Mihail Kogalniceanu

"Introductie"la Dacia Literara

La"30ghenarie"M. Kogalniceanu ("redactor raspunzator") semna "Introductia",
articol de frontispiciu al celei mai moderne & 626e49g #351;i mai nsemnate reviste
romnesti,.Dacia Literara", care avea sa revolutioneze ntreaga spiritualitate
romneasca de pna atunci (M. Kogalniceanu a editat aceasta revista, care a iesit
numai n trei numere - martie, aprilie, mai 1840, din dorinta de a nfatisa aspecte
din viata romnilor de pretutindeni, nsaatitudinea lui Costache Negruzzi n
"Alexandru Lapusneanul", aluziile lui Alecu Donici si Grigore Alexandrescu, din fabule,
nu au convenit domnitorului Mihail Sturza, care ordona suprimarea revistei).
Kogalniceanu cerea redactorilor si colaboratorilor "Daciei literare" sa
depaseasca preocuparile strict locale, preconiznd o foaie romneasca destinata
sa cuprinda productiile romnesti din orice parte a vechii Dacii.
Revista "Dacia Literara" se anunta astfel a fi un "repertoriu general al literaturii
romnesti", un fel de "oglinda" n care pot sa se vada scriitorii moldoveni, munteni,
ardeleni, banateni, bucovineni, fiecare cu particularitatile sale. Carturarul moldovean,
sensibil la ideile moderne ale veacului sau (unele principii despre originalitate, crearea de
opere n limba nationala si valoarea literaturii populare ca sursa de inspiratie pentru arta si
cultura, fusesera impuse de multa vreme de catre Herder, iar Hugo, cu opiniile sale
despre coloritul local, gasise numerosi aderenti si n tara nostra), vazuse cu claritate ca
una dintre caile sigure care duce la trezirea si realizarea idealului national, politic si literar
este cultura. De aceea el cerea n rndurile "Introductiei", n mod imperios, "ca romnii sa
aiba o limba si o literatura comuna pentru toti".
Articolul "Introductie" ncepe cu o scurta analiza critica a presei si a literaturii
romne de pna la 1840, dupa care M. Kogalniceanu (n vrsta de 23 de ani, cu
vocatie de ctitor) constituise un program extrem de limpede n trei puncte esentiale: 1.
unificarea fortelor scriitoricesti; 2. imprimarea unui spirit critic obiectiv si 3. realizarea
unei literaturi originale. De asemenea, se precizeaza ca "va cuprinde toateramurile
literaturii noastre" si va fixa structura revistei: "n partea dinti vor fi compuneri
originale a conlucratorilor foaiei; partea a doua va avea articole din celelalte jurnaluri
romnesti. Partea a treia se va ndeletnici cu critica cartilor noua iesite n deosebitele
provincii ale vechii Dacii. Partea a patra, numita Telegraful Daciei, ne va da nstiintari
de cartile ce au sa iasa de sub tipar, relatii de adunarile nvatatilor romni, stiri despre
literatorii nostri" s.a.
Simbolica n chiar titlul ei, "Dacia literara" da expresie idealului unitatii
nationale, pregatita printr-una culturala, ntemeiata pe o veche realitate geografica si
istorica. Se cerea deci o literatura originala ntemeiata pe izvoarele nationalitatii.
Doua sunt principiile care stau la baza programului revistei: principiul national
si principiu! artistic, pentru a o transforma ntr-un material de viata romneasca,
concretizat ntr-o forma artistica superioara. Staruind asupra izvoarelor artei literare,
Kogalniceanu le-a descoperit n viata materiala si spirituala a poporului romn (din
toate provinciile romnesti) convins ca aceste izvoare puteau sa autohtonizeze
inspiratia artistica si sa imprime literaturii caracter national si popular. Facnd
bilantul literaturii romne pna la 1840, att cea publicata, ct si cea ramasa n
manuscris, Kogalniceanu sustine, pentru prima data n cultura noastra, ideea ca
literatura romna este, n mod firesc, o parte componenta a literaturii universale:
"...literatura noastra facu pasuri de uriesi si astazi se numara cu mndrie
ntre literaturile Europei". Ca si Goethe altadata (atunci cnd formulase conceptul de
literatura universala),Kogalniceanu afirma "ca n literatura mondiala putem intra prin noi
nsine comunicnd, prin limba vorbita de toti romnii, fapte eroice si obiceiurile pitoresti
din viata poporului".
Apreciind traducerile, n aceasta etapa de dezvoltare a culturii noastre,
Kogalniceanu socotea ca ele devenisera, n jurul anului 1840, "o manie ucigatoare a
gustului original", ca "dorul imitatiei omoara n noi duhul national" si ca "traductiile...
nu fac o literatura"; de aceea el impunea "gustul original, nsusirea cea mai
pretioasa a unei literaturi"si combatea traducerile, cu deosebire a celor proaste.
Pentru ca "literatura are trebuinta de unire", Kogalniceanu propune respectarea
principiilor morale n aprecierea valorilor literare: "critica noastra va fi nepartinitoare;
vom critica cartea iar nu persoana".
Kogalniceanu se straduieste sa dea o noua finalitate literara si politica artei,
ndrumnd-o spre traditiile nationale, spre marile valori contemporane, ca si spre ideea
de unitate, de aspiratii ale ntregului popor romn. De aceea n articol se precizeaza sfera
tematica prin imperativul crearii unei literaturi nationale inspirate din: istoria patriei
("Istoria noastra are destule fapte eroice"), natura plaiurilor noastre ("..
.frumoasele noastre tari sunt destul de mari"), folclor ("obiceiurile noastre sunt destul de
pitoresti si de poetice pentru ca sa putem gasi si la noi sujeturi de scris, fara sa avem
pentru aceasta trebuinta sa ne mprumutam de la alte natii"). Se mai sugereaza, n
partea despre cuprinsul "Daciei literare", si actualitatea romneasca drept izvor de
inspiratie.
n partea a patra, "Telegraful Daciei", se vor publica stiri cu privire la
"adunarile nvatatilor romni, stiri despre literatorii nostri si, n sfrsit, tot ce poate fi
vrednic de nsemnat pentru publicul romn". Scriitorii se ntorc astfel spre realitate,
spre miscarea vie a epocii, unde descopera "naturi felurite de oameni, tipuri
caracteristice de un mare interes pentru studiul social si istoric" (V. Alecsandri).
Prin aceste idei, "Introductia" (care este de fapt programul "Daciei literare")
genera un curent national-popular cu o puternica tenta romantica.
Reprezentantii curentului (moldoveni, munteni, ardeleni, bucovineni, banateni),
"fiescare cu ideile, cu limba sa, cu tipul sau", scriu beletristica si studii teoretice,
articole politice si culturale, cronici si recenzii, afirmnd, dincolo de prejudecatile
regionaliste, necesitatea patriotica a eforturilor comune pentru realizarea telului suprem
nscris n fruntea programului: "o limba si o literatura comuna pentru toti".
Fenomenul caracterizant al epocii l constituie coexistenta mai multor curente si
orientari literare: elemente preromantice si romantice, clasice si realiste se pot ntlni
chiar n opera aceluiasi autor.
Principiile luminoase ale,,Daciei literare" au generat un climat propice evolutiei
literaturii nationale (sub raport cantitativ, dar mai ales calitativ); acum "iau nastere toate
formele moderne ale beletristicii" (s.n.), unele dintre acestea (mai ales n domeniul
poeziei lirice si prozei scurte) ajungnd chiar sa fie ilustrate prin creatii de vrf" (P.
Cornea).
Poezia de inspiratie folclorica ocupa un loc important n orizontul tematic al
literaturii pasoptiste -formata la "Dacia literara" si la alte reviste care i-au urmat:
"Propasirea", "Magazin istoric pentru Dacia", "Romnia viitoare" (aparuta la Paris),
"Zimbrul", "Junimea romna"; "Romnia literara", "Steaua Dunarii" (Paris), "Revista
Carpatilor", "Revista romna pentru stiinte, litere si arte" (toate au fiintat ntre 1844 si 1861).
Astfel, I. H. Radulescu (n meditatia "O noapte pe ruinele Trgovistei") traieste
retrospectiv epocile de glorie ale neamului prezentate n antiteza cu decaderea
prezentului. Tema preromantica a ruinelor, cntate n maniera lui Volney (francez
iluminist, reprezentant al preromantismului, 1757-1820), este asociata cu conceptia
ossianica (Ossian - poet legendar irlandez, secolul al III-lea) a poetului vazut ca un
evocator al trecutului, n poemul istoric si alegoric "Mihaiada" (ramas neterminat,
considerat de unii exegeti ca fiind "o epopee" neterminata), autorul afirma, n spiritul
filozofiei luminilor, ideile libertatii poporului romn si ale unirii lui.
n spiritul aceleiasi conceptii iluministe, revenirea la trecut este o modalitate
de preamarire a virtutiilor strabune. Poezii ca "Rasaritul lunii. La Tismana",
"Mormintele. La Dragasani", "Trecutul. La manastirea Dealu" de Grigore Alexandrescu,
sunt meditatii pe teme nationale.
"Umbra lui Mircea. La Cozia" (de acelasi poet) este o evocare cu accente de
oda nchinata personalitatii lui Mircea cel B atrn si o condamnare a prezentului, a
razboiului strabatuta de suflul rationalist al ideii victoriei prin arte: "Prin stiinte si prin arte,
natiile nfratite /n gndire si n pace drumul slavei l gasesc". Numai asa se va putea
instaura ratiunea universala.
Poezia ncepe solemn, n versuri ample, cu o descriere romantica a nserarii n
preajma manastirii Cozia, n care apare fantasma domnitorului medieval. Personificarea
valurilor Oltului ("s-ale valurilor mndre generatii spumegate") este o sugestie
heracliteana a curgerii marelui Timp; aliteratia vocalelor "n" si "r" creeaza o nota de
nfiorare lugubra: "Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate (...) s-ale val urilor
mndre generatii spumegate / Zidul vechi al manastirii n cadenta l izbesc". Atmosfera
de mister din strofa a doua pregateste aparitia fantomei lui Mircea, nfatisata ntr-o
amplificare solemna, nascatoare de fiori (potentata de numeroasele puncte de suspensie,
care sunt tot attea cezuri ale strofei): "Este ceasul nalucirei: un mormnt se desveleste /
O fantoma-ncoronata din el iese... o zaresc... / Iese... vine catre tarmuri... sta... n
preajma ei priveste.../ Rul napoi se trage... muntii vrful si clatesc", n antiteza cu
prezentul, marunt veacurile trecute sunt "... vremi de fapte stralucite / nsa triste si
amare" prin necontenitele razboaie.
O meditatie pe tema ruinelor este si "Ruinurile Trgovistei", de Vasile Crlova.
Poezia ncepe printr-o invocatie n care se concretizeaza trecutul si prezentul,
admiratia si regretul, n partea a Il-a, motivul timpului distrugator confera meditatiei
note elegiace.
Dimitrie Bolintineanu aduce n literatura, prin "Legende istorice", figuri memoriabile
ale trecutului: Mircea, stefan, Vlad-epes, Preda Buzescu s.a. Dincolo de formula
sententioasa a discursului poetic si de tonul, uneori, insinuant al reprosului, Bolintineanu
ramne un poet al simtului acustic, fapt ce da nastere unei muzicalitati stranii.
Sentimentul patriotic se traduce la V. Alecsandri n admiratia fata de trecutul
glorios exprimata n legendele sale istorice si participarea activa la evenimentele
vremii.,.Dumbrava Rosie" - poem eroic alcatuit din opt tablouri - este structurata pe
antiteza dintre bastinasi si cuceritor, dominata de imaginea aproape fabuloasa a lui
stefan: "Iata-1 carunt, dar nca barbat ntre barbati / Ca muntele Ceahlaul prin muntii
din Carpati". Umbra lui stefan proiectata aspura norodului creste urieseste, el ntruchipnd
nsasi ideea de istorie.
Voievodul este Aparatorul arhetipal care poate vorbi ntotdeauna n numele
lui "noi" si se ncadreaza n destinul Moldovei. Tablourile de lupta sunt dinamice,
ostenii moldoveni sunt proiectati n fabulos, n vreme ce imaginea invadatorilor capata
accente grotesti. Timpul istoric devine timp eroic, prin nalta exemplaritate a faptelor lui
stefan.
n poemul eroic "Dan, capitan de plai", simbolul Aparatorului este ntruchipat de
batrnul Dan; pestera de stnca n care acesta traieste este un analogon (= "spatiu
asemanator cu...") al pesterii lui Zamolxe - spatiu simbolic al meditatiei si cetate
inexpugnabila (de nenvins) a rezistentei mpotriva cotropitorilor. Aflnd din gura "a doi
vechi stejari" ca tatarii au navalit n tara, Dan porneste la lupta mpreuna cu Ursan -vechiul
tovaras de arme. Finalul este impresionant: eroul se ntoarce n tara, de peste Nistru (cu
ngaduinta lui Ghirai), si: "ngenuncheaza, smerit si face cruce /... saruta ca pe-o moaste /
Pamntul ce tresare si care-1 recunoaste". Daca stefan simbolizeaza ideea de istorie, Dan
simbolizeaza ideea de jertfa.
Participarea lui Alecsandri la evenimentele vremii se reflecta n poezii ca:
"Desteptarea Romniei" si "Hora Unirei". Aceasta ncadrare n istoria prezenta confera
poeziilor un anumit stil, o anume grandilocventa (ntrebuintare afectata de cuvinte si
fraze; stil bombastic, pretiozitate, afectare) realizata prin repetitii, exclamatii, comparatii
grandioase, adresari directe, creatiile devenind astfel adevarate manifeste politice
("Libertatea-n fata noastra a aprins un mndru soare / si-acum neamurile toate
catre dnsul atintesc / Ca un crd de vulturi ageri ce cerc vesel ca sa zboare / Catre
soarele ceresc").
Poezia plaiurilor natale este stralucit ilustrata de "Pastelurile" lui V. Alecsandri.
Titlul ciclului este influentat, poate, de curgerea de poeme: "Emailuri si camee" ale lui
Theophile Gautier (1811 -l 872, scriitor si eseist francez, sustinator al miscarii romantice:
"Istoria romantismului"), dar Alecsandri, fara a fi un parnasian, este "Unul din primii sau
poate primul poet impresionist" (Edgar Papu).
Poezia, inspirata din folclor, se remarca prin cunoscuta balada "Zburatorul", de I. H.
Radulescu. Prelucrare a cunoscutului mit al Zburatorului, poemul analizeaza
misterioasele oscilatii! ale unui suflet tnar patrunznd, cu o intensitate unica, inefabilul
tulburarilor acestei vrste, n partea a doua poetul a creat un pastel cu peisaj rustic, a carui
atmosfera te pregateste afectiv pentru momentul aparitiei zburatorul ui, din partea a treia a
baladei, n care poetul face "portretul" zburatorului: "Balaur de lumina, cu coada-
nflacarata / si pietre nestemate lucea pe el ca foc. /.../ Balai, (...) un flacaiandru si tras ca
prin inel / Dar slabele lui vine n-au nici un pic de snge... / si-un nas ca vai de el".
"Doinele" lui V. Alecsandri, care au ca teme natura si dragostea, sunt strabatute
de elan vital si de optimism caracteristic generatiei de la 1848.
Sub influenta benefica a "Daciei literare" se dezvolta si proza vremii, caracterizata
printr-o mare diversitate tematica si de specii literare: nuvela istorica ("Alexandru
Lapusneanul", de C. Negruzzi, n care se prezinta "destinul unui domnitor infernal, ca
Richard al III-lea"), memorialul de calatorie ("Calatorie n Africa", de V. Alecsandri,
caracterizata de catre G. Calinescu drept "sistem narativ pe
principiul Decameronului"; n ea se intersecteaza planul descrierilor de exterior cu
planurile launtrice, sufletesti), nuvela romantica ("Zoe", "O alegere de cai" publicata n
"Dacia literara", de C. Negruzzi); fiziologiile unor tipuri umane ("Domnul Sarsaila autorul" -
1. H. Radulescu, "Fiziologia provincialului la Iasi" - M. Kogalniceanu; "Fiziologia
provintialului" - C. Negruzzi, care sunt schite de moravuri); poemul n proza ("Cntarea
Romniei", de Al. Russo); proza istorica reprezentata de "Romnii supt Minai
Voievod Viteazul", de N. Blcescu.
Aceasta din urma este o opera istorica, dar si literara (o "poema", n intentia
autorului), mbinnd epicul cu eroicul, opera l are ca personaj central (al celor sase carti:
"Libertatea nationala", "Calugarenii", "Servagiu", "Unitate nationala" - care se deschide cu o
superba descriere a Ardealului, "Miraslau" si a sasea, care a ramas n proiect, si se intituleaza
"Goraslau") pe Mihai Viteazu, pe care autorul l vede ca pe un semizeu, "Romnii supt Mihai
Voievod Viteazul" fiind un testament politic si moral, o pledoarie pentru Unire.
Romanul este reprezentat si de M. Kogalniceanu care ne-a lasat un interesant
fragment de roman, "Tainele inimii", iar Bolinineanu scrie romanul epistolar, JVIanoil" si romanul
de conceptie balzaciana "Elena".
Tot n epoca pasoptista se pun si bazele dramaturgiei nationale. Meritul covrsitor
i revine lui Alecsandri ale carui comedii trateaza teme precum: conflictul dintre
generatii si imitarea absurda a Occidentului ("lorgu de la Sadgura"), efectele parvenirii
bazate pe incultura (ciclul Chiritelor: "Chirita n provincie", "Chirita n Iasi", "Chirita n balon"
etc.), demagogia politica ("Gogoasa patriotica"), tendinta latinizanta a unor autori
("Rusaliile") s.a.
Printre ultimele lucrari dramatice ale lui Aiecsandri se nscrie drama istorica "Despot
Voda", n care stradania eroului de a agita apele istoriei sfrseste ntr-o moarte lipsita de
glorie (uciderea domnitorului de catre un bufon nebun), fapt ce ar putea naste interogatii
profunde asupra mersului istoriei universale.
Toate aceste opere sunt subordonate programului "Daciei literare" avnd acelasi
scop. Ele au o valoare programatica a accentuarii uneia sau alteia dintre laturile
teoretice expuse n "Introductie" la "Dacia literara"