SEXUALITATEA-

un subiect damnat dar...vital

Nu ma bucura ca trebuie sa scriu aceasta
carte. Nici nu as face-o daca subiectul nu ar avea
o insemnatate atat de uriasa. Daca de
inteleerea lui corecta nu ar de!inde atat de
mult ...A"U#-ul.
$oate va veti intreba dece altii nu au facut-o
sau !recis aveti o !arere des!re...%ti siuri ca e
falsa. $e lana a!arenta de incomod& subiectul
este de o vastitate inimainabila& aducand
atinere absolut oricarui ti! de !erce!tie&
manifestare& traire. $ractic nu e'ista un ceva care
sa nu re(ecte se'ualitatea in modul in care noi
ne facem e'!erimentul numit viata.
)ara sa resesc !ot a%rma ca& du!a actul
subconstient al res!iratiei& se'ualitatea urmea*a&
ca im!ortanta. Doar ca ea nu poate f
susutinuta decat de nivelul Constient de
inteligenta.
Din !acate& in !resu!usa constienta&
lucrurile stau tocmai !e dos+ este e'act subiectul
!e care ne straduim sa-l limitam si sa-l im!inem
la !eriferia e'!erientei. Desiur in ciclul
cau*a,efect& consecintele nu au cum sa nu a!ara.
Iar ele a!ar e'act unde nu te aste!ti si in nici un
ca* nu ai capacitatea sa vezi ce a generat
efectele.
Trecand !este amanuntul ca intreaa
"reatie se ba*ea*a !e dinamica electric,manetic
si ca evident nici noi nu aveam cum sa facem
e'ce!tie& si !este detaliul Leii "ores!ondentei
din -.balion& care s!une ca asa cum e sus e si
/os& ca si cea a $olaritatii& tot din -.balion& !utem
observa totusi ca& oricat ne-am stradui& nu vom
asi in intreaa creatie decat enerie si ceva
informatie. #ateria si materialul sunt ilu*ii
!erce!tuale& la fel si obiectivul si realitatea.
0eti s!une ca atunci nu avem subiect de
discutie. 1a avem si iata dece. Desi in mod clar
ne a(am intr-o lume virtuala& ca si ea sa !oata
e'ista& este uvernata de niste reuli& lei si
leisoare. Daca si numai daca ele sunt in
armonie toate una cu alta& atunci /ocul in
acest !lan vibrational !oate sa se desfasoare
armonios.
Desiur o inteleere adevarata a intreului
/oc o !oti obtine numai sarind in nivelul
urmator al e'!erientei& de unde !oti avea o
imaine de ansamblu a !u**le-lui. Dar...ne
straduim ca intuitiv si !rintre cuvinte sa
inteleem com!le'itatea.
$e monitorul calculatorului se desfasoara o
in%nitate de lumi2 cu toate astea ele nu e'ista
decat ca enerie si informatie. Dar& ca sa
functione*e& o in%nitate de !roramele
actionea*a in bac3round& si ele tot informatie si
enerie. Un alt nivel al ilu*iei& nu4 Armonia insa
daca este de!reciata& totul se bloc5ea*a&
incetinind sau c5iar o!rind derularea /ocului.
S!uneam ca toata creatia se ba*ea*a !e
DINA#I"A electric,manetic. "u alte cuvinte este
vorba de o INTE6A"TIUNE& care im!lica o
miscare. Deci& o relatie dinamica. Asa este
"reatia si asa si noi& in cadrul ei. Desiur& la orice
nivel ne-am uita Leea e aceeasi& cu alte cuvinte
si in universul celulelor noastre dar si al
oranelor& totul este !olari*at. ATENTIE7 "red ca
se cam confunda !olari*area cu !erce!tia duala.
$olaritatile sunt com!lemantare iar dualitatea
este o !roiectie se!aratoare a mintii noastre&
care face !osibila !erce!tia 8D. Un manet este
!olari*at& nu !oate % !erce!ut dual& decat daca
vo!sim doi maneti in culori diferite. Atunci vom
!utea sa-i !erce!em in...alb si neru.
Acum& toate acestea au fost cunoscute
dintotdeauna& doar ca nu de tot omul. "ei care au
detinut intreaa cunoastere a mecanismului
com!le' numit om au si cautat sa !ro%te de
aceasta cunoastere& in folosul lor !ro!riu& dar tot
la nivel de constiinta limitata. Urmareau desiur
tot avanta/e ilu*orii& s!eci%ce /ocului 8D.
"unoscand loica conform careia& diminuand
cantitatea de enerie a unui sistem 9in ca*ul
nostru omul- il faci slab& manevrabil& docil& au
!ornit o cam!anie dintre cele mai coerente
im!otriva cunoasterii si corectei !erce!tii a
se'ualitatii. #a/oritatea de acum cunoasteti cum
functionea*a si ce efecte are un intreru!ator cu
variator de tensiune. Il aveti multi la lustrele din
!lafon. E su%cient sa iei din enerie si becul va
lumina din ce in ce mai slab. Asa si omul.
Daca te straduiesti sa obtii cunoastere des!re
acest subiect din ori*ontala $lanului& vei constata
cat de !utina informatie iti sta la dis!o*itie& cat
de incoerenta este si nu se !oate sa nu te intrebi
cum a fost !osibil ca mii de ani de istorie scrisa
sa !roduca atat de !utin& intr-un domeniu unde
macar instinctul si tot starneste curio*itatea
desco!eririlor.
Asa stand lucrurile& sinura solutie este
racordarea la Intelienta Universala si re-
coborarea informatiei de acolo. Desiur am s!us
re deoarece sunt convins ca a fost de multe ori
coborata& dar tot de atatea ori distrusa. Sunt
convins ca sunt multi si in !re*ent care au facut-
o& dar cert este ca nu au facut-o si !ublica. S-au
multumit !robabil sa o foloseasca in !ro!ria lor
evolutie.
Dece s!un evolutie4 $entru ca nu exista
Cale mai scurta si mai energica de a ajunge
sa devii racordat permanent la Mintea
Universala decat o corecta sexualitate.
"antitatea de enerie !e care acest !roces ti-o
!oate asiura este atat de mare& incat !ractic
doar de intentia ta depinde cat de vital vrei
sa fi. Iar vitalitatea structurilor im!licate& atat
cor!ul %*ic cat si cor!ul -a sau eteric& face ca
racordarea la Sinele su!erior sa se faca o!tim.
$rin aceasta devenim mult mai re!ede canal
eneretic si nu un biet re*ervor de enerie
limitat& cum ne-au dorit altii.
Atentie ca& !rin altii& desi initial erau doar o
mana de entitati& acum se cam intele toti cei cu
care relatione*i si care te vor docil. "a individ
sau ca...turma. :!uteti citi+ !o!or& credinta& etnie&
culoare& se';
"a individ& sunt si mai multi+ !arintii mai la
ince!ut& a!oi cei ce va educa institutionali*at&
du!a care draii vostrii !arteneri& se%i si in
%nal...co!iii vostri. Toti au ca !reocu!are& !e
eta!e& sa va restrictione*e intr-un fel sau
altul...eneretica %intei. Desiur aici se o!erea*a
in reistrul !resiunilor !si5oloice& oricare
arument %ind bun. Se ince!e cu rusinile&
a!oi cu %delitatile& indiferent cat de !utina
atentie oferi,!rimesti& si la %nal co!iii a/un iar sa
iti s!una de...rusini7 Draut* cerc& nu4
De fa!t !si5oloicul nu ar trebui sa aibe
im!uturi in se'ualitate. Din !acate are si inca
foarte multe si foarte DE)<6#ANTE. Stim ca
lumea este asa cum noi o !erce!em si ca
!erce!tia nu are nimic obiectiv. "u toate astea
se'ualitatea noastra e conditionata !ana la refu*
de imi !lace,nu-mi !lace& de bun,rau& de
frumos,urat& iar sirul nu se termina niciodata.
"unosc foarte multe victime ale %ltrelor
!si5oloice a!licate de ele insele& %ltre de care
nimeni si nimic nu a mai !utut trece& cu efecte
dramatice asu!ra e'ercitiului de viata
res!ectiv. $entru ca daca li!sa de vitalitate
devine foarte !ronuntata& ritmul de imbatranire
celulara creste !roresiv si atrae in %nal
de*eneri*area cronica a unor orane,tesuturi& in
!rima instant*a cele aferente mecanismelor
se'ualitatii. Asta afectea*a in %nal starea de
sanatate a cor!ului %*ic si duce de cele mai
multe ori la formare de c5isturi& %broame& noduli&
veetatie de tot felul& im!otent*a& !rostata&
osteo!oro*a& !ar3inson si multe alte as!ecte ce
!ot % cu!rinse in consecinte ale li!sei de
armonie in !erce!tia si e'ercitiul de viata.
"unosc alarmant de multe cu!luri& unii c5iar
!e un drum constient& care NU AU A""E$TAT SA
INTELEA=A cu adevarat se'ualitatea si rolul ei
6EAL.
$retentiile de iubiri si %delitati
!arteneriale intre !arteneri a(ati %e in !uncte
diferite de constient*a sau e'!erienta& evolutie&
%e la distanta %*ica unii de altii de sute sau mii
de 3ilometri& sunt ceva devenit u*ual& fara ca
vreunul sa % !rice!ut ca...practic se ucid unul
pe altul. < ura e'!rimata cinstit si tot ar % de
!referat unei asemenea !retentii de iubire. Net-ul
acum eme de astfel de iubiri inc5i!uite&
menite doar sa distrua viata.
Iar daca a face draoste !e net de/a este o
moda& trebuie sa %ti absolut constienti ca de
asemenea eneri*ari !ro%ta in !rimul rand cor!ul
eteric -a& si de acolo se transfera ceva si catre
%*ic. Dar nu su%cient& deoarece toti suntem din
ce in ce mai solicitati din !unct de vedere
eneretic de evolutia in 8D& enerofaa.
Daca intromisiunile !si5oloicului in
e'ercitarea mecanismelor vitale ale se'ualitatii
sunt atat de dese si de ne!ermis de mari si
distruatoare& in sc5imb aut!uturile se'ualitatii
resit intelese sau ,si !racticate asu!ra !si5icului
sunt de-a dre!tul catastrofale. $ractic e'trem de
!utini sunt cei care si-au acordat accesul la un
e'ercitiu se'ual armonios& coerent si deci in
acord cu nevoile eneretice ale ve5iculului
%*ic. Se considera de multe ori ca se'ul este o
alternativa la alte moduri de !etrecere a tim!ului
liber& un moft& o fante*ie& o de!endenta...
Evolutia& din orice !unct de vedere& a celor
bene%ciind de o se'ualitate slaba sau resit
inteleasa& este vi*ibil de!reciata. Indiferent ca
!rivim la !restatia din mediul familial& social
sau !rofesional sau c5iar s!iritual:termen cu
care eu NU SUNT DE A"<6D& dar u*itat;. E'ista o
cores!ondenta a!roa!e directa intre oricare din
aceste !ers!ective si viata se'uala a
individualitatii la care !rivesti. "u atat mai
accentuate la cei a(ati !e o cale constienta de
evolutie.
Daca totusi a!are ca intr-o *ona e'celea*a&
atunci in mod cert a facut-o !e seama armoniei si
enereticii celulelor co!ului sau& storcandu-le in
mod e'cesiv de vitalitatea ramasa. Si evident
!rocesul acesta nu !oate % dus !rea mult tim!&
fara a se risca intrarea in reistrul bolilor.
A te ilu*iona a!oi ca cu bani cum!eri orice
este evident o mare !acaleala a mintii&
s!ecialista in astfel de lumite. Armonia NU SE
$<ATE <1TINE decat in maniera in care Legea o
vede si ca atare Intreul se !rote/ea*a&
distruand di*armonia mintii tale& la nevoie
scotandu-te din cor! daca c5iar nu ai vrut sa
intelei Lectia.
Nu este intentia mea de a /udeca aici /ocul
din 8D al nimanui& dar e su%cient sa !riviti si veti
intelee de ce lideri din diferite domenii& uneori
cam !rematur& !arasesc !lanul e'!erientei.
A!arent& oameni buni. Din mare neatentie noi
li!im cu usurinta aceasta etic5eta& fara sa vedem
atent cata di*armonie a !rodus acea entitate in
viata sa si in a celorlalti.
$ot sa adau aici nedumerirea !e care
ma/oritatea desc5i*atorilor de drumuri mi-au tot
!rodus-o& !entru ca ma aste!tam sa a!ara lucrari
serioase des!re se'ualitate din mai multe directii.
"u e'ce!tia de-acum clasicului in viata #anta3
"5ia& nu cunosc un alt autor care sa se %
manifestat s!re desc5iderea se'ualitatii& desi
subconstientul colectiv A"U# este !reatit sa
!rimeasca& >??@ acest ti! de informatii. De altfel
este si motivul !entru care eu o fac.
Desiur ma !lec inaintea marelui <s5o& care
a !reatit subconstientul colectiv !entru a !utea
a/une la acest !unct. )ara munca lui de
!ionierat in domeniu& asta*i mult mai trista ar %
fost lumea.
Desiur informatia in nivelul de intelienta
Subconstient "olectiv este in(uentata in s!ecial
de trairile din A"U# ale %ecarei entitati
constiente& si e %resc ca ele sa se re!ercute*e
asu!ra tuturor& mai devreme sau mai tar*iu. Dar
consider ca& s!re deosebire de e'!erimentul cu
cea de-a >?> maimuta& omul are si ca!acitatea
de a se informa !e ori*ontala& deoarece altfel
intelectul si !resu!usele conostiinte&
conditionarile& se vor o!une la in%nit intuitiei.
Tot ce am scris !ana acum se vrea a % doar
introducere la subiect. De*voltarea lui va
!resu!une atat descrierea tuturor cone'iunilor in
care se'ualitatea are urmari& cat si suestii catre
o mai libera& creativa manifestare si e'!lorare a
acestei SIN=U6E 1AAE 6EALE& in constituirea
oricarui !arteneriat intre barbat si femeie.
In scrierea acestei carti !rimul rol il are
Intelienta Universala& care se manifesta !rin
mine ca si canal& neobstructionata de vreo
limitare data eventual de inustimi ale
e'!erientei mele in !lan& asa ceva eu
necunoscand& in aceasta incarnare cel !utin. La
ince!utul vietii am bene%ciat de o indeluna si
atenta& iubitoare instruire in se'ualitatea tantrica&
ceea ce a facut %resc sa nu cunosc obtu*itati si
limite de e'!lorare creativa a vietii se'uale.
Desiur di%cultatea de a face o lucrare !e
aceasta tema re*ulta in !rimul rand din fa!tul ca
iarasi suntem obliati sa folosim cuvinte !entru a
indica catre trairi si stari. Este si motivul !entru
care !onderea va % !e ceea ce ne limitea*a&
res!ectiv barierele mintii si conditionarilor ei.
Daca de astea vom reusi sa sca!am& a!oi vom %i
creativi si vom stii intuitiv din ce in ce mai multe.
Arumentul ma/or in abordarea corecta a
se'ualitatii este ca ea se !oate constitui intr-un
act re!arator determinant& a!t sa %e temelie
solida unei evolutii reale a "onstientei. Asta in
!rimul rand datorita a!ortului de enerie si
vibratie inalta care se dobandesc !rintr-un se' de
calitate si constient& in care !lacerea este doar
bonusul oferit de "reatie& si in nici un caz scop.
Daca facem o !aralela cu cele mai inalte
frecvente la care !oti a/une in stari meditative
deosebit de inalte& se'ualitatea corect !racticata
ridica de minim trei ori acea limita. Desiur e
vorba de meditatia ta si de se'ualitatea ta. "u
cat creativitatea si bucuria e'!erimentului se'ual
e mai mare& cu atat mai mari vor % si bene%ciile
in frecventa si enerie. In sens invers& cu cat
!re*enta mintii si a controlului ei este mai mare&
cu atat bene%ciile vor tinde catre *ero& c5iar
valorile neative devenind !osibile. De altfel eu
consider ca meditatia si se'ul sunt doar doua
forme a!arent diferite& dar care in esenta sunt
acelasi lucru. Ambele sunt no mind& ambele ofera
transcendenta& ambele induc vibratii foarte inalte
si ambele semni%ca E0<LUTIE INTE6I<A6A. Unica
diferenta este de randament,unitate de tim! si
a!arent de instrumentar.
"red ca ar trebui sa ince! cu asa numitele
rusini. Si incerc sa va atentione* de modul
absolut anormal in care distribuim aceasta
etic5eta fara continut !e cele mai comune
as!ecte de viata+ desi la toti indivi*ii actele
%*ioloice sunt comune& ne bucura sa le li!im
aceasta limitare& desi sunt de cea mai !rofunda
banalitate. $oate ca aici conditionarile din cea
mai fraeda !runcie se manifesta& dar oare nu e
de datoria noastra sa nu le caram in s!ate o
vesnicie4 <are va trebui sa ne rusinam si !entru
res!iratie& %ind tot un act %*ioloic4 De/a de
rusinosi care nu !ot manca in !re*enta cuiva am
luat cunostiintacunostiint*a si am va*ut si din cei
ce nu-si folosesc !ro!ria baie& cu orice risc& cata
vreme in a!artament este un musa%r.
6usinea& ca arument in ratarea e'!erientei
se'uale insa este o crima. Ea nu arareori isi are
i*vorul din blanda atentionare a mamei cu o
atinere usoara de avertisment asu!ra !runcului
de cateva luni& care se /oca cu !ro!ria lui dotare&
din !ura curio*itate.
Tot din mediul familial de ince!ut de viata se
mai obtin,cum!ara rusini a!ro!os de !olutiile
nocturne& de masturbarile !recoce sau mai tar*ii&
de atitudinile si atmosfera dintre !arinti si lista
!oate continua. A!oi vin conditionarile sociale&
conventiile de toate ti!urile& credintele reliioase.
Toate au ca arument rusinea de a % !aria&
de a % inafara turmei& c5i!urile marinali*at.
#erand !ana la frumosul obicei de a dansa
cearsaful miresei in noa!tea nuntii& ca semn al
castitatii abia atunci !ierdute...
"ata amara suferinta se obtine de cele mai
multe ori cu astfel de valori7 Nu este su%cient
ca !artenerii se cunosc insu%cient& ca nu e'ista la
indemana mi/loace credibile mintii de a investia
"U ADE0A6AT daca cei ce urmea*a sa
alcatuiasca o asa *isa famile& c5iar au ce sa isi
aduca unul altuia s!re crestere.
De foarte multe ori& cand se a/une la
tre*ire& cei care s-au straduit sa mentina cu orice
sacri%ciu o astfel de uniune& de cele mai multe
ori scrasnit si a!arent res!ectand interesele
co!iilor sau convenientele sociale& a(a ca ceea
ce ei au incercat sa faca era oricum a!roa!e
im!osibil de dus& ei %ind la nivele foarte diferite
de acumulare a lectiilor& din vieti anterioare.
Nu este de discutat daca au invatat ceva din
e'!erienta avuta& nu acesta e subiectul !e care
aici il trate*& doar ca din !unct de vedere al
enereticii %intei umane intru!ate& in mod siur
nu s-a castiat nimic. Nu s-a castiat vibratie si
vitalitate si nici bucurie& in mod cert.
Dar rusinile sunt !re*ente cand doi !arteneri
se a!ro!ie in !at& nu numai din *ona
subconstientului ci si din acei bieti B@ constienta.
Si asta deoarece intervine com!aratia& sau
susce!tibilitatile leate de eventualitatea ca vei %
com!arat. Si cum mereu ti s-a tot s!us ca nu esti
su%cient de bun in orice& te temi ca si aici& si de
asta data...
De acest en de rusini se !oate sca!a foarte
usor daca c5iar !rivesti in A"U#+ esti
sinurul,sinura !artener,a !osibil,a& ne%ind
decat voi doi. "e va %...maine& vei vedea cand
!resu!usul maine devine...A"U#777 Deci...lasa
mintea la o !arte& nu are ce cauta7
Se mai !resu!une ca ai !utea % rusinat de o
eventual slaba,inadecvata...dotare. $rofund resit
din mai multe !uncte de vedere. In !rimul rand
%ind femeie& !resu!un ca nu stii foarte bine cum
sunt alte femei. "am la fel si daca esti barbat.
In !lus as vrea sa va e'!lic !utin si cum
functionea*a asa *isul libido. 0a e'!lic din
relatia mama care ala!tea*a,tanct*anc de cateva
luni. "and co!ilul simte in stomac o nevoie&
ince!e sa se aite in somn. Indiferent unde este
mama si cu ce se ocu!a& in c5iar acea cli!a sanii
ince! sa !icure.
"u alte cuvinte sanii sunt la o entitate& dar
comanda lactatiei este la o alta. Intre cele doua&
mecansimele sunt subtile. E'act la fel este si cu
libidoul. Tin minte din e'!erient*a !ro!rie o
situatie cand am intreru!t un se' la mi*ul no!tii
!entru a conduce !e cineva la ara. Am convenit
ca vom continua la intoarcerea mea& c5iar daca
ea va dormi intre tim!.
A/uns la cativa 3ilometri de !atul in care
!artenera mea "CIA6 D<6#EA& in masina %ind&
am constatat o e'citatie fara nici un fel de temei.
Asemenea e!isoade am mai trait si cu alte oca*ii
si !artenere. "onclu*ia la care va invit ATENTIA&
este ca desi dotarea se a(a la noi& comanda nu
ne a!artine. "a atare !restatia ambilor
!arteneri este un re*ultat %resc care se naste din
modul in care )IE"A6E isi doreste relatia& nu este
vina unuia sau altuia & cel mult a fa!tului ca nu
cunosc mecanismele reale& din s!atele
a!arentelor.
De aceea este si inutil sa incerci sa obtii
ratiile cuiva& va*and ca nu esti dorit,a& !entru
ca la %nalul e'!erientei vei avea ca bene%ciu
doar ilu*ia ca nu ai fost bun,a de nimic. $e care
o vei si indosaria in e'!erienta ta ca adevar&
care te va face si mai timorat in viitoarele tale
e'!eriente. In !lus& stiind cum functionea*a cu
adevarat se'ualitatea& am temeiuri clare de a ma
indoi ca un viol !oate % mereu...ceea ce el !are.
#ai deraba cred ca !ot % cautate in
subconstientul victimelor resorturi ascunse& care
fac !osibila acea !resu!usa aresiune. Si va ro
sa nu mi-o luati in nume de rau& cu atat mai mult
cu cat cunosc fa!tul ca aresiunile se'uale sunt
mult mai dese decat se stie.
A escamota insa ADE0A6UL& indiferent care
ar % motivatiile si cat de de bun simt !ar& nu mi
se !are ca ne va duce decat...de unde incercam
sa !lecam& in visele mintii sau...inconstienta. Nu
asa ceva mi-am !ro!us aici.
"a sa sinteti*e* des!re rusini& indiferent !e
care ati incerca sa o invocati& ea nu !oate e'ista
decat...daca nu traiti A"U#-ul& cu alte cuvinte
daca lasati mintea sa faca ceea ce stie ea mai
bine& sa arunce momentul viu de draul unor
trecuturi sau !retinse viitor-uri.
< alta cale siura de a-ti distrue
se'ualitatea este credinta ca tu !oti redistribui& in
ba*a ilu*iei liberului arbitru& !rioritatile vietii tale
si res!ectiv ale !artenerului. $entru ca& daca de
obicei !oti sa iti eviti menirea& lunind drumul
catre a ti-o face& !rin ducerea atentiei si eneriei
in alte directii& !entru ca a!oi viata sa te readuca
incet si !rin suferinta tot catre ce ai venit sa
%i,faci& cu se'ualitatea lucrurile nu stau la fel.
Ea nu !oate % trecuta !e !lan secund asa
cum nici res!iratia sau bataile inimii nu !ot. $are
doar ca !oate % evitata& ca !oate % inselata& ca
se !ot asi substitute de tot felul. Si asta
deoarece& s!re deosebire de !rimele& incredintate
de catre "reator subconstientului& aceasta a fost
incredintata !resu!usului "onstient. Dar toate
astea se datorea*a doar neatentiei si,sau
necunoasterii si neinteleerii ADE0A6ULUI.
Sa stiti ca si mie mama mi-a facut scandal
cand& la >D ani& m-a !rins cu o cada !lina de !o*e
:eram de/a fotoraf amator; nu tocmai ortodo'e&
dar am inteles ca de !e la acea varsta e randul
co!iilor sa isi educe !arintii...Si am ramas %del
acelei conclu*ii.
"e vreau sa s!un este ca !entru 0IATA TA
este ca*ul sa te lu!ti si ca AI D6E$TUL sa %i si
sa te manifesti e'act in acord cu cerintele reale
ale vietii tale si nu conform unor !areri im!use
mereu dinafara. Nu se !resu!une ca trebuie sa
%e nea!arat comod& dar va asiur ca merita.
#ulti considerati ca cu!lul in care va a(ati e
mai im!ortant& in ba*a nu stiu caror ratiuni ale
mintii& decat viata voastra se'uala. Desiur veti
culee efectele acestei aberatii& !rin starea
voastra de de!reciere a vitalitatii& mereu mai
!ronuntata si a!oi !rin a!aritia !e cor! %*ic a
consecintelor. Du!a care veti face cadou
!artenerului e'act ceea ce& de comun acord
inconstient ati construit+ niste victime& care vor
avea de inri/it 5andica!uri.
Doar daca acesta e sco!ul vietii imainat
de mintea voastra& staruiti in relatii fara sanse la
o viata se'uala corecta& vitala& creativa& libera de
dome si !re/udecati de orice fel. <ricum nu veti
face decat sa mariti radul de suferinta si tristete
de !e aceasta frumoasa !laneta atat de
inaduitoare cu be*meticii carora le-a
im!rumutat materiale !entru un cor! %*ic.
Si a!oi& ceea ce credeti ca a meritat
sacri%ciul vostru& de/a este sacri%cat& %e el
co!ilul de/a imbibat in subtil cu tensiuni si
suferinte facute cadou de voi& !e care le va
!urta in subconstient toata viata. Daca
interesele materiale au avut intaietate& ele se
vor irosi cand va trebui sa le directionati catre
%reasca inri/ire a sanatatii& !rodusa tot
de...atitudinea voastra inconstienta.
Leea nu !oate % !acalita nicicum& va asiur.
Evident si eu am incercat...A/unsesem la...>?E 3&
si nu doar atat ma !resa...mintea insa *icea ca e
foarte o3.
6enuntati la ideea ca eneria vitala se ia din
5rana. "u atat mai !utin din somn. Este o idee
falsa a mintii si a...institutiilor ei& c5iar si
medicale. Eneria vitala este asiurata de !rana
emisa de sursa iar noi bene%ciem de ea& sau nu&
functie de radul de desc5idere& obstructionat
evident de mintea limitata si se!ararile ei.
< abordare corecta a se'ualitatii !resu!une
li!sa se!ararilor sau diminuarea lor drastica. Si
are ca consecinta evidenta o stare eneretica
o!tima& care se !oate mentine& indiferent varsta
din buletin& in /urul valorilor cores!un*atoare
varstei de F? de ani.
Voi face aici o mare digresiune pentru a
explica de unde obtin majoritatea valorilor pe
care le veti gasi in carte, si nu numai aici. Am
studiat candva- fara maestru-radiestezia. A facut
cumva parte din calea mea. Am re-gasit-o in
mine, ca pe o stiinta. Desi diferite scoli au tot
incercat sa o considere ca pe o inventie a lor in
ciuda faptului ca se cunoaste despre ea
dintotdeauna, fe ca au numit-o frantujii
mesmerianism sau altii in alte feluri, fecare i-au
adus doar adausuri dogmatice proprii. colile din
romania de radiestezie exceleaza la acest
capitol, iar rezultatul este ca a fost dramatic
dogmatizata si indepartata de la AD!VA". #a
atare trebuie c$iar sa f curajos sa afrmi ca faci
investigatii radiestezice, cand s-a facut atat de
mult pentru a o desfinta ca stiinta. Vazand la ce
s-a ajuns, si eu renuntasem sa o mai folosesc,
apoi ea re-impunandu-se ca necesitate in
evaluarea sub forma inteligibila mintii a diferitilor
parametrii. Verifcata in infnit de multe
situatii%subiecti%parametrii si coroborat cu alte
concluzii, pot afrma acum fara sa risc nimic, ca
este o te$nica de investigare a informatiilor
a&ate in nivele de inteligenta altfel imposibil de
obiectivat. 'nc$ei aici digresiunea.
)iind incredintata mintii constiente& functiile
se'ualitatii !ot % su!use !erce!tiilor& s!re
deosebire de celelalte functii vitale. Nu va inceta
sa bata inima ca nu stiu cine nu-ti !lace si nici
!lamanii nu se vor o!ri ca nu iti !lace aerul din
1ucuresti.
Dar se'ualitatea este multifunctionala si este
A"T "6EATI0. De aceea a fost incredintata
acestui nivel de intelienta. "onsider ca nosticii
s-au a!ro!iat celcat mai mult de inteleerea
valentelor ei adevarate& dar din !acate se a(a
sub domatism crestin. Se'ualitatea tantrica
desiur s-a !reocu!at de creativitatea in s!irit a
se'ualitatii& civili*atiile vestice de !rocreere ca
!arte creativa a se'ului& nosticii le-au va*ut
!e ambele.
As formula ca se'ualitatea este exact ceea
ce noi asteptam de la ea. Iar aste!tarile
noastre vor % intotdeauna ceea ce noi SUNTE#
a!ti de a %i. In s!atele acestui /oc insa este
ADE0A6UL I#UA1IL al "reatiei& !rin care noi ne si
selectam viabilitatea ca indivi*i in cadrul
s!eciei. De aici si drama !arteneriala.
Suntem obisnuiti sa ne cautam !artenerul !e
diferite considerente 9evident neatente si,sau
su!er%ciale- sa %e frumos,oasa& !re*entabil&
descurcaret& de casa& instarit& te miri ce mai
nascoceste mintea. Caios e ca ambii /oaca /ocuri
similare si ca ambii candva tot vor a/une sa si
inteleaa ce si-au facut. "u cat mai devreme cu
atat mai bine& c5iar daca ustul !e limba -nu
tocmai bun- va % bene%ciul tre*irii sale.
Daca !retinsul !artener inca doarme sau nu
se considera in masura sa actione*e& atunci va
ince!e un /oc al dramei !arasirii sau tradarii
de mai mare draul& menit sa toace si ultimele
ramasite de vitalitate. Daca intre tim! nu se da
ortul !o!ii& atunci %ecare se va recu!era cumva&
sau macar au o sansa.
0iata 9atentie mare aici- nu recunoaste
pretentiile mintii conform carora exista
ceva ce se numeste sacrifciu de sine.
"once!tul a fost bine in%!t in subconstientul
colectiv de cei care au adus constiinta umana
!ana la a se oferi !e !ost de 3ami3a*e. Este atat
de evident anti viata acest conce!t ca ar trebui
sa starneasca doar rasul oricarei %inte cu
!retentii de tre*ire. Si totusi mai toti tre/ii...se
sacri%ca7 Da doamne romanului mintea sa cea de
!e urma7 < *isei si !e asta7
$entru ca sacri%ciul de sine a!artine mintii&
evident. Si are in vedere doar valorile ei& iar ele
sunt evident doar anti-viata. Uneori c5iar a
trebuit sa dau dre!tate batranilor care s!uneau
ca unde e minte multa e si multa !rostie.
$entru ca& daca valorile mintii le res!ectam&
adica ne situam in frecventa ei& atunci IN #<D
"E6T re*ultatele vor % in aceeasi banda de
frecvente& si deci in mod absolut evident nu in
frecventa INI#II& in ciuda fa!tului ca noi& neatenti&
ne-am sacri%cat din...!retentia de iubire a unei
minti care doar vorbeste des!re ceva ce oricum
nu se aseste la adresa aia :ca
frecventafrecvent*a desiur;.
#ie imi !are fascinant acest /oc cu atat de
mare fortafort*a 5i!notica. Adica stiu bine de/a
ca in statutul de om !ilotat de minte nu e'ista
decat fricile& mai bine sau mai !utin bine
ascunse& cosmeti*ate& si cu toate astea inca mai
cred in basme cum ca lumea e !lina de
iubire. $ana nu ne facem ordine in noi si nu
renuntam sa mai !rocesam datele defectuos&
5i!no*a nu va inceta. 0om % doar calculatoare
defecte& cu !retentia ca suntem valori
utili*abile in "reatie& fara sa ne !ese cum se vede
!retentia noastra de la nivelul Ei de
im!ersonalitate.
0in din diferite directii tot felul de mesa/e
cetoase des!re %ti iubire sau mutati-va in
inima& si sunt col!ortate de colo colo fara ca
nimeni sa se intrebe ce sens are acest
interminabil co!.,!aste& intre oameni care nici nu
visea*a cum ar % sa % cinci minute in STA6EA DE
IU1I6E. Noi iubim :verb; de-a valma caini& !isici&
!omi& natura si cate si mai cate& dar em
tensiunile in noi. Ne este o sila cum!lita de ce si
cum suntem si ne ducem obsedant inca atentia
inafara noastra& !oate mai asim o insulita din
care sa mai stoarcem o !icatura de enerie
cumva.
Si asta ni se intam!la din biata confu*ie in
care NU A# INTELES ca vorbim doar des!re
frecvente& ca sinurii !acaliti suntem noi si ca
orice ATENT 0EDE LI#$EDE ASTA.
"reatia toata nu este decat enerie modulata
de catre informatie sub forma de frecvente. Am
sa re!et asta !ana o vor intelee si tancii de la
radinite. Ati andit ceva& este o frecventa a
andului interferand cu frecventa obiectului la
care v-ati dus atentia. Dar ca asta sa se !etreaca&
obiectul trebuie sa se aseasca in maa*ia
de frecvente ale mintii. #intea estionea*a de
dre!t obiectele. Este domeniul ei de frecvente&
aceasta !erce!tie 8D sau ma.a. Ea crede in
obiectiv.
"and are !retentia sa estione*e si stari& care
NU SE =ASES" IN 1ANDA DE )6E"0ENTE
inca!and in estiunea ei& de/a isi de!aseste
binisor atributiile. Starile NU SUNT <1IE"TI0E& ci
dim!otriva& absolut SU1IE"TI0E.
Aratati-mi si mie obiectul estionabil de catre
minte numit iubire7 Dati-i un numar de cod&
transformati-o in cod de bare daca !uteti si dati-i
si un !ret7 Asa ceva nu veti !utea. Din sim!lul
motiv ca nu e'ista acest articol. Toata leenda
mintii in ba*a acestui conce!t e !ura !oveste. A
luat numele unei stari& a(ata in ...alta maa*ie de
frecvente& si a creat ea o re(e'ie& vo!sita cu o
ramada de atribute !retentioase.
A!oi& in numele acestui articol a !resat si
mai tare asu!ra e'!erienteie'!erient*ei& creand
o 5i!no*a crescuta. De ce am discutat aici des!re
iubirea !ovestita de minte4 $entru ca este
indisolubil leata de distruerea se'ualitatii. Si
iata cum.
Se'ualitatea& a!artinand %intei%int*ei "reate&
vibrea*a in frecvente multi!le. Este si motivul
!entru care nu !oate % estionata de
subconstient ci doar de constient. "a atare&
!entru a asiura eneria si vitalitatea cor!ului
%*ic& vibrea*a SI AI"I. Desiur ca !rin asta !oate
interfera cu mintea& c5iar si cu cea
subconstienta. Se manifesta si in frecventa lor.
Ea are AI"I <1IE"TE- estionabile- !rin care
este re!re*entata. Are si functii aici. #intea
desiur cunoaste obiectele si isi inc5i!uie ca
cunoaste si functiile. Doar isi inc5i!uie& dar o
vede doar !e una& cea de re!roducere.
Inventand insa articolul iubire& com!lica
viata in moduri !arado'ale& menite sa
adanceasca uitarea de sine si 5i!no*a. "a atare&
desi individualitatile re*onea*a in mod natural si
com!lementar electric,manetic& dinamica
/ocului se !ro!teste in stu!ida conditionare a
!retentiei de iubire.
"a urmare& desi ambii sunt convinsi ca nu vor
unul de la altul decat o interactiune& %reasca in
Lee& intre semnele eneretice com!lementare
!e care %resc si indubitabil le re!re*inta& care ar
insemna !entru ambii o "6ESTE6E atat
eneretica cat si ca e'!erientae'!erient*a&
imediat se inter!une nivelul !si5oloic cu un
re/ect& !e motiv ca nu ma iubesti. $e cine& cine
e acel ma4 Evident o colectie de masti..."e
valoare7 Sco!ul mintii a fost insa atins& o
o!ortunitate de "6ESTE6E a fost inlaturata.
De ce se o!une ea cresterilor4 Din sim!lul
motiv ca stie ca de la un anumit nivel eneretic
in sus& %inta nu se mai lasa condusa de ea si ea
!ierde controlul. De la acel !ra eneretic se
a/une la STA6EA DE IU1I6E& care inseamna alt
reistru de frecvente& alta maa*ie la care
estiunea nu-i mai a!artine. <ri inerul ca*ut
trebuie sa-i arate "reatorului ca il de!aseste-
!arerea lui desiur.
Dar rolul articolului inventat iubire& fara
obiect si cod& nu se o!reste cu distruerile aici. In
numele lui multe se sacri%ca. A!roa!e orice. De
fa!t& un singur lucru anume sansa de
!D"#!$ sansa de trezire. $entru ca o!erea*a
in stransa leatura conditionala cu manifestarile
se'ualitatii& !e intre !arcursul vietii& in cele mei
diverse i!osta*e. INT<TDEAUNA& fara e'ce!tie&
stranuland viata.
Nu este !rice!ut acest iner ca*ut4 "um a
stiut el sa ia o stare inalta& sa cree*e o armonica
ilu*orie si in ba*a ei sa rate*e toate e'!erientele&
!e seama li!sirii %intei%ntei de enerie vitala7
Ne%ind atenti ca se'ualitate e in !rimul rand
activitate creativa S$I6ITUALA si nu in %*ic& ni se
intam!la sa cream o!ortunitatea ca !rin noi
sa a/una in !lan o alta %inta%int*a& careia ii
cream un cor! %*ic. Acte de creatie& de5&
conforme cu ceea ce noi suntem.
$artea frumoasa este ca de acum !retinsa
iubire are o!ortunitatea sa mai distrua cate
ceva. In !rimul rand va distrue& de draul
co!ilului relatia se'uala dintre !arinti& mutandu-
le 5i!notic atentia de la ei la el& !e care de5&
acum se tre*esc ca il iubesc& iubire !entru care
ince!e un lant absolut in%nit de sacri%cii. Toate in
numele iubirii !arintesti. $ana sa li se
intam!le& nu s-au andit la el& nu l-au c5emat
sau dorit& dar acum li se intam!la iar& sa il
iubeasca.
Nu numai ca se diminuea*a sim!tomatic
interesul& atentia& tim!ul si deci interactiunea
electric,manetic din cu!lu& dar si micile resurse
vitale sunt sistematic stoarse su!limentar& !entru
!retinsele nevoi des!re care oricum nimeni nu
l-a intrebat !e noul intrus. $ardon& odor vroiam sa
s!un7
<ricum& si acest nou sosit va avea foarte
curand !arte de bene%ciile iubirii din !lan.
$entru ca ea nu e intovarasita doar de sacri%cii ci
si de ri/i. Aceste minunate articole din
estiunea mintii& sunt niste frumosi norisori
infoeneretici ri& imbibati !e de o !arte de frici
si !e de alta de declaratii !recum ca& ve*i
Doamne& ma ocu! eu777... "u alte cuvinte& un
eo acolo taie leatura %reasca intre cel cu rol de
!lod si Sursa& inconstientul !arinte inter!unandu-
si masca !ersonalitatii lui intre "reator si "reatia
Sa. <are de ce !reotii mai sunt denumiti si
!arinti& nu cumva fac acelasi lucru4
Dar sa nu divaam iar. "and !lodul casca
oc5ii. ince!e si la el 5i!no*a sa functione*e si
insfaca !e neclaritate& confundand a!arenta
de!endenta cu iubirea& !retentia de a-si iubi
!arintii. #aturii inconstienti& mai si stimulea*a
aceasta de!endenta ca %ind s!ectaculoasa& !rin
diferite caidiferiti stimuli& a!oi incununea*a totul
cu rotesca intrebare+ !e cine iubesti mai mult&
!e mama sau !e tata4
<ricat m-am straduit& eu nu am reusit sa
desco!ar in acest !lan un articol ce !oate %
numit iubire& si va asiur ca am fost foarte
atent. )rica de a nu % sinur e mascata cu
iubire. De!endentele de orice fel& tot iubiri se
c5eama& !arintele !leaca la ra*boi te miri !e
unde& tot din iubire !entru co!il& sa ii aduca
niste bomboane in !lus... cred ca sunt norocos ca
nu am intalnit si iubirea de verticalitate si
ADE0A6...sau o % %ind 5inion4
"and ai a/uns cu adevarat IU1I6E& ve*i
lim!ede tot balciul& deoarece iubirea inseamna
$A"E& A6#<NIE& ATENTIE& A""E$TA6E a tot asa
cum este& fara masti si im!o!otoneli. Iubirea nu
!oate % verb NI"I<DATA& !oate % in sc5imb un
vector eneretic cu care uneori !oti alee sa
lumine*i un coltisor mai deosebit sau mai
intunecat. Iubirea este o STA6E E#ISI0A& si de
aceea ea NU A6E NE0<IE DE NI#I"& ea doar se
daruieste.
"and din aceasta stare aborde*i se'ualitatea&
desiur este cu totul ALT"E0A. Acum creatia ta
vibrea*a altfel& nu este facuta cu consumuri
eneretice si nici nu re*ulta o creatie de ti!
vibrational 8D. Nu im!lica ca consecinte servituti
si nici un sir in%nit de confu*ii& in care sclavia sa
!oarte nume eleante.
Te a(i in fata unui material& ca orice
creator. Nu este lut sau !iatra& nu sunt nici
sunete sau culori dar !arca ar % !utin din toate
astea. Este un material viu si deci !erfect !rin
insasi viata din el. Se !oate numi oricum& este de
fa!t oranul se'ual com!lementar tie. Asa cum
nici scul!torul nu isi va limita creatia& /udecand
materialul& si tu ai bucuria sa te /oci e'act cu
ceea ce este inaintea ta.
<ricum creatia ta va % #AXI#U# "E 0EI )I TU
"A$A1IL SA "6EEAI. De aceea se'ul tau te va
re!re*enta ca %inta constient creatoare& si asa
cum !iatra se va ciobi daca nu ai delicatetea sa
lovesti in dalta cu tandrete& si se'ul tau !oate % o
o!era de arta stirbita. Dar& numai de talentul tau
va de!inde& de maretia ta. Nu ai !e cine
invinovati. Este o creatie intre tine si materialul
a(at inaintea mainilor tale.
Ia-ti atentia de la $E6S<ANA care iti aduce
acest dar& multumeste-i doar si fa abstractie
delicat de ea& cat !oti tu de mult. Altfel o inviti sa
intre in roluri si masti iar creatia e foarte !robabil
amenintata. 6isti sa o cobori in frecventa mintii&
care abia astea!ta sa o transforme in ceea ce
stie ea mai bine..."re*i ca c5iar sa faci un co!il
ti-ai !ro!us4
#ulta confu*ie este la acest moment.
$ersonalitatea se lu!ta la amandoi sa !reia
controlul& dar NU < 0A $UTEA )A"E& DA"A voi
ambii sau macar unul din voi este constient.
Interesant este modul& intotdeauna insidios& in
care !ersonalitatea incearca sa te atraa in
frecventa mintii. Intotdeauna incearca sa te
a/ute. Niciodata nu e im!otriva ta sau a
intereselor tale. Daca nu dormi o !rin*i& dar !oate
totusi dormi4 Ea s!era. Daca te-a !rins& al ei esti
si totul va % "A EA& in banda ei de frecvent*a.
$oti tu a!oi sa-ti amintesti de la ce intentii inalte
ai !lecat& asta nu te va a/uta cu nimic. In loc de
creator constient al e'!erientei tale ai a/uns iar
calfa la un sta!an obtu*. Deci& nici cand cree*i in
se'& starea de ATENTIE nu are voie sa te
!araseasca. Altfel& esecul este arantat.
Daca ai ramas TU& atunci binecuvantarile
e'!erientei tale sunt multi!le. In !rimul rand vei
culee o vibratie inalta si accesul la un univers
infoeneretic transcedent. Nu li!sita de
im!ortanta va % bucuria culeasa din %inta care ti-
a fost !artener si care mereu isi va dori ca sa re-
creati ceva armonios si !e viitor.
Asta !oate duce si la dorinta comuna de
!ermanenti*are a relatiei& !e ba*e de constienta
creatoare comuna a unei e'!eriente de interes
reci!roc si in avanta/ul "resterii amandorura.
Este cea mai bene%ca situatie si nu este ceva
atat de usor de obtinut& in s!ecial datorita mintii
limitate care& !rin unul sau altul din !arteneri& va
face tot !osibilul-si va ro sa ma credeti ca are
un arsenal de neimainat- sa coboare relatia in
obiectele din estiunea ei. Daca i-a reusit& totul
devine neot& avocatura si altele asemenea.
"um arata se'ul ca arta4 $ai conform
se'ualitatii tantrice& absolut oricum7 Intreaba un
scul!tor sau un mu*ician cum trebuie sa arate o
scul!tura sau o melodie...Toti iti vor s!une cate
ceva des!re armonii& des!re com!o*itie si relatii
intrinseci. "am asa si in arta de a face se'. Nu
abordarea ca !o*itii contea*a& in nici o arta& !oti
scul!ta si cu !iciorul& im!ortanta e STA6EA DE
=6ATIE din care tu te manifesti.
"a in orice& e'ista neatentie si inca foarte
multa. Asa cum o *drananeala folosind o c5itara
nu !oate % mu*ica& nici se'ul dus catre
!ornora%e nu !oate avea nici o alta !retentie
decat DE DI0E6SIUNE& !osibil in folosul cuiva.
$robabil s-a observat o desc5idere !ericuloasa
catre e'!lorarea se'ualitatii& in s!ecial la
eneratiile tinere& iar asta ar % insemnat un
!ericol real de a se tre*i cam multi.
Si cum interdictia nu ar % dat re*ultate& iar
mi/loacele folosite !ana acum s-au dovedit intre
tim! falimentare& cred ca im!inerea se'ualitatii
din *ona creativa in cea ordinar-consumista a fost
o alternativa considerata de !referat.
"ert este ca& %ind o e'!erienta de constienta
a constiintei& este deci o aleere individuala& care
ca orice aleere va avea si efecte. Datoria mea
este sa va infatise* variantele& iar aleerea va va
a!artine %ecaruia& cum este si %resc.
Insa nu uitati ca este obiceiul mintii de a
!une mereu carul inaintea boilor si asa
!rocedea*a si cu se'ualitatea. Ea mereu incearca
sa !lece la !arteneriate !e valorile ei si !e
basmele inventate de ea& urmand bene%ciul
esecului e'!eriential si al li!sei de vitalitate& cu
tot corteiul de efecte.
Nu este interesul ei sa vada )I6ES"UL LE=II&
conform careia !artenerii trebuie mai intai sa
vibre*e la unison& sa constate ca e'ista ceva de
interes in dinamica eneretica dintre ei ca
re!re*entanti ai electricului,maneticului& ca
detin din start !otentiale eneretice si vi*iuni
des!re se'ualitate comune& !e ba*a caror
valente sa se !oata crea ceva armonios si in
s!irit.
Abia a!oi se va naste interesul !rivind alte
detalii ale vietii in comun& si in nici un ca* invers.
"and te-ai /ucat armonios su%cient de mult cu
acelasi !artener si ati creat im!reuna bucuria
im!artasirii si a e'!lorarilor multidimensionale&
cand stii fara nici un dubiu ca acel /oc oricand va
ramane !roas!at asa cum o bucata de lut
astea!ta mereu mana olarului sa o modele*e&
c5iar nu vad ce ti-ar !utea !area reu a!oi in
viata.
Dim!otriva& daca !leci la drum =ANDIND
relatiile la nivel !si5oloic& daca lumite de enul
)emeile sunt de !e 0enus iar barbatii de !e
#arte !ot % !entru tine e'!licatii viabile& mai ai
de e'!erimentat multa suferinta relationala&
deoarece !ractic nu esti inca !reatit sa aborde*i
cu adevarat o relatie.
<rice relatie !resu!une un TU constient ca
esti !e de!lin AUT<6UL SI 6ES$<NSA1ILUL
INTE=6AL al oricarei e'!eriente. "el a(at
inaintea ta este olinda care iti face SE60I"IUL sa
te arate asa cum tu esti. #ultumeste-i7 Si
reintoarce-te la tine& acolo ai de re*olvat ce ai
va*ut in olinda.
Nu da vina !e lut ca nu s-a lasat modelat
de...ne!rice!erea ta creatoare. "5iar nu o are.
Daca tu ai ales sa te olindesti in cineva& nu ai ce
face altceva decat sa ii multumesti ca acce!ta sa
iti olindeasca im!erfectiunile si...lucrea*a la ele.
Nu olinda trebuie curatata ca sa te ve*i tu
armonios- tu trebuie sa devii armonia care a!oi
sa %e re(ectata. Toti cauta sa lustruiasca
olin*ile& ba c5iar sa le deforme*e& in s!eranta ca
asa imainea re(ectata va deveni armonioasa.
Sa ne mai si maturi*am& nu credeti4 Incercarea
de a tot educa tu !e un altul ca el sa iti devina
convenabil e lim!ede de/a ca nu da roade. A-l
educa se c5eama a-l oblia sa !reia ti!arele
mintii tale. <ri el ESTE si are nu numai dre!tul
dar c5iar obliatia de a ramane e'act ceea ce
este menit sa %e+ adica EL7 Sau EA7
Am sa tin minte o re!lica inca *ece vieti+
orice ar face omul& tu c5iar nu te sc5imbi7 Se
vroia re!ros !robabil& doar ca de la mine nu asa
se vedea ci doar...biata neinteleere. Da eu
c5iar nu ma !ot sc5imba& sunt doar o biata
olinda7
"atre %nal simt ca e util sa %u mai s!eci%c.
#ai lim!ede. In !rimul rand sa atentione* ca tot
ce am scris nu trateaza nevoia de sex. Din
sim!lul motiv ca manifestarea se'ualitatii nu
nevoie este& cum nici res!iratia nu e nevoie.
Nevoia face !arte din reistrul fricilor mintii&
din vasnicul ca!itol ri/i& nevoi& neca*& durere.
Dim!otriva& am incercat sa e'!lic aici
NE"ESITATEA !erce!tiei corecte a unei functii
multivalente pusa noua la indemana
constientului& !entru A NE $UTEA "6EA 0IATA in
mod armonios si conform Leitatilor "reatiei.
"reeatorul ne-a oferit-o ca instrument util de
crestere si maturizare. Eneria ridicata !rintr-o
activitate constient-creatoare& aduce o in%nitate
de servicii e'ercitiului de viata& !oate cea mai
insemnata %ind energizarea si maturizarea
glandei pineale. Unii o denumesc cel de-al
treilea oc5i& iar in traditii este !re*enta
!retutindeni sub forma conului de brad.
Aceasta la randul ei este im!licata in modul
in care noi !erce!em lumea si viata& !e de o
!arte& iar !e de alta ea uvernea*a intreul
c5imism al cor!ului& conducand tot sistemul
endocrin. Altfel s!us& daca noi credem ca !utem
face abstaractie de com!le'itatea se'ualitatii& ne
ana/am inconstient ca vom avea tot restul
vietii !erce!tii deformate& in ba*a carora vom
ras!unde dis!ro!ortionat la diversii stimuli
e'!erientiali si ca vom % victimele unor c5imisme
interne mai !utin armonioase& cu mecanisme
endocrine debalansate. "5iar credeti ca asta e de
dorit4
In !lus landa !ineala este cea care ne a/uta
in !rocesul crearii de realitati e'!erientiale&
deoarece este locul de unde !roiectam vi*iunile
noastre& !unctul de !roiectie. Activitatea ei
de!inde in mod direct de cantitatea de enerie
care este !om!ata in ea. 6e*ervorul eneretic al
cor!ului este in sacral si sinura modalitate reala
de a o ridica la nivelul ei este un e'ercitiu se'ual
"<6E"T& A6#<NI<S& "6EATI0. De aici si a!are
transcedenta se'uala& cand !rin se' se aduce
su%cienta enerie landei !ineale.
$entru ca aceasta sa se !etreaca& desiur
se'ualitatea trebuie sa %e constienta& continenta&
iar bucuria im!linirii nu este leata de sen*atii
emotionale& acestea %ind doar secundare& efecte
si nu sco!& cum si-ar dori mintea. De altfel ideea
este ca emotiile oricum e util sa se estom!e*e si
sa dis!ara ca efect al oricarui stimul& ramanandu-
le functia& a!ortul creativ constient. Asta
insemnand de fa!t e'celenta umana.
$e masura ce devenim constienti ca ne
!utem atrae din univers oricat de multa enerie
dorim& vom avea de modi%cat relatia noastra
constienta cu ceea ce mintea tot !resu!unea ca
ne aduce alimentatia densa. "u alte cuvinte se
vor naste conditiile ori de a diminua constant si
!utand a/une la bretarianism in mod a!roa!e
%resc& ori ne vom tre*i ca& desi consumam din ce
in ce mai !utin& tot e'ista o tendinta de inrasare
care ne invita lim!ede la inteleerea fa!tului ca e
util sa ne re!o*itionam constient fata de acest
subiect.
Desiur noi intotdeauna am mancat doar de
draul emotiilor& doar ca nu am fost si constienti.
De acum consider ca e momentul sa vedem&
%ecare in !arte& cum ne rease*am
emotiile...!a!ilare.
In mod s!ecial nu am facut aici trimitere la
traditii& unde asim termeni de enul Amrita
sau 5rana *eilor si nici la e'!erienta& facuta
deocamdata !artial !ublica& a e'!erimentatorului
clu/ean "ristian #uresanu& care c5iar leaa
destul de lim!ede !ractici se'uale inalte cu
!rocesele eneretice si alimentare. "ei interesati
vor sti sa desco!ere sinuri detaliile& !e
re*onanta cu interesul lor.
"articica de fata este deci o atentionare s!re
a folosi un instrument constient& si nu a ramane
victima a unei functii !e de!lin neintelese. Daca
ramaneti in reistrul mintii insa& va condamnati la
aceasta sinura alternativa& de a % !o*itionati
vesnic SU1 SEXUALITATEA 0<AST6A.
Nu uitati ca reistrul mintii este alcatuit de
o ama de frecvente& care frecvente denumesc
obiecte si functii LA DIS$<AITIA mintii& si in
de*acord cu Leile "reatiei. #ecanismele mintii
alcatuiesc o realitate de'troira ca semnal& in
tim! ce intrea creatie are un semnal levoir.
1anuiesc ca toti cei care cred ca mintea e doar
o bucatica din creatie si ea& nu au cunostiinta
des!re acest amanunt.
Invitatia este de a deveni #AEST6II
SEXUALITATII 0<AST6E& adica sa aveti D<A6 o
relatie constienta& de subordonare creativa a
acestei minunate functii !olivalente. Este si
motivul !entru care multi ati absolvit candva
tem!lele iubirii& doar ca ati uitat. Este foarte
util sa va re-amintiti absolut tot ceea ce 0<I
SUNTETI.
$ot s!une ca am avut multe !artenere sau
c5iar ca am avut e'cesiv de multe. Stiu ce
inseamna re*onanta !e anumite valente sau cat
de fascinanta !oate % re*onanta !e multi!le
valente. As !utea emite c5iar !retentia ca cu
reu as mai !utea % sur!rins de ceva intr-o
relatie de ti! electric,manetic.
"u toate astea STIU ca nu stiu nimic. "a
mereu& ma voi a(a e'act ca !rima data& un
co!ilut dornic sa se /oace& fara nimic care sa il
limite*e. Desiur "reatia stie si ma
binecuvantea*a mereu cu sur!ri*e. Acum
e'!erimente* confortul nelimitat al unei relatii in
care ambii ne amintim tot ce& candva& am fost
invatati in acele minunate tem!le..."and traiesti
asa& c5iar nimic nu mai contea*a...Amintiti-va si
voi& multi& c5iar foarte multi aveti aceste
e'!eriente de/a facute& in voi.
"u dra&
octavian tianus