Andrei si piticul

A fost odata, ca niciodataca-n orice poveste.

A fost odata un baietel pe care-l chema Andrei. Andrei era un copil ca toti copiii: nici prea
cuminte, nici prea neascultator, nici prea linistit dar nici prea neastamparat, ce mai, ca fiecare
dintre voi.
Dar Andrei, de fire fiind putin cam incapatanat, avea o mare problema: nu voia nici in ruptul
capului sa spuna cuvintele magice: "te rog". In loc de "mama, imi dai te rog apa" spunea "mama,
da-mi apa!", in loc de "tata, ma ajuti te rog sa ma imbrac" spunea "tata, ajuta-ma sa ma imbrac" si
tot asa. arintii au incercat in fel si chip sa-l invete sa spuna aceste cuvinte minunate si atat de
simple "te rog". !imeni nu stia din ce motiv Andrei nu vrea sa le rosteasca. arca s-ar fi certat
candva cu ele. !imic nu reusea sa-l convinga.
arintii, ca orice parinti. Dupa multe incercari, desi Andrei nu rostea cuvintele magice, faceau ce
le cerea acesta.
ana intr-o "i
De dimineata Andrei fusese parca mai neascultator ca niciodata. !eastamparat, obra"nic, nimic
nu-i era pe plac. #ama era foarte suparata pe el. $a un moment dat Andrei ii spuse:
- #ama, mi-e foame, da-mi de mancare!
- !u asa se cere un lucru, ii raspunse mama.
- %tii bine ca eu nu spun cuvintele magice.
- Atunci nu vei primi de mancare.
&bisnuit ca pana la urma i se va face pe plac, Andrei continua sa ceara de mancare, in felul lui.
Dar de data aceasta mama era hotarata:
- ana nu spui "te rog" nu primesti nimic.
'impul trecea si veni ora somnului de pran". (um Andrei era in continuare incapatanat, se culca
flamand. %i incepu sa vise"e.
"%e facea ca parintii nu-i mai indeplineau nici o dorinta. %tand asa, suparat, aparu langa el un pitic.
- De ce esti suparat, Andrei)
- arintii mei nu imi mai fac de loc pe plac. Daca le cer sa-mi dea ceva nu-mi dau, daca le cer sa
faca ceva pentru mine nu fac. %unt foarte suparat.
- !umai pentru atat, se mira piticul. 'u stii ca noi, piticii, avem puteri magice *i ca suntem si
foarte buni prieteni cu copiii)
- !u stiam.
- +i bine, asa este. %i ca sa-ti dovedesc, am sa te ajut, dar trebuie sa faci ce-ti spun. ,rei)
- Da, cum sa nu.
- Asculta-ma bine. De cate ori vrei ca parintii sa faca ceva pentru tine tu nu trebuie decat sa-mi
rostesti numele. +u te voi au"i oriunde as fi si atunci, ma voi face mic, mic, mic de tot, voi "bura
langa urechea lor si le voi sopti sa faca ce le ceri. +i vor crede ca vorbele mele sunt gandurile lor si
ma vor asculta. %implu, nu)
- -oarte simplu. Iti multumesc mult. Dar nu mi-ai spus cum te cheama.
- A, da, uitasem. !umele meu este "'e rog". Am plecat. $a revedere si nu uita ca te voi ajuta
intotdeauna..
Andrei se tre"i din somn. /andul ii era numai la prietenul lui din vis. %e gandi sa-l incerce. #erse
in bucatarie, unde se afla mama sa si-i spuse:
- #ama, mie foame, imi dai sa mananc) %i imediat dupa aceea rosti numele piticului: "'e rog".
Atunci se petrecu un lucru nemaipomenit. #ama statu putin, cu sprincenele ridicate si foarte
atenta, de parca nu stia ce se intampla. Andrei "ambi. +l stia ca prietenul sau, pe care nu-l vedea
de mic ce se facuse, ii spunea mamei sa-i dea de mancare. %i, intr-adevar, mama ii raspunse:
- Da, dragul meu.
"A mers. Am un prieten minunat" , gandi Andrei. Dupa ce a mancat tot a iesit afara si le-a povestit
tuturor prietenilor despre piticul "'e rog", prietenul lor. 0inenteles ca toti, care aveau cateodata
probleme ca cea a lui Andrei, l-au chemat pe pitic in ajutor. Iar piticul abia astepta asta. De fiecare
data, se facea mic, mic, mic de tot, "bura langa urechile parintilor, si nu numai, si le soptea sa faca
ceea ce le cereau copiii 1binenteles ca numai daca acel lucru nu era peste puterile celor mari2.
!u credeti, copii) Incercati si voi!
Batranica si Spiridusul
poveste irlande"a
Intr-o buna "i o batranica se plimba pe afara cand a au"it un "gomot usor.
oc, poc, poc! oc, poc, poc!
"#a-ntreb ce poate fi," a "is batranica.
%-a furisat in spatele unui copac si de acolo, spre marea ei surpri"a, a va"ut un spiridus imbracat in
haine ver"i. Acesta lovea cu un ciocan micut, facand pantofi pentru alti spiridusi si "ane mititele.
0atranica l-a apucat pe spiridus de gulerul hainei. "'e-am prins, Domnule %piridus!" a strigat ea.
"Intr-adevar m-ai prins," a spus calm spiridusul. "Dar iti multumesc daca imi dai drumul sa ma pot
intoarce la treaba mea."
"&oo, nu," a spus batranica. "!u inainte sa-mi spui unde-ti este oala cu aur. 'oata lumea stie ca
atunci cand prin"i un spiridus el trebuie sa-ti arate unde-i este ingropata oala cu aur."
%piridusul a ras. "Deci, vrei oala mea cu aur, nu-i asa) -oarte bine. 3rmea"a-ma atunci si-ti voi
arata unde se afla ingropata."
%piridusul a pornit-o inainte urmat de batranica care se tinea strans de haina lui.
Intr-un final au ajuns intr-un camp unde cresteau sute de tufisuri. %piridusul a aratat spre unul
dintre ele si a spus, "%apa sub acest tufis si vei gasi tot aurul pe care ti-l doresti."
0atrinica s-a uitat la pamintul tare. "'rebuie sa ma-ntorc acasa si sa iau o lopata," a spus ea. "Dar
mai intai am sa leg de tufis esarfa mea ce rosie. Asa voi stii unde sa sap cand ma-ntorc cu lopata."
"0una idee," a spus spiridusul cu o sclipre in ochi. "%a te bucuri de aurul ce-l gasesti!" %i facand
semn cu mana, spiridusul a disparut.
0atranica a alergat spre casa si a luat o lopata. e drumul inapoi s-a gandit cum sa cheltuiasca
aurul ce-l va gasi.
Dar cand a ajuns din nou in camp, ochii i s-au marit de surpri"a. In locul unei singure esarfe rosii,
a va"ut sute la fel. -iecare tufis avea o esarfa rosie legata de el!
"&oo, nu!" a strigat batranica. "%piridusul acela m-a pacalit! !u pot sapa sub toate aceste tufisuri.
Acum trebuie sa ma-ntorc acasa fara oala mea cu aur." %i asta a facut.
(inci p4ni
de I. (reanga
Doi oameni, cunoscuti unul cu altul, calatoreau odata, vara, pe un drum. 3nul avea 4n traista sa trei
p4ni, si celalalt doua p4ni. De la o vreme, fiindu-le foame, poposesc la umbra unei rachiti pletoase,
l4nga o f4nt4na cu ciutura, scoate fiecare p4nile ce avea si se pun sa man4nce 4mpreuna, ca sa aiba
mai mare pofta de m4ncare.
'ocmai c4nd scoasera p4nile din traiste, iaca un al treile drumet necunoscut 4i ajunge din urma si se
opreste l4nga d4nsii, d4ndu-le "iua buna. Apoi se roaga sa-i deie si lui ceva de m4ncare, caci e tare
flam4nd si n-are nimica merinde la d4nsul, nici de unde cumpara.
- oftim, om bun, de-i ospata 4mpreuna cu noi, "isera cei doi drumeti calatorului strain5 caci, mila
Domnului! unde man4nca doi mai poate m4nca si al treilea.
(alatorul strain, flam4nd cum era, nemaiastept4nd multa poftire, se asa"a jos l4nga cei doi, si 4ncep
a m4nca cu totii la p4ne goala si a bc apa rece din f4nt4na, caci alta udatura nu aveau. %i man4nca ei
la un loc tustrei, si man4nca, pana ce gatesc de m4ncat toate cele cinci p4ni, de parca n-au mai fost.
Dupa ce-au m4ntuit de m4ncat, calatorul strain scoate cinci lei din punga si-i da, din 4nt4mplare,
celui ce avusese trei p4ni, "ic4nd:
- rimiti, va rog, oameni buni, aceasta mica multamita de la mine, pentru ca mi-ati dat de m4ncare
la nevoie5 veti cinsti mai 4ncolo c4te un pahar de vin, sau veti face cu banii ce veti pofti. !u sunt
vrednic sa va multamesc de binele ce mi-ati facut, caci nu vedeam lumea 4naintea ochilor de
flam4nd ce eram.
(ei doi nu prea voiau sa primeasca, dar, dupa multa staruinta din partea celui al treilea, au primit.
De la o vreme, calatorul strain si-a luat "iua buna de la cei doi si apoi si-a cautat de drum. (eilalti
mai ram4n oleaca sub rachita, la umbra, sa odihneasca bucatele. %i, din vorba 4n vorba, cel ce
avuse trei p4ni da doi lei celui cu doua p4ni, "ic4nd:
- 'ine, frate, partea dumitale, si fa ce vrei cu d4nsa. Ai avut doua p4ni 4ntregi, doi lei ti se cuvin. %i
mie 4mi opresc trei lei, fiindca-am avut trei p4ni 4ntregi, si tot ca ale tale de mari, dupa cum stii.
- (um asa) "ise celalalt cu despret! pentru ce numai doi lei, si nu doi si jumatate, partea dreapta ce
ni se cuvine fiecaruia) &mul putea sa nu ne deie nimic, si atunci cum ram4nea)
- (um sa fie) "ise cel cu trei p4ni5 atunci as fi avut eu pomana pentru partea ce mi se cuvine de la
trei p4ni, iar tu, de la doua, si pace buna! Acum, 4nsa, noi am m4ncat degeaba, si banii pentru p4ne
4i avem 4n punga cu prisos: eu trei lei si tu doi lei, fiecare dupa numarul p4nilor ce am avut. #ai
dreapta 4mparteala dec4t aceasta nu cred ca se mai poate nici la Dumne"eu sf4ntul
- 0a nu, prietene, "ise cel cu doua p4ni. +u nu ma tin ca mi-ai facut parte dreapta. 6aide sa ne
judecam, si cum a "ice judecata, asa sa ram4ie.
- 6aide si la judecata, "ise celalalt, daca nu te multumesti. (red ca si judecata are sa-mi gaseasca
dreptate, desi nu m-am t4r4t prin judecati de c4nd sunt.
%i asa, pornesc ei la drum, cu hotar4rea sa se judece. %i cum ajung 4ntr-un loc unde era judecatorie,
se 4nfatosea"a 4naintea judecatorului si 4ncep a spune 4mprejurarea din capat, pe r4nd fiecare5 cum
a venit 4nt4mplarea de au calatorit 4mpreuna, de au stat la masa 4mpreuna, c4te p4ni a avut fiecare,
cum a m4ncat drumetul cel strain la masa lor, deopotriva cu d4nsii, cum le-a dat cinci lei drept
multamita si cum cel cu trei p4ni a gasit cu cale sa-i 4mparta.
7udecatorul, dupa ce-i asculta pe am4ndoi cu luare aminte, "ise celui cu doua p4ni:
- %i nu esti multumit cu 4mparteala ce s-a facut, omule)
- !u, domnule judecator, "ise nemultamitul5 noi n-am avut de g4nd sa luam plata de la drumetul
strain pentru m4ncarea ce i-am dat5 dar, dac-a venit 4nt4mplarea de-asa, apoi trebuie sa 4mpartim
drept 4n doua ceea ce ne-a daruit oaspetele nostru. Asa cred eu ca ar fi cu cale, c4nd e vorba de
dreptate.
- Daca e vorba de dreptate, "ise judecatorul, apoi fa bine de 4napoieste un leu istuilalt, care spui c-
a avut trei p4ni.
- De asta chiar ma cuprinde mirare, domnule judecator, "ise nemultamitul cu 4ndra"neala. +u am
venit 4naintea judecatei sa capat dreptate, si sa vad ca dumneta, care stii legile, mai rau ma
acufun"i. De-a fi sa fie tot asa si judecata dinaintea lui Dumne"eu, apoi vai de lume!
- Asa ti se pare dumitale, "ise judecatorul linistit, dar ia sa ve"i ca nu-i asa. Ai avut dumneata doua
p4ni)
- Da, domnule judecator, doua am avut.
- 'ovarasul dumitale, avut-a trei p4ni)
- Da, domnule judecator, trei a avut.
- 3datura ceva avut-ati vreunul)
- !imic, domnule judecator, numai p4ne goala si apa rece din f4nt4na, fie de sufletul lui a facut-o
acolo, 4n calea trecatorilor.
- Dinioarea, parca singur mi-ai spus, "ise judecatorul, ca ati m4ncat toti tot ca unul de mult5 asa
este)
- Asa este, domnule judecator.
- Acum, ia sa statornicim r4nduiala urmatoare, ca sa se poata sti hotar4t care c4ta p4ne a m4ncat. %a
"icem ca s-a taiat fiecare p4ne 4n c4te trei bucati deopotriva de mari5 c4te bucati ar fi avut
dumneata, care spui ca avusi doua p4ni)
- %ese bucati as fi avut, domnule judecator.
- Dar tovarasul dumitale, care spui ca avu trei p4ni)
- !oua bucati ar fi avut, domnule judecator.
- Acum, c4te fac la un loc sese bucati si cu noua bucati)
- (incispre"ece bucati, domnule judecator.
- (4ti oameni ati m4ncat aceste cincispre"ece bucati de p4ne)
- 'rei oameni, domnule judecator.
- 0un! (4te c4te bucati vin de fiecare om)
- (4te cinci bucati, domnule judecator.
- Acum, tii minte c4te bucati ai fi avut dumneata)
- %ese bucati, domnule judecator.
- %i c4te ti-au mai ramas de 4ntrecut)
- !umai o bucata, domnule judecator.
- Acum, sa stam aici, 4n ceea ce te priveste de dumneta, si sa luam pe istalalt la r4nd. 'ii minte c4te
bucati de p4ne ar fi avut tovarasul d-tale)
- !oua bucati, domnule judecator.
- %i c4te a m4ncat el de toate)
- (inci bucati, ca si mine, domnule judecator.
- Dar de 4ntrecut, c4te i-au mai ramas)
- atru bucati, domnule judecator.
- 0un! Ia, acus avem sa ne 4ntelegem c4te se poate de bine! ,ra sa "ica, dumneata ai avut numai o
bucata de 4ntrecut, iar tovarasul dumitale, patru bucati. Acum, o bucata de p4ne ramasa de la
dumneata si cu patru bucati de la istalalt fac la un loc cinci bucati)
- 'aman cinci, domnule judecator.
- +ste adevarat ca aceste bucati de p4ne le-a m4ncat oaspetele dumneavoastra, care spui ca v-a dat
cinci lei drept multamita)
- Adevarat este, domnule judecator.
- Asadar, dumitale ti se cuvine numai un leu, fiindca numai o bucata de p4ne ai avut de 4ntrecut, si
aceasta, ca si cum ai fi avut-o de v4n"are, deoarece ati primit bani de la oaspetele dumneavoastra.
Iar tovarasul dumitale i se cuvine patru lei, fiindca patru bucati de p4ne a avut de 4ntrecut. Acum,
dara, fa bine de 4napoieste un leu tovarasului dumitale. %i daca te cre"i nedreptatit, du-te si la
Dumne"eu, si las8 daca ti-a face si el judecata mai dreapta dec4t aceasta!
(el cu doua p4ni, va"4nd ca numai are 4ncotro sovai, 4napoieste un leu tovarasului sau, cam cu
parere de rau, si pleaca rusinat.
(el cu trei p4ni 4nsa, uimit de asa judecata, multameste judecatorului si apoi iese, "ic4nd cu mirare:
- Dac-ar fi pretutindeni tot asemenea judecatori, ce nu iubesc a li c4nta cucul din fata, cei ce n-au
dreptate n-ar mai na"ui 4n veci si-n pururea la judecata.