Sunteți pe pagina 1din 33

FIA GRUPULUI VULNERABIL

POPULAIA ROMA
Structura
1. METODOLOGIA ORGANIZARII SI COLECTARII DE INFORMATIE
. DESCRIEREA GRUPULUI VULNERABIL
!. CE S"A REALIZAT PENTRU GRUPUL VULNERABIL#
$. CE SE DORETE S% SE REALIZEZE#
1. METODOLOGIA ORGANIZARII SI COLECTARII DE INFORMATIE
Datele privind grupul vulnerabil POPULAIA ROMA au fost culese ntr-un cadru mai larg
de documentare i colectare de informatie relevanta pentru documente strategice
viitoare legate de perioada 2014 - 2020.
Listam mai jos adrese care vor f utiliate pentru fecare grup vulnerabil i care pot f
interesante pentru colectarea de date din domeniul general al grupurilor vulnerabile si
incluiunii!e"cluiunii sociale # adrese care au fost identifcate prin cautari multiple$
generate si lansate pe mai multe motoare de cautare # google$ googlesearc% &academic'$
bing$ carrotsearc%2.
&(' )etodologia selectiei de termeni. *autarile au fost organiate pe termenii-c%eie ai
+,-.L/),01.L.( 2/+L/),01.L.( ,.+32,/0 4( /L *305(L(.L.( de stabilire a unor
dispoi6ii comune privind 7ondul european de devoltare regional8$ 7ondul social
european$ 7ondul de coeiune$ 7ondul european agricol pentru devoltare rural8 i 7ondul
european pentru pescuit i afaceri maritime$ care fac obiectul cadrului strategic comun$
precum i de stabilire a unor dispoi6ii generale privind 7ondul european de devoltare
regional8$ 7ondul social european i 7ondul de coeiune i de abrogare a +egulamentului
&*,' nr. 109:!200;
1
.
&((' /u fost organiate cautari cu urmatorii termeni< (ncluiune activa$ comunitati
marginaliate$ integrare comunitati marginaliate$ +ecomandarea *omisiei din :
octombrie 2009$ incluiunea activa a persoanelor e"cluse de pe piata muncii$ orientarile
privind ocuparea fortei de munca$ strategie nationala de reducere a saraciei$ politici de
reducere a saraciei$ e"cluiunea sociala la nivel national$ 2rogramul 0ational de reforma #
aici cautat gruprui vulnerabile si centrat pe persoane varstnice$ e"tindere oportunitati de
angajare pentru gruprui defavoriate$ repreentare cartografca teritoriala 0.15 : pentru
grupurile marginaliate si defavoriate$ parteneri sociali la elaborarea strategiilor de
incluiune activa$ ingrijirea reidentiala$ ingrijirea baata pe comunicare$ combaterea
segregarii.
2
&(((' /D+,5, pentru cautarea online-cadru in domeniul problematicii grupurilor
vulnerabile<
%ttp<!!===.mmuncii.ro!ro!;29-vie=.%tml &+aport8ri privind incluiunea social8$
ultimul document - 1;.0:.2011 - +aport incluiune sociala 2010 '
%ttp<!!===.economiesociala.anr.gov.ro!pdf!/ctivitatea2!cercetarea>in>comunitatile
>locale.pdf
%ttp<!!===.cnpv.ro!asistenta-sociala-si-egalitate-sanse-?.pdf
%ttp<!!===.scribd.com!doc!??49:029!1;!5trategia-0a@*?@/:ional@*4@9:-/nti-
@,2@90@A:-5@*4@9:r@*4@9:cie-@*?@A7i-2romovare-a-(ncluiunii
%ttp<!!===.dae.gov.ro!articol!A;1!strategia-europa-2020-la-nivel-na-ional
1
%ttp<!!ec.europa.eu!regional>policB!sources!docoCc!oCcial!regulation!pdf!2014!proposals!regulation!general!ge
neral>proposal>ro.pdf
2
+eultatele cautarii pentru termenii c%eie e"trasi din continutul *ontractului de 2arteneriat si din +egulament
&p. 14A' sunt organiate in documente separate.
1
%ttp<!!===.tineribasarabeni.com!2010!0A!europa-2020-lupta-impotriva-saraciei-
sau-deja-vu!
%ttp<!!===.mmuncii.ro!pub!imagemanager!images!fle!Domenii!(ncluiune@20si
@20asistenta@20sociala!2roiecte>cu>fnatare>e"terna!;@20-
@20+aportul>0ational>25(5>fnal.pdf
%ttp<!!===.google.ro!urlDsaEtFrctEjFGEparteneri@20sociali@20incluiune
@20activa@20grupuri
@20defavoriateFsourceE=ebFcdE1FvedE0*HIJ7j//FurlE%ttp@:/@27
@27ec.europa.eu@27social@27Hlob5ervlet@:7doc(d@:D2?;:@2;lang(d
@:DroFeiE152G1oLo/cf0%/eKs+D=FusgE/7Jj*0,?4;)r3vdLD0-M*LNo2K;
+.-Knj/
%ttp<!!===.google.ro!urlDsaEtFrctEjFGEparteneri@20sociali@20incluiune
@20activa@20grupuri
@20defavoriateFsourceE=ebFcdE1FvedE0*HIJ7j//FurlE%ttp@:/@27
@27ec.europa.eu@27social@27Hlob5ervlet@:7doc(d@:D2?;:@2;lang(d
@:DroFeiE152G1oLo/cf0%/eKs+D=FusgE/7Jj*0,?4;)r3vdLD0-M*LNo2K;
+.-Knj/
%ttp<!!===.presidencB.ro!static!ordine!550+!550+.pdf
%ttp<!!===.ne=spad.ro!37,+1,-D,-).0*/-2,01+.-2,05(30/+($1O4A41.%tml
%ttp<!!===.scritube.com!stiinta!stiinte-politice!51+/1,-(/-D,NM3L1/+((-
D.+/H(L,A2OA2.p%p %ttp<!!eur-le".europa.eu!Le".ri5erv!Le".ri5erv.doD
uriE3P<L<2009<:0O<0011<0014<+3<2D7
%ttp<!!eurle".europa.eu!Le".ri5erv!Le".ri5erv.doD
uriE3P<L<2010<:09<004;<00?1<+3<2D7
%ttp<!!===.mmuncii.ro!pub!imagemanager!images!fle!+apoarte-
5tudii!2A090Oraport.pdf
%ttp<!!===.adrcentru.ro!Document>7iles!*D+5edinte!00000A::!jjB?u>0.10.1@202
+/3-2-august-2010.pdf
%ttp<!!===.mmuncii.ro!pub!imagemanager!images!fle!+apoarte-
5tudii!2A090Oraport.pdf
%ttp<!!===.oportunitati-apuseni.ro!fondul-social-european.%tml
%ttp<!!===.stpsudmuntenia.ro!docs!prao@20sud@20muntenia@20200A-2011@20-
@20proiect.pdf
%ttp<!!===.runv.ro!docs!7inantari1ransilvaniade0ord.pdf
%ttp<!!===.fsesudest.ro!2O1>2+/3>200A-
2011>512>5,>varianta>fnala>cu>coperta.pdf
%ttp<!!===.ier.ro!documente!formare!2iata>muncii.pdf
%ttp<!!===.mmuncii.ro!pub!imagemanager!images!fle!Domenii!(ncluiune@20si
@20asistenta@20sociala!,venimente!2?090A*luj>QQauben.pdf
%ttp<!!eure".europa.eu!Le".ri5erv!Le".ri5erv.doD
uriE3P<*<2010<212,<002:<00:1<+3<2D7
%ttp<!!economiesociala.info!uploaded>fles!:01210@20+aport@20de
@20cercetare>economie@20sociala@20in@20+o.pdf
%ttp<!!economiesociala.info!uploaded>fles!:01210@20+aport@20de
@20cercetare>economie@20sociala@20in@20+o.pdf
%ttp<!!===.amosne=s.ro!2rimaria>5ectorului>2>invata>somerii>cum>sa>si>gaseasc
a>un>loc>de>munca-2A-OOA?9.%tml
%ttp<!!===.ruralestbacau.ro!=p-content!uploads!2011!02!studiu-varstnici-
%ttp<!!===.google.ro!urlDsaEt F rctEj F GEparteneri@20sociali@20incluiune
@20activa@20grupuri
@20defavoriate F sourceE=eb F cdE1 F vedE0*HIJ7j// F urlE%ttp@:/@27
@27ec.europa.eu@27social@27Hlob5ervlet@:7doc(d@:D2?;:@2;lang(d
@:Dr
o F eiE152G1oLo/cf0%/eKs+D= F usgE/7Jj*0,?4;)r3vdLD0-M*LNo2K;+.-
Knj/
%ttp<!!===.caritas-satumare.ro!ne=s.p%pDidE11
%ttp<!!===.cnpv.ro!,"cluiunea>varstnicilor>2010>versiunea2.pdf
2
2010.pdf %ttp<!!===.fonduri-structurale.ro!detaliu.asp"De(DE1?2OFtE5tiri
%ttp<!!===.fsenordest.ro!H(HL(31,*/!2+/3>0,>2010.pdf
%ttp<!!===.stpne.ro!documente!2+/3(5@20fnal@20200A-2011.pdf
%ttp<!!eurle".europa.eu!Le".ri5erv!Le".ri5erv.doD
uriE*,L,L<:2009Q09;O<+3<Q1)L
%ttp<!!===.catalactica.org.ro!proiecte>in>derulare.%tml
%ttp<!!===.mmuncii.ro!pub!imagemanager!images!fle!Domenii!(ncluiune@20si
@20asistenta@20sociala!,venimente!2?090A5inaia>1imisoara.pdf
%ttp<!!observator.sas.unibuc.ro!=p-content!uploads!2011!01!Diagnostic-e"clus-de-
pe-piata-muncii.pdf
%ttp<!!===.agentiaimpreuna.ro!fles!publicatii!O-2olitici>de>incluiune>+3-p-ro.pdf
%ttp<!!===.fsenordest.ro!H(HL(31,*/!2+/3>0,>2010.pdf
%ttp<!!===.ifes.ro!docs!(rinaHadea-))725-D2(5.pdf
%ttp<!!===.stpne.ro!documente!2+/3(5@20fnal@20200A-2011.pdf
%ttp<!!===.agentiaimpreuna.ro!fles!publicatii!O 2olitici>de>incluiune>+3-p-ro.pdf
&(M' /D+,5, 2,01+. */.1/+,/ 52,*(7(*/ -+.2.L.( M.L0,+/H(L RPOPULAIA ROMAS
%ttp<!!===.anr.gov.ro!site!planurile>deceniu.%tm
%ttp<!!===.anr.gov.ro!docs!deceniul!deceniului>de>incluiune>a>romilor>in>domeni
ul>sanatatii.pdf
%ttp<!!===.anr.gov.ro!docs!deceniul!deceniului>de>incluiune>a>romilor>domeniul>
ocuparii.pdf
%ttp<!!===.anr.gov.ro!docs!deceniul!deceniului>de>incluiune>a>romilor>domeniul>
locuirii.pdf
%ttp<!!===.anr.gov.ro!docs!deceniul!deceniului>de>incluiune>a>romilor>dom
niul>educatiei.pdf
%ttp<!!===.osf.ro!en!publicatii.p%p
%ttp<!!edu.presidencB.ro!upload!raport>edu.pdf
%ttp<!!europa.eu.int!comm!emploBment>social!local>emploBment!inde">en.%tm
%ttp<!!romaeducationfund.%u!
%ttp<!!===.anr.gov.ro!%tml!Deceniul>1.%tml
%ttp<!!===.sgg.ro!inde".p%pDidE:;$49$0$0$1$0
%ttp<!!===.acrr.ro!do=nload!publicatii!DecadeKatc%-2010-+3.pdf
%ttp<!!===.anr.gov.ro!%tml!Hiblioteca.%tml
%ttp<!!strategia.ncsd.ro!
===.anr.gov.ro!...!2+3+3)(>>*omunitatile>de>+omi>din>+oman...
===.mmediu.ro!vec%i!devoltare>durabila!sndd.%tm strategia .ncsd.ro!docs!sndd-
fnal-ro.pdf
%ttp<!!===.anr.gov.ro!%tml!2olitici>2ublice.%tml$ /. ,duca6ie$ H. 3cupare$ *.
58n8tate$ D. Locuire$ ,. *ultur8$ 7. (nfrastructur8 social8$
%ttp<!!===.anr.gov.ro!%tml!2olitici>2ublice.%tml
%ttp<!!===.acrr.ro!inde".p%pDpageEstireFid>stireE122
===. romani criss.org!...!*omentarii@20cu@20privire@20la@205trat...
===.anr.gov.ro!docs!...!*adrul@20general@20al@20strategiei.pdf
===.presidencB.ro!static!*2/+5D+>raport>e"tins.pdf
===. unicef .ro!Ffles!g%id>absenteism.pdf
===.ardor.org.ro!content!ro! educatia >interculturala.pdf;===.scribd.com!doc!;:00
9?20! educatia -interculturala
%ttp<!!unpan1.un.org!intradoc!groups!public!documents!.01*!.02/001;041.pdf
%ttp<!!===.edu.ro!inde".p%p!pressrel!122AA
%ttp<!!===.scribd.com!doc!?4O;A?9O!educatia-interculturala
===.sgg.ro!docs!7ile!.22!doc!2011- strategie -incluiune.pdf
===.agentiaimpreuna.ro!fles!...!,valuare>programe> romi .pdf
===.acrr.ro!do=nload!publicatii! DecadeKatc% -2010-+3.pdf
:
&M'. (051+.*1(.0( de utiliare pentru 7(T/ D3*.),01/+U R-rupul vulnerabil 232.L/1(/
+3)/S
1. 7ia documentar8 trebuie privit8 ca reultat al unei activitati de *3L,*1/+, i
3+-/0(N/+, D, (073+)/1(, n domeniul specifc al acestui grup vulnerabil.
2. *a material documentar$ 7ia grupului vulnerabil POPULATIA ROMA propune o
Q/+1/ *30*,21./L/ T( D, (D,( privind preen6a subiectului de referin68 n spa6iul online
# documente publice de diferite categorii &strategii na6ionale!regionale!europene'$
propuneri sau analie de politici publice$ studii ale institu6iilor publice i ale specialitilor
din afara acestora care se refer8 la subiectul fei documentare$ c8r6i i articole din
reviste de specialitate$ resurse web europene$ legisla6ie na6ional8!european8$ %ot8rVri i
deciii ale institu6iilor na6ionale!europene etc.'.
:. Dat8 find aceast8 diversitate de resurse de informa6ie$ Fia documentar propune 3
axe de organizare a e"traselor$ citatelor$ datelor i informa6iilor de diferite tipuri # 1.
Descrierea grupului vulnerabil$ 2. *e s-a realiat pentru grupul vulnerabil$ :. *e se
propune pentru grupul vulnerabil.
4. /dresele =eb care se refer8 la informa6ia # cadru organiat8 prin c8ut8ri ncruciate ce
urmaresc concepte c%eie &e". incluiune-e"cluiune$ marginaliare$ e"cludere de pe piata
fortei de munca etc.' i adresele care se refer8 la informa6ia specifc8 grupului vulnerabil
# subiect al acestei 7ie documentare au fost verifcate ultima dat8 n 1:.11.2011.
?. /dresele repreint8 fe linI-uri directe c8tre surs8 &*1+L W *licI'$ fe denumiri ale unor
resurse =eb la care se poate ajunge prin copierea adresei &5elect W *opB' i inserarea ei
in motorul de cautare$ pentru caul n care$ de e"emplu$ se citeaa ca sursa un document
pdf # e". inserarea documentului citat in motorul de cautare ===.google.ro$ sau pe alt
motor de cautare utiliat.
2reentul document repreint8 o colec6ie de date i informa6ii despre problematica
-rupului vulnerabil 2opula6ia roma din +omVnia.
78r8 a se pretinde un studiu aplicat ori teoretic cu privire la aceast8 problematic8$ Fia
Grupului vulnerabil Populaia Roma are drept scop oferirea de informa6ii care s8 creasc8
relevan6a acestui grup vulnerabil i a nevoilor lui specifce pentru documente strategice i
de politici publice$ strategii i planuri de devoltare cum este 2lanul 0a6ional de
Devoltare 2014-2020.
(nforma6iile colectate de la institu6ii nonguvernamentale in domeniu au fost structurate
pe o logic8 tripartit8$ conform modelului anuntat anterior # descrierea proflului de grup
vulnerabil$ realiarile anterioare anului 2011 si propuneri ce se regasesc in documente ale
institutiilor publice$ alaturi de propuneri ale institu6iilor i organia6iilor
nonguvernamentale care i defnesc activitatea n aceast8 arie de interes public.
4
. DESCRIEREA GRUPULUI VULNERABIL
2.1. D/1, statistice comparative - +ecens8mintele din 1AA2 # 2002
:
*onform statisticilor ofciale &date (nstitutul 0a6ional de 5tatistic8$ 2002' romii repreinta
al treilea grup etnic din +omania$ dupa romani si mag%iari. (n2002$ data ultimului
recensamant ?:?.140 de persoane s-au identifcat ca find de etnie roma$ ceea ce
repreinta 2$4O@ din totalul populatiei la acea data. 1otusi$ majoritatea cercetatorilor
considera datele de recensamant ca find lipsite de acuratete in ce priveste colectarea
datelor despre etnicii romi. )otivul este simplu< identitatea de rom!tigan este una
stigmatiata si de multe ori romii prefera sa nu isi declare aflierea etnica.
+ecens8mVntul din anul 1AA2 indicX preenta a 409.A2: de romi n +omVnia &1$9?@ din
popula6ie'$ cel din anul 2002 indicX cifra de ?:?.000 &2$?@ din popula6ie'$ (ncepand din
1AA2 au fost cateva incercari de a realia o estimare a numarului de romi din +omania. (n
1AA9 in cadrul cercetarii realiate de catre (nstitutul de *ercetare a *alitatii Mietii &Namfr
si Namfr$ 2001' numarul estimate al romilor a fost de 1.?1?.000 &auto-identifcare'$ ceea
ce repreenta ;$A@ din populatia tarii. 1endin6a de cretere se reg8sete atVt n mediul
urban &de la 1$:@ n 1AA2 la 1$9@ n 2002'$ cVt i n mediul rural &de la 2$:@ n 1AA2 la
:$2@ n 2002'. 2ropor6ii semnifcative ale persoanelor care s-au autodeclarat de etnie
rom!6igan se aYX n jude6ele< )ure &O$0@'$ *XlXrai &?$;@'$ Hi%or &?$0@'$ Dolj &4$:@'$
5ibiu &4$2@' i /rad &:$A@'. Zn municipiul Hucureti$ aceastX etnie de6ine o pondere de
numai 1$4@$ iar numXrul absolut al persoanelor din aceastX etnie a crescut cu 2$1 mii de
persoane.
*omparativ cu recensXmVntul din 1AA2$ ponderea persoanelor care s-au declarat de etnie
romX a crescut n toate jude6ele$ n unele dintre acestea creterea find de peste douX
treimi &n Hi%or - de la :$4@ n 1AA2 la ?$0@ n 2002$ n Dolj - de la 2$4@ n 1AA2 la 4$:@
n 2002 etc.'.
4
1abel 1. 2opulatia in functie de apartenenta etnica 1A:0-2002
/n
2opulatia
totala
-rupuri entice
+omani )ag%iari +omi
-erma
ni /ltii
1A:0 14$290$O2A 11$119$1O0 1$4:2$4?A
242$;?
; 1.O0@
;::$49
9
9?:$A?
;
1A?; 1O$49A$4?0 14$AA;$114 1$?9O$;O?
104$21
; 0.;0@
:94$O0
9
41;$O:
O
1A;; 1A$10:$1;: 1;$O4;$?10 1$;1A$?A2 ;4$1AO 0.:4@
:92$?A
?
2A0$2;
A
1AOO 21$??A$A10 19$AAA$?;? 1$O1:$A29
22O$:A
9 1.0?@
:?A$10
A
2?A$A1
0
1AA2 22$910$0:? 20$409$?42 1$;24$A?A
401$09
O 1.O;@
11A$4;
2
2??$A9
?
2002 21$;90$AO4 1A$:AA$?AO 1$4:1$90O
?:?$14
0 2.4O@ ?A$O;4
2?4$;;
;
5ursa< (nstitutul 0a6ional de 5tatistic8 &(05'
*ercetarea R+oma 5ocial )apping< 1argeting bB a *ommunitB 2overtB 5urveBS
comisionata de catre Korld HanI si realiata pentru -uvernul +omaniei &/gentia
0ationala pentru +omi' in 200? a folosit o metodologie inovativa pentru strangerea
datelor care permite cercetatorilor sa realiee o mai buna estimare a numarului celor cu
o mai mare probabilitate sa se auto-identifce ca romi. +eultatul este< un minim de
O:0.000 persoane$ o medie de 9?0.000 si un ma"im de AO0.000.
:
). (onescu$ 5. *ace$ 23L(1(*( 2.HL(*, 2,01+. +3)(. ,M3L.[(( T( 2,+52,*1(M,$ pp. 1:-1?$
%ttp<!!===.anr.gov.ro!%tml!Hiblioteca.%tml
4
?
(n preent majoritatea cercetatorilor si factorilor de deciie considera ca estimarea
populatiei de romi ca find undeva intre 90.000 si 1.000.000. *omisia ,uropeana in
S*adrul .niunii ,uropene pentru strategiile nationale de integrare a romilor pana in 2020S
estimeaa ca numar minim 1.200.000 persoane$ ma"im 2.?00.000 si mediu 1.9?0.000.
;
2.2. */1,-3+(( D, 2+3HL,), */+, D,7(0,5* 2+37(L.L -+.2.L.( M.L0,+/H(L
232.L/1(/ +3)/
2.2.1. *aracteriare generala.
?
Zn cadrul propunerilor trimise de c8tre *oali6ia pentru
5trategia 0a\ional8 pentru (ncluiunea +omilor &:0 august 2011' la 2roiectul 5trategiei
-uvernului +omVniei de incluiune a cet8\enilor romVni apar\inVnd minorit8\ii romilor
pentru perioada 2011-2020 se arat8 c8 situatia socio-economica a marii majoritati a
romilor din +omania este difcila$ iar saracia predomina$ riscul find de trei ori mai mare
decat pentru alte grupuri etnice. )ulte dintre comunitatile de romi se confrunta cu o rata
foarte crescuta a somajului # neincadrarii in munca &29@ conform datelor de la
recensamantul din 2002'$ venituri foarte mici$ lipsa pregatirii profesionale &califcari
recunoscute'$ un nivel foarte scaut al educatiei &consecinta a participarii si
performantelor scaute'$ conditii de locuire precare si acces difcil la serviciile publice.
5ituatia in mediul rural a comunitatilor de romi este si mai difcila pentru ca acestor
problem li se adauga lipsa terenurilor cultivabile si a actelor de proprietate asupra
terenurilor unde sunt construite casele. )area majoritate a romilor in mediul rural
muncesc cu iua fara a benefcia de o sursa de venit stabila si constanta.
+omii continua sa fe subiect de discriminare in ceea ce priveste accesul la serviciile
publice$ piata muncii si preentarea in mass media$ aceste atitudini find intre\inute de
stereotipuri negative ]i prejudeca\i inradacinate in mentalitatea publica.
Rezidenta. .rmatoarele cercetari - Harometrul (ncluiunii +omilor &Hadescu F al.$ 200;$
7undatia 5oros +omania'$ (ncluiunea 5ociala &7lecI F +ug%inis$ /gentia 0ationala pentru
+omi$ 200O' si /titudini fata de )unca &*omsa F al.$ 2009$ 7undatia 5oros +omania' #
aduc in atentie faptul ca romii sunt concentrati in special in mediul rural ceea ce reduce
cu mult accesul la servicii. (ndicatorii accesului la servicii &e". starea drumurilor$
mijloacele de transport catre alte destinatii' si e"istenta si calitatea serviciilor in onele
unde locuiesc romii au valori mai mici daca facem comparatia cu cele din onele unde
locuieste populatia majoritara.
Locuintele marii majoritati a populatiei rome sunt construite din materiale precare$ multe
nu au acces la utilitatile de baa &canaliare$ ga$ apa si electricitate' si sunt supra-
aglomerate &numarul persoanelor per camera este dublu fata de alte grupuri etnice'. 3
treime din romii din mediul urban si :@ din romii din mediul rural traiesc in locuinte
improviate sau abandonate. /cestor conditii grele de viata se adauga si problemle
fnanciare # veniturile majoritatii etnicilor romi sunt foarte mici$ adesea ei nu au nici un
venit &aproape jumatate dintre romi nu au avut luna trecuta nici o sursa de venit si una
din ece gospodarii nu a avut nici un venit luna trecuta # datele cercetarilor mentionate
anterior'. /cest fapt e"plica de ce aproape jumatate dintre gospodariile romilor au datorii
si pentru multe familii suma imprumutata este mai mare decat venitul lunar.
0u e"ista date relevante din punct de vedere stiintifc despre modul in care cria
economica a afectat acest segment de populatie$ dar studiile arata ca persoanele cu
venituri reduse au fost si sunt cele mai afectate$ iar marea majoritate a romilor se
incadreaa in aceasta situatie. Deci$ se poate trage concluia ca situatia sociala si
economica a marii majoritati a etnicilor romi sa se f deteriorat fata de anii precedenti ca
si consecinta a starii de cria care a afectat tara.
Structura proe!ionala. *onform datelor recensamantului popula\iei din 2002 41@ dintre
romii declara\i &care s-au auto-identifcat ca romi' erau muncitori califca\i in agricultura$
piscicultura ]i silvicultura ]i :1@ intrau la categoria muncitori necalifca\i$ mai]trii$
te%nicieni ]i asimilati$ fa\a de 2?@ ]i respectiv O$ 9@ pentru romani ]i mag%iari. 1otodata$
in timp ce mag%iarii$ spre e"emplu$ sunt propor\ional repreenta\i in majoritatea grupelor
de ocupa\ii$ romii sunt subrepreenta\i in special in randul legislatorilor$ ai speciali]tilor cu
ocupa\ii intelectuale$ te%nicienilor ]i func\ionarilor. /ceasta situa\ie este sus\inuta atat de
5
2ropuneri de reviuire a proiectului strategiei guvernului +omaniei de incluiune a cetatenilor romani
apartinand minoritatii romilor pentru perioada 2011-2020$ pp. ?-O
O
situa\ia precara a analfabetismului in randul popula\iei roma cat ]i de gradul scaut de
]colariare
;
.
"b!tacole ale in!ertiei !ociale a romilor. /ceste date scot in evidenta aspectele legate de
capcana dependen\ei ]i inegalitatea accentuata intre femeile ]i barba\ii romi$ dar ]i alte
situa\ii conjuncturale precum lipsa modelelor etnice de succes prin educa\ie. .rmarile
acestei situa\ii se observa in toate celelalte domenii ale vie\ii comunita\ilor de romi< de la
tipul ocupa\iilor celor mai frecvente$ la rata mare a ]omajului sau analfabetismului
&2?$4@$ fa\a de 1$4@ din minoritatea de mag%iari$ sau ?$O@ din minoritatea de ucrainieni'
si starea sanata\ii ]i a locuintelor. 1otodata$ nivelul scaut al educa\iei persoanelor roma
fa\a de romani sau alte minorita\i na\ionale constituie una din principalele obstacole in
inser\ia romilor pe pia\a muncii$ alaturi de discriminare ]i segregare. *onform datelor
recensamantului din 2002$ se poate observa ca :4$:@ din romi nu au absolvit nici un
nivel de ]colariare in timp ce :?$9@ au absolvit inva\amantul primar ]i 2:$:@ au
terminat doar ciclul gimnaial
O
.
Statutul pe piata muncii. (ndiferent ca este vorba despre cautarea unui loc de munca sau
c%iar despre locul de munca$ discriminarea etnica pe pia\a muncii are cel mai mare
impact asupra popula\iei .,. :9@ dintre cei care i]i cauta un loc de munca au fost
discrimina\i in ultimele 12 luni. 2e ultimul loc in topul primelor ece cauri de discriminare
la locul de munca se numara romanii din (talia. *omparativ cu situa\ia la nivel european$
romii din +omania inregistreaa unele dintre cele mai mici rate ale participarii la pia\a
muncii$ dar au un comportament proactiv de inser\ie pe pia\a muncii< :0@ au avut o
munca platita in ultimii ? ani ]i :?@ dintre ei ]i-au cautat un loc de munca in ultimii ? ani.
5tatutul pe pia\a muncii in func\ie de gen a romilor din +omania este urmatorul< lucreaa
sau sunt angaja\i pe cont propriu 2?@ dintre barba\i ]i 12@ dintre femei^ sunt ]omeri
1:@ dintre barba\i ]i 1@ dintre femei^ sunt casnici!munca neplatita 14@ dintre barba\i ]i
O1@ dintre femei ]i sunt non-activi 49@ dintre barba\i ]i 1O@ dintre femei
9
.
2.2.2. Menituri si saracie
Haa de date 2+3+3)( &(ncluiunea 5ociala$ 7lecI F +ug%inis$ /gentia 0ationala pentru
+omi$ 200O' arata ca ;0@ din totalul comunitatilor de romi sunt sarace$ aproape jumatate
dintre romi nu au nici un venit. *ea mai importanta sursa de venit in caul romilor se
dovedesc a f ajutoarele sociale.
A
Densitatea locuirii este mai mult decat dubla pentru gospodariile de romi$ iar lipsurile
foarte mari comparative cu populatia majoritara<
1?@ dintre gospodariile de romi nu au electricitate$ in comparatie cu 2@ pentru
ne-romi^
:;@ dintre gospodariile de romi trebuie sa isi aduca apa din afara curtii$ in
comparatie cu A@ pentru ne-romi^
?:@ dintre romi au frigider in casa$ comparativ cu A2@ dintre ne-romi.
.nul dintre indicatorii relevanti pentru saracia e"trema este e"perienta foamei #
apro"imativ ;0@ dintre capii gospodariilor rome au declarat ca cel pu\in o data in ultima
luna$ cineva din gospodaria lor s-a dus la culcare Yamand pentru ca el ! ea nu avea
sufciente alimente$ comparativ cu 12@ din responden\ii ne-romi.
(n ceea ce priveste copiii romi intre 1 si 14 ani$ ?:@ dintre acestia traiesc in gospodarii
care nu isi pot permite o perec%e de pantof pentru fecare dintre ei$ comparative cu 1?@
dintre cei ne-romi^ si ?:@ dintre copiii romi traiesc in gospodarii care nu isi pot permite o
%aina groasa de iarna pentru fecare dintre ei$ in comparatie cu 1:@ dintre copiii ne-romi.
6
(nstitutul de *ercetare a *alit86ii Mie6ii$ 2010$ _L`,-/L 2 # investi\ie europeana pentru viitorul romilor din
+omaniaS$ 235D+.!O0!;.2.!5!:09O:
7
(nstitutul de *ercetare a *alit86ii Mie6ii$ 2010$ _L`,-/L 2 # investi\ie europeana pentru viitorul romilor din
+omaniaS$ 235D+.!O0!;.2.!5!:09O:
8
(nstitutul de *ercetare a *alit86ii Mie6ii$ 2010$ _L`,-/L 2 # investi\ie europeana pentru viitorul romilor din
+omaniaS$ 235D+.!O0!;.2.!5!:09O:
A
2ropuneri de reviuire...$ op.cit. pp. O-9$ ===. romani criss.org!...!*omentarii@20cu@20privire@20la@205trat...
9
2.2.:. 5anatate si speranta de viata
10

5tudiile de ca indica faptul ca familiile de romi sunt adesea afectate de catre bolile
saraciei. Lipsa apei potabile$ locuinte supra-aglomerate si venituri foarte mici sunt factori
care cresc riscurile de imbolnavire. 3biceiurile nesanatoase de alimenta\ie ]i dependenta
de fumat$ i]i faca sim\ita preen\a atat in caul romilor cat si a non-romilor.
(n caul sistemului de sanatate din +omania pacientii romi sunt impovarati de
deavantaje multiple$ in interactiunile lor cu personalul medical si alte organiatii< mul\i
dintre ei sunt saraci$ analfabe\i func\ional$ fara cone"iuni. 1oate aceste deavantaje
limiteaa accesul in sistemul de sanatate$ afecteaa calitatea asisten\ei medicale$ precum
]i starea lor generala de sanatate. (n timp ce 4:@ dintre romi sunt sub 1; ani$
mortalitatea infantila este in cre]tere de pana la 40@$ potrivit unui raport publicat de
catre 5alva\i *opiii +omania in anul 200;. 5peran\a de viata a romilor este cu ece ani
mai mica decat a ceta\eanului roman mediu.
.n studiu din 200? relev8 c8 femeile rome ntVmpin8 mai multe obstacole decVt cele non-
rome n accesul la asisten\a preventiv8 ]i au ]anse infme de a face testul pentru
depistarea cancerului de col uterin. 2onderea celor care f8cuser8 testul 2apanicolau a fost
de ?$2@$ de patru ori mai sc8ut8 decVt media na\ional8. 5istemul de s8n8tate con\ine
factori de discriminare latent8 fa\8 de romi. ,i pot f identifca\i atVt la nivelul condi\iilor
de eligibilitate cVt ]i n rela\iile dintre pacient ]i personalul medical.
11
(nstitu\ia mediatorilor sanitari a atenuat$ intr-o anumita masura$ problemele de acces cu
care se confrunta romii - in acela]i timp a adus in atentie cre]terea preocuparilor legate
de dependen\a pacientului ]i confuia responsabilita\ilor intre medici ]i mediatori. De
asemenea$ este de a]teptat ca interven\ia lor va avea efecte poitive indirecte in ceea ce
prive]te in\elegerea reciproca intre pacien\ii romi ]i medicii non-roma$ o mai buna
informare in randul pacien\ilor romi poten\ial$ precum ]i producerea de informa\ii
relevante ]i de feed-bacI pentru factorii de deciie politica.
+esponsabilitatea primara a incluiunii romilor din +omaniei revine autoritatilor romane$
care de altfel si-au si asumat acest demers. 1otodata$ dupa cum arata si unele institutii
internationale$ cu ar f *omisia ,uropeana$ fnantarea politicilor de integrare a romilor
revine cu precadere autoritatilor nationale$ care sunt incurajate sa utiliee fondurile
europene si e"terne in mod complementar si nu in scopul inlocuirii responsabilitatii
fnanciare nationale.
,"cluderea romilor din cadrul serviciilor de sanatate este cauata$ adeseori$ de distributia
inegala din punct de vedere geogrrafc a unitatilor medicale$ de slaba functionare a
sistemului de sanatate$ precum si de discriminare pe criteriul etnic. (ntr-un sondaj al
/gentiei pentru Drepturi 7undamentale$ discriminarea e"ercitata de personalul medical a
fost evidentiata ca o problema specifca pentru romi.
12

Dreptul la sanatate este strans legat de dreptul la viata si recunoscut in toate
documentele internationale cu privire la drepturile omului. 7ie ca subliniem refuul de a
asigura tratament medical$ neglijenta medicala a personalului medical aplicata romilor$
segregarea in spitale$ sau completarea inadecvata a documentelor medicale$ prin
mentionarea abuiva a etniei$ toate aceste cauri au un impact negativ asupra starii de
sanatate a romilor.
5peranta de viata in .niunea ,uropeana este O; pentru barbati si 92 pentru femei. (n
caul romilor$ aceasta este estimata cu 10 ani mai putin. .n raport al 2rogramului
0atiunilor .nite pentru Devoltare cu privire la situatia in ? tari indica faptul ca rata
mortalitatii infantile in randul romilor este de 2 pana la ; ori mai mare comparativ cu rata
10
2ropuneri de reviuire...$ op.cit. p. A$ ===. romani criss.org!...!*omentarii@20cu@20privire@20la@205trat...
11
*omisia 2reiden\ial8 2entru /nalia +iscurilor 5ociale ]i Demografce$ +aportul Ri!curi #i inec$it%i !ociale &n
Rom'nia( coord. )arian 2reda$ pp. 144-14?$ ===.presidencB.ro!static!*2/+5D+>raport>e"tins.pdf
12
7undamental +ig%ts /gencB$ ,uropean .nion )inorities and Discrimination 5urveB$ )ain +esults +eport$ 200A
A
mortalitatii infantile in randul restului populatiei. (n elaborarea obiectivelor si directiilor in
domeniul sanatatii pentru urmatorii 10 ani$ trebuie avute in considerare progresele
realiate in domeniul medierii sanitare$ stadiul actual si evolutia acestui program
1!
.
2.2.4. 3cupare
14
5trategia de la Lisabona a fost reviuita si relansata in 200? si a fundamentat 5trategia
,uropa 2020& lansata in 2010. /ceasta mentioneaa romii printre grupurile cu un grad de
risc ridicat$ pentru care statele membre trebuie sa defneasca si sa implementee masuri.
2rintre actiunile menite sa amelioree sau sa solutionee situatia pe piata muncii a
romilor$ se poate mentiona recunoasterea barierelor de angajare pe baa criteriilor etnice.
/ceasta conduce automat la adoptarea unor initiative de reducere a discriminarii privind
oportunitatile de acces la programe de pregatire educationala si de pregatire
profesionala. Desi e"ista programe de subventii pentru angajarea somerilor$ acestea sunt
prea putin cunoscute si subfnantate$ din caua constrangerilor bugetare. /vand in vedere
situatia economica$ populatia roma este cel putin la fel de vulnerabila in fata somajului$
e"istand riscul ca progresele din domeniul integrarii romilor pe piata muncii din anii 2004-
2009 sa fe anulate^ este nevoie de trecerea la alt gen de programe$ avand in vedere ca
pe piata muncii nu e"ista cerere de forta de munca pe timp de cria.
+omii fac parte dintre grupurile considerate vulnerabile pe pia\a muncii iar in acest sens
/037) urmare]te reducerea ]omajului acestora. *onform rapoartelor de activitate
/037)< numarul persoanelor roma cuprinse in programe profesionale organiate de
/037) a scaut constat intre 200; si 200A< 2.2.9: &in 200;'$ 1;1: &in 200O'$ 1.10A &in
2009' ]i OO? &in 200A'. 2ersoanele rome au fost constant incadrate in programele de
ocupare temporara a for\ei de munca dar numarul lor a scaut constant de-a lungul
timpului<
??O0 persoane in 200; repreentand ec%ivalentul a :2@ din totalul persoanelor cu
difculta\i reale de inser\ie pe pia\a muncii^
494; persoane in 200O repreentand 4;@ din persoanele cu difculta\i reale de
inser\ie pe pia\a muncii^
:.;;0 persoane in 2009 repreentand ec%ivalentul a ;1@ din persoanele cu
difculta\i reale de inser\ie pe pia\a for\ei de munca$
2.:22 persoane in 200A repreentand ?4@ din persoanele cu difculta\i reale de
inser\ie pe pia\a for\ei de munca.
Dintre toate grupurile etnice$ romii au un risc dispropor\ionat de mare de a f ocupa\i n
sectorul informal$ iar mag%iarii tind n mai mare m8sur8 decVt celelalte grupuri etnice s8
combine activit8\ile formale cu activit8\i informale ]i!sau cu agricultura de subisten\8.
2este jum8tate &?;@' din toate persoanele roma ocupate lucrea8 n sectorul informal$
fa\8 de 1?@ din persoanele ocupate de etnie romVn8 ]i 12@ din cele de alte etnii.
(nforma\ia este cu atVt mai relevant8 pentru politicile de ocupare cu cVt rata de
participare la for\a de munc8 a romilor este mult mai mic8 decVt la nivelul ntregii
popula\ii # n 200O$ :;.:@ din toate persoanele de etnie roma$ prin compara\ie cu 4;.4@
din popula\ia total8$ cu o rat8 de activitate e"trem de mic8 &29@' pentru femeile roma. Zn
concluie$ romii au difcult8\i mai mari de a intra pe pia\a muncii$ iar pe pia\a muncii tind
s8 g8seasc8 locuri de munc8 nesigure ]i prost pl8tite n sectorul informal al popula\iei
ocupate &/titudini fata de munca$ 75+$ 2009'.
(n cadrul cercetarii din proiectul _L`,-/L 2 # investi\ie europeana pentru viitorul romilor
din +omaniaS$ 235D+.!O0!;.2.!5!:09O: realiate in 2010 pe un esantion repreentativ
pentru populatia de romi peste 1; ani din +omania se evidentieaa faptul ca< ponderea
populatiei rome ocupate cu locuri de munca stabile &angajati sau ocupati in meserii
traditionale' este de apro"imativ 2O@ din totalul populatiei de varsta activa &1?-;4 de
ani'. Din totalul esantionului 1:@ sunt pensionari$ 12$:@ someri si 2$2@ elevi!studenti.
.n element specifc populatiei de romi il constituie ponderea celor care se declara
13
2ropuneri de reviuire...$ pp. 22-2:$ op.cit.$ ===. romani criss.org!...!*omentarii@20cu@20privire@20la
@205trat...
14
2ropuneri de reviuire...$ pp. 1;-19$ op.cit.$ ===. romani criss.org!...!*omentarii@20cu@20privire@20la
@205trat...
10
casnici!casnice. 0u se poate vorbi insa de o totala lipsa de activitate in caul acestei
ocupatii$ ci mai degraba de o componenta activa neformaliata$ fe in gospodarie$ fe in
economia informala. /pro"imativ 20@ din populatie &declarati initial ca fara ocupatie sau
casnici' desfasoara diferite activitati economice ocaional.
2.2.?. Locuire si mica infrastructura
1?
.na dintre cele mai comple"e si difcile probleme de abordat$ cu care se confrunta un
numar semnifcativ de romi din +omania este dreptul la locuire. 2roblemele se reYecta
asupra mai multor aspecte< lipsa actelor de identitate$ conditiile inadecvate de locuire #
lipsa accesului la utilitatile publice &apa curenta$ canaliare$ electricitate'$ accesul limitat
in mod indirect la unitati de invatamant$ sanitare. /bordarea necesara este atat cea
legala$ cat si cea sociala. 2ana in preent$ au fost documentate nenumarate situatii in
care autoritatile publice nu au asigurat standardele minime cu privire la dreptul la locuire$
aplicand practici de segregare reidentiala$ rasism de mediu sau evacuari fortate.
Zn 1AA9 cca. 24$?@ dintre gospod8riile romilor ce locuiau la _ca! la curte ) proprietateS
nu aveau acte de proprietate asupra terenului!locuin\ei. Zn 200; studiile ar8tau c8 2!:
dintre romi tr8iau n locuin\e _noiS$ construite dup8 1AA0^ /cestea sunt$ ns8$ construite
predominant din c%irpici &4:$2@ din total n anul 200;'.
1;
+omii sunt e"pusi conditiilor de locuire inadecvate si in ceea ce priveste mica
infrastucura. ,"ista foarte multe situatii in care lucrarile de infrastructura se termina
acolo unde incep comunitatile de romi. ,"perien\a locuirii pentru persoanele care traiesc
in saracie e"trema a fost documentata in cercetarile anterioare$ cum ar f Dan &2004' sau
Herescu ]i *elac &200;'.
/tVt datele furniate de (nstitutul 0a6ional de 5tatistica prin intermediul +ecensamantului
2opulatiei si Locuintelor 1AA2 ]i 2002 cVt ]i o serie de studii &Namfr F Namfr$ 1AA2^
Namfr F 2reda$ 2002 etc.' arat8 c8 mare parte din popula\ia de romi tr8ie]te n condi\ii
de locuire miere$ ce perturb8 ]i alte aspecte importante ale vie\ii lor cotidiene &educa\ia
]i s8n8tatea n mod special'. &...' La popula\ia de romi valoarea indicatorului _!upraa%a
medie pe per!oanS cre]te de la 9 m
2
n 1AA9 la 12$;m
2
! persoan8 n 200;. *onsecutiv$
]i ponderea celor aYa\i sub media na\ional8 din 1AA9 &11$Am
2
! persoan8' scade la toate
grupurile analiate$ ns8 mult mai pu\in la romi decVt la non-romi. *orelat cu datele
despre venituri ]i gradul de s8r8cie al romilor$ putem presupune c8 n ciuda unor
mbun8t8\iri sectoriale$ polariarea condi\iilor de locuire s-a accentuat$ cei defavoria\i
find romii.
1O
Datele statistice arat8 c8 mare parte din popula\ia de romi tr8ie]te n condi\ii de locuire
miere$ ce perturb8 ]i alte aspecte importante ale vie\ii lor cotidiene &educa\ia ]i
s8n8tatea n mod special'. Datele Harometrul (ntegr8rii +omilor &200;' arat8 c8 29$A@ din
romi au o densitate de locuire de peste : persoane!camer8 ]i 12$; m
2
! persoan8$
comparativ cu cei de alt8 etnie unde ponderea este de doar :$O@ ]i suprafa\a
medie!persoan8 este de 22$: m
2
.
*ercetarea calitativa inclusa in studiul (ncluiunea 5ociala &7lecI F +ug%inis$ /gentia
0ationala pentru +omi$ 200O' arata ca multe gospodarii de romi nu au acte
corespunatoare de proprietate asupra terenului sau a casei in care traiesc$ iar ]ederea
lor este$ prin urmare$ justifcata doar printr-un consens temporar$ ca au dreptul sa
traiasca acolo. Dar acest consens local temporar nu este sufcient pentru a permite
locuitorilor sa ob\ina car\i de identitate in adresele de facto. (n pofda modifcarii
semnifcative in legisla\ia care faciliteaa inregistrarea reiden\ilor fara contracte de
proprietate$ totusi nu este posibil sa se ob\ina recunoa]terea legala a unei adrese de
15
2ropuneri de reviuire...$ pp. 2:-2;$ op.cit.$ ===. romani criss.org!...!*omentarii@20cu@20privire@20la
@205trat...
16
*omisia 2reiden\ial8 2entru /nalia +iscurilor 5ociale ]i Demografce$ +aportul Ri!curi #i inec$it%i !ociale &n
Rom'nia coord. )arian 2reda &200A'$ ===.presidencB.ro!static!*2/+5D+>raport>e"tins.pdf
17
*omisia 2reiden\ial8 2entru /nalia +iscurilor 5ociale ]i Demografce$ +aportul Ri!curi #i inec$it%i !ociale &n
Rom'nia( coord. )arian 2reda$ pp. 119-11A$ ===.presidencB.ro!static!*2/+5D+>raport>e"tins.pdf
11
facto atunci cand casa sau baraca nu are o adresa po]tala$ sau atunci cand aceasta are
un alt proprietar &care poate f in strainatate$ sau mort'.
2entru locuitorii fara contracte de proprietate$ in special cei care traiesc in cladiri ilegale$
de multe ori le este imposibil de fnaliat un contract cu compania de electricitate sau de
al\i furniori de utilita\i. /cest lucru afecteaa calitatea locuin\elor ]i poate duce la
comportamente riscante sau ilegale$ cum ar f cone"iuni improviate la re\eaua electrica.
Lipsindu-le o baa legala pentru arbitraj$ disputele teritoriale impotriva vecinilor pot
escalada. 0u in ultimul rand$ reiden\ii fara drepturi legale asupra pamantului au un
statut marginal de ceta\enie la nivel local. ,i pot f in orice moment subiectii evacuarilor
for\ate sau alte interven\iilor autorita\ilor locale$ iar acestia pot f discrimina\i - pe baa
statutului lor precar - atunci cand vine vorba de servicii de acces$ cum ar f ]colariarea$
ocuparea for\ei de munca$ sau asisten\a sociala.
Zn cadrul aceluiai raport de cercetare se precieaa ca apro"imativ 9?@ dintre romi
traiesc in case care sunt de\inute de catre ei in]i]i sau de al\i membri ai gospodariei &in
conformitate cu (ncluiunea 5ociala$ 7lecI F +ug%inis$ /gentia 0ationala pentru +omi$
200O'. (n jurul valorii de 2@ dintre romi traiesc in case neinregistrate$ in timp ce 4@
traiesc in locuin\e publice. 1:@ dintre romi traiesc in case ale caror proprietar nu are un
contract de proprietate care atesta apartenenta. (n plus fa\a de ace]ti proprietari
neinregistrati$ O:@ au un contract legal de proprietate$ in timp ce 14@ dintre proprietari
au contracte scrise de mana &c%itante de mana' sau alte documente.
19
2.2.;. Discriminare
1A
*onform cercet8rilor &*0*D$ 2010$ 2ro Democra6ia$ 2011'$ prejudec8\ile fa\8 de popula6ia
apar6inVnd minorit8\ii romilor a sc8ut n ultimii ani. 1otu]i$ conform acelora]i cercet8ri$
romii sunt discrimina6i n via6a cotidian8. Discriminarea ac6ionea8 cel mai puternic n
rela6ia cu institu6iile publice$ n domeniul angaj8rii$ unde romii sunt trata6i mai pro!t n
compara6ie cu alte minorit8\i. Tcoala este cea mai pu6in discriminatorie institu6ie public8.
/partenen\a la minoritatea romilor este indicata de 4?@ dintre responden\i ca find unul
dintre principalele motive de discriminare
20
.
(n cadrul raportului *omisiei 2reiden\ial8 2entru /nalia +iscurilor 5ociale ]i Demografce
intitulat +iscuri ]i inec%it8\i sociale n +omVnia &coord. )arian 2reda$ 200A' se precieaa
ca interven\iile focaliate pe problemele romilor au condus$ pVn8 n preent$ la pa]i
m8run\i$ mbun8t8\iri inegale ]i deseori nesustenabile. *%iar ]i aceste progrese s-au
datorat mai curVnd presiunilor e"terne ]i nevoii de imagine favorabil8$ decVt n\elegerii
urgen\ei nevoii de sc%imbare$ find realiate mai ales de c8tre 30--uri. 0ivelul
educa\ional sc8ut$ e"cluiunea social8$ discriminarea cotidian8 sunt parte din cauele
situa\iei actuale a romilor. /cest cerc vicios a fost$ ]i din pacate este nc8 ignorat de
politicile publice implementate n ultimii 1A ani. 2opula\ia apartinand minoritatii romilor
din +omania este c'()*+,ra-*. /a* t0(1r1 decVt popula\ia altor comunt8\i minoritare.
La +ecens8mVntul din 2002$ din totalul copiilor de pVn8 la 10 ani apro"imativ ?.;@
proveneau din familii care se declarau rome. /st8i ace]tia sunt copii de vVrst8 ]colar8$
ntre ; ]i 1; ani.
(n cadrul aceluiasi raport se precieaa si faptul ca e"ist8 ]i 2'.*t*c* (a3*'(a., car, au
a4ut u( */2act 2'5*t*4 asupra ]anselor de via\8 ale persoanelor rome aYate n situa\ii
de risc # precum legea R*ornul ]i lapteleS$ legea Menitului )inim -arantat$ sau acordarea
de locuri speciale n licee ]i universit8\i$ idei care au fost promovate ]i n capitolele
anterioare ale preentului raport. /cestea demonstrea8 c8 incluiunea social8 este
posibil8 # dar este ]i reversibil8$ dac8 eforturile nu sunt sus\inute.
21
18
5electie de fragmente din 2ropuneri de reviuire a proiectului strategiei guvernului +omaniei de incluiune a
cetatenilor romani apartinand minoritatii romilor pentru perioada 2011-2020$ pp. ?-:2
19
51+/1,-(/ -.M,+0.L.( +3)a0(,( D, (0*L.N(.0, / *,1U[,0(L3+ +3)a0( /2/+[(0a0D )(03+(1U[((
+3)(L3+ 2,01+. 2,+(3/D/ 2011-2020$ p. ;$ %ttp<!!===.anr.gov.ro!%tml!2olitici>2ublice.%tml
20
(nstitutul de *ercetare a *alit86ii Mie6ii$ 2010$ _L`,-/L 2 # investi\ie europeana pentru viitorul romilor din
+omaniaS$ 235D+.!O0!;.2.!5!:09O:
21
*omisia 2reiden\ial8 2entru /nalia +iscurilor 5ociale ]i Demografce$ +aportul Ri!curi #i inec$it%i !ociale &n
Rom'nia( coord. )arian 2reda$ p. 20?$ ===.presidencB.ro!static!*2/+5D+>raport>e"tins.pdf
12
Dintre toate grupurile etnice$ persoanele de etnie roma au un risc dispropor\ionat de
mare de a f s8raci care muncesc sau de a f membrii ai unor gospod8rii de s8raci care
muncesc. 0ivelul sc8ut de instruire al romilor ]i atitudinile discriminatorii la adresa
acestora determin8 un acces difcil ]i poi\ii marginale pe pia\a muncii. 1otu]i$ romii
repreint8 doar 11@ din s8racii care muncesc din +omVnia$ persoanele de etnie romVn8
repreentVnd n mod constant circa 9?@ din ace]tia.
22
22
*omisia 2reiden\ial8 2entru /nalia +iscurilor 5ociale ]i Demografce$ +aportul Ri!curi #i inec$it%i !ociale &n
Rom'nia coord. )arian 2reda &200A'$ p. ?2 ===.presidencB.ro!static!*2/+5D+>raport>e"tins.pdf
1:
!. CE S"A REALIZAT P6N% ACUM PENTRU POPULATIA ROMA#
.n num8r de ece domenii de interven\ie sunt cuprinse n cadrul 5trategiei na\ionale de
mbun8t8\ire a situa\iei romilor
2:
$ adoptat8 n 2001 de c8tre -uvernul romVn ]i modifcat8
n 200;
24
$ care include i educa\ia ntre acestea. 3biective 5trategiei n domeniul
educa\iei se circumscriu unor teme precum participarea ]coal8$ promovarea sistemului de
m8suri afrmative$ mediere ]coal8$ atragerea p8rin\ilor romi n activit8\ile educa\ionale
e"tra-curriculare$ cre]terea calit8\ii educa\iei$ oferirea de oportunit8\i n nv8\8mVntul
secundar ]i ter\iar pentru elevii romi$ precum ]i reviuirea programelor ]colare pentru
promovarea unui mediu ]colar incluiv. 2lanul general de m8suri pentru prevede o
e"tindere a m8surilor de descurajare a segreg8rii pe criteria etnice n nv8\8mVnt. 3
aten\ie deosebit8 a nceput s8 fe acordat8 problematicii educa\iei odat8 cu introducerea
sistemului de m8suri afrmative n sistemul educa\ional
2?
.
Zn cadrul procesului Deceniului de (ncluiune a +omilor$ /gen\ia 0a\ional8 pentru +omi a
elaborat n consultare cu p8r\ile interesate publice ]i private un plan de ac\iune privind
educa\ia romilor - plan de ac\iune care nu a fost niciodat8 pe deplin sus\inut de )inisterul
,duca\iei. Din p8cate$ documentul nu a fost adoptat n mod ofcial ]i$ pentru moment$ nu
e"ist8 nici un control clar n ceea ce prive]te punerea sa n aplicare efectiv8.
Point (nclusion )emorandum &)emorandumul *omun privind (ncluiunea
2;
' are printre
priorit86i educa\ia romilor ]i constatat8 unele progrese n reducerea abandonului ]colar n
rVndul copiilor romi. *u toate acestea$ )emorandumul sublinia8 faptul c8 1O$: la sut8
dintre copiii romi cu vVrsta ntre O-1; ani nu au participat niciodat8 la programe de
educa\ie formal8$ iar participarea la nv8\8mVntul pre]colar este de patru ori mai mic
pentru romi decVt pentru majoritatea popula\iei. )emorandumul sugerea8$ de
asemenea$ c8 o aten\ie deosebit8 trebuie acordat8 devolt8rii unui sistem educa\ional
inclusiv ]i se refer8 la fenomenul de segregare a copiilor romi n ]coli$ precum ]i la
performan\ele slabe ale acestora n astfel de circumstan\e.
ZncepVnd la nceputul anilor 1AA0 includerea romilor pe pia\a muncii a devenit una dintre
temele de preocupare pentru autorit8\ile romVne cVnd func\ionari publici de etnie rom8
au fost angaja\i n toate ofciile jude\ene pentru ocuparea for\ei de munc8 # cu obiectivul
clar de a cre]te nivelul de ncadrarea n munc8 a romilor.
3biective strategice n domeniul ocup8rii for\ei de munc8 au fost devoltate n 5trategia
na\ional8 de mbun8t8\ire a situa\iei romilor$ n 2lanul 0a\ional de /c\iune privind
(ncluiunea 5ocial8$ precum ]i n planurile anuale strategice ale /gentiei 0ationale pentru
3cuparea 7or\ei de )unc8 din cadrul )inisterului )uncii$ 7amiliei ]i 2rotec\iei 5ociale &cu
diferitele denumiri de-a lungul procesului guvernamental' care$ ncepVnd cu anul 2004$
stabile]te obiectivele specifce referitoare la formarea profesional8$ recalifcare sau
mediere pe pia\a muncii a popula\iei rome. Zn plus$ Point (nclusion )emorandum
punctea8 cVteva aspecte legate de accesul difcil al romilor pe pia\a muncii pecum ]i
unele documente strategice ale *omisiei ,uropene n domeniul ocup8rii for\ei de munc8.
Zn cadrul Deceniului (ncluiunii +omilor a fost realiat un plan de actiune n domeniul
ocup8rii for\ei de munc8$ un proces coordonat de /gen\ia 0a\ional8 pentru +omi$ dar
neconcretiat cu adoptarea acestuia de structurile guvernamentale responsabile.
23
Qot8rVrea -uvernului nr. 4:0!2001$ 5trategia -uvernului pentru Zmbun8t8\irea 5itua\iei +omilor
24
Qot8rVrea -uvernului nr. ?22 din 1A aprilie 200;$ pentru modifcarea ]i completarea Qot8rVrii -uvernului nr.
4:0!2001 privind aprobarea 5trategiei guvernamentale pentru Zmbun8t8\irea 5situa\iei +omilor^ disponibil la
%ttp<!!===.anr.gov.ro!docs!2olitici!0:O1-29>noua>strategie>?22.pdf
25
(ncepand cu anul 1AA2$ )inisterul ,duca\iei a nceput s8 introduc8 locuri speciale pentru romi n universit8\i
&n special /sisten\8 5ocial8'. La nceputl un num8r de 10 locuri au fost alocate la 7acultatea de /sistenta
5ociala a .niversit8\ii Hucuresti. .lterior$ cele mai multe dintre universit8\ile de stat au alocat astfel de locuri$ n
coordonare cu )inisterul ,duca\iei.
26
)emordndumul *omun privind (ncluiunea$ semnat de +omVnia n 200?$ sublinia8 provoc8rile principale n
ceea ce prive]te lupta mpotriva e"cluderii sociale ]i a s8r8ciei$ preint8 m8surile politice majore luate n lumina
acordului pentru a ncepe traducerea obiectivelor comune a ., n politicile na\ionale de incluiune social8^
disponibile n (nternet la %ttp<!!ec.europa.eu!emploBment>social!spsi!docs!social>inclusion!jim>ro>en.pdf
14
2rintre cele mai viibile ini\aitive ale /gen\iei 0a\ionale de 3cupare a 7or\ei de )unc8 se
reg8sesc programele btarg de locuri de munc8 joburi pentru romib ]i bcaravana ocup8rii
for\ei de munc8 pentru romib programe. /ceste ini\iative au nceput s8 fe puse n aplicare
ncepVnd cu anul 200:$ cu primul btarg de joburi pentru romib si au continuat$ anual$ la
nivel na\ional.
1otu]i$ opiniile cu privire la impactul sunt impartite$ find criticate mai ales lipsa de
informare a posibililor benefciari$ interesul redus al angajatorilor ]i lipsa lor de preg8tire
pentru a face fa\8 procesului de recrutare$ selec\ie$ angajare etc.
/utorit8\ile publice locale se confrunt8 o problem8 important8 n construirea de locuin\e
sociale - lipsa resurselor fnanciare$ iar procedurile de alocare a locuin\elor sociale
disponibile sunt birocratice ]i netransparente
2O
# romii nendeplinind de obicei condi\iile
pentru a le accesa. 2roblema condi\iilor de trai ale popula\iei rome$ n special cea a
locuirii$ este una dintre priorit8\ile men\ionate n 5trategia na\ional8 de mbun8t8\ire a
situa\iei romilor.
5trategia este generoas8 n preentarea mai multor m8suri pentru mbun8t8\irea
condi\iilor de locuit ale romilor<
- bZmbun8t8\irea accesului la o locuin\8 decent8$ inclusiv accesul la re\elele publice
de ap8$ electricitate$ canaliare ]i sisteme de nc8lire^
- /locarea la nivel local de resurse fnanciare pentru construirea de locuin\e pentru
grupurile deavantajate$ inclusiv a romilor^
- ,laborarea unei bae de date ]i a unei strategiiede reabilitare a caselor afectate
de catastrofe naturale^
- 2unerea n aplicare a unei strategii de construc\ie!reabilitare de locuin\e.
29
b
*u toate aceste prevederi generoase ale strategiei$ +omVnia a r8mas n urm8 n ceea ce
prive]te situa\ia locuin\elor romilor. .n num8r semnifcativ de evacu8ri for\ate a avut loc
n ultimii ani$ conducVnd la un num8r crescut de familii de romi f8r8 ad8post ]i g%etouri
2A
$
de]i este discutabil dac8 toate evacu8rile au fost legale.
2roblema actelor de identitate ]i proprietate este una direct legat8 de problema
locuin\elor$ ]i a fost a fost una dintre temele abordate de programului 2Q/+, multianual
2004-200; - /ccelerarea implement8rii 5trategiei na\ionale de mbun8t8\ire a situa\iei
romilor
:0
. 2entru reolvarea acestei probleme au fost aloca\i 2.9:0.000 ,uro$ printr-o
sc%em8 de fnan\8ri nerambursabile iar ;? de proiecte au fost fnan\ate. Datorit8 unor
ntVrieri n realiarea competi\iei de proiecte ]i a contract8rii acestora$ &negocierea
program8rii multianuale a fost realiat8 n 200:$ iar sc%ema de granturi a fost contractat8
n 200O'$ n 200O$ legisla\ia aplicabil8 a permis reolvarea unui num8r important de
probleme legate de documentele de identitate direct de c8tre autorit8\ile publice
responsabile$ f8r8 a mai f nevoie de sprijinul fnanciar al programelor 2Q/+,
:1
.
+eultatele sc%emei de granturi nu sunt cunoscute nc8 la momentul scrierii acestei
lucr8ri
:2
.
2entru componenta 2Q/+, 200;$ o alt8 sc%em8 de fnan\8ri nerambursabile$ au fost
contractate apro"imativ A milioane de euro pentru :9 proiecte ale autorit8\i locale &din 19
27
DecadeKatc%. /ctivi]tii romi evalua progresul Deceniului de (ncluiune a +omilor$ Deceniul de (ncluiune a
+omilor$ Hudapesta$ 2009$ p. :0-:9
28
Qotararea -uvernului nr. ?22!200; pentru adoptarea 5trategiei 0a\ionale de Zmbun8t8\ire a 5itua\iei +omilor$
*apitolul M(($ Direc\ii prioritare. Locuire
29
DecadeKatc%. /ctivi]tii romi evalua progresul Deceniului de (ncluiune a +omilor$ Deceniul de (ncluiune a
+omilor$ Hudapesta$ 2009$ p. :0-:9
30
2rogramarea multianual8 2%are 2004-200; - /ccelerarea implement8rii 5trategiei 0a\ionale de Zmbun8t8\ire a
5itua\iei +omilor$ a fost unul dintre principalele instrumente fnanciare pentru sprijinirea 5trategiei
31
(nterviu cu (oan -ruia Humbu$ fost pre]edinte al /gen\iei 0a\ionale pentru +omi$ 2?.0?.200A$ Hucuresti.
32
/ se vedea ===.sgg.ro!docs!7ile!.(2!doc!p%are200;!:0.11.2009proiecte>infrastructura.pdf pentru lista de
proiecte fnan\ate.
1?
de milioane de euro disponibile' pentru proiecte legate de mica infrastructur8 ]i locuin\e
socaile. 2roiectele ar f trebuit s8 se nc%eie la sfVr]itul anului 200A$ la acest moment
nefind disponibile reultatele acestora.
Zn domeniul s8n8t8\ii m8sura cea mai repreentativ8 este promovarea de ocupa\iei de
mediator sanitar. (ni\iativa medierii sanitare a demarat n 1AA: cu o serie de programe ale
organia\iei +omani *+(55 n domeniul mbun8t8\irii st8rii de s8n8tate ]i accesului la
serviciile publice a romilor$ n special n comunit8\ile n care au avut loc anterior conYicte
interetnice.
Zn 2002$ )inisterul 58n8t8\ii 2ublice ]i +omani *+(55$ au efectuat demersurile necesare
pentru includerea medierii sanitare ca ocupa\ie distinct8 n *ondul 3cupa\iilor din
+omVnia
::
. De atunci$ apro"imativ ;00 de femei rome au fost instruite ]i au primit
acreditarea de mediatori sanitari iar apro"imativ 200 dintre acestea au fost angajate de
c8tre autorit8\ile de s8n8tate public8. ZncepVnd cu 200A$ pe baa politicii de
descentraliare n administra\ia public8$ mediatoarele sanitare au fost transferate la
prim8rii$ iar activit8\ile pe care le derulea8 e"ced cu mult f]a standard a postului de
mediator.
)ai multe studii au scos la iveala faptul c8 bolile preente n comunit8\ile de romi nu sunt
diferite de cele e"istente n alte comunitati defavoriate$ s8race. .n studiu al Doctors of
t%e Korld a confrmat$ de e"emplu$ c8 romii sunt mai predispusi la contractarea
tuberculoei datorit8 condi\iilor precare de via\8 ]i accesului difcil la resurse. *u toate
acestea$ nu e"ist8 nici un program special de s8n8tate destinat popula\iei rome$ dar
ace]tia benefcia8 de programele na\ionale de s8n8tate ale )inisterului 58n8t8\ii.
.n aspect important legat de accesul la serviciile de s8n8tate este statutul de persoan8
asigurat8$ ceea ce permite accesul la pac%etul de ba8 de servicii de s8n8tate. /cesta
este disponibil pentru toate persoanele asigurate - angajati$ copii$ pensionari ]i persoane
care primesc venitul minim garantat. *u toate acestea$ f8r8 a avea o statistic8 relevant8
aici$ n mod frecvent de romi nu intr8 n aceast8 categorie ]i$ prin urmare$ nu au acces la
servicii medicale de ba8$ dar au totu]i acces la serviciile medicale de urgen\8.
+omVnia a fost una din \8rile care au demarat devreme punerea n aplicare a Directivei
*, 4:!2000 de aplicare a principiului egalit8\ii de tratament ntre persoane$ f8r8
deosebire de ras8 sau origine etnic8$ a]a-numita b+ace Directiveb
:4
. /doptarea timpurie
&2000'
:?
a legisla\iei antidiscriminare n +omVnia a fost laudat8$ dar$ n acela]i timp$
con\inutul a fost intens criticat ]i a urmat un lung proces de reviuire.
*Vteva 30--uri cu e"perti8 pe teme de discriminare au format o bcoali\ie anti-
discriminareb
:;
]i au facut lobbB pentru mai multe modifc8ri ale legii$ n special pentru o
mai bun8 respectare a principiilor consacrate n directiv8 sau recomandate de alte
structuri interna\ionale relevante$ cum ar f recomand8rile generale ale *omisiei
,uropene mpotriva +asismului ]i (ntoleran\ei &,*+(' sau a *onsiliului ,uropei. Dupa multe
reviuiri$ te"tul legii a fost adoptat de c8tre -uvern ]i$ ulterior$ aprobat de c8tre
2arlamentul$ 3rdonan\a ini\ial8 num8rul 1:O!2000 find republicat8 n )onitorul 3fcial
pentru a include toate modifc8rile
:O
.
33
3cupa\ia de )ediator 5anitar a fost inclus8 n *lasifacarea 3cupa\iilor din +omVnia$ -rupa de ba8 ?1:A$ cod
?1:A02. 3rdinul )inisterului 58n8t8\ii 2ublice ]i 7amiliei nr. ;1A!14 august 2002 a aprobat noua poi\ie de
mediator sanitar ]i$ de asemenea$ principalele norme ]i standarde de organiare$ func\ionare ]i fnan\are.
34
Directiva 2000!4:!*, din 2A iunie 2000 de punere n aplicare a principiului egalit8\ii de tratament ntre
persoane$ f8r8 deosebire de ras8 sau origine etnic8$ publicat8 n Purnalul 3fcial al ., 190$ din 1A!0O!2000 p.
0022-002;$ disponibil la<
%ttp<!!eur-le".europa.eu!Le".ri5erv!Le".ri5erv.doDuriE*,L,L<:2000L004:<en<Q1)L.
35
3rdonan\a nr.1:O!2000 privind prevenirea ]i sanc\ionarea tuturor formelor de discriminare
36
30--urile urm8toare sunt membri ai coali\iei anti-discriminare< /sociatia /**,21$ *entrul de +esurse Puridice$
/sociatia pentru 2rotectia Drepturilor 3mului-*omitetul QelsinIi$ *entrul 2arteneriat pentru ,galitate$ +omani
*+(55$ Liga b2ro ,uropab ]i .032/
37
3rdonan\a nr.1:O!2000 republicat8$ )onitorul 3fcial nr. AA!7ebruarie 9$ 200O$ disponibil8 n limba romana la<
%ttp<!!===.cncd.org.ro!ne=!fles!fle!3+D30/01/>1:O.pdf
1;
Documentul legislativ ini\ial a inclus n preambulul s8u$ n principiile sale generale$
precum ]i n unele dintre m8surile ! obiectivele domeniilor tematice referiri specifce la
principiul non-discrimin8rii romilor. .n lucru interesant este acela c8 documentul de
reviuire adoptat n 200; a omis s8 includ8 obiective ]i m8suri n ceea ce prive]te
problema non-discrimin8rii popula\iei rome.
5trategia na\ional8 pentru mbun8t8\irea situa\iei romilor nu tratea8 situa\ia femeilor
rome ca o categorie special8 ]i nu sunt prev8ute m8suri speciale. .nele referiri la
situa\ia femeilor rome e"ist8 n )emorandumul *omun privind (ncluiune ]i n 2lanul
0a\ional de Devoltare 200O-201:. Deceniul de (ncluiune a +omilor$ de asemenea$ se
concentrea8 pe participarea femeilor rome ca tem8 transversal8$ al8turi de cea a anti-
discrimin8rii$ f8r8 a avea o abordare sistematic8 n acest sens.
De]i e"ist8 o lips8 de coordonare ntre diferitele strategii ]i planuri guvernamentale pe de
o parte$ ]i n rVndul actorilor principali ]i agen\iile guvernamentale relevante care viea8
mbun8t8\irea situa\iei romilor pe de alt8 parte$ e"ist8 totu]i un set de ac\iuni
guvernamentale relevante care viea8 educa\ia romilor ce au avut loc de la adoptarea
strategiei$ ac\iuni pe care le vom descrie pe scurt ]i analia mai jos.
Desegregarea ]i diversitatea n programa ]colar8
2rima m8sur8 care abordea8 desegregarea romilor n sistemul educa\ional a fost luat8 n
2004 de c8tre )inisterul ,duca\iei prin notifcarea nr. 2A:2:!2004 care interice formarea
grupelor n nv8\8mVntul pre]colar$ precum ]i a claselor ( ]i a M-a$ cuprinVnd e"clusiv sau
preponderent elevi romi. Zn 200O$ )inisterul ,duca\iei a emis 3rdonan\a nr.
1?40!1A.0O.200O prin care$ ncepVnd cu anul ]colar 200O-2009$ formarea de clase
segregate n clasele ( ]i a M-a a fost interis8 n mod e"plicit. Zn acela]i an ]i n
completarea ordonan\ei cu privire la desegregare$ ministerul a emis 3rdinul nr.
1?2A!19.0O.200O &ordinul _diversit8\iiS'$ ordin care viea8 introducerea n curriculum ]i
practica ]colar8 a principiilor ]i recunoa]terii diversit8\ii etnice$ lingvistice ]i religioase.
2rin acest ordin$ s-a inten\ionat ca disciplina *!torie s8 abordee problematica istoriei
tuturor minorit8\ilor din +omVnia ]i s8 se introduc8 cursurile op\ionale cum ar f *!toria #i
tradi%iile minorit%ilor din Rom'nia ]i +duca%ia intercultural.
(ni\iativele cu privire la desegregare au fost demarate n cadrul proiectului 2Q/+,
_/ccesul la educa\ie al grupurilor deavantajate$ cu focaliare pe romiS. ,"ist8
controverse cu privire la efectele legisla\iei ]i ale programelor 2Q/+, privind reducerea
segreg8rii educa\ionale a romilor. 1otu]i$ n ciuda reglement8rilor )inisterului ,duca\iei ]i
a interven\iei 2Q/+,$ un raport de monitoriare din 2009 elaborat de +omani *+(55 la A0
de ]coli constat8 c8 ;O@ dintre aceste ]coli au preentat cauri de segregare
:9
.
+aportul DecadeKatc% eviden\ia8 drept caue ale inefcien\ei legisla\iei segreg8rii
diseminarea slab8 a 3rdinului n ]coli$ absen\a mecanismelor de monitoriare ]i lipsa de
sanc\iuni pentru directorii de ]coli care nu respect8 legisla\ia. )ai mult decVt atVt$ un
studiu din 2010 a constatat c8 majoritatea p8rin\ilor romi &O;$?@$ pe un e]antion
repreentativ' nu au auit despre ordonan\a din 200O care interice segregarea
educa\ional8 a romilor
:A
.
*onstat8rile unui alt raport de cercetare
40
baat pe un e]antion de disponibilitate de 100
de ]coli au identifcat 1; cauri de ]coli de segregare reiden\ial8 ]i 1? cauri de
segregare ne-reiden\ial8 &prin urmare$ pot f atribuite deciiilor administrative sau lipsei
38
5urdu$ L.$ ,onitorizarea aplicrii m!urilor &mpotriva !egregrii #colare &n Rom'nia$ +omani *riss$ .0(*,7$
,ditura )arLinI$ Hucure]ti$ 2009$ www.unice.ro-....-monitorizarea/aplicarii/ma!urilor/impotriva/!egr...
:A
5urdu$ L.$ Mince$ ,.$ Kamsiedel$ ).$ +duca%ie timpurie( participare #colar #i di!criminare &n cazul romilor din
Rom'nia( +omani *+(55$ .0(*,7^ vei si 2articipare$ absenteism ccolar ci e"perienda discriminerii fn caul romilor
din +omVnia$ ===. unicef .ro!Ffles!g%id>absenteism.pdf
40
Duminica$ -.$ (vasiuc /.$ " #coal pentru to%i0 1cce!ul copiilor romi la o educa%ie de calitate$ p. 11;^ vei i
===.ardor.org.ro!content!ro! educatia >interculturala.pdf;===.scribd.com!doc!;:009?20! educatia -interculturala
1O
acestor deciii'.
3 notifcare
41
din 2010 a ),*15 remarc8 faptul c8 unit8\ile ]colare semnaliea8 tendin\e
de segregare ]i c8$ n conformitate cu legisla\ia anterioar8$ solicit8 inspectoratele ]colare
s8 consolidee legisla\ia anti-segregare anterioar8. )ai mult$ aceast8 nou8 notifcare
confrm8 segregarea n nv8\8mVntul pre]colar ]i sublinia8 c8 elevii romi din
nv8\8mVntul pre]colar ]i ]colar care se nscriu mai tVriu pe motive de migra\ia de
munc8 a familiei nu ar trebui s8 fe plasa\i n grupe$ clase sau cl8diri ]colare segregate. Zn
preent$ procesul de desegregare este condus de 30--uri ]i nu e"ist8 nc8 evalu8ri cu
privire la punerea n aplicare a programelor de desegregare fnan\ate prin resursele
fnanciare ale .,.
2ultura #i limba Romani #i in!pectorii #colari Romani
)inisterul ,duca\iei are n componen\a sa o structur8 organia\ional8!direc\ie care
coordonea8 3nv%m'ntul &n 4imba Romani$ structur8 care se aY8 n subordinea
structurii organiatorice 3nv%m'nt &n 4imbile ,inorit%ilor. Direc\ia coordonea8
activitatea inspectorilor romi ! inspectorilor pentru romi din cele 42 de jude\e ale \8rii.
ZncepVnd cu strategia din 2001 a )inisterului ,duca\iei ]i *ercet8rii &),*'$ priorit8\ile
guvernamentale privind educa\ia romilor sunt concentrate pe devoltarea unei re\ele de
inspectori ]colari romi ]i introducerea studiului limbii ]i istoriei romani n programa ]i
practica ]colar8. 2rintre activit8\ile desf8]urate n aceast8 direc\ie$ men\ion8m aici
urm8toarele
42
<
2reentarea de m8suri prin care ),* ]i institu\iile de nv8\8mVnt vor promova
cadrele didactice de etnie rom8 n poi\iile de administrare &directori ]i
inspectorii ]colari'^
2reentarea$ mpreun8 cu 30--urile ]i comunit8\ile de romi$ de programe de
formare ]i perfec\ionare a mediatorilor ]colari ]i de formare a cadrelor
didactice n domeniul educa\iei inter-culturale^
2reentarea de m8suri n vederea introducerii de cursuri op\ionale de limba
rromani ]i istoria civilia\iei rromani n institu\iile de nv8\8mVnt^
2reentarea unui plan anual de ac\iune pentru educa\ie inter-cultural8 n ]coli$
care s8 facilitee comunicarea ntre diferite etnii ]i s8 promovee toleran\a.
3 activitate care este n centrul direc\iei Znv8\8mVntul n Limba +romani din cadrul
ministerului o constituie organiarea de cursuri de formare a profesorilor vorbitori de
limb8 rromani prin<
- nfin\area de clase!grupe la ]colile elementare ]i colegii pedagogice care s8
formee profesori romi sau ne-romi$ care vor lucra cu studen\ii romi^
- sus\inerea de cursuri de limba romani pentru profesori romi sau ne-romi$ care pot
s8 ob\in8 sau nu califc8ri^
- nfin\area unui departament de limba romani n cadrul 7acult8\ii de Limbi 5tr8ine
a .niversit8\ii Hucure]ti din anul 1AA9.
Departamentul stimulea8 studiul limbii romani prin m8suri speciale$ printre care<
- oferirea posibilit8\ii de a studia limba romani ca limb8 matern8$ n orice moment
pe parcursul anului ]colar ]i n orice an de studiu^
- ncurajarea ]colilor s8 angajee cadre didactice califcate pentru predarea limbii
rromani sau$ n lipsa profesorilor califca\i pe deplin$ ncurajarea absolven\ilor de
liceu$ sau cel pu\in a absolven\ilor care au absolvit 10 clase ]i care sunt de etnie
rom8$ care s8 predea limba romani.
2rin activitatea direc\iei au fost elaborate ]i distribuite materiale documentare despre
romii din +omVnia &publica\ii$ documentare scurte$ c8r\i'.
/c\iunea afrmativ8 pentru romi n licee$ ]coli profesionale ]i universit8\i
41
0otifcarea nr. 294;:!: martie 2010$ )inisterul ,duca\iei$ *ercet8rii$ 1ineretului ]i 5portului &),*15'$
admini!trare!ite.edu.ro-index.p$p-article!-5367
42
%ttp<!!unpan1.un.org!intradoc!groups!public!documents!.01*!.02/001;041.pdf
19
Zn 1AA2$ la ini\iativa 7acult8\ii de 5ociologie ]i /sisten\8 5ocial8 din cadrul .niversit8\ii din
Hucure]ti$ primele locuri reervate au fost alocate candida\ilor romi$ n specialiarea de
asisten\i sociali. Zn 1AA9$ )inisterul ,duca\iei a adoptat primele reglementari ofciale de
reervare de locuri speciale pentru candida\ii romi n O universit8\i. ZncepVnd cu anul
1AA9$ ac\iunea afrmativ8 pentru romi s-a e"tins la nivelul ntregului sistem de
nv8\8mVnt secundar ]i superior
4:
. *onform studiului -allup ]i 7ondul pentru ,duca\ia
+omilor$ n perioada 2000-200;$ apro"imativ 10.:00 de elevi au fost nscri]i n
nv8\8mVntul secundar ]i profesional pe locuri subven\ionate pentru romi ]i apro"imativ
1.420 de studen\i au benefciat de aceste locuri n universit8\i. 5tudiul constat8 c8 politica
de ac\iune afrmativ8 este destul de slab8 n viarea acestor elevi!studen\i vorbitori limba
rromani. 5tudiul recomand8$ printre alte$ o mai bun8 \intire a onelor rurale ]i n
comunit8\i compacte$ omogene de romi ]i pentru crearea de sinergii cu programele de
acordare de burse e"istente.
)ediatori ]colari
)ediatorul ]colar pentru comunit8\ile de romi a nceput ca un proiect neguvernamental
demarat n 1AAO de c8tre +omani *+(55$ proiect care a fost preluat ]i e"tins de )inisterul
,duca\iei n urm8torii ani$ cu prec8dere cu resurse fnanciare de la proiecte 2Q/+, ]i
.0(*,7. ZncepVnd cu anul 200:$ au fost forma\i mai mult de ;00 de mediatori ]colari$
astfel ncVt n 200A$ ministerul a estimat c8 n sistemul ]colar e"istau deja mai mult de
400 de mediatori ]colari
44
. +olul mediatorului ]colar este acela de a conecta ]i de a
acorda asisten\8 n procesul de comunicare dintre ]coal8 ]i p8rin\i ]i de a facilita
nmatricularea ]i participarea la ]coal8 pentru copiii din grupurile vulnerabile.
Zn lipsa fnan\8rii e"terne$ angajarea de mediatori ]colari s-a dovedit difcil8. 3 notifcare
4?
a )inisterului ,duca\iei din 2010 cere inspectoratelor ]colare s8 men\in8 posturile de
mediatori ]colari$ conform angajamentelor asumate de autorit8\ile locale ca parte de
contribu\ie local8 n proiectul 2Q/+,. 2olitica cu privire la mediatorii ]colari nu are un
mecanism clar de asigurare a sustenabilit8\ii interven\iei mediatorului
4;
. /cest fapt se
datorea8 legisla\iei n vigoare care las8 sarcina de angajare a mediatorului ]colar atVt n
seama unit8\ii de nv8\8mVnt$ cVt ]i a *entrelor Pude\ene de +esurse ]i de /sisten\8
,duca\ional8. /ceast8 responsabilitate comun8 poate conduce$ n unele cauri$ la pasarea
responsabilit8\ii de c8tre cele dou8 institu\ii abilitate s8 efectuee angajarea ]i la blocarea
procesului de ncadrare a unui mediator ]i$ n consecin\8 a pl8\ii remunera\iei mediatorilor
]colari. 2osturile de mediatori ]colari create prin programele 2Q/+, nu au fost men\inute
n unele cauri dup8 nc%eierea programelor. /mploarea problemei nu este cunoscut8.
La +ecens8mVntul din 2002$ din totalul copiilor de pVn8 la 10 ani apro"imativ ?.;@
proveneau din familii care se declarau rome. /st8i ace]tia sunt copii de vVrst8 ]colar8$
ntre ; ]i 1; ani.
/mintim$ de asemenea$ 2olitici na\ionale care au avut un impact poitiv asupra ]anselor
de via\8 ale persoanelor rome aYate n situa\ii de risc # precum legea R*ornul ]i lapteleS$
legea Menitului )inim -arantat$ sau acordarea de locuri speciale n licee ]i universit8\i #
politici care demonstrea8 c8 incluiunea social8 este posibil8 # dar este ]i reversibil8$
dac8 eforturile nu sunt sus\inute.
4O
43
5urdu$ ).$ 5ira$ P. &coord.'$ 1naliza impactului ac%iunii a8rmative pentru romii din licee( #coli proe!ionale #i
univer!it%i( 7ondul pentru ,duca\ia +omilor$ 3rgania\ia -allup +omVnia$ 200A.
44
*omunicatul de pres8 al ministerului educa\iei$ disponibil la adresa<
%ttp<!!===.edu.ro!inde".p%p!pressrel!122AA
45
0otifcarea nr. 294;:!: martie 2010$ )inisterul ,duca\iei$ *ercet8rii$ 1ineretului ]i 5portului &),*15'$
===.edu.ro << 9":*F*21R+ nr. ;<673- 3 martie ;=5= privind g
4;
Duminic8$ -.$ (vasiuc /.$ " #coal pentru to%i0 1cce!ul copiilor romi la o educa%ie de calitate$ p. 1?4$ in
,ducatia interculturala # de la teorie la practica. (mplementarea educa\iei interculturale n ]coli multietnice din
+omVnia--+aport de cercetare al /gen\iei de Devoltare *omunitar8 _Zmpreun8S$
%ttp<!!===.scribd.com!doc!?4O;A?9O!educatia-interculturala
47
*omisia 2reiden\ial8 2entru /nalia +iscurilor 5ociale ]i Demografce$ coord. )arian 2reda$ p. 20?$
===.presidencB.ro!static!*2/+5D+>raport>e"tins.pdf
1A
La nivel guvernamental central$ /gen\ia 0a\ional8 pentru +omi este structura public8
responsabil8 pentru repreentarea$ pe de-o parte$ a intereselor comunit8\ilor de romi ]i$
pe de alt8 parte$ a intereselor guvernamenului relativ la romi$ func\ionVnd ca structur8 de
specialitate sub umbrela 5ecretariatului -eneral al -uvernului.
+olul /gen\iei 0a\ionale pentru +omi este de a coordona$ monitoria ]i evalua m8surile
sectoriale prev8ute de 5trategia guvernamental8 de mbun8t8\ire a situa\iei romilor
49
.
-rupul de Lucru pentru 2oliticile 2ublice pentru +omi
4A
$ nfin\at n cadrul *onsiliului
(nterministerial pentru ,duca\ie$ *ultur8$ *ercetare$ 1ineret$ 5port$ ]i a )inorit8\ilor$ are
rol de coordonare ]i monitoriare a punerii n aplicare politicilor publice pentru romi$
inclusiv a celor descrise n 2lanul -eneral de )8suri pentru perioada 200;-2009. /gen\ia
0a\ional8 pentru +omi func\ionea8 ca secretariat general al acestui organism.
Zn cadrul ministerelor implicate n implementarea 5trategiei au fost create a]a numitele
*omisii )inisteriale pentru +omi$ care sunt responsabile pentru organiarea$ planifcarea$
coordonarea ]i controlul desf8]ur8rii activit8\ilor n domeniul lor de responsabilitate. Din
p8cate$ nici una din aceste comisii nu sunt pe deplin func\ionale$ cele mai multe dintre
persoanele intervievate criticVnd performan\ele lor n punerea n practic8 a 5trategiei.
La nivel jude\ean$ Hirourile Pude\ene pentru +omi sunt structuri organiate n cadrul
(nstitu\iei 2refectului
?0
$ cu rol n organiarea$ planifcarea$ coordonarea ]i realiarea
obiectivelor ]i sarcinilor men\ionate n 5trategie. De asemenea$ ele r8spund de sus\inerea
activit8\ii e"per\ilor locali pe problemele romilor angaja\i la nivelul prim8riilor din
localit8\ile cu num8r semnifcativ de romi.
Zn domeniul educa\iei$ principala institu\ie public8 responsabil8 pentru elaborarea ]i
punerea n aplicare pe politicilor educa\ionale$ inclusiv pentru popula\ia de etnie roma
este )inisterul ,duca\iei cu ei inspectoratele ]colare jude\ene
?1
. Zn afar8 de acestea$
institu\iile de nv8\8mVnt$ ]colile ]i universit8\ile sun responsabile pentru aplicarea
m8surilor afrmative prin care se aloca locuri speciale pentru elevii ]i studen\ii de etnie
rom8.
Zn ceea ce prive]te participarea romilor$ organia\iile neguvernamentale ale romilor au
fost implicate ntr-o m8sur8 limitat8 n procesul de elaborare de politici ]i de programare
pe probleme legate de educa\ie. 2articiparea activ8 a Delega\iei *omisiei ,uropene n
defnirea principalelor caracteristici ]i obiective ale programelor de asisten\8 fnanciar8
nerambursabil8$ cum ar f programul 2Q/+, multi-anual de acces la educa\ie pentru
grupuri deavantajate$ a creat premisele de participare n acest proces a organia\iilor
societ8\ii civile rome. Zn plus$ mai mul\i e"per\i romi ]i tineri cercet8tori$ repreentan\i ai
30--urilor sau a institutelor de cercetare au luat parte n cadrul comitetelor de
coordonare a unora dintre etapele acestui program multi-anual.
Zn domeniul ocup8rii for\ei de munc8$ /gen\ia 0a\ional8 pentru 3cuparea 7or\ei de
)unc8$ n subordinea )inisterului )uncii$ 7amiliei ]i 2rotec\iei 5ociale este responsabil8
pentru elaborarea ]i punerea n aplicare a politicilor de ocupare$ prin urmare$ inclusiv cele
adresate romilor. /gen\iile Pude\ene pentru 3cuparea 7or\ei de )unc8 sunt responsabile
pentru punerea n aplicare la nivel jude\ean a principalelor politici privind incluiunea
48
Qot8rVrea -uvernului nr. ?22 din 1A aprilie 200;$ pentru modifcarea ]i completarea Qot8rVrii -uvernului nr.
4:0!2001 privind aprobarea 5trategiei guvernamentale pentru Zmbun8t8\irea 5situa\iei +omilor^ disponibil la
%ttp<!!===.anr.gov.ro!docs!2olitici!0:O1-29>noua>strategie>?22.pdf
49
Qot8rVrea -uvernului nr. O?0!200? privind nfin\area comisiilor ministeriale permanente.
50
Hirourile Pude\ene pentru +omi sunt formate din trei-patru e"per\i numi\i de c8tre prefect$ cel pu\in unul dintre
ei trebuie s8 fe rom. -rupuri de lucru mi"te la nivel jude\ean sunt de asemenea formate$ conduse de 5ub-
2refec\i$ avfnd ca membri personalul regional al /0+$ repreentan\i ai serviciilor publice descentraliate la nivel
jude\ean$ mediatori ]colari$ mediatori sanitari$ inspectori ]colari ]i profesori de romi$ precum ]i repreentan\i ai
organia\iilor neguvernamentale ]i ai membrilor comunit8\ilor de romi. +olul lor este analia$ planifcarea$
organiarea ]i punerea n aplicare a activit8\ilor sectoriale la nivel de jude\.
51
(nforma\ii detaliate privind politicile ]i programele puse n aplicare de c8tre )inisterul ,duca\iei sunt
disponibile la< %ttp<!!===.edu.ro!inde".p%p
20
romilor n pia\a for\ei de munc8$ organiarea de tVrguri de locuri de munc8 pentru romi ]i
careavane ale ocup8rii n comunit8\ile de romi. Zn plus$ Hirourile Pude\ene pentru +omi$
liderii locali romi$ mediatorii sanitari romi sau e"per\i locali pe problemele romilor la nivel
de prim8rie sunt implicate n procesul de mobiliare a comunit8\ilor ]i punerea n aplicare
a acestor activit8\i.
Zn ceea ce prive]te domeniul anti-discriminare$ institu\ia de stat autonom8 responsabila
pentru activit8\ile n domeniu este *onsiliul 0a\ional pentru *ombaterea Discrimin8rii.
(nstitu\ia ntreprindere activit8\i pe teme legate de prevenirea actelor de discriminare$
medierea cu privire la actele de discriminare$ anc%et8 ]i sanc\ionarea actelor de
discriminare$ monitoriarea caurilor de discriminare ]i furniarea de asisten\8 juridic8
pentru victimele discrimin8rii. Zn *olegiul Director al *onsiliului 0ational pentru
*ombaterea Discriminarii$ unul dintre membri este de etnie rom8 ]i este un cunoscut
activist pentru promovarea drepturilor romilor
?2
. Din 9:O reclama\ii nregistrate de 0**D
n 2009
?:
$ ;2 au fost efectuate pe baa apartenen\ei etnice ]i apro"imativ jum8tate
&49.:A@'$ referitoare la ac\iunile ]i atitudinile care afectea8 demnitatea personal8 a
persoanelor de etnie rom8.
Zn +omVnia$ pe baa directivelor europene cu privire la egalitatea de ]anse$ /gen\ia
0a\ional8 pentru ,galitatea de 4anse ntre 7emei ]i H8rba\i
?4
func\ionea8 din aprilie
200?$ sub egida )inisterului )uncii$ 7amiliei ]i 2rotec\iei 5ociale. +olul agen\iei este de a
promova principiul egalit8\ii de ]anse pentru femei ]i b8rba\i ]i s8 asigure integrarea
activ8 a unei perspective de gen n toate programele ]i politicile na\ionale
??
.
+omVnia are o re\ea semnifcativ8 de organia\ii non-guvernamentale care pot juca un rol
critic n ceea ce prive]te elaborarea politicilor$ furniarea de servicii ]i de advocacB n
jurul unor aspecte care implic8 problematica romilor. .na dintre principalele preocup8ri
ale acestor organia\ii este durabilitatea lor fnanciar8
?;
$ avand n vedere sprijinul
fnanciar aproape ine"istent oferit de c8tre stat catre organia\iile societ8\ii civile.
30--urile romilor se confrunt8 cu multiple difcult8\i n ceea ce prive]te accesul la
fondurile structurale$ inclusiv legate de e"pertia te%nic8 necesar8 pentru a aplica pentru
aceste fonduri ]i pentru a demonstra capacitatea lor de a utilia efcient aceste resurse.
*Vteva organia\ii neguvernamentale a romilor au devoltat totu]i o e"perti8
semnifcativ8 ]i sunt principalii actori n punerea n aplicare proiectele ]i programele
fnan\ate prin intermediul fondurilor de pre-aderare ]i a fondurilor structurale ale .niunii
,uropene
?O
<
- *entrul +omilor pentru (nterventie 5ociala ]i 5tudii b+omani *+(55b &Hucureti' -
probabil cea mai viibil8 ]i activ8 organia\ie n domeniul promov8rii drepturilor
romilor$ monitoriarea caurilor de discriminare$ desegregare n educa\ie^ au fost$
de asemenea$ pionierii n promovarea profesiei de mediator sanitar$ n parteneriat
direct cu )inisterul 58n8t8\ii ]i 7amiliei^
- *entrul +omilor b/mare +omentab &Hucuresti' - o organia\ie care reune]te un
grup de tineri activi]ti romi^ ei au devoltat e"pertia n domeniul accesului la
educa\ie - n special de pre-]colar$ promovarea culturii ]i a limbii romani$
cercetare$ acces la locuri de munc8 pentru romi$ etc^
52
Deideriu -ergelB este avocat de etnie rom8$ fost e"pert al +omani *+(55$ unul dintre cei mai importan\i
activi]ti mpotriva discrimin8rii romilor.
53
+aportul *0*D 2009$ /ne"e$ p. O2-O:$ raport disponibil la
%ttp<!!===.cncd.org.ro!fles!fle!/ne"e20raport@@@20de@20activitate20*0*D@202009.pdf
54
vei ===.anes.ro
55
Qotararea -uvernului nr. 494!2:.0?.200O privind aprobarea 5tatutului /gen\iei 0a\ionale pentru ,galitatea de
4anse ntre 7emei ]i H8rba\i$ articolul 1.4.
56
(ntevie= cu (ulian 5toian$ director e"ecutiv al /lian\ei *ivice a +omilor$ Hucure]ti$ 09 mai 200A.
57
3rgania\iile men\ionate sunt deja implicate n punerea n aplicare a unor proiecte strategice fnan\ate din
7ondul 5ocial ,uropean$ n cadrul 2rogramului 3pera\ional 5ectoria Devoltarea +esurselor .mane$ suma
caestor proiecte ajungVnd la appro"imativ 12 milioane ,uro.
21
- /socia\ia 7emeilor hig8nci b2entru copiii no]trib &1imioara$ jude6ul 1imis' - o
organia\ie activ8 la nivel local ]i regional$ promovea8 participarea femeilor rome
la via\a comunit8\ii$ desegregare n educa\ie$ ocuparea for\ei de munc8 pentru
femei etc.^
- *entrul de +esurse pentru *omunit8\ile de +omi &*luj-0apoca$ jud. *luj' - activ din
2000$ cu e"perti8 n devoltarea 30--urilor$ devoltare comunitar8
compre%ensiv8$ sprijin pentru tVn8ra genera\ie de activi]ti romi$ campanii de
con]tientiare$ promovarea de activit8\i generatoare de venituri$ devoltare
profesional8 pentru profesorii de limba romani etc.^
- 7unda\ia /gen\ia de Devoltare comunitar8 bZmpreun8b &Hucureti' # a devoltat o
e"perti8 n ocuparea for\ei de munc8$ devoltare comunitar8$ devoltarea de
parteneriate cu autorit8\ile locale$ 30--uri ]i devoltarea de re\ele de tineri^ de
asemenea$ s-a dovedit un partener important n punerea n aplicare a mai multor
programe de asisten\8 te%nic8 2%are &2%are 200:$ 2004$ 200?'^
- 7unda\ia +u%ama &3radea$ jude\ul Hi%or' # a devoltat o e"perti8 semnifcativ8 n
furniarea serviciilor sociale$ educa\ie$ ocuparea for\ei de munc8^
- *entrul +omilor pentru 2olitici de 5anatate # 5/51(2,0 &Hucureti' care se
orientea8 n special pe promovarea s8n8t86ii romilor i devoltarea unor ini6iative
de devoltare la nivel local.
- +oma ,ducation 7und +omVnia &Hucureti' # organia6ie constituit8 ca flial8 a +oma
,ducation 7und &Hudapesta'$ structura non-proft interna6ional8 creat8 n conte"tul
Deceniului (ncluiunii +omilor pentru fnan6area unor programe destinate
particip8rii la educa6ie a romilor.
Programe, proiecte, aciuni
/ccesul la educa\ie pentru grupurile deavantajate cu focaliare pe romi este programul
2Q/+, cu cea mai mare anvergur8 n domeniul educa\iei$ program multi-anual care a
avut patru fae de implementare.
7aa ( &2Q/+, 2001'< a urm8rit s8 sprijine punerea n aplicare a strategiei )inisterului
,duca\iei privind mbun8t8\irea accesului la educa\ie pentru grupuri deavantajate$ cu un
accent special pe romi. 2roiectul a cuprins 2 componente< &1' devoltarea capacit8\ii
]colilor de a r8spunde nevoilor comunit8\ilor deavantajate$ cu focaliare pe romi^ &2' o
sc%ema de granturi pentru proiecte locale care viea8 asigurarea unui acces mai bun la
educa\ie pentru copiii deavantaja\i$ n special romi$ ]i prevenirea abandonului ]colar.
2roiectele fnan\ate n cadrul programului$ au fost puse n aplicare n cursul anului ]colar
200:-2004$ n 10 jude\e.
7aa (( &200:'
?9
< &ntre 2004 - 200;' a avut ca scop promovarea principiului egalit8\ii de
]anse n educa\ie. 7ondurile au fost puse la dispoi\ie pentru devoltarea institu\ional8 n
cadrul unei sc%eme de granturi n 12 jude\e selectate n urma unui proces de evaluare. Zn
implementarea acestei fae au fost implica\i inspectorii ]colari pentru romi$ directorii de
]coli$ profesorii ]i mediatorii ]colari romi. 2rograme de sprijin ]i programe tip ba doua
]ans8b au fost implementate n ]coli-pilot din cele 12 judete viate.
7aa ((( &2004'
?A
< s-a adresat celor 2O de jude\e implicate anterior. Zn cadrul acestei fae$
au fost proiectate strategiile jude\ene pentru educa\ie incluiv8$ derulate ac\iuni pentru
desegregarea ]colilor ]i claselor$ au fost consolidate programele de mediere ]colar8 ]i
cele de a doua ]ans8.
7aa (M &200?'
;0
< aceast8 etap8 a urm8rit analia impactul programului multi-anual cu
privire la aspecte legate de educa\ie incluiv8$ succesul programului b/ Doua 4ans8b$
58
(nforma\ii detaliate privind programul 2Q/+, 200: sunt disponibile la adresa<
%ttp<!!===.edu.ro!inde".p%p!articles!c49;!
59
(nforma\ii detaliate privind programul 2Q/+, 2004$ sunt disponibile la adresa<
%ttp<!!===.edu.ro!inde".p%p!articles!cO4;!
60
(nforma\ii detaliate privind programul 2Q/+, 200?$ sunt disponibile la adresa<
%ttp<!!===.edu.ro!inde".p%p!articles!cO10!
22
precum ]i analia stadiului procesului de desegregare ]colar8. .n plan de ac\iune pentru
accesul grupurilor deavantajate la educa\ie ]i la promovarea educa\iei incluive a fost
devoltat.
*entrele de incluiunea profesional8
*entrele de incluiune profesional8 pentru romi au fost devoltate printr-un program
comple" ini\iat de /gen\ia de Devoltare *omunitar8 bZmpreun8b
;1
$ n conte"tul situa\iei
marginale a comunit8\ile de romi n domeniul ocup8rii< e"cluiune social8$ rate
dispropor\ionat de mari ale ]omajului de lung8 durat8 ]i niveluri sc8ute de formale
ocupa\ie.
3biectivul general al proiectului a fost crearea de oportunit8\i pentru incluiunea
]omerilor romi pe pia\a for\ei de munc8. 2rogramul a fost devoltat prin intermediul celor
trei etape$ ncepVnd cu anul 2002. ,ste interesant de men\ionat faptul c8 proiectul a
prev8ut un cost estimat de :O0 euro pe persoan8 angajat8 n compara\ie cu costurile
curente ale /gen\ia 0a\ional8 pentru 3cuparea 7or\ei de )unc8 estimate la peste 900
euro pentru fecare persoan8 inclus8 pe pia\a for\ei de munc8.
2unerea n aplicare a programului a dus la participarea la formarea profesional8 a 1O4
]omeri romi$ precum ]i la introducerea cu succes pe pia\a for\ei de munc8 a 120 de
benefciari. Zn plus$ o ba8 de date cu O00 de ]omerii romi a fost creat8.
Zn ceea ce prive]te durabilitatea acestui proiect$ o solu\ie efcient8 a fost creat8 prin
colaborarea dintre 30--urile rome ]i /gen\ia 0a\ional8 de 3cupare a 7or\ei de )unc8$
colaborare care poate f reprodus8 ]i n alte ini\iative comune. 3rgania\ii ale romilor au
asigurat monitoriarea benefciarilor proiectului$ n timp ce /gen\ia 0a\ional8 pentru
3cuparea 7or\ei de )unc8 a avut obliga\ia juridic8 de a monitoria benefciarii instrui\i
timp de ; luni dup8 absolvire$ n vederea asigur8rii unui loc de munc8.
*entrele de (ncluiune 2rofesional8 sunt integrate ntr-o re\ea institu\ional8 format8 din
furniorii de servicii sociale. +e\eaua ar trebui s8 creasc8 progresiv$ ncepVnd ini\ial n
centrele urbane$ acolo unde tr8iesc un num8r semnifcativ de romi. ,ste de a]teptat ca
centrele ar trebui s8 fe transferate c8tre /gen\ia 0a\ional8 pentru 3cuparea 7or\ei de
)unc8 dup8 ce func\ionarea acestora este asigurat8.

)ediere sanitar8
(ni\iativa de mediere sanitar8 a apar\inut +omani *+(55 ntr-un conte"t mai larg al
programelor de mediere inter-cultural8 nceput n anul 1AAO. 2rogramul de )ediatori
5anitari n *omunit8\ile de +omi a debutat ofcial n +omVnia n anul 2002$ cVnd
)inisterul 58n8t8\ii$ n cadrul parteneriatului cu +omani *+(55$ a emis 3rdinul 41; privind
Raprobarea func\ion8rii ocupa\iei de mediator sanitar ]i normele te%nice privind
organiarea$ func\ionarea ]i fnan\area activit8\ii mediatorilor sanitari n anul 2002S$ n
cadrul obiectivului 2 al interven\iei 12 # 2romovarea s8n8t8\ii femeii ]i copilului la nivel
comunitar # din 2rogramul de 58n8tate a *opilului ]i 7amiliei.
Zn perioada 2002-200;$ un num8r de :A? de )5+ au fost instrui\i$ 299 dintre ace]tia find
activi n preent n cadrul 2rogramului$ n :9 de jude\e. 2roiectul pilot a fost implementat
n ? comunit8\i ]i a implicat formarea femeilor rome din comunit8\ile locale ca mediatori
de s8n8tate$ urmat de procesul real de mediere n vederea mbun8t8\irii accesului
popula\iei rome la serviciile de s8n8tate. 2arteneriatul ulterior cu )inisterul 58n8t8\ii a
implicat activitatea Direc\iilor Pude\ene de 58n8tate 2ublic8$ o premis8 major8 pentru
multiplicarea ini\iativei pVn8 la transformarea ei ntr-o politic8 public8 na\ional8.
)ediatorul sanitar ]i propune s8 efectuee un inventar al st8rii de s8n8tate a romilor care
va f supus aten\iei autorit8\ilor sanitare. )ediatorul sanitar ]i aduce contribu\ia la
mbun8t8\irea situa\iei romilor. )ediatorul sanitar este persoana care ajut8 personalul
medical la ndeplinirea actelor medicale. ,l nlesne]te dialogul ntre comunitate ]i cadrele
61
Mei ===.agentiaimpreuna.ro
2:
medicale$ nt8re]te leg8turi ntre autorit8\ile locale ]i comunitatea de romi$ identifc8
problemele de s8n8tate ale romilor$ viitea8 periodic comunitatea de romi pentru a
monitoria caurile de mboln8vire a persoanelor din cadrul comunitatii.
5copul mediatorului este de a mbun8t8\i situa\ia s8n8t8\ii n cadrul comunitatii prin
facilitarea rela\iei dintre medic-pacient$ cre]terea accesibilit8\ii la serviciile de s8n8tate$
cre]terea efcientei serviciilor preventive ]i curative$ mbun8t8\irea conte"tului social n
care se desf8]oar8 activit8\ile sanitare ]i de s8n8tate public8 dar n acela]i timp s8 ridice
nivelul de educa\ie sanitara a romilor.
+omani *+(55 a efectuat totodat8 demersurile necesare pe lVng8 &la acel moment'
)inisterul )uncii ]i 5olidarit8\ii 5ociale n vederea recunoa]terii n *3+ &*lasifcarea
3cupa\ilor din +omVnia' a ocupa\iei de mediator sanitar. /stfel$ ocupa\ia de mediator
sanitar este inclus8 n -rupa de ba8 ?1:A SLucratori n serviciul popula\ieiS$ codul
?1:A02. 5istemul de recrutare ]i instruire a mediatorului presupune recomandarea
mediatorilor de c8tre organia\iile de romi active n comunitate$ ]i apoi instruirea ]i
testarea lor n vederea acredit8rii ca )ediatori sanitari. (n perioada 2002-200? +omani
*+(55$ organia\ia desemnat8 ca find responsabil8 pentru intruirea mediatorilor sanitari$
a format$ prin formatorii recunoscuti de )inisterul 5anatatii$ un numar de :A? mediatori
sanitari care urmau sa devina activi in cadrul D52 Pudetene. Zn preent$ 2rogramul de
)ediatori 5anitari n *omunit8\ile de +omi se derulea8 n :9 de jude\e$ unde activea8
299 de mediatori sanitari.
Zn cadrul activit8\ii lor$ )5+ colaborea8 strVns la nivel local cu medicii de familie care au
pe listele lor de pacien\i persoane de etnie rom8. De asemenea$ colaborea8 cu
autorit8\ile publice locale &prim8rie' # n special n vederea reolv8rii unor situa\ii legale
sau sociale identifcate n comunitate. )5+ sunt coordona\i la nivelul fec8rui jude\ de
c8tre un coordonator de la nivelul /52$ desemnat n acest sens.
)onitoriarea nc8lc8rii drepturilor omului
Zn 2002$ organia\ia +omani *+(55 a nfin\at o re\ea de monitoriare pentru combaterea
discrimin8rii mpotriva romilor. 2rogramul a fost pus n aplicare nc8 de la nceputurile sale
cu fnan\are de la 3pen 5ocietB (nstitute$ *omitetul *atolic Zmpotriva 7oametei ]i pentru
Devoltare &**7D' 2aris ]i$ de asemenea$ cu fnan\are de la .niunea ,uropean8$ n cadrul
componentei 4 a sc%emei de granturi 2Q/+, &2000' *onsolidarea 5ociet8\ii *ivile n
+omVnia.
+e\eaua de monitori pentru drepturile omului a +omani *+(55 s-a angajat n identifcarea
caurilor de abu din partea poli\iei mpotriva romilor$ administrarea justi\iei$ accesul
limitat la educa\ie pentru copiii romi$ accesul la ngrijire medical8$ accesul la locuin\e$
precum ]i discriminarea n ocuparea for\ei de munc8. 2roiectul a viat comunit8\i din mai
multe jude\e din +omVnia$ organia\iile de romi care lucrea8 la nivel local ]i$ n fnal
institu\iile publice locale ]i centrale. +e\eaua de monitori pentru drepturile omului a
benefciat de formare profesional8 n domeniul legisla\iei na\ionale ]i interna\ionale de
drepturile omului$ te%nici de monitoriare$ c8i de atac mpotriva discrimin8rii etc.
.nul dintre reultatele palpabile ale activit8\ii monitorilor a fost seria de plVngeri depuse
la *onsiliul 0ational pentru *ombaterea Discriminarii de c8tre +omani *+(55$ oferindu-se$
de asmenea$ asisten\8 juridic8 ntr-un num8r important de cauri n fa\a diferitelor
instan\e na\ionale$ precum ]i unele care au fost preentate *ur\ii ,uropene a Drepturilor
3mului$ dup8 epuiarea tuturor c8ilor interne de atac legale.
Zn faele ulterioare$ au fost organiate mese rotunde la nivel jude\ean$ n special n
regiunile unde nu a e"istat abuuri mpotriva romilor de c8tre organele de drept$ cu
scopul de a mbun8t8\i rela\iile dintre locale autorit8\ile ]i comunit8\ile de romi. )ai mult$
activit8\i de lobbB ]i advocacB au fost derulate$ inclusiv prin ntVlniri tematice cu
repreentanti ai institutiilor publice centrale$ cu repreentan\i ai ambasadelor acreditate
24
la Hucure]ti$ cu organia\iile repreentative de ap8rare a drepturilor omului ]i cu mass-
media
;2
.
*onsolidarea capacit8\ii institu\ionale ]i devoltarea de parteneriate pentru mbun8t8\irea
percep\iei ]i condi\iilor romilor &2%are +3 2004!01;-OO2.01.01.01'
2rogramul face parte din programul multianual 2%are 2004-200;$ un proiect de asisten\8
te%nic8 pentru 5ecretariatul -eneral al -uvernului cu o valoare total8 de 4$? milioane de
euro &19 luni$ fnaliat n aprilie 2009$ asisten\a te%nic8 a fost oferit8 de c8tre un
consor\iu condus de Quman DBnamics /ustria'.
3biectivul general a fost promovarea incluiunii sociale a romilor prin consolidarea
capacit8\ii ]i gradului de preg8tire a institu\iilor publice la nivel na\ional$ regional$
jude\ean ]i municipal de a conlucra cu repreentan\ii romilor pentru a reolva problemele
specifce cu care se confrunt8 comunit8\ile de romi.
3biectivele specifce ale proiectului au fost<
Devoltare institu\ional8 la nivel na\ional ]i regional pentru mbun8t8\irea cooper8rii
dintre factorii interesa\i< ministere$ agen\ii na\ionale$ repreentan\i ai romilor$
autorit8\i regionale de devoltare$ din domeniul ocup8rii ]i ale romilor$ cu scopul
de a devolta capacitatea de a implementa ]i monitoria m8suri de incluiune
social8 a romilor ]i pentru a gestiona ]i absorbi fonduri de la .niunea ,uropean8
&stadiile urm8toare ale programului multianual pentru minorit8\i$ dar ]i fonduri
structurale'.
Devoltare institu\ional8 la nivel jude\ean pentru a sprijini devoltarea grupurilor de
lucru multisectoriale care includ to\i factorii interesa\i relevan\i implica\i n
implementarea ]i monitoriarea strategiei pentru romi ]i pentru a cre]te
capacitatea autorit8\ilor jude\ene de a absorbi fondurile .,.
Devoltare institu\ional8 la nivel local pentru a mbun8t8\i cooperarea dintre factorii
interesa\i implica\i n implementarea ]i monitoriarea m8surilor de incluiune
social8 a romilor ]i pentru a cre]te capacitatea autorit8\ilor locale de a absorbi
fonduri .,.
,valuarea situa\iei persoanelor ]i comunit8\ilor e"cluse social ]i elaborarea unei
metodologii pentru a reolva problemele datorate lipsei documentelor de
identitate ]i!sau de stare civil8 ]i!sau titluri de proprietate.
(mplementarea unei campanii publice de con]tientiare focaliat8 pe problematica
romilor$ viVnd atVt romii$ cVt ]i publicul larg ]i formatorii de opinie.
5prijin pentru elevi romi de liceu din +omVnia
5prijin pentru elevi romi de liceu din +omVnia este un proiect fnantat de +oma ,ducation
7und Hudapesta &A09:00 euro$ pentru perioada 200O-2011'. 2roiectul este implementat
de c8tre
*entrul de +esurse pentru *omunit8\ile de +omi din *luj-0apoca$ n parteneriat cu
/socia\ia 2aIiv /lba (ulia$ 7unda\ia +u%ama 3radea$ )inisterul ,duca\iei ]i /gen\ia
0a\ional8 pentru +omi.
2roiectul inten\ionea8 s8 sprijine e"celen\a n educa\ie la elevi de liceu romi ]i$ implicit$
pentru a mbun8t8\i rata de reten\ie ]i performan\a n nv8\8mVntul secundar superior al
elevilor romi. 2roiectul este unul pilot abordVnd o nou8 metod8 pentru furniarea de
burse de studiu combinat cu mentroat ]i alte tipuri de sprijin specifce.
.n num8r de apro"imativ :00 de elevi romi de liceu sunt prev8u\i pentru a primi sprijin
fnanciar ]i mentorat pentru perioada 200O-2011. 5prijinul educa\ional va f oferit de c8tre
ec%ipa de mentori sub form8 de consiliere individualiat8$ elevii romi find sprijini\i s8-]i
continue educa\ia la nivele superioare n liceu ]i universitate.
2roiecte fnan\ate din 7onduri 5tructurale
ZncepVnd cu anul 200O$ +omVnia a devenit membr8 a .niunii ,uropene ]i$ prin urmare$
are acces la fondurile structurale &fonduri destinate reducerii discrepan\elor de devoltare
62
Mei ===.romanicriss.org
2?
ntre \8rile membre .,$ promovarea coeiunii economice ]i sociale etc' pe baa 2lanului
0a\ional de Devoltare 200O-201: &20D'.
.na dintre priorit8\ile cele mai relevante pentru populatia de etnie rom8 stabilite prin
2lanul 0a\ional de Devoltare este reducerea decalajului social ]i economic prin
devoltarea resurselor umane$ promovarea ocup8rii for\ei de munc8 ]i a incluiunii
sociale. 2rogramul 3pera\ioanl 5ectorial Devoltarea +esurselor .mane este un program
care are o fnan\are semnifcativ8 de apro"imativ : miliarde de euro.
Zn timpul primei runde de competi\ii lansate n 2009 pentru a]a-numitele bproiecte
strategiceb &proiecte ntre ?00.000 ]i ?.000.000$ derulate la nivel multiregional' patru
dintre 30--urile rome au fost printre cVtig8tori$ ca aplican\i principali$ al8turi de o serie
de parteneri institu\ionali publici ]i priva\i. *onform datelor colectate de pe site-ul
/utorit86ii de )anagement pentru 2rogramul 3pera6ional 5ectorial Devoltarea +esurselor
.mane$ n preent sunt fnan6ate apro"imativ A0 de proiecte care au ca grup 6int8
principal sau secundar romii$ n domenii precum educa6ia$ ocuparea for6ei de munc8$
incluiune social8 i economie social8.
.n num8r de 2A de proiecte sunt gestionate de organia6ii neguvernamentale rome$
incluVnd aici i cele ; proiecte gestionate de /gen6ia 0a6ional8 pentru +omi$ aa cum se
poate observa n tabelul de mai jos<
1abel nr. 11. Lista proiectelor cu specifc rom fnan6ate din fonduri structurale
0r.
D)( din care se
fnan\ea8
1itlul 2roiectului 0umele benefciarului
1.
2.2 _2revenirea ]i
corectarea p8r8sirii
timpurii a ]coliiS
,duca\ia copiilor romi # calea
spre un loc de munc8 stabil
/-,0h(/ 0/h(30/LU
2,01+. +3)(
2.
_5coala # o sansa pentru
fecareS
/-,0h(/ 0/h(30/LU
2,01+. +3)(
:.
,ducatia de calitate - un pas
spre egalitate
*,01+.L ++3)(L3+
b/)/+, ++3),01N/b
4.
5coala dupa 5coala - primul
pas pentru succesul scolar si
profesional
7undatia b+oma ,ducation
7und +omaniab
?.
3portunitati egale in educatie
pentru o societate incluiva
7undatia b+oma ,ducation
7und +omaniab
;.
*luburile de sprijin
educational b*Q/M, N.+/L,b
+omani *+(55- *entrul
+omilor pentru (nterven\ie
5ocial8 ]i 5tudii
O.
_2a]i strategici n vederea
mbun8t8\irii accesului la
educa\ie al copiilor romiS
+3)/0( *+(55- *,01+.L
+3)(L3+ 2,01+.
(01,+M,0h(, 53*(/LU 4(
51.D((
9.
?.1 bDevoltarea ]i
implementarea
m8surilor active de
ocupareb
/L1,+0/1(M, 2,01+. 53)/P
# promovarea si devoltarea
competentelor si activitatii
antreprenoriale in randul
somerilor
/53*(/1(/ 2/i(M +3)/0(/
A.
/cces pe piata muncii - _3
sansa pentru tineS
/53*(/1(/
2/+1(D/+3)(L3+fb2+3-
,.+32/fb
10. Devoltare durabila prin acces
egal pentru toti pe piata
muncii.
/sociatia /lianta *ivica a
+omilor din +omania
2;
11.
*entre multifunctionale de
informare si consiliere
profesionala
*entrul ,uropean pentru
2romovarea si (ntegrarea
+omilor
12.
(nformare si consiliere
profesionala in centre urbane
mici si mediu rural
*entrul ,uropeanpentru
2romovarea si (ntegrarea
+omilor
1:.
Hirouri de informare si
consiliere profesionala in
centre urbane mici si mediu
rural
*entrul ,uropeanpentru
2romovarea si (ntegrarea
+omilor
14.
?.2 _2romovarea
sustenabilit8\ii pe
termen lung a onelor
rurale n ceea ce
prive]te devoltarea
resurselor umane ]i
ocuparea for\ei de
munc8S
*entre *omunitare de
+esurse< (nstrumente
strategice in procesul de
imbunatatire a situatiei
grupurilor vulnerabile din
mediul rural
*entrul +omilor pentru
2olitici de 5anatate-
5/51(2,0
1?.
;.1 _Devoltarea
economiei socialeS
5us\inerea devolt8rii
comunit8\ilor de romi din
+egiunile devoltare 0-M ]i
*entru +omVnia
7.0D/1(/ *,01+.L D,
+,5.+5, 2,01+.
*3).0(1/1(L, D, +3)(
1;.
(mpreuna$ pentru o societate
mai buna
/-,0h(/ 0/h(30/LU
2,01+. +3)(
1O.
2articiparea grupurilor
vulnerabile in economia
sociala
/-,0h(/ 0/h(30/LU
2,01+. +3)(
19.
/ntreprenoriatul social$ o
]ans8 pentru comunit8\ile de
romi.
2/+1(D/
+3)(L3+ fb2+3,.+32/fb
1A.
;.2 _Zmbun8t8\irea
accesului ]i a
particip8rii grupurilor
vulnerabile pe pia\a
munciiS
Zmpreun8 pe pia\a muncii
/-,0h(/ 0/h(30/LU
2,01+. +3)(
20.
*entre de consiliere si
mediere profesionala pentru
persoanele de etnie rroma
*,01+.L ++3)(L3+
b/)/+, ++3),01N/b
21.
L`,-/L 2 # investitie
europeana pentru viitorul
romilor din +omania
7.0D/1(/ *,01+.L D,
+,5.+5, 2,01+.
*3).0(1/1(L, D, +3)(
22.
*rearea si functionarea
structurilor de asistenta a"ate
pe ocuparea fortei de munca #
*entre de incluiune sociala
pentru persoanele de etnie
roma
/sociatia 2aIiv +omania
2:.
1ineri romi competitivi$ cu
sanse egale pe piata muncii
7.0D/1(/ *,01+.L D,
+,5.+5, 2,01+.
*3).0(1/1(L, D, +3)(
24.
*,01+. )3H(L D,
(0*L.N(.0, 53*(/L/
/lianta pentru .nitatea
+romilor - fliala Hraila
2?. ;.: _2romovarea
egalit8\ii de ]anse pe
pia\a munciiS
,galitate prin diferen\8.
/ccesul femeilor rome pe
pia\a muncii.
/53*(/h(/ 7,),(L3+
h(-U0*( b2,01+. *32(((
0341+(b
2O
2;.
+e\eaua na\ional8 a e"per\ilor
locali romi$ mecanism de
sprijin n implementarea
m8surilor de incluiune
social8 a romilor$ grup
vulnerabil supus e"cluiunii
sociale
/-,0h(/ 0/h(30/LU
2,01+. +3)(
2O.
(ncluiunea sociala a femeilor
rome
/53*(/1(/ 7,),(L3+ +3),
D(0 +3)/0(/
29.
(mputernicirea femeilor rome
pe piata muncii
/gentia de
Devoltare*omunitara fb(mp
reunafb
2A.
2rogramul de mediere
sanitara< 3portunitate de
crestere a ratei de ocupare in
randul femeilor rome
*entrul +omilor pentru
2olitici de 5anatate-
5/51(2,0
*elealte programe opera6ionale fnan6ate din fonduri europene nu au o relevan68 direct8
pentru problemele comunit86ilor de romi$ find concentrate pe investi6ii de devoltare
regional8$ competitivitate economic8$ mediu$ transporturi$ agricultur8$ capacitate
administrativ8. Liniile de fnan6are nu au n general categorii de c%eltuieli eligibile
destinate problemelor romilor$ disuc6ii e"istVnd pentru realiarea unor proiecte integrate
care s8 viee comunit8tile deavantajate de romi$ inclusiv construirea de locuin6e sociale
i infrastructura acestora.
29
$. CE SE DORESTE SA SE REALIZEZE PENTRU GRUPUL VULNERABIL POPULATIA
ROMA#
:.1. 5trategia -uvernului +omaniei de (ncluiune a *etatenilor +omani apartinand
)inoritatii +omilor pentru perioada 2011-2020
5copul 5trategiei -uvernului pentru perioada 2011 # 2020<
5trategia isi propune _/sigurarea incluiunii socio # economice si culturale a cet86enilor
romVni apar6inVnd minorit86ii romilor prin implementarea unor politici integrate$ n
domeniul educa6iei$ ocup8rii for6ei de munc8$ s8n8t86ii$ locuirii$ culturii$ infrastructurii
sociale. 5e urmareste institu6ionaliarea obiectivelor politice asumate de -uvern
referitoare la cet86enii romVni apar6inVnd minorit86ii romilor prin responsabiliarea
autorit86ilor publice centrale si locale si a minorit86ii romilor si includerea ca prioritate pe
agenda autorit86ilor publice centrale si locale$ a unor m8suri concrete care s8 conduc8
pVn8 n anul 2020 c8tre cresterea gradului de incluiune socio - economic8 si cultural8 a
cet86enilor romVni apar6inVnd minorit86ii romilor.S
;:
Documentul are n vedere urm8toarele principii<
;4
1. 2rincipiul diviiunii sectoriale # 5trategia -uvernului destinat8 incluiunii minorit86ii
romilor$ este un angajament al -uvernului prin institu6iile sale$ conceput si aplicabil pe
domenii de responsabilitate sectorial8 si asigur8 implicarea p8r6ilor interesate n procesul
deciional si n procesul de implementare al programului.
2. 2rincipiile cooper8rii si coeren6ei - 5trategia -uvernului destinat8 incluiunii sociale a
minorit86ii romilor are la ba8 realiarea de proiecte integrate care s8 tratee simultan
problemele n domeniile< educa6ie$ ocupare$ s8n8tate$ cultur8$ infrastructur8 si locuire$
administra6ie public8 si devoltare comunitar8.
:. 2rincipiul adi6ionalit86ii fondurilor - 5trategia -uvernului destinat8 incluiunii minorit86ii
romilor va asigura o alocare efcace si sufcient8 de resurse prin utiliarea fondurilor de la
bugetul de stat$ a instrumentelor fnanciare ale .niunii ,uropene$ contribuind astfel la
cresterea gradului de absorb6ie a fondurilor ., destinate incluiuni sociale a categoriilor
defavoriate$ precum si a altor surse de fnan6are.
4. 2rincipiile subsidiarit86ii si al descentrali8rii n e"ecu6ie # 5trategia -uvernului
destinat8 incluiunii minorit86ii romilor se va realia conform partaj8rii competen6elor
specifce institu6iilor si autorit86ilor publice centrale si locale. /utorit86ile publice centrale
si locale pot atrage ca parteneri organia6iile neguvernamentale precum si al6i parteneri
publici si priva6i.
?. 2rincipiile egalit86ii de sanse si al constienti8rii dimensiunii de gen # 5trategia
-uvernului destinat8 incluiunii minorit86ii romilor viea8 rolul central al femeilor
apar6inVnd minorit86ii romilor care au un rol important n cadrul familiilor si a minorit86ii
ns8si$ prin cresterea nivelului de educa6ie si califcare$ precum si a ratei de ocupare a
acestora$ prin implicarea lor n educa6ia copiilor si alte activit86i care asigur8 cresterea
nivelului de bun8stare a familiilor$ coeiunea familial8 si devoltarea genera6iilor viitoare.
;. 2rincipiul dialogului inter-cultural - 5trategia -uvernului destinat8 incluiunii minorit86ii
romilor viea8 promovarea educa6iei interculturale si multiculturalismului$ promovVnd
astfel cunoasterea specifcit86ii culturii romilor si stimularea interac6iunii ntre cultura
majoritar8 si cea a minorit86ii romilor.
O. 2rincipiul nediscrimin8rii si respect8rii demnit86ii umane asa cum sunt ele defnite n
documentele adoptate la nivel na6ional si european.
9. 2rincipiul egalit86ii si compatibilit86ii legislative # prevederile 5trategiei sunt n
conformitate cu *onstitu6ia si legile +omVniei$ precum si cu legisla6ia si practica
interna6ional8 n domeniul privind protec6ia minorit86ilor na6ionale$ precum si a celor
privind drepturile persoanelor apar6inVnd minorit86ii romilor n calitate de cet86eni romVni
si europeni.
;:
51+/1,-(/ -.M,+0.L.( +3)a0(,( D, (0*L.N(.0, / *,1U[,0(L3+ +3)a0( /2/+[(0a0D )(03+(1U[((
+3)(L3+ 2,01+. 2,+(3/D/ 2011-2020$ p. ?$ %ttp<!!===.anr.gov.ro!%tml!2olitici>2ublice.%tml
;4
5trategia se organieaa pe principii si linii directoare reiesite din )emorandumul nr. 20!;:20!10.0:.2011 cu
tema< 4inii directoare privind incluziunea minorit86ii romilor pentru perioada ;=55 ) ;=;=$
===.sgg.ro!docs!7ile!.22!doc!2011- strategie -incluiune.pdf
2A
A. 2rincipiul particip8rii active a tuturor grupurilor vulnerabile la elaborarea$
implementarea si monitoriarea politicilor publice care i privesc$ este un principiu
democratic care contribuie la succesul implement8rii politicilor guvernamentale pentru
incluiune social8 a persoanelor aYate n situa6ie de risc.
10. 2rincipiile complementarit86ii si transparentei - implementarea preentei 5trategii se
face n mod transparent$ cu consultarea societ86ii civile
;?
.
2ropuneri de politici publice ca reultate asteptate ale strategiei<
1. 5e va asigura participarea cet86enilor apar6inVnd minorit86ii romilor la via6a economic8$
social8$ educa6ional8$ cultural8 si politic8 a societ86ii romVnesti.
2. Ma f format8 o elit8 intelectual8 si economic8 n rVndul cet86enilor apar6inVnd
minorit86ii romilor care va func6iona ca o interfa68 ntre autorit86ile publice si minoritatea
romilor pentru implementarea politicilor de incluiune social8.
:. 5e va produce o sc%imbare poitiv8 n opinia public8 n leg8tur8 cu minoritatea romilor$
pe baa principiilor toleran6ei active$ parteneriatului si solidarit86ii sociale.
4. Ma creste accesul cet86enilor apar6inVnd minorit86ii romilor la serviciile publice.
?. Mor f atrase si valorifcate oportunit86i de devoltare pentru cet86enii romVni
apar6inVnd minorit86ii romilor si a comunit86ilor n care acestia tr8iesc.
;. Ma creste standardul de via68 pentru minoritatea romilor fa68 de perioada anterioar8.
O. 5e va diminua procentul atitudinilor romofobe$ a actelor si faptelor de discriminare la
adresa minorit86ii romilor.
;;
Hugetul preconiat
;O
+esursele fnanciare necesare implement8rii 5trategiei -uvernului privind incluiunea
cet86enilor romVni apar6inVnd minorit86ii romilor pentru perioada 2011 # 2020 provin$ n
principal$ din<
- fonduri de la bugetul de stat$ alocate fec8rui minister si fec8rei institu6ii cu competen6e
n implementarea 5trategiei -uvernului pentru perioada 2011 # 2020$ programate
multianual^
- fonduri stabilite la nivelul .niunii ,uropene pentru gestionarea incluiunii grupurilor
vulnerabile la nivel european$ inclusiv a minorit86ii romilor^
- credite directe si garantate$ angajate n condi6iile legii inclusiv ale legii privind datoria
public8^
- dona6ii si sponsori8ri oferite!acceptate n condi6iile legii^
- alte surse.
:.2. 2ropuneri ale societatii civile pentru grupul vulnerabil populatia roma - 2ropuneri
trimise de c8tre *oali6ia pentru 5trategia 0a\ional8 pentru (ncluiunea +omilor &:0 august
2011' la 2roiectul 5trategiei -uvernului +omVniei de incluiune a cet8\enilor romVni
apar\inVnd minorit8\ii romilor pentru perioada 2011-2020
3rganiatiile si persoanele semnatare ale documentului inaintat catre 5ecretariatul
-eneral al -uvernului considera ca proiectul 5trategiei trebuie sa adauge o serie de
elemente c%eie pentru formularea unui punct de referinta national$ astfel incat acest
document sa devina realmente un document de politica publica asumat cu
responsabilitate de statul roman. &...'
1. +ealiarea unei ,4a.uar* a Strat,7*,* *(c8,*at, *( 919$ care sa includa criteriile de
evaluare ale unei politici publice stabilite de -uvernul +omaniei &Qotarare 0r. O? din 14
iulie 200? pentru aprobarea +egulamentului privind procedurile de laborare$ monitoriare
si evaluare a politicilor publice la nivel central'$ respectiv<
65
Mei si 2lanurile sectoriale de implementare a 5trategiei -uvernului +omVniei de incluiune a
cet8\enilor romVni apar\inVnd minorit8\ii romilor pentru perioada 2011-2020$ /. ,duca6ie$ H.
3cupare$ *. 58n8tate$ D. Locuire$ ,. *ultur8$ 7. (nfrastructur8 social8$
%ttp<!!===.anr.gov.ro!%tml!2olitici>2ublice.%tml
66
5trategia 0ationala...op.cit.$ p. 20
67
2+,L./) */2. (L$ p. 21. 2entru sec6iunea privind institu6iile care sunt responsabile pentru implementarea
5tategiei vei pp. 22-2O
:0
a' masura in care reultatele implementarii politicilor publice corespund cu cele stabilite
in etapa de formulare a politicilor publice^ b' raportul dintre costurile obtinerii reultatelor
si a celor preconiate in etapa de formulare a politicilor publice preciate in strategia de
implementare^ c' respectarea continutului activitatilor si a termenelor stabilite in planul
de actiune. valuarea generala a proiectului de strategie trebuie sa aiba la baa un
element fundamental$ anume capacitatea politicilor implementare de a produce
sc%imbari poitive si substantiale in viata de i cu i a comunitatilor de romi din +omania.
2. *apitolul _I(tr'+uc,r,S< nu este descris procesul deciional care a dus la laborarea
preentei strategii. -uvernul s-a limitat la a reitera o serie de recomandari ale evaluarii
din 200A$ _5trategia nationala de imbunatatire a situatiei romilor< Mocea comunitatilorS$ in
cadrul capitolului _Descrierea problemeiS$ fara a descrie procesul prin care 5trategia
2011-2020 ar f fost elaborata pe baa concluiilor evaluarii mentionate$ sau a oricarei
alte evaluari asumate public de catre -uvern.
:. /doptarea strategiei prin lege.
4. La cap. (M$ pct. 1 se propune eliminarea termenului RculturalaS din sintagma incluiune
socio-economica si culturalaS^ sintagma Rincluiune culturalaS este cel putin ambigua si
se regaseste pe intreg parcursul documentului. +aportat la utiliarea acestei sintagme in
relatie cu o anumita comunitate etnica$ sintagma poate conduce la interpretari cu
caracter asimilationist$ conferind posibilitatea deturnarii eforturilor -uvernului +omaniei
de incluiune a romilor in sensul asimilarii acestora intr-o maniera neconforma cu
legislatia nationala si internationala in materie. Drept urmare$ apreciem ca se impune
modifcarea sugerata in scopul eliminarii oricarei posibilitatii de interpretare a strategiei
propuse spre adoptare in sensul asimilarii romilor.
?. *apitolul _Gru2 t*(taS< necesita reviuiri in sensul celor stabilite de Regulamentul
privind procedurile de elaborare( monitorizare !i evaluare a politicilor publice la nivel
central( respectiv<
- Henefciarii trebuie sa fe identifcati si descrisi$ luandu-se in considerare toate
caracteristicile socio-economice relevante. 2entru toate categoriile de benefciari trebuie
preentate date si estimari statistice atunci cand sunt disponibile^
- Henefciarii pot f caracteriati de mai multi indicatori< gen$ grupe de varsta$ nivel de
educatie$ profesie$ mediul de reidenta$ ona geografca$ statut economic$ etnie etc.^
- Henefciarii directi sunt acele categorii de persoane care constituie grupul-tinta al
politicii publice ^
- 5e mentioneaa benefciarii indirecti$ cum ar f< familiile$ in caul in care politica publica
are in vedere un membru al ei$ sau comunitatile!localitatile$ in caul in care mai multe
persoane benefciaa de acea politica publica.
- ,ste esential sa se preciee clar ce date demografce sunt luate in considerare< cele
ofciale indicate de recensamantul populatiei din 2002 sau cele neofciale estimative$ dar
si sa se descrie categoriile de benefciari directi si indirecti$ incluand date si estimari
statistice. De asemenea$ *omisia ,uropeana solicita statelor membre in *omunicarea din
aprilie 2011$ punctul 4$ pag 9 _Sa identi8ce( acolo unde e!te relevant( micro/regiunile
dezavanta>ate !au cartierele !egregate( in cadrul carora comunitatile !unt cel mai mult
private( olo!ind indicatori !ocio ) economici !i teritoriali de>a di!ponibili ?e.g. nivel de
educatie oarte !cazut( lip!a anga>arii pe termen lung( etc@A.
;. I(+*cat'r** din proiectul 5trategiei sunt formulati ca obiective. &_5caderea inegalitatii
sociale!economiceS^ _*resterea accesului la scoala a fetelor romeS^ _*onstientiarea
personalului medical asupra acessului non-discriminator la serviciile de ingrijire medicalaS
etc.'. 5trategia trebuie sa includa indicatori masurabili$ specifcandu-se si procedura de
masurare.
O. (n ceea ce priveste continutul capitolului _D,)cr*,r,a 2r'-.,/,*& informatiile
furniate sunt insufciente si nu sunt corelate in intregime cu obiectivele 5trategiei. 0u
este descrisa o situatie initiala$ ceea ce va determina imposibilitatea unei evaluari e"-
post.
:1
5incroniarea politicilor si fnantarilor pentru comunitatile de romi< +ealiarea unui studiu
care s8 fundamentee sincroniarea politicilor publice &na\ionale ]i interna\ionale' n
vederea efcienti8rii interven\iilor n comunit8\ile de romi.
;9
9. 5trategia trebuie sa includa referinte concrete la r,)ur),., :(a(c*ar, 2.a(*:cat,
pentru implementarea planurilor de actiune de la bugetul de stat . 1e"tul strategiei
contureaa mai degraba ideea angajarii principale a resurselor e"terne$ in detrimentul
contributiilor bugetare. *onsideram necesara identifcarea surselor bugetare in mod
e"plicit in cadrul planurilor de actiune preentate de guvern$ conform art . O din
Regulamentul privind procedurile de elaborare( monitorizare !i evaluare a politicilor
publice la nivel central &Pentru 8ecare varianta !e precizeaza bugetul e!timat pentru
implementarea ei' si conform criteriilor stabilite de *, prin *omunicarea
;A
din aprilie
2011$ punctul l4 $ pag 9 ?1locarea re!ur!elor 8nanciare !u8ciente din cadrul bugetelor
nationale( care vor 8 !uplimentate( atunci cand e!te adecvat( de onduri internationale !i
ale B+'.
A. 5trategia nu aduce solutii noi fata de Q- 4:0!2001 sau de initiativele care sunt deja in
curs$ in sensul in care trebuie sa ia in calcul si sa include solutii concrete pentru depasirea
unora dintre problemele intalnite in cursul implementarii Q- 4:0!2001. De e"emplul$
capacitatea administrativa a /0+ a fost evaluata ca find e"trem de defectuoasa$ inclusiv
in termeni de implementare a fondurilor e"terne$ iar 5trategia propune devoltarea unui
mecanism fnanciar distinct in gestiunea /gentiei 0ationale pentru +omi &grantul acordat
prin 2rogramul de (ncluiune 5ociala$ fnantat de Hanca )ondiala pentru devoltarea
capacitatii institutionale$ redistribuit altor componente$ avand in vedere incapacitatea
/gentiei 0ationale pentru +omi de a gestiona grantul in vederea atingerii scopului
acestuia'.
A. 5trategia trebuie sa includa o mai buna stabilire a institutiilor responsabile pentru
implementarea planurilor de actiune. 2entru multe dintre actiunile propuse sunt
enumerate o serie de institutii$ inclusiv /0+ si organiatiile nonguvernamentale.
10. ,ste necesar ca obiectivele si bugetul 5trategiei sa fe aliniate cu prioritatile$ politicile
si cadrul juridic din plan national$ dupa cum urmeaa< cu 5trategia fscal - bugetara pe
perioada 2011-201:$ cu 2rogramul 0ational de +eforma 2011-201:$ cu 5trategia de
2arteneriat de 1ara pentru +omania 200A-201:.
11. *onform Q- 9O0!200;$ reultatele actiunilor trebuie sa evidentiee
serviciile!produsele furniate de institutiile responsabile de implementare. (n cadrul
capitolului _+eultatele actiunilorS$ -uvernul precieaa strict reultatele ample$ ale
politicii publice$ si nu reultatele actiunilor$ cuantifcabile.
12. )ecanismul de monitoriare si evaluare trebuie sa fe in sarcina unei alte institutii
&5--$ dat find faptul ca /gentiei 0ationale pentru +omi nu are capacitatea de a indeplini
aceste functii$ nee"istand un mecanism de monitoriare si evaluare a 5trategiei pentru
romi 2001-2010 si implict a unor rapoarte periodice de progres realiate de /0+'.
1:. (n cadrul directiilor din )inisterele implicate in implementarea 5trategiei sa fe
desemnate persoane care sa aiba ca sarcina implementarea planului de actiune al
5trategiei pe domeniul respectiv$ adaugarea actiunilor stipulate in 5trategie la planurile
de masuri!strategiile directiei!departamentului sau )inisterului$ dar si transmiterea
informatiilor privind progresul directiei in implementarea 5trategiei. (n 2001-2010$ in
cadrul )inisterelor au fost implicate resurse umane limitate in implementarea 5trategiei$
de obicei o singura persoana din )inister detinand dosarul +oma.
;9
5orin */*,$ -elu D.)(0(*U$ )arian 2+,D/ &coordonatori'$ ,M/L./+,/ 2+3-+/),L3+ 2,01+.
*3).0(1Uh(L, D, +3)( D(0 +3)a0(/$ 200?$ ===.agentiaimpreuna.ro!fles!...!,valuare>programe> romi .pdf
69
%ttp<!!ec.europa.eu!%ealt%!social>determinants!docs!com2011>1O:>en.pdf
:2
/cestor propuneri generale li se adauga propunerile care deja au fost inaintate catre
5ecretariatul -eneral al -uvernului de catre *oali6ia pentru 5trategia 0a\ional8 pentru
(ncluiunea +omilor in data de :0 august 2011.
::