Sunteți pe pagina 1din 4

CURS 12

Psihoterapie
3.9 Psihoterapie suportiva simpla
Psihoterapia poate fi definita ca o disciplina stiintifica, ca o procedura de tratament psihologic sau ca o
gama de proceduri de tratament mediate printr-un schimb verbal intre pacient si psihoterapeut al caror
scop este ameliorarea simptomelor si imbunatatirea adaptarii sociale (G.Ionescu, 199!
In psihoterapia suportiva elementul esential este spri"inul, suportul si nu de#voltarea intelegerii
(constienti#arii!. $cest tip de terapie se adresea#a bolnavilor cu vulnerabilitati serioase ale egoului, in
special al pacientilor psihotici. Pacientii aflati intr-o situatie de cri#a, cum ar fi doliul acut, sunt si ei
potriviti, ca si bolnavii suferin#i de o boala somatica cronica si invalidanta. %erapia poate fi continuata
pe termen lung in special in ca#ul bolnavilor cu probleme cronice. &uportul poate sa ia forma fi'arii de
limite, cresterii testarii realitatii, reasigurarii, sfaturilor si a"utorului pentru de#voltarea abilitatilor
sociale.
Psihoterapia pacientilor somatici poate fi efectuata in unitatile medicale de asistenta ambulatorie sau in
conditiile de spitali#are. In functie de orientarea actiunii psihoterapeutice va fi aleasa metoda de
psihoterapie.psihoterapia suportiva vi#ea#a starea afectiva precara a pacientului.
%ehnicile suportive sunt focali#ate asupra identificarii strategiilor adecvate re#olvarii problemelor
medicale si mobili#arii suportului social.
Psihoterapia suportiva include interventii ca educatia, testarea realitatii, reasigurarea si consilierea.
&copul psihoterapiei suportive consta in intarirea mecanismelor adaptative, in reducerea participarii
afective, trairii starii de boala, a an'ietatii, a tensiunii afective, ca si a conduitei maladaptative.
Indicatiile psihoterapiei suportive(
- debut acut al unor boli somatice cronice
- e'acerbarile(acute! ale bolilor cronice
- situatii psihostresante si intens psihotraumati#ante.
)in punctul de vedere al metodelor de psihoterapie utili#ate in ansamblul terapeutic al bolii
coronariene, in prim plan se situea#a psihoterapia comportamentala.
1
Psihoterapia suportiva este aplicata inca de la aparitia infarctului miocardic sau din perioada
spitali#arii, fiind a'ata in special asupra pacientilor care pre#inta(
- tendinte de denegrare a simptomatologiei sau a bolii in ansamblu
- noncomplianta terapeutica
- tendinte de invaliditate psihogena.
Prin aceasta abordare terapeutica pacientul este lasat(fiind uneori incura"at! sa-si e'pime starile
afective si sentimentele fata de boala coronariana, fata de atacul coronarian, ca si fata de
consecintele acestuia.
Psihoterapia suportiva in hipertensiunea arteriala
In afara elementului suportiv, psihoterapia pre#inta in general un continut educativ, invatandu-l pe
pacient sa identifice si sa evite stimulii nocivi, orientandu-l in adaptarea la mediul sau socio-
familial si la limitarile impuse de boala
Astmul bronsic- psihoterapie
In boala astmatica e'ista anumite elemente psihice legate de miros, apa, somn si voce, in sensul ca
pacientii si in special copiii pre#inta(
- o sensibilitate crescuta la mirosuri
- teama fata de apa si inec
- o acreditare negativ-an'iogena a somnului
- vocea intensa
psihoterapia de tip suportiv are ca prim obiectiv reducerea an'ietatii anticipatorii si corelative
cri#ei. %erapeutul va avea in vedere ameliorarea relatiilor interpersonale ale pacientului, cunoscuta
fiind importanta acestora in declansarea si reaparitia cri#elor.
Ulcerul duodenal
)intre afectiunile gastro-intestinale ulcerul peptic este cel mai elocvent corelat cu starile emotionale
care ii influentea#a aparitia si-i modulea#a evolutia.
Psihoterapia suportiva este uneori asociata cu o atitudine e'plicativa din partea terapeutului,
susceptibila de a reduce an'ietatea pacientului.
Psihoterapia suportiva este recomandata si in ca#uri de colectomie sau ileostomie.
*
3.11. Terapia pierderii la copii
Cum explcam celor mici pierderea cuiva drag
$tunci cand o persoana draga moare este destul de dificil sa-i e'plicati unui copil ce se intampla si sa-l
a"utati sa depaseasca pierderea, mai ales ca este necesar sa va descurcati si voi cu durerea. +opiii
inteleg despre moarte atat cat le permite varsta, e'perienta de viata si personalitatea. ,'ista, insa, niste
aspecte ce ar trebui luate in considerare in toate ca#urile.
Explicati moartea cu cuvintele copilului
,ste necesar sa fiti sinceri cu copiii pentru a incura"a astfel intrebarile ce ar putea veni din partea
lor. ,ste posibil sa nu aveti raspuns pentru toate intrebarile copiilor dar este bine sa creati o
atmosfera confortabila si sa-i impartasiti copilului credintele voastre despre spiritualitate si
moarte.
+opiilor le este greu sa inteleaga ca oamenii mor si ca nu se mai intorc niciodata. $sa ca e'ista
posibilitatea, ca dupa ce ii e'plici copilului ca o persoana a murit, acesta sa intrebe unde este acea
persoana si cand se intoarce. -arsta si de#voltarea emotionala influentea#a modul de plangere a
unei morti.
+opiii cu varsta sub . ani percep moartea ca o separare. &e pot simti abandonati si speriati. /e
este frica sa ramana singuri sau sa plece de langa persoane dragi, nu vor sa doarma singuri
noaptea si sa mearga la gradinita sau la scoala. +opiii la aceasta varsta nu-si pot e'prima verbal
sentimentele, ci prin actiuni( refu#ul de a asculta de adulti, accese de furie, "ucarea unor roluri
intr-o lume imaginara. +opiii mai mici de * ani refu#a sa vorbeasca si sunt iritabili. +opiii cu
varste intre * si 0 ani pot avea probleme in legatura cu alimentatia, somnul, mersul la toaleta.
Intre varstele de . si 1* ani, moartea este perceputa ca o amenintare a propriei sigurante. 1nii
simt nevoia sa stea langa cineva care sa-i prote"e#e, pe cand altii devin retrasi. &unt copii care
incearca sa fie cura"osi si se comporta foarte bine. 1n copil indurerat poate avea probleme de
concentrare la scoala, nu poate urma indicatiile si nu-si poate indeplini activitatile #ilnice. /a
aceasta varsta copiii au nevoie sa fie facuti sa inteleaga ca nu au nici o vina pentru deces.
$dolescentii percep moartea ca si adultii. Isi pot e'prima sentimentele intr-un mod dramatic si
neasteptat. &e pot alatura unor grupuri religioase care definesc moartea intr-un mod linistitor
pentru tineri. Pot incerca sa invinga moartea prin participarea la activitati periculoase (curse de
masini, fumat, alcool, droguri, se' neprote"at!. +a si adultii, adolescentii sunt capabili de suicid in
aceasta perioada de suferinta.
2
3

S-ar putea să vă placă și