, B#B se situeaza in &urul
mediei europene.
7aca anul "ursier 200, ar tre"ui sa primeasca totusi o marca distinctiva, o denumire
care sa4l diferentieze de ceilalti ani de functionare ai B#B, atunci acesta ar putea fi numit
Lanul instrumentelor financiare cu venit fi'B. :umarul total al tranzactiilor cu o"ligatiuni s4a
apropiat in anul 200, de pragul de 1.000 de operatiuni, in conditiile in care rula&ul pe piata
o"ligatara a inregistrat la B#B un record a"solut. peste 300 de milioane de euro. 0cest nivel
este de aproape cinci ori mai mare decat valoarea tranzactiilor cu o"ligatiuni din anul anterior
si se situeaza ciar si peste nivelul ma'im de liciditate care fusese atins in anul 2006.
Re#ere ale #ie!ei in 26647
3ompanii nou listate. <armaceutica *emedia, 35C3C, B5*5C(* )*57,
1nitati de fond. 59) Mise*5, primul fond de investi>ii de tip incis cu capital garantat, fond
constituit !n urma derul=rii unei oferte pu"lice initiale
5"ligatiuni internationale. emisiunea Bancii /uropene pentru *econstructie si 7ezvoltare
5"ligatiuni municipale. 13 noi emisiuni2 prima emisiune de o"ligatiuni emise de o comuna,
respectiv 3omuna 0ninoasa
9itluri de stat. 2 noi emisiuni
Cecanisme de piata. eliminarea suspendarii pietei in functie de variatia indicelui B/9,
calcularea pretului de referinta a&ustat, e'tinderea limitei zilnice de variatie a pretului,
conturile contingente, pregatirea noului model operational, reducerea perioadei de fi'ing,
testarea totala a solutiei de "ac@4up, pregatirea produselor structurate, pregatirea sistemului
alternativ de tranzactionare
)iata la termen. introducerea in premiera a serviciilor de mar@et4ma@ing, *B8 B0:R
*omania devenind mar@et ma@er pe contractul futures /uroG*on.
15
2616
9endinta de revenire a liciditatii pietei actiunilor reflectata si asupra dinamicii
liciditatii celorlalte tipuri de instrumente financiare tranzactionate la B#B2 cea mai
importanta crestere 4 la nivelul pietei instrumentelor financiare cu venit fi'
3 companii provenite de pe *asdaO, admise la tranzactionare pe piata reglementata, 6
emisiuni de o"ligatiuni corporative, o emisiune de unitati de fond, o emisiune de drepturi de
preferinta2
2E ianuarie. cea mai mare valoare total= de tranzac>ionare cu titlurile de stat
!nregistrat= !ntr4o ?edin>= de tranzac>ionare $pe pie>ele de tip 7eal ?i order4driven%. 104,1
milioane *5:.
18 fe"ruarie. record piata derivatelor 4 23 tranzactii, cu un total de 30E contracte
/1*G*5: <utures tranzactionate, din care 164 contracte cu scadenta !n luna martie 2010
8 iunie. listarea Bursei de #alori Bucuresti pe propria piata reglementata la vedere
iulie si august. primele emisiuni de produse structurate listate la B#B emise de /rste Ban@
0D si de *aiffeisen 3entro"an@ 0D
25 noiem"rie. lansarea 0*/:0 P9 4 o platforma pentru societatile de "ro@era&, cu
functionalitati de middle si "ac@4office, care poate fi utilizata atat de clienti care isi
administreaza propriile investitii, cat si de "ro@eri ce admistreaza investitiile clientilor lor
2.2 Insrierea la o!a Burse de valori Buures!i
(nscrierea la cota Bursei de #alori Bucuresti reprezinta permisiunea acordata de Bursa
de #alori unei societati comerciale LdesciseB de a avea valori mo"iliare tranzactionate prin
intermediul mecanismului specific al Bursei.
#alorile mo"iliare pot fi inscrise la cota unei "urse numai daca indeplinesc anumite
cerinte, specificate in cadrul pietei "ursiere.
0ceste reglementari se refera la cerinte pentru admiterea, mentinerea si promovarea la
cota Bursei, documentatia necesara in acest caz, o"ligatiile societatii emitente privind
difuzarea de informatii necesare pentru desfasurarea in "une conditii a tranzactionarii.
3ota Bursei este alcatuita din valori mo"iliare pentru care emitentul a solicitat si i s4a
admis inscrierea la cota. )e piata internationala procedeul de inscriere la cota Bursei
urmareste trei faze.
1. In!omirea dosarului de admi!ere la cota in care emitentul include "lanturile si
conturile de profit si pierdere pe o perioada de 5410 ani. Bursa in functie de
reglementarile fiecarei tari urmareste ca inscrierea la cota sa se realizeze numai pentru
cele mai atractive valori mo"iliare. 7e aceea situatia economica financiara a
emitentului pe termen mediu si lung este primordiala. )entru un emitent inscris la cota
inseamna o recunoastere a fortei sale economice. (nvestitorul are perceptia faptului ca
plasamentul sau sa se realizeze intr4o valoare mo"iliara sigura.
2. /8aminarea dosarului de admi!ere de catre o 3omisie de admitere la 3ota. 0ici se
analizeaza evolutia principalilor indicatori financiari, perspectiva cifrei de afaceri si
gradul de indatorare al firmei emitente. 8e analizeaza masura in care emitentul ce
solicita admiterea la cota indeplineste toate cerintele Bursei privind difuzia actiunilor,
16
emiterea lor si conditiile referitoare la organele de conducere ale emitentilor,
competenta si moralitatea acestora.
3. /8aminarea la sediul emi!en!ului. 5rganele Bursei analizeaza actiunile fi'e, modul
de utilizare a activelor circulante, situatia salariatilor, dotarea cu ecipamente si
perspectivele de investitii.
Centinerea la 3ota Bursei a valorilor mo"iliare incepe odata cu intrarea in vigoare a
deciziei de inscriere a acestora.
0tata vreme cat societatea emitenta ramane listata, ea tre"uie sa se conformeze tuturor
cerintelor formulate de Bursa. 1nele dintre acestea sunt.
a. 8ocietatea tre"uie sa notifice imediat Bursei orice informatie care ar putea crea o falsa
piata ori afecta pretul actiunilor. 7e asemenea, se au in vederea evenimentele
importante si deciziile ce pot afecta pretul valorilor mo"iliare.
". 8ocietatea va inainta Bursei toate rapoartele anuale, semestriale, trimestriale si alte
rapoarte pe care Bursa le solicita in mod regulat, conform procedurilor de mentinere la
3ota.
c. 9a'a de mentinere a listarii platita la fiecare 12 luni de la data listarii.
Bursa are dreptul de a suspenda sau retrage de la cota valorile mo"iliare ale oricarui
emitent daca.
a% emitentul nu respecta conditiile anga&amentului de inscriere si mentinere la cota
Bursei2
"% nu mai poate fi mentinuta sau resta"ilita o piata a respectivelor valori mo"iliare2
c% actionarii decid retragerea de la cota2
d% emitentul nu plateste vreunul dintre comisioanele datorate Bursei in termen de 2
luni de la scadenta2
e% emitentul nu prezinta situatiile financiar conta"ile solicitate, conform principiilor
conta"ile in vigoare.
Bursa are, de asemenea, dreptul de a retrage de la cota valorile mo"iliare ale
emitentului caruia i s4a initiat procedura de faliment. 7ecizia de retragere de la cota apartine
3omitetului Bursei si se poate lua numai cu avizul 3omisiei :ationale a #alorilor Co"iliare.
-a Bursa e'ista doua niveluri de cotare, fiecare cu cerinte specifice. 7aca o societate
nu poate respecta conditiile impuse de nivelul respectiv, Bursa poate retrograda titlurile, de
e'emplu din cadrul primei categorii in cea de4a doua.
)ot fi retrogradate de catre "ursa, valorile mo"iliare din categoria ( in categoria a ((4a
daca.
a. cerintele referitoare la profitul net nu mai sunt indeplinite2
1E
". nivelul miniim necesar de actiuni emise si aflate in circulatie scade su" 1.500. iar
valoarea totala a actiunilor detinute de fiecare actionar scade su" 250.000 lei2
c. nivelul minim necesar de o"ligatiuni emise si aflate in circulatie scade la mai putin de
20; sau numarul de detinatori de o"ligatiuni la ami putin de 800, iar valoarea totala a
o"ligatiunilor detinute de fiecare detinator este su" 250.000 lei.
-a Bursa de #alori Bucuresti, procedura de admitere la cota este reglementata in raport
de structura cotei. 3ota Bursei de #alori Bucuresti este structurata pe urmatoarele sectoare.
1. Se!orul valorilor mobiliare emise de #ersoane 9uridie romane2 acesta cuprinde
doua categorii. categoria a ((4a $de "aza% si categoria (.
accesul la categoria ( se poate realiza fie direct daca se indeplinesc dintr4o data
conditiile de admitere, fie prin promovare de la categoria a ((4a.
(n prezent, 3ota Bursei functioneaza numai cu primul segment, si acesta partial, fiind
inscrise numai actiuni $cota pentru o"ligatiuni nefiind inca formata%.
2. Se!orul obli1a!iunilor si a al!or valori mobiliare emise de a!re s!a!, de catre
autoritati ale administratiei pu"lice centrale si locale si de catre alte autoritati.
". Se!orul in!erna!ional
8ocietatile comerciale pot solicita inscrierea valorilor mo"iliare la 3ota Bursei de #alori
Bucuresti si la prima categorie, ori la cea de "aza, in functie de indeplinirea anumitor cerinte.
)entru categoria de "aza cerintele admiterii sunt.
8a fi realizat o oferta pu"lica primara a valorilor mo"iliare insotita de un prospect de
oferta2
#alorile mo"iliare sa fie inregistrate la 5ficiul /videntei #alorilor Co"iliare2
#alorile mo"iliare sa fie li"er transfera"ile si dematerializate2
8a se furnizeze servicii adecvate catre detinatorii de valori mo"iliare2
8a se furnizeze informatii2
8a se plateasca comisioanele aferente2
8a fie numita o persoana in legatura cu "ursa2
8a se certifice datele furnizate de catre emitenti2
8a se inceie 0nga&amentul de inscriere la 3ota Bursei2
8a fie indeplinite cerintele de liciditate.
18
(n funcie de performantele economico4financiare ale societatii, acestea pot fi
promovate sau direct inscrise la categoria ( a Bursei de #alori Bucuresti.
0ceasta este posi"ila cu indeplinirea unor conditii suplimentare, care se refera la.
perioada de activitate de minim trei ani2
o"tinere de profit net in ultimii doi ani, fara a fi luat in calcul profitul rezultat din
venituri si celtuieli financiare2
persoana de conducere recomandata pentru competenta profesionala si integritate
morala.
Cerin!ele de li+idi!a!e se refera la.
detinerea de catre pu"lic a unui procent de minim 15; din capitalul societatii
emitente2
e'istenta a cel putin 600 de actionari, e'cluzand persoanele de conducere si anga&atii
societatii emitente, fiecare avand o detinere de minim 300.000 lei2
procentul detinut de pu"lic sa nu fie mai mic de E5.000 de actionari.
7ecizia de inscriere la cota Bursei este data de 3omisia de (nscriere la 3ota Bursei.
5data admisa la cota Bursei, societatea va tre"ui sa furnizeze Bursei date referitoare la
actionarii sai, care vor fi introduse in *egistrul Bursei.
7upa admiterea la cota Bursei, societatea comerciala are o serie de o"ligatii privind
furnizarea de informatii care pot avea impact asupra valorilor mo"iliare negociate in ring.
)rin persoana de control, societatea cotata va comunica Bursei informatiile respective.
7upa filtrarea acestora, Bursa le va transmite rapid catre piata, daca considera ca este necesar.
Pasii o!arii la Bursa de -alori Buures!i
3otarea la Bursa de #alori se realizeaza prin parcurgerea mai multor LpasiB si
presupune cooperarea dintre societatea de valori mo"iliare, mem"ra a 0sociatiei Bursei de
valori care initiaza respectivul eveniment si Bursa de #alori Bucuresti.
1. Sele!area soie!a!ii ini!ia!oare
/mitentul va realiza aceasta selectie in functie de activitatea generala desfasurata de
societatile de valori mo"iliare, precum si dupa alte criterii presta"ilite.
2. Inde#linirea erin!elor o!arii
/mitentul si societatea de valori mo"iliare cola"oreaza pentru realizarea documentatiei
necesare cotarii, care va fi inaintata Bursei de #alori Bucuresti.
". -erifiarea inde#linirii erin!elor o!arii
1,
8erviciul /mitenti va verifica indeplinirea cerintelor de acceptare si depunerea
documentelor. (n urma verificarii, acesta adreseaza o recomandare 3omisiei de (nscriere la
cota Bursei.
%. Dei:ia de insriere
(n fata comisiei, societatea de valori mo"iliare initiatoare a procesului prezinta
activitatea si perspectivele de dezvoltare ale emitentului. 3onducerea societatii emitente, care
este prezenta la sedinta ofera informatii suplimentare.
3onducerea 3omisiei constata ca toate cerintele si documentatia necesara sunt
indeplinite si ia decizia admiterii la cota Bursei a emitentului respectiv.
&. Transferul Re1is!rului A!ionarilor
8ocietatea emitente transfera *egistrul 0ctionarilor catre Bursa de #alori $8erviciul
*egistru%
'. Dei:ia de !ran:a!ionare
0ceasta este emisa de 7irectorul Deneral al Bursei, dupa indeplinirea de catre
8ocietate a celor trei conditii cumulative.
(. Informarea #ubliului lar1 si ine#erea !ran:a!ionarii
Bursa, prin comunicate de presa va anunta pu"licului larg data inceperii tranzactionarii
valorilor mo"iliare ale emitentului.
2." Te+niile de o!are
9enicile de cotare se refera la modalitatea de inregistrare a ordinelor "ursiere. /le au
evoluat de la tenica clasica de cotare prin strigare la "ursa informatizata.
)rincipalele tenici de cotare sunt.
a. Co!area #rin s!ri1are, care se realizeaza ver"al si prin semne in L*ingul "urseiB.
)resupune prezenta efectiva a intermediarului la sediul "ursei. (n prezent se mai
foloseste la "ursele asiatice de marfuri.
". Co!area #rin asier, care presupune un "ro@er specializat, care primeste ordine
pentru valoarea mo"iliara gestionata de el si pe care le inscrie intr4un carnet de ordine.
/'ista situatii cand ordinul intra in mecanismul formarii cursului la o limita egala cu
cursul. 7eci apar discrepante intre cererea cumulata si oferta cumulata, ceea ce
impune alocarea in asa fel incat sa se egaleze cererea cu oferta. )rioritatile de e'ecutie
a ordinului la Bursa de #alori Bucuresti sunt.
pretul. ca urmare se va e'ecuta cu prioritate cea mai "una cerere $ordin adresat la cea
mai ridicata limita de pret% si cea mai "una oferta $ordin adresat la cea mai scazuta
limita de pret%2
20
timpul. ca ordinele se e'ecuta pe masura inregistrarii ordinii lor Lprimul venit, primul
servitB2
cantitatea. ordinul adresat pentru o cantitate mai mare.

7aca doua ordine sunt adresate la acelasi pret va fi e'ecutat primul ordin inregistrat,
ca timp.
7aca doua ordine sunt adresate in acelasi timp si la acelasi pret va fi e'ecutat ordinul
pentru cantitatea mai mare.
8e realizeaza o centralizare la anumite intervale de timp sta"ilite de "ro@erul specialist
al ordinelor de vanzare4cumparare, pe "aza caruia el determina cursul.
a. Co!area in+isa, este o tenica folosita in sistemele in care apar dezecili"re ale
pietei. )otrivit acesteia se incearca eliminarea speculatiilor, tocmai in ideea ca astfel de
tranzactii sa nu deran&eze prea mult cererea4oferta. :u se accepta anumite tipuri de
ordine adresate la preturi peste cel mai "un pret de vanzare sau su" cel mai "un pret de
cumparare.
". Co!area #e blouri de !i!luri, sunt contracte de volum mare, dimensiunile
contractelor sunt de natura sa influenteze cererea4oferta. 7e aceea, negocierea
"locurilor se face separat intr4un regim special de tranzactii pentru a nu influenta
pretul.
0ceste tranzactii sunt raportate in mod distinct si aduse la cunostinta "ursei la sfarsitul
zilei.
c. Co!area ele!ronia este specifica "ursei in prezent, cand ordinele se transmit
computerizat, lucru care permite interactiunea ordinelor de vanzare4cumparare si
determinarea ecili"rului pietei.
0ici nu este o"ligatorie prezenta intermediarului la piata "ursei, ordinele fiind
transmise in timp real, in orice mi&loc si incluse in orice sistem de tranzactionare.
Bursa de #alori Bucuresti este o piata electronica.
2.% ,ormarea ursului la Bursa de -alori Buures!i
8e realizeaza, in prezent, prin licitatie la pret unic. (n conformitate cu reglementarile
"ursei, mecanismul este diferit in functie de categoria in care s4a inscris la cota fiecare valoare
mo"iliara si anume.
mecanismul de licitatie la pret unic $Lsingle priceB%, folosit pentru titlurile din
categoria de "aza.
mecanismul de tranzactionare continua $Lcontinuous tradingB%, pentru titlurile listate la
categoria (.
21
(n cazul tranzactionarii valorilor mo"iliare pe piata intermitenta $Lcall mar@etB%, in
care se utilizeaza mecanismul de licitatie la pret unic, sedinta de tranzactionare poate fi
formata din una sau mai multe sesiuni de tranzactionare.
(n cadrul sesiunii de tranzactionare, se disting trei etape.
1. sesiunea principala
2. alocarea2
3. sesiunea suplimentara.
1. Lii!a!ia la #re! uni ; sesiunea #rini#ala
5 piata intermitenta se caracterizeaza prin aceea ca opereaza cu oferte simultane de
vanzareGcumparare, ordinele fiind concentrate si e'ecutate in acelasi timp, adica la momentul
cand titlul face o"iectul tranzactiei este LcematB $call%, adica anuntat spre licitare.
<unctia de colectare a ordinelor si prezentarea lor, centralizata pe piata, ca si
efectuarea negocierilor propriu4zise si inceierea contractelor de "ursa, sunt in sarcina
agentilor de "ursa. 0cestia centralizeaza ordinele primite $in carnete de ordine%, dar nu le fac
cunoscute imediat celorlalti la piata.
)retul valorilor mo"iliare se calculeaza astfel incat sa se ma'imizeze cantitatea de
valori mo"iliare tranzactionate pe "aza ordinelor de "ursa introduse.
7eci, pe pietele LcallB, se formeaza la fiecare strigare un pret unic, numit pret de piata
si toate tranzactiile se inceie la pretul respectiv.
2. Aloarea valorilor mobiliare du#a lii!a!ie
9oate ordinele de cumparare ale clientilor, cu pret mai mare decat pretul de piata si
toate ordinele de vanzare ale clientilor cu pretul mai mic decat pretul de piata vor fi e'ecutate
integral.
5rdinele care au avut pretul specificat egal cu pretul de piata, se vor e'ecuta integral,
partial sau deloc conform repartizarii, pe "aza unui algoritm de alocare.
#alorile mo"iliare ramase sunt alocate astfel.
5rdinele clientilor care au avut pretul egal cu pretul de piata, au prioritate de alocare
fata de ordinele proprii ale mem"rilor2
5rdinele clientilor sunt e'ecutate in ordinea crescatoare a cantitatilor2 daca este
necesara o alocare in cazul a doua sau mai multe ordine cu cantitati egale, se utilizeaza
principiul precedentei $primul venit4primul servit%.
7aca ordinele de "ursa ale clientilor au fost e'ecutate integral, atunci ordinele proprii
ale societatilor mem"re vor fi alocate, aplicandu4se principiul precedentei2 ordinele de
cumparare cu pretul mai mic decat pretul de piata si ordinele de vanzare cu pretul mai mare
decat pretul de piata nu vor fi alocate.
22
". Sesiunea su#limen!ara
0re loc o sesiune suplimentara de tranzactionare, atunci cand au ramas ordine
nee'ecutate, la pretul din sesiunea principala.
(n timpul sesiunii suplimentare, cantitatea de valori mo"iliare in e'ces, vanzare sau
cumparare, va fi tranzactionata numai la pretul de piata calculat in sesiunea principala.
)entru aceasta cantitate de valori mo"iliare in e'ces, pot fi intoduse ordine de sens
contrar, numit la pretul determinat in sesiunea principala.
)retul de piata sta"ilit devine pret de referinta pentru urmatoarea sedinta de
tranzactionare.
(n esenta, tre"uie precizat ca introducerea ordinelor in sistem se realizeaza in
intervalul , F 11, timp in care se afiseaza un pret de piata potential, in functie de ordinele
e'istente de&a in sistem.-a ora 11 se afla algoritmul prin care se determina pretul de piata
pentru actiunile solicitate la vanzare sau cumparare in sedinta respectiva.
7aca e'ista un dezecili"ru intre cerere si oferta, atunci, Bursa va organiza o a doua
sesiune pentru a da posi"ilitatea cresterii numarului de tranzactii ce se vor efectua la acelasi
pret, determinat in prima parte.
7upa ce tranzactiile s4au inceiat, fiecare societate de intermediere primeste raportul
sau de tranzactionare separat, in functie de clienti si ordine proprii, precum si raportul de
decontare cu o"ligatiile societatii rezultate din tranzactii.
23

BIBLIO.RA,I/7
1. NNN."ursadevalori.ro
2. NNN.tmctv.ro
3. NNN.avocatnet.ro
4. ttp.GGNNN.cnp.roGuserGrepositorKGpiataSdeScapital.pdf
5. NNN.Ni@ipedia.com
6. NNN."v".ro
E. ttp.GGNNN.piata4de4capital.roG
8. ttp.GGgenium.roGvalori4"ursaGinde'.tml
24
25