Sunteți pe pagina 1din 54

MODULUL PEDAGOGIC

AN DE STUDIU II
Curs 1: PROCESUL DE NVMNT
Teoria procesului de n!"!#$n% operea&! cu sis%e#ul co#ponen%elor didac%icii'
( curriculu# na"ional) la deci&ia *colii+
( o,iec%ie-
( con"inu%uri
( .ac%ori *i s%ra%e/ii) #e%ode de reali&are a procesului de predare( n!"are
( ealuare
( co#uniare didac%ic!
( #ana/e#en%ul clasei0
Procesul de n!"!#$n% se #a%eriali&ea&! n educa"ia .or#al! %rec$nd prin %oa%e e%apele)
.or#ele de n!"!#$n%' pre*colar- *colar- uniersi%ar- pos%uniersi%ar0
Procesul de n!"!#$n% repre&in%! principalul su,sis%e# al sis%e#ului de n!"!#$n%- a
c!rui de.ini"ie /eneric! poa%e .i' activitatea instructiv-educativ complex, desfurat n mod
organizat i sistemic de elevi i profesori n coal, prin care elevii dobndesc un sistem de
cunotine, priceperi, deprinderi, capaciti, competene, aciziii intelectuale i motrice, prin care
i formeaz concepia despre lume, convingerile morale, trsturile de caracter, precum i
aptitudinile de cunoatere, cercetare i creaie0
Se poate defini ca activitate complex, intenionat, p!o"!amat, o!"ani#at $i
con$tient de p!eda!e% &nva!e% eval'a!e( p!oce)'l de c'noa$te!e !eali#at p!in m'ltit'dinea
inte!aci'nilo! dint!e p!eda!e% &nva!e*

I* +'nciile p!oce)'l'i de &nvm,nt'
Su, aspec% +UNCTIONAL - %re,uie s! cunoa*%e# o-iectivele sis%e#ului- .inali%!"ile peda/o/ice
#acros%ruc%urale 1ideal educa"ional- scopuri peda/o/ice2 *i .inali%!"ile peda/o/ice #icros%ruc%urale
1o,iec%iele educa"ionale20O-iectivele peda"o"ice e3pri#! .inali%!"ile la care %re,uie s! se a4un/! n
procesul de predare(n!"are n .unc"ie de anu#i%e priori%!"i0 5ces%ea s%a,ilesc' nielul de in.or#a"ii
pe care l de"ine copilul n ur#a s%udierii unei #a%erii + %ipul de deprinderi- capaci%!"i in%elec%uale-
conin/eri- sen%i#en%e *i a%i%udini pe care %re,uie s! *i le .or#e&e n ur#a s%udierii unei discipline
1e3' cul%ura ciic! i a4u%! pe copii s! cunoasc! drep%urile *i o,li/a"iile copilului- s! *i .or#e&e un
co#por%a#en% social adeca% nor#elor- s! *i de&ol%e spiri%ul al%ruis% .a"! de se#eni- e%c20
Preci&area corec%! *i co#ple%! a o,iec%ielor peda/o/ice in.luen"ea&!' s%a,ilirea con"inu%ului-
ale/erea s%ra%e/iilor- a .or#elor de or/ani&are si ealuarea per.or#an"elor0
a0 +'ncia info!mativ . %rans#i%erea *i recep%area in.or#a"iilor 1de2 c!%re ele0 n%r(un .lu3 #are
de in.or#a"ii pri#i%e- creierul selec%ea&! doar esen"ialul p!s%r$nd in.or#a"ia pen%ru o perioad! de
%i#p- dup! care in%erine ui%area 1.unc"ie deose,i% de i#por%an%! a #e#oriei20 Pen%ru o p!s%rare c$%
#ai indelun/a%! a in.or#a"iei- #a%erialul n!"a% %re,uie repe%a% de c$% #ai pu"ine ori la in%eralle
#ari de %i#p 1 e3 ' n%re 6 #in0 7i 89 de ore2- dec$% .!r! pau&! sau cu in%erale #ici 1 legea lui !"#$2
,0 +'ncia fo!mativ i&ea&! .or#area- #odelarea- n!"area unor deprinderi- a%i%udini- ac"iuni u%ile
co#por%a#en%ului socio( pro.esional0 E3e#plu' copilul na"!' cu# s! se co#por%e n /rupul de
copii+ cu# s! respec%e re/ulile clasei) /rupei+ cu# s! se adrese&e pro.esorului+ cu# s! ne"e+ *i
.or#e&e a,ili%!"i de lucru n do#eniul ales 1e3' %e:nician den%ar- coa.e&!- croi%or- ,uc!%ar- e%c20
;
c0 +'ncia de a'toin)t!'i!e /&nva!e p!in de)cope!i!e01 de#ersul de cerce%are personal! a
eleului- prin care aces%a s%r!,a%e %oa%e e%apele ines%i/a"iei' *i s%r$n/e #a%erialul- l ci%e*%e- l
anali&ea&!- l n"ele/e- l sin%e%i&ea&!- aplic! s%ra%e/ia personal! de n!"are *i l e3ploa%ea&!0
II* St!'ct'!a p!oce)'l'i de &nvm,nt1
2* o!"ani#a!e c'!!ic'la!% cicluri- %rep%e *i nieluri curriculare 1niele *colare con.or#
se/#en%ului de $rs%! ' pre*colar- *colar- liceal- uniersi%ar- pos%uniersi%ar2
3* activitate didactic% cone3iunea *i co#unicarea din%re pro.esor( ele
4* din pe!)pectiva aci'nilo! an"a5ate1 predare( n!"are( ealuare
6* din pe!)pectiva componentelo! de -a# implicate1 #ai ales n proiec%are( curriculu#1cu
accen% pe o,iec%ie *i con"inu%uri2- #e%odolo/ia- #i4loacele- ealuarea *i .or#ele de
or/ani&are0
7* !e)'!)ele peda"o"ice ant!enate1 'mane < pro.esor( ele- 1didac%ic- nedidac%ic- au3iliar2-
co#uni%a%ea local!- ines%i%ori0
mate!iale1 #i4loace didac%ice- do%are #a%erial!0
n!"area sis%e#a%ic!) *colar! es%e dependen%! de cele %rei procese si#ul%ane' p!eda!e% &nva!e%
eval'a!e de%er#ina%e de coresponden"a peda/o/ic! din%re o,iec%ie( con"inu%uri( #e%ode( ealuare0
a0 P!eda!ea1 es%e procesul de %rans#i%ere peda/o/ic!)or/ani&a%! a in.or#a"iilor as%.el nc$% s!
de%er#ine asi#ilarea unor noi ac:i&i"ii0 Predarea se .ace .olosind co#unicarea didac%ic!- .iind
dependen%!' de o,iec%iele s%a,ili%e- scopul ur#!ri%- li#,a4ul speci.ic #a%eriei preda%e- nielul de
$rs%! - coner/en"a din%re co#unicarea er,al!( noer,al!( paraer,al! pen%ru a asi/ura un /rad c$%
#ai crescu% al persuasiunii 1conin/erii20 n procesul de predare- pro.esorul .olose*%e e3plica"ia-
de.inirea- descrierea0 n cadrul clasei- orice e3plica"ie ncepe prin a .i *%iin"i.ic! *i s.$r*e*%e prin a
deeni o e3plica"ie didac%ic!- .iind n%o%deauna o e3plica"ie pen%ru al%ul 1D0 S!l!!s%ru- ;===- p0 6>20
,0 8nva!ea es%e procesul de asi#ilare- in%eriori&are a in.or#a"iilor %eore%ice sau prac%ice noi $i de
#odelare a %endin"elor propriului co#por%a#en% n .unc"ie de cerin"ele con%e3%uale0 5s%.el-
dis%in/e# dou! %ipuri /enerale' n!"area u#an!) .ilo/ene%ic! *i n!"area *colar!) didac%ic!0
8nva!ea didactic es%e diri4a%! de can%i%a%ea *i %ipul de in.or#a"ii pri#i%e- de o,iec%iele
co#unica%e- par%iculari%!"ile personale ale eleului 1carac%eris%icile proceselor psi:ice an%rena%e n
aces% proces2- capaci%a%ea pro.esorului de a se .ace n"eles- .eed,ac?(ul pri#i% per#anen% - a.ini%a%ea
eleului pen%ru #a%eria preda%!0 %nvatarea vicariant 1e3perien%a celorlal%i20
ncep$nd cu sec0 al @A@( lea- c$nd procesele psi:ice u#ane au %re&i% in%eresul oa#enilor de *%iin"!
prin co#por%a#en%ele declan*a%e- au .os% .or#ula%e nenu#!ra%e %eorii ale &nv!ii 'mane0 Din%re
ele- a#in%i# ' Teoriile asociaioniste' %& '& 'avlov- .i&iolo/ rus preocupa% de pro,le#a%ica di/es%iei-
a descoperi% n ur#a e3peri#en%elor pe c$ini- i#por%an"a a)ocie!ii unui s%i#ul necondin"iona%
1n%$#pl!%or2 la ncepu%- deeni% apoi condi"iona% prin repe%are- cu anu#i%e re.le3e .i&iolo/ice0 Cu
al%e cuin%e- Ble/!%uri .or#a%e n%re un cen%ru sen&orial *i un cen%ru #o%or- as%.el nc$% un c$ine poa%e
a4un/e s! salie&e la apari"ia unei lu#iniC0 n acela*i %i#p- n S0U050- (& $orndi)e a s%a,ili%
principiul n!"!rii prin eroare- adic!' n!"area i#plic! o succesiune de ncerc!ri *i erori0 Ten%a%iele
ncununa%e de succes sun% re"inu%e *i repe%a%e- cele ur#a%e de e*ec sun% in:i,a%e0 5s%.el a lua% na*%ere
B le/ea e.ec%uluiC- cu# a in%i%ula%(o T:orndi?e0 Ur#!rind procesul de asociere din%re reac"ie *i e.ec%-
T:orndi?e a conclu&iona% c! n!"area nsea#n! de .ap% o .or#are de conexi'ni n creier0 !& *atson,
%eore%icianul -e9avio!i)m'l'i- a considera% co#por%a#en%ul ca o ur#are a s%i#ulilor pri#i"i0 5s%.el-
or,e*%e despre rela"ia S%i#ul( R!spuns- i/nor$nd aspec%ul in%ern al ie"ii psi:ice 1spre e3e#plu' un
/ol la un #eci de .o%,al es%e in%erpre%a% di.eri% de oa#eni' ,ucurie- .urie- i/noran"!20
Teoriile psihogenezei operaiilor intelectuale. Pia/e% a s%a,ili% 9 s%adii ale de&ol%!rii
psi:o(#o%orii a copilului' ;0 #tadiul senzoriomotor + ,- - ani. 80 #tadiul preoperaional +-- /01 ani.
D0 #tadiul operaiilor concrete + 1 2 1- ani. 90 #tadiul operaiilor formale +abstracte.+1-- 13 ani.
8
Teoria genetic- cognitiv a lui J. Bruner presupune %rei #odali%!"i de n!"are'
;0 Modali%a%ea ac%i!( reali&a%! prin ac"iune- #anipulare direc%! a o,iec%elor- e3ersare0 1pri#ii ani2
80 Modali%a%ea iconica( ,a&a%! pe i#a/ini i&uale .!r! #anipulare e.ec%i! 1 6( > ani2
D0 Modali%a%ea si#,olic! a%unci c$nd si#,olurile nlocuiesc i#a/inile0
nvarea vicariant es%e e3%re# de i#por%an%! n #ana/e#en%ul clasei de elei deoarece se ,a&ea&! pe
n!"area din e3perien"a de ia"! celorlal"i0 Spre e3e#plu' dac! unul din%re elei es%e pedepsi% pen%ru un
co#por%a#en% necorespun&!%or- ceilal"i na"! s! ei%e acel %ip de co#por%a#en% *%iind c! a .i penali&a%0
C0 Eval'a!ea( es%e procesul de o.erire per#anen%! de .eed,ac?0 Nu es%e su.icien% s! se .ac! o
ealuare sis%e#a%ic or/ani&a%! doar la ncepu%ul lec"iei noi sau la .inalul capi%olului sau ca ealuare
se#es%rial!0 Ealuarea %re,uie reali&a%! n per#anen"!- pe %o% parcursul orei0 Prac%ic pro.esorul are
posi,ili%a%ea de a pri#i .eed,ac? prin n%re,!rile adresa%e - de a s%$rni a%en"ia eleilor *i #ai #ul%- de
a le cere s! se /$ndeasc! *i ei la in.or#a"iile pri#i%e- de a(i an%rena n o.erirea unui r!spuns0 5s%.el se
derulea&! n!"area in%erac%i!- #odern!- de ac%uali%a%e0 Eleul es%e .i/ura cen%ral! a ac%ului de
educa"ie .iind an%rena% n procesul educa%i0 Vor,i# de n!"area par%icipa%i!0
Abordarea direct, tradiionala Abordarea constructivist
Se focalizeaz asupra abilitilor de predare i
explicare ale profesorului fr a implica prea mult
elevii.
Favorizeaz nvarea prin problematizare (prin
punerea de probleme), antrennd elevii n construcia
propriei cunoateri, cutnd rspunsuri i dezvoltnd
produse i soluii.
Stabilete obiective clare i precise ce trebuie atinse
de elevi; itemii de evaluare sunt n perfect
concordan cu acestea
re n vedere obiective privind dezvoltarea abilitilor
de rezolvare de probleme i de cercetare (cutare de
informaii, prelucrare critic i construire de rspunsuri).
!une accentul pe munca individualizat, pe teme ce
sunt rezolvate acas (uneori n volum foarte mare).
!une accentul i pe munca i nvarea n grup
ctivitile de predare i evaluare sunt tradiionale
(metode frontale), evaluarea nivelului de cunotine
nsuite prin testri clasice (lucrri de control rezultate
ateptate, etc.).
!redarea i evaluarea se realizeaz prin modaliti
alternative" problematizare, ntrebri cu rspunsuri
desc#ise; realizare de portofolii i evaluarea acestora.
$olul principal al profesorului este acela de a
transmite informaiile, de a fi o surs-expert.
!rofesorul %oac rolul de facilitator, &#idnd elevii n
procesul de construire a propriei cunoateri
'levii sunt de multe ori receptori pasivi ai informaiei,
trebuie s atin& toi acelai nivel de competen;
trebuie s nvee toi acelai material
'levii colaboreaz unii cu alii n nvare, i dezvolt
competene; pot s nvee lucruri diferite.
Didac%ice #odern! concepe procesul de n!"!#$n% ca ac%ii%a%e de predare(n!"are0 Rolul
priori%ar reine cadrului didac%ic care es%e cen%ra% pe corela"ia din%re ac"iunea ini"ial! de predare *i
cea ul%erioar! sau si#ul%an! de n!"are- orien%a%! pe direc"ia %rans.or#!rii personali%!"ii eleului0
Didac%ica pos%#odern! concepe procesul de n!"!#$n% ca ac%ii%a%e de predare < n!"are (
ealuare- proiec%a%! n sens curricular prin cen%rarea pe o,iec%ie *i reali&area coresponden"ei
peda/o/ice din%re o,iec%ie < con"inu%uri < #e%odolo/ie ( ealuare 1Cris%ea- 8EE820
4imensiunile procesului de nvmnt
(. Dimen)i'nea f'ncional < rapor%area procesului de n!"!#$n% la o,iec%iele peda/o/ice
#acro *i #icros%ruc%urale+
). Dimen)i'nea )t!'ct'!al% resursele peda/o/ice 1u#ane *i #a%eriale2- an/a4a%e n sis%e#
*. Dimen)i'nea ope!aional% ac%ii%a%ea educa%i! proiec%a%! de cadrele didac%ice- reali&a,il!
n %er#eni de ac"iune concre%!
III* A-o!da!ea )i)temic a p!oce)'l'i de &nvam,nt
Procesul de n!"!#$n% %re,uie rapor%a% la suprasis%e#ul n care se concre%i&ea&!- sis%e#ul de
n!"!#$n%0 Prin in%er#ediul aces%uia din ur#! se %rans#i% sau se re.or#ulea&! anu#i%e co#en&i *i
e3i/en"e sociale- concre%i&a%e n o,iec%ie *i se pre.i/urea&! o serie de resurse indispensa,ile pen%ru
D
.unc"ionarea procesului' a*e&!#in%e *colare- corpul pro.esoral- al%e resurse #a%eriale0 O dere/lare a
sis%e#ului de n!"!#$n% a%ra/e dup! sine per%ur,a"ii n .unc"ionarea procesului didac%ic0
Ele#en%ele #ediului social se re.lec%! direc% n co#ponen%ele procesului didac%ic 1nnoirea
%e:nolo/iei ins%ruirii- in.u&area con"inu%urilor *i aspec%elor rela"ionale cu alori r!sp$ndi%e lar/ n
socie%a%e- inducerea unor sen%i#en%e de nencredere sau c:iar dispre" .a"! de *coal! din cau&a unor
con4unc%uri econo#ice ne.aora,ile- e%c2 sau indirec%- prin selec"ie *i prelucrare n in%eriorul unor
co#par%i#en%e ale sis%e#ului de n!"!#$n%0 De%er#in!rile po% eni *i dinspre procesul de
n!"!#$n% spre spa"iul social 1consolidarea ncrederii n alorile sociale- in.u&area de noi
#en%ali%!"i- #odele co#por%a#en%ale- e%c2 asupra c!rora .ac%orii deci&ionali ai s%a%ului ar %re,ui s!
#edi%e&e #ai pro.und 1Cuco- 8EE820
Prii% ca sis%e# 1C:i*- 8EE;2- n!"!#$n%ul ar%iculea&! %rei ca%e/orii de aria,ile
repre&en%a%e as%.el' un flux de intrare 1resurse u#ane- #a%eriale *i .inanciare' spa"ii *colare-
con%in/en%e de elei- aloc!ri ,u/e%are *i resurse e3%ra,u/e%are- e%c2- un proces 1procesul de
n!"!#$n% care an/a4ea&! resursele n ederea a%in/erii o,iec%ielor2 *i un flux de ieire 1repre&en%a%
de re&ul%a%ele sis%e#ului- adic! seriile de a,solen"i- n&es%ra"i cu co#pe%en"e *i a%i%udini pre!&u%e
de cererea social! de educa"ie2'
7coala se a.l! as%!&i n%r(un con%e3% social #arca% de pro.unde sc:i#,!ri0 Se n%re!d linii de
eolu"ie doar pe %er#en scur%- as%.el nc$% poli%ica *colar! cap!%! /reu con%ururi precise0 Es%e de
a*%ep%a% ca descen%rali&area peda/o/ic! *i .inanciar! a n!"!#$n%ului s! alide&e .oar%e cur$nd
diersi.icarea ins%i%u"iilor care o.er! sericii pen%ru sau cone3e n!"!#$n%ului0 Se includ aici
ins%i%u"iile crea%e pen%ru a o.eri asis%en"! social! *i supor% educa"ional dierselor ca%e/orii socio(
pro.esionale care do,$ndesc anu#i%e cerin"e speciale- ca ur#are a sc:i#,!rilor socie%!"ii de
%ran&i"ie0 5r .i u%il pen%ru ins%i%u"iile de asis%en"! social! ca da%ele de ie*ire ale sis%e#ului de
n!"!#$n% s! se nscrie n neoile de .or"! de #unc! n di.eri%e se9c%oare ale ie"ii econo#ice *i
sociale0 n condi"iile %ran&i"iei spre econo#ia de pia"!- sis%e#ul de alocare a resurselor u#ane es%e
re/la% de 4ocul pie"ei0 Ra%a ridica%! a *o#a4ului *i necesi%!"ile reconersiei pro.esionale #odi.ic!
cererea social! de educa"ie- solici%$nd .or#e ale educa"iei per#anen%e 5r .i u%il pen%ru ins%i%u"iile de
asis%en"! social! ca da%ele de ie*ire ale sis%e#ului de n!"!#$n% s! se nscrie n neoile de .or"! de
#unc! n di.eri%e se9c%oare ale ie"ii econo#ice *i sociale0 n condi"iile %ran&i"iei spre econo#ia de
pia"!- sis%e#ul de alocare a resurselor u#ane es%e re/la% de 4ocul pie"ei0 Ra%a ridica%! a *o#a4ului *i
necesi%!"ile reconersiei pro.esionale #odi.ic! cererea social! de educa"ie- solici%$nd .or#e ale
educa"iei per#anen%e- ale .or#!rii con%inue- care s! nlesneasc! %recerea de la un sec%or de ac%ii%a%e
la al%ul0 Ele#en%ele de predic"ie ar %re,ui s! .ie ela,ora%e prin consul%are cu .urni&orii de sericii
educa"ionale- pen%ru a .i operan% #!car la niel #acroecono#ic0
Corelarea din%re in%r!ri *i ie*iri n cadrul sis%e#ului de n!"!#$n% "ine cu deose,ire de
poli%icile educa"ionale- precu# *i de econo#ia *i sociolo/ia educa"iei

Componentele procesului de nvmnt
9
Flu3 de in%rare
Procesul de
n!"!#$n%
Flu3 de ie*ire

1. O-iectivele: - cerin"ele de ins%ruire *i educare ale socie%!"ii+
2. A"enii act'l'i didactic: elei- pro.esori- p!rin"i- co#uni%a%e+
3. C'!!ic'l'm: con"inu%ul ac%ului ins%ruc%i( educa%i s%a,ili% la niel na"ional *i) sau *colar 1C0N
*i CD720
4. Metodolo"ia didactic' #e%odele de ins%ruire *i au%oins%ruire+
5. Mi5loacele de &nvm,nt1 #i4loace er,ale- ideoproiec%or- calcula%or- in%erne%- .il#ul
didac%ic- e%c0
6. +o!me de o!"ani#a!e1 lec"iile- ac%ii%!"ile prac%ice- ac%ii%a%ea n cercurile de elei- e3cursiile
didac%ice *i i&i%ele- cu .or#a"ii de lucru #ai lar/i 1clasa de elei2+
7. Timp'l de )t'di'1 an *colar- se#es%ru- s!p%!#$n! de *coal!- ore de clas! +
8. Ac9i#iiile &nv!ii1 %o%ali%a%ea in.or#a"iilor deprinse)nsu*i%e de elei n ur#a des.!*ur!rii
ac%ii%!"ii didac%ice0
I:* P!incipiile didactice1
n do#eniul n!"!#$n%ului- ac%ii%a%ea se des.!*oar! pe ,a&a unor nor#e cu arie lar/! de
cuprindere- care i&ea&! peda/o/ia- e%ica- drep%ul- #e%odica e%c0 5ces% co#ple3 de nor#e include
le/i *i nor#e 4uridice 1Le/ea n!"!#$n%ului- S%a%u%ul cadrelor didac%ice- Re/ula#en%ul de ac%ii%a%e
pro.esional! al eleilor e%c02- principii ale ealu!rii- respec%i ale educa"iei in%elec%uale- #orale-
es%e%ice- ale educa"iei pro/ra#a%e e%c0 Un loc i#por%an% es%e a%ri,ui% principiilor procesului de
n!"!#$n%0
Principiile didac%ice inspir! .or#ularea nor#elor *i re/ulilor care au #enirea de a asi/ura
a%in/erea scopurilor educa"iei0 5ces%e principii se enun"! ca idei /enerale- orien%a%ie- de /:idare a
ac%ii%!"ii didac%ice a pro.esorului0 Ele dein direc% aplica,ile prin re/uli *i nor#e care prescriu
direc% o,iec%ul *i succesiunea ac%elor pred!rii *i n!"!rii0
Principiile didac%ice asi/ur! corelarea %u%uror co#ponen%elor procesului *i cursul /eneral al
ac%ii%!"ilor co#une ale pro.esorilor *i eleilor0
Principiile e3pri#! le/!%uri lo/ice n%re'
par%iciparea ac%i! *i nsu*irea con*%ien%! a cuno*%in"elor- priceperilor *i deprinderilor
in%ui"ia sen&orial! *i /$ndirea a,s%rac%!
%eorie *i prac%ic!
acu#ul!rile prin n!"are *i consolidarea cuno*%in%elor n #e#orie
carac%erul *%iin"i.ic al n!"!rii *i accesi,ili%a%e e%c0
Se po% .or#ula ur#!%oarele principii didac%ice'
Principiul par%icip!rii con*%ien%e *i ac%ie a eleilor n ac%ii%a%ea de predare(n!"are
Principiul carac%erului in%ui%i al n!"!#!n%ului
6
D0 Curriculu#(ul
90 Me%odolo/ia didac%ic!
60 Mi4loace de n!"!#$n%
G0 For#e de or/ani&are
>0 Ti#pul de s%udiu
;0 O,iec%ie H0 5c:i&i"iile n!"!rii
80 5/en"ii ac%ului didac%ic
Principiul le/!rii %eoriei de prac%ic!
Principiul n!"!#!n%ului sis%e#a%ic *i con%inuu
Principiul nsu*irii %e#einice a cuno*%in%elor- priceperilor *i deprinderilor
Principiul accesi,ili%!"ii *i indiiduali&!rii n!"!#$n%ului
Principiul asi/ur!rii cone3iunii inerse n procesul de n!"!#$n%0
De*i .iecare principiu e3pri#! anu#i%e cerin"e priind or/ani&area *i conducerea
procesului de n!"!#$n%- es%e de re#arca% condi"ionarea *i n%rep!%runderea principiilor- care- n
ansa#,lu- .or#ea&! un sis%e# uni%ar0 Respec%area %u%uror principiilor es%e o condi"ie pen%ru succesul
procesului de n!"!#$n%0
MODULUL PSAIOPED5JOJAC
PED5JOJAE AA
CURS 8
METODOLOGIA P;OCESULUI DE 8N:<=<M8NT
Sistemul metodelor de instruire: metod, strategie didactic, procedeu, clasificare
i!loace de instruire
O pro,le#! priori%ar! a Procesului de n!"!#$n% a repre&en%a%(o din%o%deauna transmiterea,
amplificarea, distribuirea i reproducerea materialului de nvat0 Ca a%are- n ul%i#ii ani- su,
in.luen"a *%iin"elor despre co#por%a#en% asupra proceselor n!"!rii *i ale #o%ia"iei- a ap!ru%
te9nolo"ia didactic / a in)t!'i!ii0- %er#inolo/ie ce se re.er! a%$% asupra #e%odelor *i #i4loacelor
de n!"are- ncerc$nd un r!spuns la n%re,!rile' "#$ %i "# "&$ c$% *i asupra u%ili&!rii AT(ului n
predarea dierselor discipline0
Te:nolo/ia didac%ic! repre&in%! un #od sis%e#a%ic de proiec%are- reali&are *i ealuare a
n%re/ului proces de n!"are *i predare0O,iec%iele sale sun% ur#!%oarele'
( 5si/urarea unui #ediu propice pen%ru n!"are+
( Secen"area *i or/ani&area con"inu%urilor as%.el nc$% s! in%re n s%ruc%urile co/ni%ie ale
eleilor+
( 5le/erea s%ra%e/iilor op%i#e de predare+
( An%e/rarea #i4loacelor de ins%ruire n procesul pred!rii *i n!"arii0
n de#ersul didac%ic- pro.esorul %re,uie s! cau%e r!spunsuri la ur#!%oarele n%re,!ri- ca /:id n
des.!*urarea lec"iei propriu(&ise'
( DE CE SE PRED5 SA SE ANV5T5 1CEV5 5NUME2 ( Raspunsul ne conduce la
de.inirea .inali%a%ilor educa%ionale- cu deose,ire a o,iec%ielor peda/o/ice) educa%ionale0
- CE si C8T SE PRED5 SA SE ANV5T5K de.inirea con%inu%urilor de predare< ina%are (
curriculu#(ul scolar
- CUM SE PRED5 1SA SE ANV5T5K2 < s%ra%e/iile- #e%odele si procedeele peda/o/ice
1didac%ice2
- CU CE SE PRED5 SA ANV5T5K < descrierea #i4loacelor de ina%a#an%
- CUM s%i# ca se ina"! ceea ce se pred! ( ealuarea
To%ali%a%ea aspec%elor le/a%e de strategiile, metodele si procedeele didactice- in cone3iune cu
al%e ele#en%e .or#ea&a do#eniul nu#i% metodolo"ia a in)t!'i!ii( didactica 1dupa unii au%ori (
)t!ate"iile in)t!'i!ii(didactice'- per ansa#,lu curricular ori a predarii( ina%arii unei discipline de
s%udiu0
2* METODA DE ANSTRUARE) EDUC5RE
G
5etodele sunt modaliti de aciune sau instrumente cu a6utorul crora elevii, sub ndrumarea
profesorului sau n mod independent, nsuesc cunotine, i formeaz priceperi i deprinderi,
aptitudini i atitudini&
Ele priesc a%$% #odul de %rans#i%ere a in.or#a"iilor *i de asi#ilare a lor- c$% *i de&ol%area
unor cali%!"i in%elec%uale *i #orale- precu# *i con%rolul do,$ndirii cuno*%in"elor *i al .or#!rii
a,ili%!"ilor0
Me%oda( Lo cale de descoperire a lucrurilor descoperi%eC 1J0N0 Volco2
Me%oda( su, aspec% e%i#olo/ic- proine din /recescul L#e%:odosC( dru#- cale de ur#a% n
ederea a%in/erii unor o,iec%ie preala,il s%a,ili%e0
3* ST;ATEGIA EDUC5AON5L
Se de.ine*%e ca un ansa#,lu de opera"ii *i procese sau procedee *i #e%ode orien%a%e spre
producerea unuia sau #ai #ul%or o,iec%ie de%er#ina%e0 S%ra%e/ia su/erea&! un %raseu /eneral de
parcurs- dar care nu e3clude #odi.ic!ri *i a4us%!ri ale Lpro/ra#uluiC ini"ial n .unc"ie de derularea
eeni#en%elor *i de s%rin/en"ele ndeplinirii scopului i&a%0 Ne n%$lni# adesea cu s%ra%e/ii ale
cerce%!rii *%iin"i.ice- cu s%ra%e/ii ale ac"iunii poli%ice- cu s%ra%e/ii ur#!rind de&ol%area econo#ic!- cu
s%ra%e/ii de eradicare a unor ,oli- cu s%ra%e/ii ale /$ndirii .ilo&o.ice- e%c0
S%ra%e/iile de ins%ruire sun% de o #are diersi%a%e- pro.esorul pu%$nd ale/e una sau al%a din%re
s%ra%e/ii sau o co#,ina"ie pro.i%a,il! a lor- n .unc"ie de scopul *i o,iec%iele s%a,ili%e0 5pare as%.el-
no"iunea de Ls%ra%e/ii discursieC ceea ce deno%! co#,ina"ia de #e%ode pe care pro.esorul le ale/e
pen%ru a a%in/e o,iec%iele s%a,ili%e pen%ru lec"ia respec%i!0 E3e#plu' pro.esorul poa%e co#,ina'
#odali%!"i de descrip"ie- secen"e discursie- .or#ele discursie de ra"ionare- %ipuri de ar/u#en%are-
proceduri s%ilis%ico( persuasie- e%c0 De#ersul discursi %re,uie s! con"in! a%$% da%e- .ap%e- o,sera"ii-
e3perien"e din ia"a co%idian! care s!(l pun! pe ele n .a"a aria%elor #ani.es%!ri psi:o(socio(
econo#ico( cul%urale0
#trategia repre&in%! si in educa"ie 1ca si in al%e *%iin"e2 calea, modalitatea cea mai
general de abordare- n aces% ca& a ac%ului de predare(n!"are- pe dura%a unor ac%ii%!"i- pen%ru
a%in/erea unei .inali%!"i 1scop- o,iec%i20 An aceas%! accep"ie s%ra%e/ia are sensul unui #odel /eneral
de lucru 1de ac%ii%a%e20
S%ra%e/ia in%e/rea&! la r$ndul ei ele#en%e #ai concre%e si #ai circu#scrise-
respec%i #e%odele *i procedeele didac%ice0
4* P;OCEDEUL DAD5CTAC
'rocedeul didactic repre&in%a o secen%a a #e%odei- o co#ponen%a sau o
par%iculari&are a #e%odei- ala,il pen%ru o anu#i%a opera%ie0 Din aceas%a perspec%ia pu%e# de.ini
#e%oda ca ( un ansamblu organizat de procedee sau moduri de realizare practic a operaiilor care
s%au la ,a&a ac"iunii in procesul de n!"!#$n% *i care conduc la a%in/erea scopurilor propuse0
Componente ale practicii Componente metodologice
"peratii 'rocedee
7ctiuni 5etode
7ctivitati #trategii
E3is%a o relaie dinamic ntre metod i procedeu +functie de dominanta sau
ponderea unui mod de actiune.8 de pilda- dic%area ar %re,ui sa .ie doar un procedeu in cadrul #e%odei
e3po&i%ie a prele/erii uniersi%are- ea a4un/e insa adeseori do#inan%a- adica deine din procedeu
#e%odaM
6*CLASI+ICA;EA metodelo! didactice
>
a0 Me%ode bazate pe aciune' ( e3erci"iul- lucr!rile de la,ora%or- lucr!rile de a%elier- s%udiul
#anualului0
,0 Me%ode iconice 1la nielul pri#ului sis%e# de se#nali&are' i&uo( #o%or2( de#ons%ra"ia-
o,sera"ia- e3cursiile *i i&i%ele+
c0 Me%ode simbolice 1la nielul celui de al doilea sis%e# de sis%e#a%i&are' in%erpre%are- er,al
ar/u#en%a%e2'( e3punerea *i conersa"ia+
n .unc"ie de )cop'l '!m!it- #e%odele didac%ice se clasi.ic! as%.el'
a0 Me%ode de predare a materialului nou- de fi(are a cuno%tinelor, de formare a
priceperilor %i deprinderilor' ( e3punerea 1prele/erea- e3plica"ia2- conersa"ia-
de#ons%ra"ia- #unca cu #anualul- o,serarea independen%!- e3erci"iul+
,0 Me%ode de verificare %i apreciere a cuno%tinelor- a priceperilor %i deprinderilor: (
eri.icarea oral!- lucr!rile scrise- eri.icarea cu a4u%orul #a*inilor0
7* P;E>ENTA;EA UNO; METODE DE INST;UI;E( AUTOINST;UI;E
'9":;(57$%<79(7 ' de#ersul co/ni%i de n"ele/ere a unui .eno#en sau proces- de
s%a,ilire a rela"iilor cau&ale- de #,o/!"ire a cuno*%in"elor0 Relean"a aces%ui proces
es%e aceea c! de&ol%! sc:e#ele opera%orii ale /$ndirii dier/en%e- an%renea&! ap%i%udini
crea%oare- asi/ur$nd n acela*i %i#p #o%iarea in%rinsec! a n!"!rii0 Pro,le#a sau
si%ua"ia pro,le#! poa%e .i de.ini%! ca in%erac"iune co/ni%i! din%re su,iec% 1persoan!2 *i
si%ua"ie 1o,iec%2' ( e3is%! anu#i%e lacune n sis%e#ul de cuno*%in"e al eleului+
( declan*ea&! o %re,uin"! de cunoa*%ere+
( ac%ii%a%ea e orien%a%! c!%re descoperirea unor cuno*%in"e sau procedee de
ac"iune0
7:"9479(7 (=9%#$%C>: u%ili&a%! n 5n%ic:i%a%e ca #odali%a%e de cunoa*%ere a
ade!rului0 Presupune #o#en%e de incer%i%udine- c!u%!ri- %a%on!ri *i %o%oda%! selec"ia
posi,ili%!"ilor- ale/erea c!ilor cu *anse de a se doedi op%i#e0 n didac%ica #odern!-
repre&in%! o idee direc%oare ce an/a4ea&! procesele co/ni%ie ale %e#ei de n!"a%'
- pro,le#a sau n%re,area cen%ral!- c!reia i se cere un r!spuns+
( eeni#en%e- .eno#ene- o,iec%e care sun% e3pri#a%e n concep%e sau %e&e ce
ur#ea&! a .i n!"a%e+
( concep%ele propriu(&ise *i rela"iile din%re ele+
( #odul de producere a concep%elor n discu"ie0
?@A>B79(7 '9%@ 4(#C"'(9%9(: eleilor li se cere s! descopere ade!rul re.!c$nd
dru#ul ela,or!rii cuno*%in"elor prin ac%ii%a%e proprie- independen%!0 54u%a% de
n%re,!rile puse cu di,!cie de pro.esor- eleul a4un/e la cunoa*%erea e3ac%! a
pro,le#a%icii puse n discu"ie0 De re#arca% es%e .ap%ul c! dac! si%ua"ia pro,le#! es%e
prea si#pl! sau prea co#ple3! .a"! de opera"iile co/ni%ie de"inu%e de ele- aces%
de#ers nu poa%e aea loc0 n!"area prin descoperire corespunde .or#elor de
ra"iona#en%' ind'ctiv 1/eneral( par%icular2- ded'ctiv 1de la par%icular la /eneral2 *i
analo" 1si#ilari%a%e n%re no"iuni de acela*i niel de /enerali&are20
7;C"9%$5%<79(7: u%ili&area al/ori%#ilor n procesul de predare < n!"are- ceea ce
nsea#n! parcur/erea unei sui%e de opera"ii n%r(o ordin aproape cons%an%!0 Un
procedeu euris%ic o da%! pre.i/ura% *i .i3a% n e3perien"!- poa%e prin si#pli.icarea
secen"elor sale s! dein! un al/ori%# apro3i#a%i0 E@' n re&olarea unei pro,le#e
H
#ai co#ple3e- re&oli%orul procedea&! #ai n%$i euris%ic- ncerc$nd nu#eroase c!i de
re&olare *i apoi se a sc:i"a calea op%i#! de re&olare care a .i repe%a%! ori de c$%e
ori es%e neoie0
5unca n grup: presupune cooperare *i ac%ii%a%e co#un! n re&olarea unor sarcini de
ins%ruire0 Vi&ea&! n special aspec%ul social al n!"!rii- de&ol%area co#por%a#en%ului
social al eleului- .iind o #odali%a%e de #,inare a n!"!rii indiiduale cu cea n /rup0
Se reali&ea&! dup! un plan pres%a,ili%' anali&a %e#ei *i a sarcinilor- #p!r"irea sarcinilor
pe #e#,ri /rupului- docu#en%area asupra %e#ei- e#i%erea unor re&ul%a%e- e.ec%uarea
ines%i/a"iei propriu(&ise- no%area re&ul%a%elor- in%erpre%area lor- n%oc#irea re.era%ului
*i ealuarea re&ul%a%elor0
4(#C9%(9(7: punerea n ordine- clasi.icarea- sis%e#a%i&area .ap%elor0 Per#i%e
cunoa*%erea e#piric! a unui concep%0 Prin descriere- pro.esorul a aduce n discu"ie
da%e concre%e- .ap%e de o,sera"ie- din a c!ror e3a#inare se a desprinde esen"ialul-
rela"iile cons%an%e din%re .ap%e- condensa%e n anu#i%e /enerali&!ri e#pirice' no"iuni-
le/i- principii0
(D';%C7B%7: Ls%ruc%ur! %eore%ic! co#ple3!- coeren%! *i co#pre:ensi!- cons%rui%! cu
scopul de a n"ele/e de ce eeni#en%ele din%r(un anu#i% do#eniu al reali%!"ii se produc
n%r(un anu#e .el- de ce le/ile ac"ionea&! n%r(un anu#e .el- *i ce #ecanis#e dau sens
deeniriiC01Di#a -A- ;=HE- p0 >92 0 E3plica"ia' *%iin"i.ic! 1da%e e3ac%e- precise-
co#ple%e2+ co%idian! ) curen%! 1da%e nesis%e#a%ice- su,iec%ie- i#precise- ec:ioce2+
didac%ic! 1o e3plica"ie pen%ru al%ul20
?* Metodele mode!ne ve!)') cele cla)ice
a0 cla)ice -0 mode!ne
@@@@@))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))))
( acorda priori%a%e ins%ruc%iei ( educa%ia inain%ea ins%ruc%iei
( orien%are in%elec%ualis%a 1accen% ( priori%a%e de&ol%arii in%e/rale a
insusirea #a%eriei2 personali%a%ii- de&ol%area
capaci%a%ilor si ap%i%udinilor
( sun% cen%ra%e pe ac%ii%a%ea ( a3a%e pe ac%ii%a%ea eleului
pro.esorului
( pun accen%ul pe predare ( %ind sa deplase&e accen%ul pe
ina%are- si#ul%an cu e3i/en%e spori%e
.a%a de predare
( eleul es%e prii% #ai #ul% ca ( eleul deine o,iec% si su,iec% al
o,iec% al ins%rurii al ins%ruirii
( ne/li4area ac%ii%a%ii indepen( ( orien%a%e pe insusirea %e:nicilor de
den%e #unca independen%a
( cen%ra%e pe cuan%- er,alis%e ( cen%ra%e pe ac%iune- cerce%are-
si lires%i descoperire- prin e3perien%a do,andi%a
( recep%ie si pasie- ,a&a%e pe ( #e%odele ac%i(par%icipa%ie- care
#e#orie si reproducere produc cunoas%erea prin e.or% propriu
( orien%are pe produs 1s%iin%a ca ( a%en%ia pe proces- pe ela,orari proprii
su#a de cunos%in%e .ini%e2
( sun% a,s%rac%e- prea pu%in ( au un con%ac% direc% cu ia%a si prac%ica
le/a%e de reali%a%e reala
( i#pun o conducere ri/ida ( incura4ea&a independen%a- ini%ia%ia-
=
a ins%ruc%iei- con.or#is# inen%ii%a%ea- crea%ii%a%ea
( i#pun un con%rol .or#al- ( s%i#ulea&a au%ocon%rolul- au%oealuarea-
adeseori aersi- coreci%i au%ore/larea
( pro#oea&a co#pe%i%ia ( s%i#ulea&a cooperarea si a4u%orul reciproc
( e3a/erea&a carac%erul indi( ( i#,ina ar#onios ina%area indiiduala cu
idual sau pe cel social cea sociala
( se ,a&ea&a pe o #o%ia%ie ( de&ol%a #o%ia%ia in%erioara
e3%erioara
( in%re%in rela%ii ri/ide- au%o( ( induc rela%ii de#ocra%ice din%re P si E
ri%are- didac%icis%e in%re P si E
( pro.esorul es%e %rans#i%a%orul ( pro.esorul es%e or/ani&a%or- ani#a%or
si depo&i%arul ins%ruirii si .acili%a%orul ina%arii
( disciplina ina%arii se .ace ( disciplina ina%arii deria din or/ani&area
#ai #ul% prin coerci%ie ra%ionala a ac%ii%a%ii- din i#plicarea
#o%ia%a a eleilor
A* Mi5loacele de invatamant /)'po!t'!i didactice0
Mi4loacele de ina%a#an% sun% instrumente sau complexe +monta6e. instrumentale #eni%e sa
.acili%e&e procesul de predare(ina%are0
Clasi.icarea #i4loacelor de ina%a#an% 1MdA2 dupa na%ura si
.unc%ionali%a%ea lor
a2 5d% reale ( o,iec%e- plan%e- ani#ale- colec%ii dierse- prepara%e #icroscopice- su,s%an%e
c:i#ice- caie%e si .ise de #unca indpeneden%a- %ruse dierse e%c
,2 5d% de substitutie - #odele o,iec%uale- /ra.ice sc:e#a%ice e%c0
b&; #i4loace o,iec%uale' #ula4e- corpuri /eo#e%rice- #ac:e%e
b&8 #i4loace iconice 1.i/ura%ie2' .o%o/ra.ii- desene- sc:e#e- :ar%i- dia/ra#e- pos%ere- e%c
c2 5i6loace ideatice - concep%e- ra%iona#en%e- %eorii care oda%a asi#ila%e dein supor%uri
#in%ale pen%ru insusirea al%or cunos%in%e
d2 5i6loace actionale - #odele de e3peri#en%are- de reali&are a lucrarilor prac%ice de
si#ulare- de ina%are pe calcula%or- care- in .unc%ie de raspunsul preponderen% la
in%re,area Ncu ceN sau Ncu#N po% .i #i4loace sau #e%ode de ina%a#an%0
e2 5i6loacele Cutemberg - #anuale, car%i- cursuri- indru#a%oare- cule/eri dierse 1%e3%e-
e3erci%ii- pro,le#e2- reis%e de speciali%a%e e%c
.2 5i6loace informatice < calcula%oarele- dierse pro/ra#e de calcula%or- accesul la in%erne%
e%c+
/2 5i6loacele de evaluare 1scrisa- orala- prac%ica- in.or#a%i&a%a2
:2 5i6loacele tenice audiovizuale ( audi%ie- i&uale 1s%a%ice sau dina#ice2- audio(i&uale
1.il#ul- %elei&iunea- ideo2
Tipuri de proiec%ie i&uala'
O epiproiec%ie 1supra.e%e opace2
O diaproiec%ie 1#a%eriale %ransparen%e2
O re%roproiec%ie 1proiec%ia in%e/rala2
O #icroproiec%ie 1#icroscop cupla% la proiec%or2
O %eleproiec%ie ca#era de lua% ederi conec%a%a la %elei&or sau pe un ecran+
5le/erea si in%e/rarea in predare(ina%are a Mdi se .ace in .unc%ie de o,iec%iele
ins%ruirii- de con%inu%urile concre%e 1curriculu#2- de #e%odele si procedeele didac%ice0 Mdi se
doedesc u%ile in #asura in care se in%e/rea&a or/anic in con%e3%ul lec%iilor- cu asi/urarea clara a
;E
.inali%a%ii peda/o/ice0 E3is%a o le/a%ura s%ransa in%re #i4loace si #e%eode de ins%ruire0 Fiecare din%re
#i4loace poa%e aea aan%a4e dar si de&aan%a4e0
"urs de pedagogie
5n AA
Se#es%rul A
CU;S 4
S+$+',-- S- .'+/0' 0' -1S+$2-$' 'F-3-'1+
;0 Ce insea#na ins%ruirea e.icien%! < pen%ru %o"i eleii K
Te!men'l de eficien a instruirii /in)t!'i!e eficienta0 il folo)im aici c' '!mato!'l &nele)
. *n conte(tul democratic al educaiei pentru toi, *nstruirea %colar eficient este aceea care
sta+ile%te o+iective educaionale compara+ile pentru toi %i pentru fiecare elev, le acord %anse
egale *n *nvare %i atinge rezultate compara+ile, *n cea mai mare msur posi+il, la c,t mai
muli dintre elevii clasei - dac nu este posi+il la toi.
E3is%a si al%e se#ni.ica%ii in aces% con%e3%0
Se vo!-e$te foa!te m'lte de)p!e eficien %i eficacitate &n ed'caia $cola!* Eficienta e)te va#'ta
din p'nct de vede!e p!edominant al 'tili#!ii !e)'!)elo! /'mane, didactico%
mate!iale, timp etc0* Eficacitatea )e !efe!a mai ale) la conco!dana dint!e
o-iectivele peda"o"ice $i !e#'ltatele p!oce)elo! de in)t!'i!e*
An aceas%! accep"ie %er#enul es%e .oar%e apropia% de un curen% psi:opeda/o/ic
su,s%an"ial de pro#o%ori ai pedagogiei succesului- Pa ins%rui nu nsea#n! a selec"iona+ ci di#po%ri!-
a ne strdui ca toi s reueasc0 5ceas%a presupune a lup%a #po%ria curbei lui Causs- lua%! ca
#odel de selec"ieQ0 Po%rii% aces%ei cur,e 1cunoscu%a .i/ur! n .or#! de clopo%2- n orice clas! ar
e3is%a'
( elei P.oar%e ,uniQ < circa 8R+
( elei P,uniQ circa ;DR+
( elei P#i4lociiQ < circa >ER+
( elei Psla,iQ < circa ;DR+
( elei P.oar%e sla,iQ < circa 8R 1S$r&ea- C0- ;=H820
E.ec%ele ne/a%ie ale aces%ei clasi.ic!ri s%andard apar a%$% n planul #o%ia"iei *i
aspira"iilor eleilor c$% *i n cel al a%i%udinii- al Prese#n!riiQ 1uneori a .a%alis#ului2 pro.esorilor n .a"a
re&ul%a%elor a*%ep%a%e- po%rii% aces%ei cur,e0 Cur,a n .or#! de ! sau cur,a succesului propus de
muli autori- se ,a&ea&! pe es%i#!ri #ul% #ai op%i#is%e *i anu#e c! n 4ur de =6R din%re elei po%
n!"a co#ple% 1deplin2 ceea ce li se pred! n *coal! sau cel pu"in HER- dupa al%i au%ori0 S(a desc:is
o con%roers! n%re Ppeda/o/ia cur,ei lui JaussQ *i Ppeda/o/ia cur,ei n TQ, care r!#$ne desc:is!0
-& 5odele i strategii care leaga eficiena instruirii de factorul timp
nvarea deplin.eficient /master0 learning'
5ceas%! a,ordare are o pre#isa de la care a porni% #odelul- respec%i necesi%a%ea co#pens!rii
ine/ali%!"ii ini"iale a eleilor proeni"i din #edii .oar%e di.eri%e su, aspec% cul%ural- precu# *i scopul
aces%eia de a(i aduce Paproape pe %o"i eleii din%r(o clas! la un niel nal% de per.or#an"!Q0 Adeea
;;
cen%ral! a aces%ui #odel es%e c! ins%ruirea e.icien%! n *coal! P%re,uie s!(l conduc! pe orice elev la
s%adiul a*%ep%a% al propriei de&ol%!ri eolu%ie0
An aces% #odel de ins%ruire es%e esen%iala rela"ia de interinfluenare, de reciprocitate din%re
calitatea instruirii 1a procesului peda/o/ic2 *i caracteristicile elevilor& %poteza principal es%e ca
a%are aceea c!- a%unci c$nd aces%e dou! aria,ile ale procesului educa"ional sun% con%rola%e ri/uros-
aproape toi elevii unei clase ating nivele nalte de realizare i motivare colar&
Predarea(n!"area care con%ri,uie la e.icien"a ins%ruirii se reali&ea&! n .unc"ie de
ur#!%oarele ele#en%e- care au #a4ori%a%ea ca reper factorul timp:
a. Caracteristicile elevilor
( 7ptitudinea: capacitatea generala de nvare a eleului+ cu c$% aceas%a es%e #ai nal%!- cu
a%$%a es%e timpul necesar #ai scur%+
( 7bilitatea +anterioar. de a n"ele/e ins%ruirea+ starea de pregtire a elevului pen%ru a n!"a
n%r(o anu#i%! lec"ie < le/a%! a%$% de a,ili%!"i- cuno*%in%e *i deprinderi preli#inare- necesare
n"ele/erii lec"iei care ur#ea&!+
( 'erseverenta' cantitatea de timp pe care eleii sunt dispusi s o aloce- pen%ru a n!"a n
#od ac%i 1es%e le/a%! esen"ial de #o%ia"ia pen%ru n!"are2+
( "portunitatea +ansa.' cantitatea de timp permis +alocat. pen%ru n!"are ( se lea/! n
principal de %i#pul e.ec%i pe care eleul 1n .unc"ie *i de pro.esor2 l aloc! unei anu#i%e
secen"e de n!"are+
,2 Cali%a%ea 1e.icien"a2 ins%ruirii < msura n care structurarea i prezentarea sarcinii de
nvare se apropie de condiiile optime necesare unui anumit elev+ cali%a%ea es%e aprecia%! a
.i nal%!- dac! eleii na"! #a%erialul propus att de repede pe ca% le per#i% ap%i%udinile *i
a,ili%!"ile an%erioare0
odelul nivelurilor de structurare a timpului in clas
Ti#pul de n!"are din *coal! poa%e .i concepu% la 9 nieluri ( s%ruc%ura%e n
cercuri concen%rice 1apud E//en si Uauc:a?- ;==8- Jolu P *i A- 8EED20
$impul alocat- respec%i can%i%a%ea de %i#p pe care *coala sau pro.esorul o
aloc! o.icial pen%ru n!"area unui anu#i% con"inu% 1capi%ol de pro/ra#!- %e#!- su,iec% e%c2- pen%ru
un o,iec% de n!"!#$n% < repre&in%! cercul cel #ai #ai #are ( %i#pul o.icial 1al dura%ei unei lec"ii de
pild!2- care re.lec%! par%iculari%!"ile educa"ionale na"ionale0
$impul de instruire, repre&in%! ( de re/ul! n cadrul unei lec"ii ( can%i%a%ea de
%i#p r!#as! e.ec%i pen%ru n!"area din clas!- dup! ce se consu#! secen"ele ad#inis%ra%ie- cele
de or/ani&are *i coordonare curen%! a clasei 1ca de e3e#plu reac"ia pro.esorului la dierse pro,le#e
de disciplin! *i)sau condui%!2- al%.el spus P#ana/e#en%ul de ru%in! al claseiQ0
Unele cerce%ari au cons%a%a% c! %i#pul unei &ile de *coal! consu#a% pen%ru ac%ii%a%i non(
ins%ruc"ionale poa%e aria in%re DE si D= R din %i#pul aloca% 1Fisc:er- ;=H=- apud E//en *i Uauc:a?-
;EE82 iar Serliner 1;=H=- apud Jolu P *i A- 8EED2 es%i#a c! as%.el de n%reruperi po% consu#a #ai
#ul% de 8ER din %i#pul disponi,il 1aloca%20
$impul ocupat, de anga6are, de implicare activ n n!"are es%e %i#pul din
clas! n care eleii sun% a%en"i *i an/a4a"i e.ec%i n reali&area unor sarcini ins%ruc"ionale0 S%udii
co#para%ie e.ec%ua%e pe aceas%a pro,le#!- cu re.erire la eleii cu re&ul%a%e *colare .oar%e ,une si cei
cu re&ul%a%e sla,e- au relea% c! la eleii din pri#a ca%e/orie aces% %i#p es%e de H6 R- n %i#p ce la
eleii din cea de(a doua ca%e/orie %i#pul de an/a4are es%e nu#ai 9E R0
$impul de nvare efectiva < cercul cel #ai #ic- n cen%rul celorlal%e de
;8
#ai sus < repre&in%! acea par%e a n!"!rii *colare care co#,in! an/a4a#en%ul n sarcina de lucru a
clasei cu succesul *colar- respec%i %i#pul de n!"are n care eleii nre/is%rea&a *i pro/res- pe
dura%a an/a4!rii n sarcina *colar!0 Succesul deine o aria,il! c:eie0
Se conclu&ionea&! cu priire la rolul %i#pului n ins%ruirea e.icien%!'
( Ti#pul de ins%ruire poa%e .i spori%- prin%r(o pre/!%ire #inu"ioas! 1a lec"iei2 *i prin proceduri
,ine s%a,ili%e 1#ana/e#en%ul clasei2 de des.!*urare a ins%ruirii n clas!0
( Ti#pul de an/a4are *i n!"area propriu(&is! 1e.ec%ia- cu pro/res2 corelea&! pu%ernic0
( Succesul *i an/a4area sun% ele#en%e c:eie ale n!"!rii e.ec%ie0
1nstruirea precis
Es%e o a,ordare de ins%ruire care accen%uea&! necesi%a%ea de ealuare *i #!surare
con%inu! a n!"!rii- asi/ur$nd as%.el cadrelor didac%ice cone3iunea iners! necesar! pen%ru a
de&ol%a *i #odi.ica prac%icile la clas!0
E3is%! n%re,!ri c:eie- la care pro.esorul %re,uie s! r!spund!- pen%ru a pu%ea eri.ica
reali&area sau nu a unui ,un #ana/e#en% al n!"!rii'
Dac! eleul are o sarcin! corespun&!%oare de n!"are- din punc% de edere al in%ereselor
*i a,ili%!"ilorK
Ce niel de per.or#an"! es%e de a*%ep%a%K
Ana"! eleul e.ec%iK
Ana"! eleul in%r(un ri%# corespun&a%or K
Ce %re,uie .!cu% dac! eleul nu na"! sau nu na"! su.icien% de repedeK 1n%re,are
relean%! #ai ales a%unci c$nd sun% necesare Precuper!riQ n curriculu#2
Ce %re,uie .acu% a%unci cand eleul ina%a #ai repede K 1n%re,are relean%! #ai ales
a%unci c$nd sun% necesare apro.undari si)sau co#ple%ari in curriculu#2
Pen%ru a pu%ea r!spunde la aces%e n%re,!ri- pro.esorul %re,uie s! pun! n lucru 9 s%ra%e/ii'
;0 # specifice 1an%erior n!"!rii2 natura sarcinii de nvare care a .i o.eri%! eleilor 1de
pild! prin speci.icarea o,iec%ielor de n!"are2 *i nielul de per.or#an"!- care indic!
asi#ilarea 1s%!p$nirea2 sarcinii0
80 # nregistreze re/ula% *i sis%e#a%ic performanele elevilor0 5ceas%a presupune u%ili&area
.recen%! a unor Ppro,eQ de ealuare 1se u%ili&ea&! %er#enul pro,! n loc de %es%- pen%ru a
accen%ua ideea c! nu es%e or,a de o P4udecareQ a eleilor ci in%en"ia pro.esorului es%e de a
iden%i.ica ce anu#e a .os% de4a n!"a% *i ce #ai r!#$ne20 Pro,ele %re,uie pre&en%a%e
n%o%deuna clasei n%r(o #odali%a%e in.or#al!- nes%resan%!0
D0 # nregistreze organizarea predrii, n rela"ie cu per.or#an"ele eleilor0 5ceas%!
opera"iune per#i%e cadrelor didac%ice s!(*i ealue&e propriile per.or#an"e- s! anali&e&e
care #e%ode au da% roade *i care nu0
90 # analizeze datele nregistrate re/ula%- pen%ru a edea ce sc:i#,!ri sun% necesare0
5nali&a es%e o par%e a con%rolului de cali%a%e0 Prin re"inerea *i de&ol%area ul%erioar! a
#odali%!%ilor de ins%ruire care au da% roade *i prin eli#inarea sau #,un!%!"irea celor care
nu au reu*i%- pro.esorii *i adap%ea&! %o% #ai #ul% #unca lor cu eleii- in predarea unei
anu#i%e discipline de n!"!#$n%0
4* Alte modele
;D
In)t!'i!ea individ'ali#ata /pe!)onali#ata0
O as%.el de ins%ruire poa%e .i .acu%a in .unc%ie de'
( aria%ia %i#pului+
( aria%ia o,iec%ielor de ina%are 1personali&area2+
( adap%area #a%erialelor 1#i4loacelor2 de ins%ruire+
( o.er%a de ina%are direc%a ca% #ai diersa 1posi,ili%a%ea de ale/ere20
E3e#plul cel #ai elocen% es%e ins%ruirea asis%a%a de calcula%or 1A5C20 Es%e .aora,ila a%a%
unor elei care ina%a #ai repede- #ai apro.unda% 1elei suprado%a%i2 ca% si unora care au di.icul%a%i
in ina%are 1e3%re#ele de 8R ale cur,ei lui Jauss20 Scolile si clasele desc:ise 1psi:opeda/o/ia
u#anis%a2 sun% #odele de ins%ruire care pun accen% i#por%an% pe indiiduali&area predarii si ina%arii0
Invata!ea p!in coope!a!e
Es%e o s%ra%e/ie psi:opeda/o/ic! deria%! din *i asocia%! n ,un! #!sur!
curen%ului psi:opeda/o/iei u#anis%e- dar es%e nrudi%! *i cu %eoriile psi:olo/ice socio(cons%ruc%ie *i
cele sociocul%urale- .iind considera%! un ins%ru#en% i#por%an% pen%ru pro#oarea #o%ia"iei de
n!"are0 Es%e de ase#enea u%il! n de&ol%area /$ndirii cri%ice- ca *i n de&ol%area a,ili%!"ilor
e#pa%ice ale eleilor- n plan co/ni%i *i e#o"ional0
n!"area prin cooperare a ap!ru% oarecu# *i ca o reac"ie la n!"area 1*i ealuarea2 de %ip
co#pe%i%i- care pro#oea&!- n%!re*%e nu#ai pe acei elei care nre/is%rea&! cons%an% succes n
n!"are0 Pen%ru ceilal"i000un e*ec produce 1de cele #ai #ul%e ori2 al%e esecuriM
Ca!acte!i)ticile de -a# ale &nv!ii p!in coope!a!e sun%'
O,iec%iele de /rup+
Responsa,ili%a%ea indiidual!+
5si/urarea sanselor e/ale de succes pen%ru .iecare #e#,ru al /rupului+
Focali&area pe sarcin!+
Co#unicarea desc:is!- sincer! a unor in.or#a"ii se#ni.ica%ie n%re par%icipan"i+
5ccen%uarea ase#!n!rilor *i #ini#ali&area di.eren"elor din%re #e#,ri+
5%i%udinea po&i%i! a #e#,rilor /rupului 1n%re ei- unul .a%! de ceilal"i2+
Un obiectiv al grupului es%e un scop care reco#pensea&a eleii pen%ru reusi%a lor ca ec:ip!0
El se poa%e e3pri#a n dierse #oduri- i#por%an% es%e doar ca aces%a s! ai,! relean"!- se#ni.ica"ie
pen%ru n%re/ /rupul0 O,iec%iele co#une ncura4ea&! eleii 1din aceea*i ec:ip! sau /rup s!(*i
e3plice unul al%uia con"inu%ul a ceea ce na"!- precu# *i .or#area deprinderii de a cere *i de a o.eri
a4u%or0
9esponsabilitatea individual nsea#n! c! succesul /rupului se ,a&ea&! pe n!"area
indiidual! a .iec!rui #e#,ru al ec:ipei0 5ces% lucru es%e #ai eiden% a%unci cand reco#pensarea
/rupului se ,a&ea&! pe #edia de reu*i%! a /rupului0 F!r! aceas%! responsa,ili%a%e indiiduala es%e
.oar%e posi,il ca eleii #ai capa,ili s! re&ole %oa%! sarcina de n!"are- ceilal"i .iind .ie i/nora%i .ie
%ri#i*i Pla pli#,areQ0
Eansele egale de succes presupun con%ri,u"ia .iec!rui #e#,ru al ec:ipei la #unca
n%re/ii ec:ipe- n .unc"ie de per.or#an"a an%erioar! a .iecaruia n par%e0
Pen%ru pro#oarea n!"!rii prin cooperare cadrele didactice au nevoie de asimilarea unor
a+iliti priind'
;9
( #odali%!"ile de predare *i n!"are a deprinderilor de cooperare la elei+
( #oduri de plani.icare- #oni%ori&are *i de in%eren"ie n ac%ii%!"ile eleilor n /rupuri-
inclusi de alc!%uire a aces%ora ( es%e .oar%e i#por%an%! organizarea grupelor de nvare8
( de&ol%area unor de&,a%eri cons%ruc%ie- care s! .acili%e&e cooperarea+
modaliti de interare a !nvrii "rin coo"erare !n
activiti de !nvare "rin
com"etiie #interindividual, !ntre ru"uri etc$.
Modali%a%i de /rupare a eleilor
( ru"area la intam"lare #"rin numarare, distribuire de
bilete, aleerea unui s"ort animal %avorit, a unei culori
"re%erate etc$
( dis%ri,uirea s%ra%i.ica%a < in .iecare /rup sa e3is%e cel pu%in o carac%eris%ica co#una cu cea
din al%e /rupuri < #e%oda cadranelor- ur#are a aplicarii unor pro,e- %es%e 1sa spune# o clasa
de 86 elei se i#par%e in 6 /rupuri de ca%e 6-
aand /ri4a ca in .iecare /rup sa .ie elei cu carac%eris%ici di.eri%e < inal%e- #edii- sla,e e%c2
( For#area /rupelor de ca%re cadrul didac%ic
( Eleii se /rupea&a sin/uri < aan%a4e si de&aan%a4e- .or#ule co#,ina%e0
Alte cerinte leate de invatarea "rin coo"erare
( Pre/a%irea #inu%ioasa a ina%arii in /rup
( 5si/urarea condi%iilor pen%ru ac%ii%a%i de aces% %ip
( 5ran4area corespun&a%oare a salii de clasa
( S%a,ilirea clara a rolurilor in /rup
( Coordonarea si ealuarea ac%ii%a%ilor reali&a%e pe /rupe0
Model'l com'nitatii )cola!e p!otective
5ces% #odel are la ,a&a scoala ca si co#uni%a%e ce .urni&ea&a un ins%ru#en% pu%ernic
pen%ru anali&a prac%icilor educa%ionale- pen%ru a spri4ini scolile sa sa%is.aca #ai e.icien%
necesi%a%ile eleilor si ale pro.esorilor0 Proiec%ul BDe&ol%area copiluluiC a incerca% in%eren%ii
a#eliora%ie de de&ol%are prosociala0
2remisele modelului:
;6
!i valori&ea&a eal "e toti elevii, asiura eali&area
sanselor educationale ale acestora'
are aste"tari inalte'
creea&a o atmos%era "o&itiva'
asiura o abordare de instruire si educare consistenta
"entru %iecare elev'
recunoaste e%orturile si im"linirile tuturor elevilor'
orani&ea&a adecvat resursele'
incura(ea&a elevii sa lucre&e im"reuna dar si
individual'
incura(ea&a "ro%esorii sa e)"erimente&e si sa lucre&e
in colaborare'
monitori&ea&a "roresul si asiura %eed-bac*
constant'
acorda s"ri(inul necesar atat elevilor cat si
"ro%esorilor'
o%era oca&iile necesare de %ormare si in%ormare
continua a cadrelor
didactice, valori&ea&a %ormarea acestora "entru
"si+o"edaoia
diversitatii'
instituie interactiuni si "arteneriate viabile cu %amilia
si comunitatea.
BCon)t!'i!ea com'nitatii t!e-'ie )a devina CinimaD o!ica!'i efo!t de
im-'natati!e a )colii /T9oma) Se!"iovani, 2EE60*
Cons%ruirea unei clase ca o co#uni%a%e presupune ca'
eleii sa se si#%a respec%a%i si alori&a%i
increderea si /ri4a sa inlocuiasca a#enin%arile si res%ric%iileM
Avanta5e )i de#avanta5e ale )til'!ilo! in context'l ed'catiei )cola!e . de#-ate!e*
;G
6 Implicatii metodolo"ice ale dive!)itatii individ'ale
Cunoa*%erea s%ilului co/ni%i sau de n!"are poa%e a4u%a n predarea(n!"area la
eleii care na"! #ai /reu sau #ai repede- poa%e conduce la ei%area e*ecului n *coal!- sau la o
#a3i#i&are a pro/resului scolar- prin #ai ,una adap%are a procesului de n!"are0 C:iar dac! aceas%!
idee poa%e p!rea uneori ilu&orie- ea #eri%! a%en"ie cueni%! n cerce%area *i ac"iunea educa"ional!0
5ces%e di.eren"e indiiduale a.ec%ea&! a*adar ri%#urile *i cali%a%ea n!"!rii- de%er#in!
op"iunea pen%ru o s%ra%e/ie sau al%a de n!"are- deci au o aloare s%ra%e/ic!0 Eleii %re,uie a4u%a"i s!(
*i con*%ien%i&e&e s%ilurile *i ncura4a"i s! ne"e n #aniera proprie- care le conine cel #ai #ul%0 Aar
.iec!rui ele %re,uie s! i se o.ere %ipul de spri4in cel #ai po%rii% s%ilului s!u 1Cer/:i%- 8EE820
Unii au%ori care considera ca arie%a%ea s%ilurilor de ina%are es%e de%er#ina%! *i de
corespondena cu o anumit metod de predare&
#tilurile de gndire 1ale pro.esorilor2 in%era"ionea&! pu%ernic cu predarea *i
e3a#inarea )%es%area 1So?aer%s- ;==G20 7colile *i pro.esorii au ideolo/ii di.eri%e- re.lec%a%e n
accen%uarea di.eri%elor .acul%!"i ale eleului- a unor pro/ra#e *colare *i #anuale di.eri%e- ca *i a unor
ac%ii%!"i e3%racurriculare0 Nepo%riirea de s%iluri n%re pro.esori *i elei poa%e s! a.ec%e&e ac%iis#ul
*i e.icaci%a%ea ac%ului de n!"are0
S%ilurile de /$ndire ale pro.esorilor ncearc! s! se adap%e&e ideolo/iei *colii0 An consecin"! *i
eleii care(*i adap%ea&! s%ilurile proprii de /$ndire aces%ui con%e3% sun% reco#pensa"i cu ealu!ri
po&i%ie- cu no%e #ai ,une- indi.eren% de a,ili%!"i0 Se cunoa*%e .oar%e pu"in n pre&en% cu priire la
consis%en"a s%ilurilor co/ni%ie 1de n!"are2- la rela"ia din%re aces%ea *i s%ilurile de lucru ale cadrelor
didac%ice- necesi%a%e resi#"i%! n prac%ica *colar!0
Da%e .iind aces%e di.eren%e .oar%e #ari n ce prie*%e s%ilurile de n!"are- au ncepu% a se
reali&a cerce%!ri care ncearc! s! surprind! in%erac"iunea din%re ap%i%udini- par%iculari%!"i indiiduale (
pe de o par%e ( *i %ra%a#en%ul educa"ional corespun&a%or ( pe de al%! par%e0
Pro,le#a c:eie care se pune pen%ru un pro.esor es%e FCe poate face acesta in fata unei clase
de G, de elevi cu nivele de inteligenta, stiluri, ritmuri i capacitati diferite de invatareHN
Raspunsurile sun% dierse0
O posi,ili%a%e si %endin%a es%e de a adap%a in%rea/a ins%ruire la carac%eris%icile si neoile
dis%inc%ie indiiduale ale di.eri%illor elei0
O al%a po&i%ie reco#anda N#odelareaN aces%or par%iculari%a%i 1sa cere# de pilda eleilor #ai
i#pulsii un %i#p de re.lec%ie- sau celor re.le3ii sa .ie #ai i#pulsii20 Nici una din%re aces%e solu%ii
nu es%e .oar%e realis%a si usor .e&a,ila0
O pro,le#a i#pr%an%a care se pune uneori es%e adap%area curriculara sau a procedurilor de
ealuare 1e3a#inare2 < de pilda- %i#p #ai #are pen%ru eleii care scriu sau or,esc #ai ince%+ sarcini
supli#en%are pen%ru eleii care %er#ina #ai repede sarcinile de ina%are e%c0
Concep%ul de Vs%iluri de ina%areV are 8 i#plica%ii i#por%an%e pen%ru cadrele didac%ice-
e3pri#a,ile su, .or#a unor reco#andari'
( Necesi%a%ea de a aria- de a sc:i#,a #odurile de predare(ina%are0 Se pare ca pro.esorii
care reali&ea&a aces% lucru sun% #ai e.icien%i deca% cei care predau %o% %i#pul in acelasi
.el0 Sc:i#,area s%ilului de predare asi/ura #ai #ul%e sanse de in%alnire cu s%ilurile di.eri%e
de ina%are0
( concep%ul de s%il de ina%are ne aduce in a%en%ie .ap%ul ca eleii sun%
;>
di.eri%i- in consecin%a ne a4u%a sa .i# #ai recep%ii- #ai sensi,ili la di.eren%ele din
condui%a lor0 Clasa a aea #ai #ul%e sanse sa deina un #odel de %oleran%a- ceea ce
op%i#i&ea&a cli#a%ul de ina%are0


7 Stil'!i ed'cationale /de !elationa!e )i p!eda!e in cla)a0
#tilurile de relaionare in educa%ie sun% un concep% P#ul%idi#ensionalQ- n in%erac"iunile de %ip
*colar 1E&ec:il- 8EE;20 5ceea*i au%oare pre&in%! #ai #ul%e arian%e de s%iluri cu relean"! pen%ru
pro.esori *i *coal!'
- stilul personal < pro.ilul co#por%a#en%al cons%an%- ca re&ul%a% cu#ula%i al
e3perien"elor de ia%! indiiduale- /re.a%e pe conin/eri- concep"ii proprii+ aces% s%il
se re.lec%! *i n condui%a pro.esional!- prin aria%e par%iculari%!%i %e#pera#en%ale-
a%i%udinale- ap%i%udinale- de co#unicare e%c+
- stilul profesional < #odul n care pro.esorul *i e3erci%! a%ri,u"iile n clas! *i n
*coal!+
- stilul de conducere < n%e#eia% pe cel personal *i pro.esional- nederea&! #odul n
care pro.esorul *i e3erci%! au%ori%a%ea n rela"iile cu PsubordonaiiI < elei+
#ana/e#en%ul #odern al clasei nu #ai es%e cen%ra% pe pro.esor- ci pe co#unicare *i
dialo/- pe .acili%are- or/ani&are de si%ua"ii- pe preenirea pro,le#elor de condui%! *i
disciplin! e%c2+
- stilul comunicativ 1co#unica"ional2 < #odul n care pro.esorul n"ele/e s! se o.ere ca
par%ener de dialo/ in%erlocu%orilor(elei0
#tilurile clasice de relaionare dintre profesor i elev i reuita colar
Neculau *i Soncu 1;==H2 ara%! c!- n #a4ori%a%ea ca&urilor relaia democratic
es%e cea #ai indica%! 1iar rela"ia permisiva, de %ip Plaisse-faireQ cea #ai pu"in indica%!2, deoarece
pro#oea&! rela"ii a#ia,ile n%re elei- accep%area pro.esorului de c!%re clas! *i per.or#an"e *colare
nal%e0 An anu#i%e si%ua"ii ns!- *i s%ilul autoritar se doede*%e u%il- dac! sarcinile de n!"are sun%
,ine s%ruc%ura%e- dac! pro.esorul se ,ucur! de si#pa%ia eleilor- dac! are pu%erea de a reco#pensa *i
sanc"iona 1ec:i%a,il- a# ad!u/a noi20 5u%orii opinia&! c! pro.esorul e.icien% es%e cel care reu*e*%e un
ec:ili,ru n%re con%rol- e3i/en"! *i li,er%a%ea de deci&ie a clasei0
;ol'!i )i ca!acte!i)tici ale 'n'i p!ofe)o! de )'cce) /eficient0
Jalla/:er 1;==92 dis%in/e %rei roluri posibile ale profesorului, care i#plic! *i tipuri diferite
de abordare a muncii la clasa'
a2 a,ordarea executiv < un pro.esor care es%e prin e3celen"! un ,un e3ecu%an%- care aplic!
o,iec%iele peda/o/ice- u%ili&ea&! #e%ode e.icien%e *i ur#!re*%e ealuarea in%eren"iilor
sale- de care "ine con% n ac%ii%!"ile ul%erioare+
,2 a,ordarea terapeutic ( i&ea&! e#pa%ia *i acordarea de priori%a%e aspec%elor a.ec%i(
#o%ia"ionale+ condi"iile esen"iale ale par%icip!rii e.icien%e n *coal! a eleilor sun% s%i#a de sine-
sen%i#en%ul e.icien"ei personale- accep%area de c!%re /rupul(clas!+
Rosens:ine 1;=>E2 *i al"ii au s%udia% rela"ia copil(p!rin%e *i copil(pro.esor au su/era% c! o al%!
cali%a%e i#por%an%! a adultului-educator es%e abordarea rezonabil necritic, pentru a prote6a i
dezvolta stima de sine a elevilor&
c2 a,ordarea eliberaionist- care ede pro.esorul ca Peli,era%orQ al #in"ii eleilor- ca
.acili%a%or ac%i al de&ol%!rii plenare a aces%ora0
;H
Pro.esorii de succes < accep%a%i de copii- cu re&ul%a%e .oar%e ,une n pre/!%irea aces%ora ( sun%
cei care au o Jatitudine profesional dezirabilI: au atitudine pozitiv fa de responsabilitate i
munc, fat de elevi, de disciplina pe care o predau, fat de rolul profesorului n societate, i extind
pe cat posibil rolul i dincolo de predarea la clas0
Pro.esorul %re,uie s! si#%! cu cer%i%udine o pl!cere de a lucra cu copiii- o anu#i%!
a.ec"iune .a%! de ace*%ia- dar nso"i%! de o de%a*are pro.esional! *i de un anu#i% si#" al
responsa,ili%!"ii0
Pro.esorul se a.l! n #i4locul unei re"ele de in.luen"e *i presiuni' pe er%ical! 1linie
ierar:ic!2 1direc%or- inspec%ora% *colar e%c2 ca %rans#i"!%or de cuno*%in"e(ealua%or *i ca educa%or
1.or#a%or- #odela%or2- cole/- par%ener cu p!rin"ii e%c0 Nu de pu"ine ori se poa%e or,i de un con.lic%
de roluri- ca de pild! n%re cel de transmitor-evaluator *i cel de educator&
C'!) 6 PEDAGOGIE
AN II, SEMEST;UL I
3F2F% 3F22
ST;ATEGII GI DEME;SU;I TIPICE
P;OCESULUI DE P;EDA;E% 8N:<=A;E
Produc%ii%a%ea .iec!rei ac%ii%!"i sociale depinde n #are #!sur! de s%ruc%urile
or/ani&a%orice n care aceas%a are loc- ca *i de s%ra%e/iile adop%a%e0 5*adar- o,iec%iele *i con"inu%ul
oric!rei #unci pre%ind condi"ii or/ani&a%orice adeca%e- deoarece e3is%! o in%erac"iune dina#ic! n%re
con"inu%ul #uncii *i .or#a ei de des.!*urare0 Procesul didac%ic .iind condi"iona% n #are #!sur! de
o,iec%iele *i de con"inu%ul educa"iei precu# *i de concep"ia peda/o/ic! do#inan%!- aces%ea
in.luen"ea&! sensi,il esen"a ac%ii%!"ii- .or#ele *i /radul n care eleii des.!*oar! ac%ii%a%ea de
n!"are- carac%erul rela"iilor pro.esor(ele- nielul de cola,orare din%re elei- e%c0
S%ra%e/ia ins%ruirii 1/ra"ie preocup!rii pen%ru #oderni&area- #,un!%!"irea condi"iilor de
des.!*urare a procesului de ins%ruire- a .or#elor or/ani&a%orice- a #e%odelor peda/o/ice2 es%e
de.ini%! ca ansa#,lul de .or#e- #e%ode- #i4loace %e:nice *i principii de u%ili&are a lor cu a4u%orul
c!rora se e:iculea&! 1u%ili&ea&!2 con"inu%uri n ederea a%in/erii o,iec%ielor0
Sin%e%i&$nd cele e3puse an%erior- o,"ine# sc:e#a ur#!%oare'
;0 .inali%!"i educa"ionale+
80 con"inu% idea%ic e:icula%+
D0 s%ra%e/ia didac%ic!+
90 cunoa*%erea *i ealuarea randa#en%ului *colar0
;egenda: corelai 1 cu K +finalitile cu evaluarea. i - cu G +coninutul i strategia didactic.&
%& 7& Comenius a analizat eficiena nvrii i a concluzionat c este cu mult mai mare
n cadrul grupului selecionat pe criterii de vrst i pregtire, astfel nct s fie parcurs o anumit
;=
program repartizat pe an, luni i zile, fiecare lecie s fie un tot unitar cu un scop bine definit&
7cestei relaii i se mai adaug i legturile dintre coninut, structur, planificarea activitii, timpul
alocat realizrii ei& 7 luat astfel natere, organizarea pe clase i lecii, sistem care a fost introdus n
;egea ?nvmntului n ara noastr, n anul 113K&
Ta(onomia activitilor instructiv - educative se poa%e reali&a lu$nd n calcul
dou! cri%erii speci.ice *colii- n .unc"ie de n'm!'l pa!ticipanilo! la lecie *i mod'l de
&nfpt'i!e a !elaiei p!ofe)o!% elev1 ( lec"ia 1per#anen%! ) .acul%a%i!2
( #edi%a"iile *i consul%a"iile
( s%udiul indiidual
( ac%ii%!"ile n ca,ine%e *i la,ora%oare
( ac%ii%!"i independen%e
( cercurile *%iin"i.ice
( o,sera"ii n na%ur!
( e3peri#en%e
( n!"area independen%! n *coal!
( ac%ii%!"i or/ani&a%e su, .or#! de concursuri
( %e#a pen%ru acas!0 E%c0
+o!mele de de)f$'!a!e a leciei, d'p tip'l !elaiei p!ofe)o!% elev, )'nt1
% f!ontal
( individ'al
( "!'p
5c%ii%!"ile ins%ruc%i( educa%ie or/ani&a%e n a.ara *colii 1e3%ra*colare2- po% .i'
( cercurile %e:nice
( i&ionare de spec%acol
( ac%ii%!"i de clu, 1ser,!ri- s!r,!%oriri2
( e3cursii *i i&i%e
( %uris# ) dru#e"ii
Teoria o+iectivelor didactice: Concep%ul de LOSAECTAVC es%e esen"ial pen%ru ac%ul
educa"ional - deoarece nu se poa%e .ace educa"ie .!r! a aea n edere .inali%a%ea de#ersului0
E%i#olo/ic- cu$n%ul Leduca"ieC nsea#n! a conduce, a duce, a scoate& Deci- su,linia&! o "in%! ce
8E
%re,uie a%ins!0 8n )en) "ene!ic- OSAECTAVUL dese#nea&! intenionalitatea procesului ins%ruc%i(
educa%i - tip'!ile de )c9im-!i pe care procesul de n!"!#$n% i&ea&! s! le reali&e&e n
de&ol%area psi:o(#o%ric! a eleului0 8n )en) !e)t!,n)- OSAECTAVUL e)te 'n compo!tament care
es%e a*%ep%a% a se #ani.es%a la un ele dup! parcur/erea procesului de n!"are- asi#ilare de
in.or#a"ii 1d'p in)t!'i!e00 Prin cerce%!ri nenu#!ra%e n do#eniul educa"iei- s(a a4uns la
sc:i#,area accen%ului de pe TE5CIANJ- pe LE5RNANJ *i #ai recen% pe LE5RNANJ SW
DOANJ0 Aezi caracteristicile pedagogiei tradiionale vs& 'edagogiei moderne i nvarea prin
cooperare&
5,ord$nd %eoria o,iec%ielor din%r(o perspec%i! ce decur/e de la #acro spre #icro(
s%ruc%ural- o,ser!# o clasi.icare a aces%ora as%.el' ideal, scop i obiective0 Toa%e aces%e D denu#iri
repre&in%!- de .ap%- FAN5LATALE EDUC5TAVE0
a0 Ideal'l ed'caional pre.i/urea&! modelul de personalitate solicitat de condiiile sociale ale
unei etape istorice- pe care educa"ia %re,uie s!(l reali&e&e prin procesul des.!*ur!rii ei0 1es%e speci.ic
unei perioade sau epoci is%orice20
,0 Scop'l ed'caiei i&ea&! .inali%a%ea unui co#ple3 de ac"iuni educa"ionale de%er#ina%e0 Pu%e#
iden%i.ica as%.el- scopul unei laturi a educaiei 1in%elec%ual!- #oral!- es%e%ic!- e%c2- a unui ciclu de
nvmnt- e%c0 Scopul %re,uie s! de%alie&e con"inu%ul idealului educa"ional0
c0 O-iectiv'l ed'caional es%e expresia cea mai concret a in%en"ionali%!"ii procesului ins%ruc%i(
educa%i *i dese#nea&! %ipurile de ac:i&i"ii par%iculare ' cunotine, deprinderi, abiliti, atitudini pe
care eleul *i le a nsu*i n%r(un anu#i% in%eral de %i#p0
n%re cele D co#ponen%e .inale ale procesului de educa"ie e3is%! o in%erdependen"! s%r$ns
#ani.es%a%!0
Tipolo"ia o-iectivelo! ed'caionale1 n .unc"ie de nielul de /enerali%a%e se dis%in/ D clase de
o,iec%ie' 3+iective generale' "eluri- idealuri cu un carac%er /eneral( a,s%rac% - a$nd un rol de
orien%are n n!"!#$n%0
3+iective intermediare' reali&ea&! o e3plici%are a o,iec%ielor /enerale n %er#eni
speci.ici *i i&ea&! di.eri%e %rep%e de n!"!#$n%- la%uri ale procesului educa"ional *i ale disciplinelor
*colare0
3+iective concrete, operaionale i&ea&! sarcini precise care sun% reali&a,ile
n%r(un %i#p scur% 1lec"ie- secen"! de lec"ie20 Ele sun% %ranspuse n co#por%a#en%e
8;
i&i,il( o,sera,ile *i #!sura,il- care per#i% s! se ealue&e dac! o,iec%iul a .os%
a%ins0
n .unc"ie de DOMENAUL COMPORT5MENT5L- ae# o al%! clasi.icare a o,iec%ielor didac%ice'
O-iective co"nitive' i&ea&! asi#ilarea de cuno*%in"e- .or#area de deprinderi *i
capaciti intelect'ale
O-iective afective1 au n edere .or#area sen%i#en%elor- a a%i%udinilor *i
conin/erilor0
O-iective p)i9omoto!ii1 i&ea&! .or#area a,ili%!"ilor prac%ice 1#anuale2 - a
deprinderilor #o%orii < e&i liceele cu pro.il %e:nic- *colile pro.esionale- liceele
spor%ie- e%c0
Mai no', O-iectivele Ope!aionale )'nt explicate )'- den'mi!ea de competene specifice 0
Taxonomia o-iectivelo! ed'caionale'
E3plici%area- .or#ularea ac"iunilor- proceselor- procedeelor cuprinse de .inali%a%ea lec"iei din
do#eniul respec%i- a .!cu% ,a&a unor a,ord!ri sis%e#a%ice clasi.ica%oare ale o,iec%ielor
educa"ionale0 Ta3ono#ia es%e un plan de o,iec%ie ierar:i&a%e care per#i%e anali&a unor in%en"ii
/enerale *i de%alierea di.eri%elor nieluri de reali&are posi,ile0
Cele #ai cunoscu%e #odele %a3ono#ice sun%'
( Pen%ru do#eniul COJNATAV' %a3ono#iile Sloo#- Juil.ord- DCIainau%
% Pen%ru do#eniul 5FECTAV1 %a3ono#iile Ura%:Xo:l- Lans:eere+
( Pen%ru do#eniul PSAIOMOTOR' Si#pson- IarroX *i Ui,ler0
OPE;A=IONALI>A;EA OHIECTI:ELO; DIDACTICE1
O,iec%iele opera"ionale sun% o,iec%iele educa"ionale %ranspuse la nielul concre% al ac%ului
peda/o/ic *i al ac%ii%!"ii de n!"are a eleilor- e3pri#a%e n %er#eni de co#por%a#en%e *i
per.or#an"e o,sera,ile0 Cei #ai cunoscu"i peda/o/i care nain%ea&! #odelele de opera"ionali&are
.oar%e u&i%a%e- sun% J0 de Lands:eere *i R0F0 Ma/er0
Peda/o/ul ,el/ian Land)9ee!e aprecia&! c! .or#ularea corec%! a unui o,iec%i opera"ional
i#plic! de.inirea a cinci para#e%ri'
;0 cine a produce co#por%a#en%ul dori%+
80 ce co#por%a#en% o,sera,il a doedi c! o,iec%iul a .os% a%ins+
88
D0 care a .i produsul aces%ui co#por%a#en% 1per.or#an"a2+
90 n ce condi"ii %re,uie s! se #ani.es%e co#por%a#en%ul+
60 pe %e#eiul c!ror cri%erii a4un/e# la conclu&ia c! produsul es%e sa%is.!c!%or0
Un o,iec%i opera"ional la disciplina Psi:olo/ie- es%e .or#ula% as%.el- dup! #odelul propus
an%erior'
;0 la s.$r*i%ul lec"iei- eleii or .i capa,ili
80 s! iden%i.ice
D0 di.eri%e %r!iri a.ec%ie
90 pe ,a&a anali&ei unor %e3%e li%erare
60 o,iec%iul a .i considera% a%ins dac! sun% iden%i.ica%e > din cele ;E %r!iri a.ec%ie ilus%ra%e n
%e3%0
Un al% #odel de opera"ionali&are a o,iec%ielor es%e cel al peda/o/ului a#erican ;*+* Ma"e!'
;0 descrierea co#por%a#en%ului .inal al eleului
80 preci&area condi"iilor n care se a reali&a co#por%a#en%ul
D0 s%a,ilirea cri%eriilor per.or#an"ei accep%a,ile0
E3e#plu de o,iec%i .or#ula% dup! #odelul lui Ma/er'
;0 s! iden%i.ice di.eri%e %r!iri a.ec%ie 1se su,n"ele/e c! eleul a .i capa,ilMM2
80 prin anali&a unor %e3%e li%erare
D0 o,iec%iul a .i a%ins dac! sun% iden%i.ica%e > din cele ;E %r!iri a.ec%ie pe care %e3%ul le
ilus%rea&!0
Pen%ru ei%area si%ua"iilor ec:ioce- cei doi peda/o/i a#in%i"i an%erior- Ma/er *i Lands:eere- propun
u%ili&area ve!-elo! de aci'ne n .or#ularea o,iec%ielor0 5ces%ea sun% er,e de /enul' a identifica,
a preciza, a enumera, a compara,a descrie, a clasifica, a desena, a rezolva, a demonstra, a
reprezenta grafic, a aplica, etc&
Tip de lecie $i va!iant de lecie
Tipul de lec"ie se concre%i&ea&! *i se reali&ea&! prin arian%ele sale0 Varian%a de lec"ie deri!
din adap%area *i par%iculari&area %ipului de lec"ie n .unc"ie de .ac%orii aria,ili care in%erin n%r(o
lec"ie- *i anu#e' con"inu%ul lec"iei- o,iec%iele opera"ionale- pre/!%irea an%erioar! a eleilor-
s%ra%e/iile didac%ice- locul pe care l ocup! lec"ia n sis%e#ul de lec"ii- locul unde se des.!*oar! lec"ia-
8D
.or#ele #uncii cu eleii 1.ron%al- indiidual sau de /rup2- s%ilul de predare a lec"iei0 n .unc"ie de
sarcinile didac%ice a,orda%e n di.eri%e #o#en%e ale procesului de n!"!#$n%- dis%in/e#'
co#unicarea de in.or#a"ii- .or#area de priceperi *i deprinderi- recapi%ulare *i sis%e#a%i&are-
eri.icare *i apreciere0 Tipurile de lec"ie corespun&!%oare aces%or sarcini didac%ice- sun%'
a0 lec"ia de %rans#i%ere *i nsu*ire de in.or#a"ii noi
,0 lec"ia de .or#are a priceperilor *i deprinderilor
c0 lec"ia de recapi%ulare *i sis%e#a%i&are
d0 lec"ia de eri.icare *i apreciere 1ealuare20
Tipurile de lec"ie nu sun% doar pure n aceas%! s%are- ci po% .i *i co#,ina%e- #i3%e0
Varian%e pen%ru %ipurile de lec"ie enun"a%e an%erior'
'entru lecia de transmitere i nsuire de noi informaii:
;0 predare(n!"are prin descoperire
80 n!"area prin recep%are sau prin s%ra%e/ia e3plica%i( reproduc%i!
D0 lec"ii ,a&a%e pe pro,le#a%i&are
90 lec"ii se#inar
60 .olosirea AT
G0 e3plorarea e3peri#en%al! a reali%!"ii
'entru lecia de formare a priceperilor i deprinderilor:
;0 lec"ii pe ,a&a e3erci"iului aplica%i
80 ac%ii%!"ii prac%ice
D0 #uncii independen%e n la,ora%or
90 lec"ii pe ,a&a e3erci"iilor crea%ie
'entru lecia de recapitulare i sistematizare a cunotinelorleciile pot fi:
;0 ,a&a%e pe sc:e#e recapi%ula%ie- e3erci"ii *i ac%ii%!"i pac%ice
80 de sin%e&! la s.$r*i% de capi%ol
D0 de recapi%ulare cu a4u%orul calcula%orului
90 s%udiul de ca&
60 recapi%ulare pe ,a&! de re.era%
89
Pen%ru lec"ia de ealuare a per.or#an"ei *colare'
;0 ealuare prin c:es%ionare oral!
80 prin lucr!ri prac%ice
D0 prin %es% doci#olo/ic
90 prin %e#e scrise
60 prin lucr!ri scrise0
O peda/o/ie a n!"!rii presupune punerea n aplicare a unor si%ua"ii speci.ice care s! per#i%!
eleilor s!(*i ad#inis%re&e propriile cuno*%in"e - s! do,$ndeasc! o anu#i%! au%ono#ie n or/ani&area
#uncii lor'
proiec%area lec"iei n .unc"ie de o,iec%ie
i#por%an"a a ceea ce a n!"a% eleul *i nu a ceea ce a preda% pro.esorul
.or#area de deprinderi- capaci%!"i *i a%i%udini
adap%area con"inu%ului n!"!rii la reali%a%ea co%idian!- preocup!rile- in%eresele *i
ap%i%udinile eleului
pro/ra#e #ai pu"in ri/ide- deci pro.esori #ai au%ono#i
ealuare .or#a%i! *i corec%i! *i nu una de sanc"ionare
pro.esorul es%e un /:id *i nu un e3per% care *i Lars!C cuno*%in"ele
P;OIECTA;EA ACTI:IT<=II DIDACTICE
Momentele leciei1
;0 Cap%area a%en"iei
80 Co#unicarea o,iec%ielor
D0 Reac%uali&area ele#en%elor n!"a%e an%erior
90 Pre&en%area #a%erialului s%i#ul
60 5si/urarea Ldiri4!rii n!"!riiC
G0 O,"inerea per.or#an"ei
>0 5si/urarea .eed(,ac?(ului
H0 Ealuarea per.or#an"ei
86
=0 Te#a) ac%ii%a%ea pen%ru acas!0
CURS 6 PED5JOJAE
P;OIECTA;EA ACTI:IT<=II DIDACTICE
Nor#al es%e ca dupa ce au .os% iden%i.ica%e ele#en%ele ac%ii%a%ii didac%ice 1principii- con%inu%uri-
.or#e- #e%ode- #i4loace e%c02- pro.esorul sa procede&e la sc:i%area unei #odali%a%i de co#,inare a
lor- de or/ani&are- de coordonare si diri4are- de des.asurare si de .inali&are a ac%ii%a%ii didac%ice0
Lnain%e de a calca pe un dru#- %re,uie sa( l e&i cu oc:ii #in%iiC < Uo%ar,ins?i 1parin%ele
pra3iolo/iei20 Ce nsea#naK <ela,orarea unui #odel 1scenariu2 de ac%iune+ respec%i proiec%area
preala,ila a lec%iei0 Peda/o/ic or,ind- proiec%area repre&in%a procesul deli,era%i de .i3are #en%ala
a pasilor ce or .i parcursi n reali&area ins%ruc%iei si educa%iei0
P!oiecta!ea didactica - 4ctivitate comple(a de anticipare a ceea ce doreste /si tre+uie' sa realizeze
profesorul *mpreuna cu elevii sai *n cadrul unei lectii.sistem de lectii, astfel *nc,t o+iectivele
educationale sa fie atinse.
n con%e3%ul no'l'i c'!!ic'l'm- n cen%rul proiec%arii didac%ice es%e plasa% deme!)'l didactic
pe!)onali#at, concre%i&a% n unitatea de nvatare0 Personali&area ac%ului didac%ic o.era pro.esorului
posi,ili%a%ea de a decide asupra #odali%a%ilor de predare- de e3pri#are- de aplicare a principiilor
didac%ice as%.el nc$% scolarul sa ,ene.icie&e de un parcurs scolar indiiduali&a% n
.unc%ie de condi%iile si cerin%ele concre%e ale na%arii0 Orice proiec% didac%ic are- prac%ic- carac%er de
docu#en% ad#inis%ra%i deoarece asocia&a < prin par%iculari&are < ele#en%ele pro/ra#ei scolare
1o,iec%ie de re.erin%a- con%inu%uri- ac%ii%a%i de na%are2 cu acele resurse de %i#p si #a%eriale
considera%e adeca%e predarii0 n ceea ce pries%e unitatea de nvatare, aceas%a se iden%i.ica
cu lectia 0 sistemul de lectii, .iind o s%ruc%ura didac%ica desc:isa si .le3i,ila deoarece'
Y de%er#ina .or#area la scolari a unui co#por%a#en% speci.ic
Y es%e uni%ara din punc% de edere %e#a%ic
Y se des.asoara sis%e#a%ic si adeca% prin aplicarea principiilor didac%ice
Y se .inali&ea&a prin ealuare 1pen%ru a asi/ura .eed(,ac?ul20
Proiec%ele peda/o/ice ale uni%a%ilor de na%are %re,uie co#ple%a%e ri%#ic pe parcursul unui an scolar
pen%ru a re.lec%a c$% #ai ,ine reali%a%ea0 n nici un ca&- proiec%area didac%ica nu %re,uie con.unda%a cu
plani.icarea0 Rela%ia din%re cele doua ac%iuni nu es%e una de opo&i%ie- ci de adecare- de %recere de la
8G
/eneral la par%icular- de la /lo,al la secen%ial- n #od esalona%0 7stfel: 'roiectul de lectie +centrat
pe obiective, care devin realitate sub efectul activitatii profesorului. evidentiaza modul cum devin
operationale continuturile, cum se utilizeaza metodele si mi6loacele, cum participa elevii, care sunt
actiunile de predare si nvatare, cum devine profesorul managerul actiunii didactice, caresunt
modalitatile de evaluare preconizate, toate acestea la modul anticipativ& 'lanul de lectie < pune
accen%ul' pe preederea scopurilor 1in.or#a%i- .or#a%i- educa%i2- pe con%inu%ul %rans#is
1#en%iona% n #od de%alia%2- pe s%ruc%ura lec%iei- e%apele ins%ruirii si %i#pul necesar- pe #e%odolo/ia
de predare 1de.alca% pe .iecare eeni#en% al ins%ruirii2 < %oa%e aces%ea con.or# unui #odel rela%i .i3
de concepere- de unde si o,li/a%ia respec%arii planului e3ac% asa cu# a .os% concepu%0 Planul de lec%ie
es%e ndeose,i o proiec%are prin con%inu% si
pen%ru con%inu%0 'roiectul es%e o sc:i%are 1desenare- creionare2 a ins%ruirii prin o,iec%ie- proced$ndu(
se la o a,ordare sis%e#a%ica ce asi/ura e.icien%a #ana/eriala a procesului didac%ic0 Planul %re,uie
respec%a% n%ru%o%ul0 'roiectul o.era posi,ili%a%ea a4us%arii din #ers- n .unc%ie de
con%e3% si i#prei&i,il0 n design-ul instruirii- o lec%ie ) un sis%e# de lec%ii nu #ai apare i&ola% ci ca o
secen%a ) secen%e n lan%ul e%apelor na%arii unei %e#e- capi%ol- sec%iune- #odul < asi/ur$ndu(se
reali&area ec:ili,ra%a a scopurilor si o,iec%ielor opera%ionale a na%arii cu#ula%ie 1prin adau/are si
n%ele/ere20
Etapele p!oiecta!ii peda"o"ice a 'nei 'nitati de &nvata!e
Orice ac% de proiec%are peda/o/ica parcur/e c$%ea e%ape- corespun&a%oare n%re,arilor pe care si le
pune pro.esorul0 5s%.el- sc:e#a%ic ele#en%ele oricarui proiec% didac%ic sun% ur#a%oarele'
De ce voi face I % 1dentificarea /precizarea' o+iectivelor % E%apa A
Ce voi face I % Selecta!ea Contin't'!ilo! % E%apa AA
C' ce voi face I % 4naliza 5esurselor ( E%apa AAA
C'm voi face I % Dete!mina!ea activitatilo! de invata!e % E%apa AV
/ela-o!a!ea )t!ate"iei didactice0
C,t )%a !eali#at I . Sta-ili!ea in)t!'mentelo! de eval'a!e % E%apa V
&tapa 11 se reali&ea&a ur#a%oarele opera%ii'
a2 s%a,ilirea co#por%a#en%ului .inal- respec%i ce %re,uie sa s%ie si sa .ie capa,ili sa .aca eleii la
s.$rsi%ul lec%iei0
8>
,2 co#pararea o,iec%ielor opera%ionale 1ealua,ile2 cu ceea ce preede pro/ra#a scolara a
disciplinei 1cu o,iec%iul de re.erin%a2+ n aceas%a e%apa- pro.esorul preci&ea&a si per.or#an%ele
#ini#e as%ep%a%e0
c2 considera%ii cu priire la posi,ili%a%ile reale de a reali&a o,iec%iele propuse n %i#pul disponi,il0
7$(@$%( L "biectivele sa fie clare si precise, sa delimiteze o conduita sau o acizitie educativa
concreta&
&tapa 11: cons%a n s%a,ilirea con%inu%urilor de %rans#is 1cunos%in%e- priceperi- deprinderi- a,ili%a%i
e%c02 po%rii% pro/ra#ei scolare si #anualului0 Es%e e%apa n care pro.esorul personali&ea&a ac%ul
didac%ic deoarece l adap%ea&a- nlocuies%e- o#i%e sau adau/a %o% ceea ce considera ca necesar
scolarului pen%ru a aansa n na%are si pen%ru a do,$ndi co#por%a#en%ul preconi&a%+ el poa%e
u%ili&a si al%e #a%eriale < supor%- con.or# al/ori%#ului lec%iei s%a,ili%e0
&tapa 111: anali&a resurselor 1u#ane- #a%eriale- procedurale2 i&ea&a ur#a%oarele opera%ii'
a2 anali&a carec%eris%icilor /r upului < %in%a de elei- respec%i nielul de pre/a%ire- capaci%a%ile lor de
na%are- personali%a%ea- #o%ia%ia- disponi,ili%a%ile de e3pri#are- pro.esorul cu e3perien%a sa-
s%a%u%ul scolii e%c0
,2 s%a,ilirea celei #ai adeca%e .or#e de or/ani&are a clasei- a .ondului de %i#p necesar .iecarui
#o#en% al lec%iei e%c0
c2 anali&a condi%iilor #a%eriale necesare' #anuale- %e3%e au3iliare- #a%eriale didac%ice- #i4loace
#ul%i#edia- precu# si locul de des.asurare a lec%iei 1sala de curs- la,ora%or- #u&eu- cadru na%ural
e%c020
&tapa 16: i&ea&a ela,orarea < prin an%icipa%ie < a s%ra%e/iei didac%ice- respec%i'
a2 ale/erea #e%odelor si procedeelor de predare- a #e%odelor de na%are 1prin cooperare sau prin
co#pe%i%ie2
,2 selec%area #a%erialului in%ui%i pen%ru .iecare secen%a de predare < na%are
c2 s%a,ilirea co#,ina%iei op%i#e a #e%odelor- procedeelor si #i4loacelor de na%a#$n% ce ur#ea&a a
.i ac%ia%e- as%.el nc$% sa se asi/ure a%in/erea o,iec%ielor de ca%re c$% #ai #ul%i scolari 1cel pu%in 8)D
din e.ec%iul clasei20
&tapa 6: cons%a n s%a,ilirea %ipurilor si ins%ru#en%elor de ealuare as%.el nc$% pro.esorul sa ai,a
posi,ili%a%ea sa cons%a%e daca ceea ce si(a propus s(a reali&a% si n ce #asura0 Ealuarea cea #ai
alida es%e cea care se reali&ea&a prin co#pararea re&ul%a%elor o,%inu%e cu re&ul%a%ele scon%a%e-
preconi&a%e 1cu o,iec%iele20
7$(@$%( L
8H
(ste important sa fie evaluata nu numai cantitatea de informatie de care dispune scolarul, ci , mai
ales, ceea ce poate el sa faca utiliznd de6a ceea ce stie sau intuieste& ?n acest sens, se recomanda
inclusiv autoevaluarea si 0 sau evaluarea prin consultare n grupuri mici 2 pentru a sesiza modul n
care scolarii si exprima liber opiniile sau accepta cu 0 fara toleranta opiniile celorlalti&
n proiec%area pro,elor de ealuare- c$%ea n%re,ari sun% u%ile pro.esorului'
a2 care sun% o,iec%iele < cadru si o,iec%iele de re.erin%a ale pro/ra#ei scolare pe care %re,uie sa le
reali&e&e scolarii K
,2 care sun% per.or#an%ele #ini#e 1si c:iar #edii2 pe care le po% a%in/e scolarii pen%ru a de#ons%ra
ca au a%ins aces%e o,iec%ie K
c2 c$nd si n ce scop ealue& K
d2 pen%ru ce %ip de ealuare op%e& K
e2 ce ins%ru#en%e oi .olosi K
.2 cu# oi proceda pen%ru ca ealuarea sa cuprinda %o%i scolarii si sa .ie o,iec%ia K
/2 sun% dispus)a sa in%erpre%e& re&ul%a%ele ealuarii si sa re/le& propria ac%ii%a%e as%.el nc$% %o%i
scolarii sa poa%a a%in/e- n .inal- s%andardele curriculare de per.or#an%aK
St!'ct'!a p!oiect'l'i didactic
Orice proiec% didac%ic es%e s%ruc%ura% n doua par%i'
@0 Z%dentificarea
Z @@0 Constructia
%& %dentificarea: include indica%orii
ZZ Scoala00000000000000000000000000000000
ZZ Clasa00000000000000000000000000000000
ZZ Disciplina000000000000000000000000
ZZ Tipul lec%iei 1co#unicarea cunos%in%elor- .or#area deprinderilor- recapi%ulare- ealuare-
#i3%a2- 000000000000000000000000000000000
ZZ Te#a lec%iei 1su,iec%ul200000000000000000000000000000000000
ZZ Varian%a de lec%ie
ZZ Dura%a00000000000000000000000000000000000
ZZ Me%ode si #i4loace de na%a#$n%0000000000000000000000000000000000
ZZ O,iec%i de re.erin%a000000000000000000000000000000000000000000000000000000
ZZ O,iec%ie speci.ice 1opera%ionale200000000000000000000000000000000
8=
Fiecarei par%i i corespund anu#i%i indica%ori si un #od speci.ic de asociere a in.or#a%iei cu aces%i
indica%ori
P!actica!ea activitatii didactice
%%& Constructia scenariului didactic
Cons%ruc%ia proiec%ului es%e n concordan%a cu eeni#en%ele ins%ruirii
;0 se s%a,ilesc n%$i o,iec%iele opera%ionale 1care sun% corela%e- eiden% cu con%inu%ul lec%iei2
80 se s%a,ilesc s%ra%e/iile n .unc%ie de con%inu% si de o,iec%ie0 Sun% s%a,ili%e sarcinile de na%are 1ce
%re,uie sa .aca eleul pen%ru a doedi ca si(a nsusi% ocunos%in%a2 si #e%odele- #i4loacele de na%are-
#a%erialele didac%ice cu a4u%orul carora eleul a re&ola sarcina de na%are
D0 se s%a,ilesc n%re,arile de ealuare a nielului de reali&are a o,iec%ielor propuse
7$(@$%( L
$ot scenariul didactic depinde de stabilirea obiectivelor& ?n functie de ele se realizeaza apoi
proiectul si se poate evalua eficienta activitatii didactice& ;a sfrsitul proiectului, n functie de
timpul alocat lectiei, pot fi facute mentiuni exprese cu privire la stabilirea obiectivelor&
?*6 P!oiect didactic . model
1. &lemente de identificare /date generale'
Z Cadru didac%icMMM000000000000000000000000000000000000000000
Z Da%a MMM000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
Z Uni%a%ea scolara MMMMM0000000000000000000000000000000
Z Clasa MMMM0000000000000000000000000000000000000000000000000000
Z Disciplina de na%a#$n% 1o,0 de s%udiu2MMM00
Z Te#a lec%iei 1capi%olul2 MMMMM0000000000000000000
Z Su,iec%ul lec%iei MMMMMMM00000000000000000000000
Z Tipul lec%iei MMMMMMMMM000000000000000000000
P!actica!ea activitatii didactice
Z Varian%a de lec%ie 1se %rece- op%ional2 MMMM00
Z Dura%a lec%iei 1n #inu%e2 MMMM00000000000000000000
Z Me%ode didac%ice si procedee .olosi%e MMM00000
Z Ma%eriale didac%ice 1car%e- plansa- sc:e#a-2M0000
Z Mi4loace %e:nice 1re%roproiec%or- calcula%or- ideo
e%c02 MM00000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
Z O,iec%iul de re.erin%a 1sarcina did0 do#inan%a2
DE
MM0000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000000
Z O,iec%ie opera%ionale'
O;
O8
000
On
"onstructia /scenariul activitatii didactice'
4. Captarea atentiei +minute.
Ce face profesorulH Ce face elevulH
B. (nuntarea obiectivelor operationale +MG minute.
Ce face profesorulH Ce face elevulH
". Reac%uali&area cunos%in%elor an%erioare +-minute. +pt&a asigura continuarea cunoasterii si pentru
a evalua pe elevi.
Ce face profesorulH Ce face elevulH
D* $ransmiterea +prezentarea. noului continut informational 1or/ani&area eleilor pen%ru na%area [
s%a,ilirea sarcinilor de na%are [ diri4area na%arii+ %oa%e se .ac conco#i%en%2 < 1#inu%e2
Ce face profesorulH Ce face elevulH
P!actica!ea activitatii didactice
E* 7sigurarea retentiei si obtinerea feed-bac)ului 1pen%ru a eri.ica daca na%area s(a produs si la ce
niel de per.or#an%a0 Se po% pune si no%e2 < 1#inu%e2
Ce face profesorulH Ce face elevulH
+* (valuarea formativa 1se #en%ionea&a #e%oda si ins%ru#en%ul sau pro,a prin care se reali&ea&a
ealuarea20
Ce face profesorulH Ce face elevulH
G* 7sigurarea transferului 1%e#a pen%ru acasa [ ,i,lio/ra.ie de conspec%a% < daca e ca&ul2 O
1#inu%e20
Ce face profesorulH Ce face elevulH
C'!) ?
E:ALUA;EA ;E>ULTATELO; SCOLA;E
Func%ii si .or#e de ealuare
5otto: BOa#enii as%eap%a %rei
lucruri de la %ine' sa a.le cea nou-
D;
cea e#o%ionan% si ca%ea de%alii care
sa(i a#u&e0C +4audet.
Ealuarea procesuluide ina%a#an% repre&in%a o ac%iune #ana/eriala proprie sis%e#elor
socio( u#ane- ca si%e#e desc:ise- care solici%a rapor%area re&ul%a%elor o,%inu%e in%r(o anu#e
ac%ii%a%e- la un ansa#,lu de cri%erii de per.or#an%a speci.ice0
%& 9adu 1;=H;- pp0 ;>( ;H2 de.inea ealuarea ca .iind' Bprocesul #eni% sa #asoare si sa
aprecie&e aloarea re&ul%a%elor sis%e#ului de educa%ie sau a unei par%i co#ponen%e a aces%uia-
e.icaci%a%ea resurselor- a condi%iilor si a opera%iilor .olosi%ein des.asurarea ac%ii%a%ii- prin co#pararea
re&ul%a%elor cu o,iec%iele propuse- in ederea luarii deci&iilor priind a#eliorarea in e%apele
ur#a%oare0C
Concep%ul peda/o/ic de ealuare re.lec%a o reali%a%e co#ple3a de na%ura socio( psi:olo/ica0
Ealuarea din punc% de edere sociologic apreciea&a ac%ii%a%ea ac%orilor i#plica%i in educa%ie- la
nielul /rupului de elei 1ealuarea nor#a%ia- s%a,ilind iera:i&area eleilor la nielul /rupului2- a
pro/ra#elor- #anualelor si ins%i%u%iilor educa%ionale0 Su, aspec% psiologic- or,i# de o ealuarea
cali%a%ia- .or#a%ia- care pune accen% pe carac%eris%icile personale ale eleului ce %re,uie re#edia%e
pen%ru a%in/erea pla.onului de per.or#an%a s%a,ili% an%erior0
An %i#p ce pro.esorul are neoie sa cunoasca #asura in care a reali&a% o,iec%iele propuse-
eleul are neoie de o alidare a pasilor in%reprinsi pen%ru a s%i daca poa%e #er/e #ai depar%e in
procesul ins%ruirii0 5sadar- ealuarea- nu es%e o ac%ii%a%e supraadau/a%a procesului de predare(
ina%are- ci o par%e in%e/ran%a a procesului de ina%a#an%0
Veri.icarea si aprecierea cunos%in%elor do,andi%e de elei in scoala de%in o pondere
inse#na%a 1pana la 9ER2 in #unca pro.esorului la clasa0
Ver,ul a evalua %ri#i%e la nu#eroase al%e er,e cu o se#ni.ica"ie ase#!n!%oare' a aprecia,
a considera, a constata, a estima, a examina, a cntri, a 6udeca, a msura, a nota, a observa, a
valida +sau invalida., a valoriza +sau devaloriza., a expertiza etc&
(ste acelasi lucru evaluarea in invatamant cu evaluarea rezultatelor scolare, cu verificarea
elevilor prin diverse modalitati si la diverse intervaleH
Un raspuns co#ple% la aceas%a in%re,are %re,uie sa eiden%ie&e .ap%ul ca ealuarea es%e #ai
#ul% deca% o opera%ie sau o %e:nica- es%e o ac%iune complexa, un ansamblu de operatii mintale si
actionale, intelectuale, atitudini, stari afective despre care se spune ca precizeaza:
- continuturile si obiectivele ce trebuie evaluate
- in ce scop si din ce perspectiva se evalueaza
- cand se evalueaza +la inceput, pe parcurs, la final ca bilant.
- cum se evalueaza +cu ce instrumente, probe etc.
- in ce fel se prelucreaza datele si cum se valorifica informatiile
- pe baza caror criterii se evalueaza 1Radu- A0 T0- 8EE92
Dupa A0T Radu 18EE92 sun% cel pu%in 6 co#ponen%e #ari ale sis%e#ului scolar care
se supun ealuarii'
\ #istemul scolar 1s%ruc%ura- in.ras%ruc%ura scolara- ele#en%ele de in%rare 1condi%ii si resurse2-
or/ani&are- .lu3uri scolare- #ana/e#en%- condi%ii er/ono#ice e%c2
\ Curriculumul scolar 1planuri- pro/ra#e- #anuale- /:iduri- al%e au3iliare didac%ice
e%c2
D8
\ 'ersonalul didactic 1.or#area ini%iala si con%inua- co#pe%en%e- pres%a%ii didac%ice- e%:os
peda/o/ic2
\ 'rocesele de instruire 1.or#e si #oduri- aspec%ele #e%odolo/ice < s%ra%e/ii- #e%ode-
#i4loace < %ipuri de rela%ii educa%ionale- ac%iunile ealua%ie e%c2
\ 9ezultate scolare +cunos%in%e acu#ula%e- a,ili%a%i- capaci%a%i si co#pe%en%e .or#a%e-
in%erese- #o%ia%ie- capaci%a%i si o,isnuin%e de au%o.or#are- in%e/rarea sociala si personala a %inerilor0
7oiuni cone(e evaluarii- des u%ili&a%e in peda/o/ie'
docimologia ( s%udiul sis%e#a%ic al e3a#enelor- al sis%e#elor *i #odurilor de no%are+ a
aparu% in Fran"a si s(a cons%i%ui% n secolul @@ in unele %ari ca o eri%a,il! disciplin!
*%iin"i.ic!
eficiena si eficacitatea nvmntului < capaci%a%ea sis%e#ului de a produce re&ul%a%ele
preconi&a%e- concre%i&a%e n re&ula%e scolare e.ec%ie- in co#por%a#en%ele *i in a%i%udinile
a,solen"ilor 1rapor%a%e la resurse < e.icien%a < sau o,iec%ie < e.icaci%a%ea2
progresul scolar < nielul de pre/!%ire %eore%ic! *i ac"ional! al eleilor- n rapor% cu
con"inu%urile curriculare < raportul dintre rezultatele obtinute si rezultatele anterioare
examinarea 1eri.icarea curen%a la lec%ii- prin e3a#ene *i)sau concursuri2
notarea 1ealuarea e3pri#a%a in no%e sau acordare de cali.ica%ie20
1ote definitorii ale evaluarii (') in invatamant
o E es%e #ai #ul% proces si #ai pu"in un produs
o E es%e o ac%iune de cunoastere 1speci.ica2 a unor .eno#ene su, rapor%ul insusirilor
aces%ora- a s%arii si .unc%ionali%a%ii unui sis%e#- a re&ul%a%elor unei ac%ii%a%i+ e3is%a
ase#anari si deose,iri in%re ealuare si cunoas%erea s%iin%i.ica < ac%ul ealuarii are ca
functie dominanta ameliorarea starii fenomenelor evaluate, .iind reali&a% in perspec%ia
luarii unor decizii8 cunoas%erea reali&a%a in con%e3% de ealuare are la ,a&a o-iective
le"ate de intentia de a infl'enta )it'atia, activitatea )'p')a eval'a!ii, de a le !e"la*
o Le/a% de .unc%ia de a#eliorare- ealuarea presupune un proces de colectare a datelor
necesare fundamentarii deciziilor ce urmeaza a fi adoptate8 es%e necesara conco!danta
int!e nat'!a eval'a!ii )i tip'l de deci#ie ca!e )e va l'a&
o Un al% proces care co#pune ealuarea in educa%ie es%e gestiunea informatiei obtinute 2
p!el'c!a!ea )i inte!p!eta!ea datelo! o-tin'te0
o Ealuarea co#por%a si aprecierea situatiilor evaluate, prin rapor%area la dierse cri%erii
1)ociale, c'lt'!ale, de pe!fo!manta, de fe#a-ilitate e%c20
o 5c%iunile ealua%ie .ac necesare deme!)'!i )i atit'dini metodolo"ice conc!ete, p!in
etape )i componente -ine definite*
o Ealuarea poa%e produce 'n efect anticipativ . f'nctie p!edictiva < rei&uirea unui
proces sau poa%e aea implicatii retroactive < corec%area unor erori- co#ple%area unor
lacune0
(valuarea nu se rezuma la examinarea si notarea elevilor- ea se re.er! la %o"i ac%orii
procesului educa"ional *i la o #ul%i%udine de co#ponen%e- la ins%i%u%ii scolare si la in%re/ul sis%e# de
ina%a#an%0
+'nctiile eval'a!ii, c' !efe!i!e la !e#'ltate )cola!e ale elevilo!
de constatare, apreciere a pro/resului predarii(ina%arii- a re&ul%a%elor aces%uia
de diagnosticare a cau&elor care au dus la een%uale re&ul%a%e su, a*%ep%!ri
DD
de predictie ( pro/nos%ic si orien%are a necesi%!"ilor ii%oare ale eleilor sau ins%i%u"iilor
*colare- o.erind su/es%ii u%ile care sa conduca la i#,una%a%irea ac%ii%a%ii
de decizie - asupra orien%arii si in%e/r!rii unui ele n%r(o anu#i%! .or#! ori niel de
pre/!%ire *colar!
formativ-educativ +pedagogic. O #o%iarea- s%i#ularea 1eleilor dar si a cadrelor
didac%ice2- con*%ien%i&area posi,ili%!"ilor 1n orien%area spre o carier!2 *i aducerea
pro,le#elor n a%en"ia pro.esorului+ de&ol%area unor deprinderi de ina%are0
sociala, de informare a familiei i comunitatii, priind s%adiul *i eolu"ia pre/!%irii
*colare0
9eglatoare a co#por%a#en%ului eleului- de%er#inandu(l sa cau%e s%ra%e/ii- #e%ode-
solu%ii po%rii%e propriei persoane pen%ru o ina%are e.icien%a 1s%a,ilirea propriului s%il de
ina%are20
Pri#irea unui .eed(,ac?- il a4u%a pe ele sa isi op%i#i&e&e %e#poul #uncii in%elec%uale- sa isi
consolide&e) #odi.ice procedeele sau #e%odele de ac%ii%a%e- a4u%andu(l in .or#area i#a/inii de
sine0 Pen%ru pro.esor- .eed(,ac?(ul pri#i% prin ealuarea eleilor- es%e un indica%or al e.icaci%a%ii
s%ra%e/iilor peda/o/ice .olosi%e- a co#unicarii cu eleii- e.icien%ei do&arii #a%erialului0
Reali&area aces%or .unc%ii poa%e aea loc doar in condi%iile respec%arii ur#a%oarelor e3i/en%e'
( ealuarea con%inu%ului- a #e%odelor- a o,iec%ielor- a si%ua%iei de ina%are- a ealuarii+
( luarea in calcul si a unor .ac%ori personali ai eleului' ac:i&i%iile di.eri%e- condui%a- %o%
ceea ce de%er#ina personali%a%ea 1%e#pera#en%- carac%er- in%eli/en%a- ap%i%udini2- a%i%udini-
/radul de incorporare a unor alori+
( diersi.icarea %e:nicilor de ealuare si o ca% #ai ,una adecare a lor la si%ua%iile
didac%ice concre%e 1%es%ul doci#olo/ic- lucrarile de sin%e&a- proiec%ele- %es%ele eseu20
( necesi%a%ea in%aririi si sanc%ionarii ca% #ai opera%ie a re&ul%a%elor ealuarii+ o.erirea ca%
#ai pro#p%a a solu%iilor de re#ediere+
( cen%rarea ealuarii asupra re&ul%a%elor po&i%ie si nesanc%ionarea in per#anen%a a celor
ne/a%ie+
( %rans.or#area eleului in%r(un par%ener au%en%ic al pro.esorului in ealuare- a%uoealuare-
in%erealuare si ealuare con%rola%a0
Tip'!ile de eval'a!e1 An .unc%ie de #o#en%ul in%e/rarii ealuarii in des.asurarea procesului
didac%ic- specialis%ii au deli#i%a% %rei .or#e de ealuare'
;0 ealuarea initiala /p!edictiva0
80 ealuarea contin'a /fo!mativa0
D0 ealuarea finala /)'mativa0
Eval'a!ea initiala /p!edictiva0
Se e.ec%uea&a la incepu%ul unui pro/ra# de ins%ruire- per#i%and pre&icerea sanselor de succes
ale unui pro/ra#0 Pro.esorul poa%e a.la punc%ele sla,e si punc%ele .or%e ale eleilor in scopul
op%i#i&arii procesului didac%ic0 Cunoas%erea capaci%a%ii de ina%are a eleilor- a nielului de pre/a%ire
de la care se pornes%e si a /radului de s%apanire a cunos%in%elor- cons%i%ue o solu%ie :o%ara%oare pen%ru
reusi%a ac%ii%a%ii didac%ice0 Da%ele o,%inu%e as%.el- o.era pro.esorului posi,ili%a%ea sa /aseasca #odul
cel #ai adeca% de predare a noului con%inu% didac%ic dar si de a /andi #odali%a%i noi de ins%ruire
di.eren%ia%a0 5ceas%a ealuare isi does%e e.icien%a in #odelul ins%ruc%ional in%i%ula% Lina%area
e.icien%a in clasaC- propus si e3peri#en%a% de A0 Tin/a si A0 Ne/re% in do#eniul ins%ruirii di.eren%ia%e'
( in cadrul pro/ra#elor co#pensa%orii 1lucrul supli#en%ar cu eleul pen%ru a(l a4u%a sa
co#pense&e lacunele do,andi%e2+
( in %i#pul ina%arii diri4a%e in clasa+
D9
( in cadrul s%udiului indiidual0
Eval'a!ea contin'a /fo!mativa0
Se aplica pe %o% parcursul educa%i 0 Scopul es%e sa o.ere pro.esorului si eleului un .eed(,ac?
despre /radul de s%apanire a #a%eriei si despre di.icul%a%ile in%a#pina%e - sau unde se si%uea&a
re&ul%a%ele par%iale .a%a de re&ul%a%ele .inale as%ep%a%e0 5ces%e re&ul%a% poa%e duce la reluarea
e3plica%iilor- la #odi.icarea unor ele#en%e ale de#ersului didac%ic sau la or/ani&area unui pro/ra#
de recuperare0 Func%iile pe care le indeplines%e ealuarea con%inua sun% cele de dia/nos%icare si
a#eliorare a procesului ins%ruc%i( educa%i0 Ealuarea con%inua se cons%i%ue as%.el in%r(un #i4loc de
preenire a si%ua%iilor de sesc scolar0 A0 Radu s%a,iles%e doua %rasa%uri .oar%e i#por%an%e ale ealuarii
con%inue0 Si anu#e' a0 un ri%# .oar%e aler% de ealuare- .recen%a .oar%e #are a ces%eia in%r(o
perioada sca&u%a si -0 #icsorarea perioadei de %i#p din%re ealuare si a#elioarare- de%er#inand o
sc:i#,are conco#i%en% cu ealuarea0
Se reali&ea&a prin eri.icari sis%e#a%ice si aprecierea re&ul%a%elor se .ace prin co#pararea lor
cu o,iec%iele opera%ionale s%a,ili%e si prin inre/is%rarea pro/reselor reali&a%e de elei0 Drep% pen%ru
care spune# ca es%e o ealuare de pro/res0 Nu clasi.ica pur si si#plu eleii ci s%a,iles%e di.eren%a
din%re propria per.or#a%na si o,iec%iele s%a,ili%e- pen%ru ini%ierea unor pro/ra#e de recuperare0
Cunoas%erea i#edia%a a re&ul%a%elor de ca%re elei a4u%a la cres%erea /radului de #o%ia%ie pen%ru
s%udiul #a%eriei respec%ie0 Se s%ie ca ac%ul ealuarii produce o s%are an3io/ena 1%ensiune- an3ie%a%e-
con.lic%e- co#pe%i%ii%a%e si accen%uarea #o%ia%iei e3%rinseci20 5sa ca- ealuarea .or#a%ia prin
#asurarea pro/resului .iecarui ele- a depis%arii di.icul%a%ii .iecarui ele - a lacunelor lui in ina%are -
prin spri4inirea ina%arii di.eren%ia%e- crea&a din ealuare un #o#en% #ai pu%in s%resan%- a4u%andu(l pe
copil sa se cunoasca #ai ,ine sa(si au%oealue&e per.or#ane%ele si sa(si .i3e&e in #od realis%
per.or#ane%ele0 Toa%e da%ele priind ealuarea sis%e#a%ica a eleilor or .i inse#na%e in ca%aloa/e
personale ale pro.esorului si or .i .olosi%e pen%ru in.or#area a%a% a copilului ca% si a parin%ilor0 An
aces% .el se creea&a o #oni%ori&are per#anen%a a e.or%ului depus de ele0 Ve&i ealuarea .or#a%ia in
.or#a de LTC0
Eval'a!ea finala /)'mativa0
Es%e cea care in%erine la s.arsi%ul unei e%ape de ins%ruire 1se#es%ru- an scolar- ciclu de
scoali&are2- ur#arind sa .urnin&e&e in.or#a%ii relean%e despre nielul pre/a%irii eleilor 1rapor%a% la
cerin%ele pro/ra#ei anali%ice20 Poa%e lua in considerare si re&ul%a%ele o,%inu%e pe parcursul perioadei
de in%ruire 1din ealuarea .or#a%ia20 5s%.el- se a4un/e la o ealuare #ai o,iec%ia prin corec%area
erorilor de apreciere opera%e pe parcurs0 Ealuarea do,andes%e as%.el un carac%er su#a%i0 An%erenind
dupa perioade #ai lun/i- aces% %ip de ealuare nu #ai o.era a#eliorarea in %i#p u%il a re&ul%a%elor
scolare ale eleului si de aceea e3erci%a in principal .unc%ia de cons%a%are a re&ul%a%elor si de
clasi.icare a eleilor0 1Ve&i ealuarea nor#a%ia- dis%ru,u%ia re&ul%a%elor dupa Cur,a lui Jauss20 An
con%e3%ul ac%ual al s%ruc%urii anului scolar de doua se#es%re- ealuarii su#a%ie ii es%e consacra%a o
perioada co#pac%a de %rei sap%a#ani la s.arsi%ul .iecarui se#es%ru0 O,iec%iele ac%ii%a%ilor
des.asura%e in aceas%a perioada- or .i'
a0 eri.icarea reali&arii principalelor o,iec%ie curriculare
,0 recapi%ularea- sis%e#a%i&area si consolidarea #a%eriei parcurse
c0 a#eliorarea re&ul%a%elor ina%arii
d0 s%a,ilirea unui pro/ra# supli#en%ar de ins%ruire pen%ru eleii cu re&ul%a%e .oar%e ,une si a
unui pro/ra# de recuperare pen%ru eleii cu re&ul%a%e sla,e 1 in %i#pul acan%elor sau
c:iar in perioada scolii2
5sa ca- daca ar .i aplica%a doar ealuarea su#a%ia- nu ar #ai .i %i#p pen%ru o recuperare
u%ila sau pen%ru un lucru supli#en%ar0 Deci- e.icien%a ealuarii su#a%ie in aces% scop ar .i in%ar&ia%a
sau anula%a0
D6
Tre,uie sa ad#i%e# .ap%ul ca reali&area .unc%iilor esen%iale ale ealuarii in ac%ul didac%ic
presupune .olosirea a%a% a .or#elor de ealuare ini%iala- ca% si a celor opera%e pe parcursul ori la
s.arsi%ul procesului didac%ic- o.erind da%e necesare pen%ru i#,una%a%irea sis%e#a%ica a aces%uia0
7bordare comparativa
( sumativa

( formativa
( eri.icari par%iale- inc:eia%e cu un ,ilan% al
re&ul%a%elor
( eri.icari prin sonda4 1la elei- la #a%eria
de s%udiu2
( se ealuea&a re&ul%a%ele- cu e.ec%e reduse
asupra procesului
( se reali&ea&a #ai #ul% can%i%a%i
( eri.icari sis%e#a%ice- pe secen%e #ici- pe
%o% parcursul ins%ruirii
( eri.icari la %oa%a #a%eria- la %o%i eleii
( se ealuea&a pe parcursul procesului-
in%erenind direc% la de.asurarea
procesului
( se e3erci%a #ai ales cali%a%i- cu
.unc%ie de predic%ie si au%ore/lare
Comparatia formativ - sumativ dupa 5eNer 18EEE2
'arametri (valuarea formativa (valuarea sumativa
Func%ii Al a4u%a pe ele sa ine%e Veri.ica ce a ina%a% eleul
De.ini%ii %eore%ice Es%e in%erna- #ul%ire.eren%iala-
es%e dina#ica- presupune
co#unicare
Es%e e3%erna- unire.eren%iala-
es%e s%a%ica- se reali&ea&a #ai
#ul% in.or#are
Deci&ii Ec:ili,rea&a si reec:ili,rea&a Selec%ionea&a
5c%ori Eleii Pro.esori si elei
Ans%ru#en%e Toa%e ins%ru#en%ele
descoperi%e de %eoriile ina%arii
si care per#i% s%i#ularea-
susci%area- de&ol%area
proceselor co/ni%ie
( Sun% .oar%e i#por%an%e
probele criteriale < rapor%area
re&ul%a%elor la o,iec%iele
s%a,ili%eM
a. relative' no%e-
cali.ica%ie000daca
nor#a es%e #edia de
dis%ri,u%ie a
per.or#an%elor
b. binare < da)nu+
;)E 1insusi%)neinsusi%2
c. o performanta
asteptata
1HER- ;EER e%c2
O,iec%e Procesele sau #i4loacele
co/ni%ie ce per#i% reali&area
de produse o,sera,ile
Produsele < re&ul%a%ele unor
co#pe%en%e neo,sera,ile
direc%0
1mportanta evaluarii es%e clar su,linia%a de le/isla%ia in i/oare0 Le/ea Ana%a#an%ului are
un capi%ol special- in care se preci&ea&a in esen%a ca Nealuarea ina%a#an%ului- ca sis%e# si proces se
asi/ura Mprin ins%i%u%ii si or/anis#e speciali&a%eN0
An cadrul MECT .unc"ionea&! un serviciu naional de examinare si evaluare& 5ces% sericiu
are preocupari a%a% in direc%ia spri4inirii prac%icii de ealuare- prin ins%ru#en%e- pro,e- /:iduri ca% si
in de&ol%ari %eore%ice #eni%e sa edi.ice un sis%e# na%ional de ealuare in ina%a#an%0
An lu#e .unc%ionea&a din anii] GE AE5 < %nternational 7ssociation for (ducational
7cievement- care reali&ea&a s%udii si anc:e%e co#para%ie in %arile #e#,re0
DG
=@(#C" edi%ea&a anual un 9aport mondial asupra educatiei, prin care se incearca %rep%a% si
in%roducerea unor indica%ori care sa per#i%a co#para%ii0 5s%.el din ;==D s(a in%rodus ala%uri de
indica%ori si#pli 1procen%ul de scolari&are- procen%ul de incadrare- procen%ul de inscriere in
ina%a#an%ul superior e%c2 si indica%orul eficacitate interna& 5ces%a se calculea&a pornindu(se de la
procen%a4ul de elei inscrisi in ciclul pri#ar in%r(un anu#i% an 1de pilda ;=H=2- care au %recu% .ara
repe%en%ie in al doilea si in ul%i#ul an de scoala pri#ara0 Pro,le#a%ica ealuarii es%e a,orda%a de
UNESCO si prin ins%i%u%ele sale speciali&a%e'
( Siroul An%erna%ional al Educa%iei 1SAE2- de la Jenea
( Ans%i%u%ul UNESCO pen%ru Educa%ie 1AUE2- de la Ia#,ur/
( Ans%i%u%ul An%erna%ional de Plani.icare a Educa%iei 1AAPE2- de la Paris0
An cadrul =( .unc%ionea&a un Comitet al (ducatiei, su,ordona% Consiliului de #inis%ri
europeni ai educa%iei0 An.luen%a e3erci%a%a de aces% co#i%e% es%e #ai de/ra,a poli%ica deca%
#e%odolo/ica 1cu# es%e in ca&ul UNESCO si al or/anis#elor sale2 < Vo/ler- 8EEE0
Eval'a!ea in)tit'tionala )i individ'ala
&valuarea sistemului educational 1Vo/ler- 8EEE2
O,iec%iul ealuarii es%e ansa#,lul sis%e#ului educa%i- luandu(se in considerare ac%iunea
/lo,ala a %u%uror s%ruc%urilor- or/ani&a%iilor si persoanelor raspandi%e pe in%re/ %eri%oriul na%ional0
$rebuie clarificat:
- Jradul de sa%is.ac%ie al eleilor- al parin%ilor- al opiniei pu,lice in /eneral
( Cos%urile sis%e#ului educa%i- cu doi indica%ori'
( par%ea aloca%a ,u/e%ului educa%iei na%ionale din ,u/e%ul de s%a%
( par%ea c:el%uielilor pen%ru educa%ie din cadrul prodului in%ern ,ru%
( 5c%ii%a%ea sis%e#ului 1di.eri%i indica%ori le/a%i de scolari&are- in procen%e sau dura%e de
s%udii2
( Re&ul%a%ele < concre%i&a%e in nu#ar de diplo#e pe nieluri de s%udii- per.or#an%ele scolare
ale eleilor e%c2
( E.icaci%a%ea < rapor%area in%re ei a indica%orilor de #ai sus si a al%ora
(E/ali%a%ea sanselor < indica%ori de dispari%a%e < pen%ru a o,sera di#inuarea sau accen%uarea
posi,ili%a%ii de acces si par%icipare scolara0
&valuarea unei institutii scolare
Es%e un proces care %ine a%a% de ealuarea in%erna a #ana/erului 1direc%orului scolii2 ca% si de
cea e3%erna ( a inspec%ora%ului scolar sau #inis%erului de resor%0
Aogler+ -,,,. se re.era la o serie de indicatori ai starii scolii 1DE2- pe 6 %rep%e de ina%a#an%'
/eneral- ele#en%ar- secundar- superior si .or#area con%inua&
5celasi au%or acorda un loc i#por%an% #e%odei panelurilor de elevi +prin anceta individuala
si cestionare., prin care poa%e .i ur#ari% %raseul real in sis%e# al unui nu#ar ca% #ai #are de elei si
apoi con.run%a% cu parcursul dori% de poli%icile educa%ionale0
Tipuri de indica%ori
- de cos%uri 1c:el%uielile pen%ru ina%a#an%2
- de ac%ii%a%e 1de pilda procen%ul de scolari&are pe o anu#i%a %reap%a scolara2
- de re&ul%a% 1concepu%i in .unc%ie de o,ic%iele sis%e#ului scolar20
&valuarea individuala se re.era in esen%a la doi ac%ori si la doua perspec%ie
principale' profesorii si elevii&
'rofesorii po% .i ealua%i la 1prin2 examene +la intrarea in sistem, la sustinerea gradelor
didactice, la finalizarea unor cursuri de formare continua. sau prin inspectii +curente, de specialitate
etc.' ale direc%orului scolii- inspec%ora%ului scolar sau #inis%erul de pro.il0
D>
(valuarea individuala a eleilor se reali&ea&a in principal prin evaluarea rezultatelor scolare
1se a de%alia ul%erior2&
O,iec%ii%a%ea pro.esorului in ealuare- es%e o condi%ie esen%iala in acordarea unui .eed(
,ac? ca% #ai relean%- insa .ac%orul su,iec%i es%e in%o%deauna pre&en% in%r(o in%ensi%a%e #ai #are sau
#ai #ica 1apud Lands:eere20 5s%.el- pu%e# or,i despre .ac%ori per%ur,a%ori in ealuare'
&fectul 8halo8 - supraaprecierea sau su,aprecierea re&ul%a%elor unui ele su, in.luen%a
i#presiei /enerale pe care si(a .acu%(o in %i#p pro.esorul despre eleul respec%i+ riscurile
1erorile2 <
8&fectul +land8 - %endin%a de a aprecia cu indul/en%a persoanele cunoscu%e .a%a de cele
necunoscu%e+
JE!oa!ea de "ene!o#itate - e3i/en%a sca&u%a- no%e .oar%e #ari in rapor% cu nielul de
pre/a%ire al eleului+
8&fectul 20gmalion8 sau 8oedipian8 % #odi.icarea co#por%a#en%ului eleilor in rapor% de
i#a/inea pro.esorului- cu priire la capaci%a%ea sau incapaci%a%ea unui ele de a .ace .a%a
cerin%elor scolare+ concep% asemanator - Oneputinta invatataO8
8&fectul de contaminare8 in.luen%area no%arii la o disciplina de ca%re no%ele de la al%e
discipline+
8&fectul de contrast sau de ordine8 - de supraealuare a unui ele dupa un ele care a
raspuns #ai sla, sau de su,ealuare a unuia care raspunde dupa un ele ce a s%iu% #ai
,ine+
8&roarea de tendinta centrala8 - ei%area no%elor .oar%e #ari sau .oar%e #ici+
8&roarea logica8 - su,s%i%uirea aprecierii ,a&a%e pe o,iec%ie si con%inu%uri peda/o/ice cu
cri%erii secundare 1.or#a- aspec%e secundare sau cola%erale2+
8&cuatia personala a e(aminatorului - eroarea individuala constanta - e3i/en%a sau
indul/en%a .iecarui cadru didac%ic
C'!) A
FORME SA STR5TEJAA DE EV5LU5RE
Carac%eris%ici- 5an%a4e si Li#i%e
Mo%%o' BNu %e lasa la nielul #ul%i#ii^
Ridic(o la nielul la care rei sa o #en%ii0C
+Perreot.
Cum se realizeaza evaluareaH
O ,una ealuare es%e o opera%ie di.icila si- din aces% #o%i- nu#eroase s%udii au .os%
consacra%e e%apelor ac%ului ealua%i- cri%eriilor in .unc%ie de care se .ace ealuarea- .ideli%a%ii
DH
si o,iec%ii%a%ii aces%eia0 R0 _0 T`ler aprecia&a ca procesul ealuarii- indi.eren% de .or#a pe
care o i#,raca- parcur/e #ai #ul%e e%ape +conf&@icola, in 4orina #alavastru, 1QQQ, p& 1/K.:
;0 de.inirea si cunoas%erea preala,ila a o,iec%ielor procesului de ina%a#an%+
80 crearea si%ua%iilor de ina%are pen%ru a per#i%e eleilor sa reali&e&e co#por%a#en%ul
dori% de aces%e o,iec%ie+
D0 des.asurarea procesului de inre/is%rare si #asurare+
90 ealuarea si anali&a da%elor culese+
60 conclu&ii si aprecieri dia/nos%ice pe ,a&a da%elor o,%inu%e0
Ealuarea per.or#an%ei eleului se .ace prin doua opera%ii dis%inc%e' masurarea si
aprecierea0 Masurarea cons%a in aplicarea unor %e:nici sau a unor pro,e pen%ru a cunoas%e
e.ce%ele ac%ului educa%ional- pen%ru de%er#inarea carac%eris%icilor de%inu%e de ele la un
anu#i% #o#en% da%0 Procedeele de #asurare .urni&ea&a da%e can%i%a%ie si cali%a%ie asupra
per.or#an%elor eleilor in ur#a parcur/erii unui con%inu% de ina%are0
5precierea es%e procesul de .or#ulare a unei 4udeca%i de aloare asupra re&ul%a%elor
#asurarii0 5precierea re&ul%a%elor scolare se .ace prin no%e sau cali.ica%ie0 An reali&area
ac%ului de ealuare- #asurarea si aprecierea se pre&in%a ca doua procese co#ponen%e- pe care
orice pro.esor %re,uie sa le ar#oni&e&e0
S(au con%ura% %rei cri%erii de rapor%are a aprecierii ealuarii scolare'
( in .unc%ie de cerin%ele pro/ra#ei- a o,iec%ielor ur#ari%e+
( rapor%are la re&ul%a%ele 1per.or#an%a2 /rupului- la nielul a%ins de popula%ia scolara
ealua%a+
( rapor%are la posi,ili%a%ile .iecarui ele- luand in considerare pro/resul inre/is%ra% de
aces%a in rapor% cu nielul e3is%en% la incepu%ul pro/ra#ului0
An #od o,isnui%- nici unul din%re aces%e cri%erii nu es%e aplica% in e3clusii%a%e - .iecare
din%re ele .iind i#,ina% si co#ple%a% de celelal%e0 Ealuarea prin rapor%area la o,iec%ie cons%a
in co#pararea per.or#an%ei cu un s%andard de&ira,il si in s%a,ilirea .ap%ului ca eleul a a%ins
sau nu s%andardul0 5ceas%a ealuare es%e #ai o,iec%ia si are un carac%er .or#a%i -
eiden%iind lacunele eleului si ce aspec%e %re,uie sa a#eliore&e pen%ru a pro/resa- iar
pro.esorul a.la aspec%ele predarii pe care %re,uie sa le #odi.ice0
Su,iec%iis#ul persoanei i#plica%e in ealuare es%e o pro,le#a ce se incearca a .i
con%rola%a prin .i3area unor s%andarde ce %re,uie respec%a%e in in%oc#irea #e%odelor de
ealuare0 A0 Radu ne pre&in%a ca%ea e3e#ple de erori aparu%e in ealuare'
=n lot de -, de examinari orale inregistrate , au fost ascultate si evaluate de 13
profesori de liceu& 5edia notelor atribuite prezinta fluctuatii intre evaluarile profesorilor ce
se intind pe pla6a a R puncte& +apud 5& 9euclin.
4oi profesori examineaza la istorie si geografie, acordul lor apare la /,S din elevi,iar
ceilalti G,S sunt admisi de unul dintre cei doi profesori si respinsi de celalalt& +T& 'ieron.
L'c!'!ile )ta' la fel )i cand e vo!-a de acelea)i pe!)oane ca!e )'nt !'"ate )a
eval'e#e acelea)i l'c!a!i la inte!vale dife!ite de timp*
1K profesori de istorie sunt rugati sa noteze a doua oara 1R lucrari notate de ei cu un
an in urma: in KKS din cazuri, notele au fost altele fata de prima notare+T& 'ieron.&
5s%.el- inre/is%ra# trei metode de reducere a gradului de su+iectivism'
A0 Baremul( es%e o /rila de ealuare si no%are uni%ara care desco#pune %e#a in su,%e#e
si preede un anu#i% punc%a40 Punc%a4ul se insu#ea&a in .inal si se ec:ialea&a in no%e scolare
o,isnui%e0
E3e#plu 1dupa V0 Joia2'
D=
Pen%ru a eri.ica /radul de s%apanire a unor %er#eni de %eorie li%erara- in clasa a @(a-
pro.esorul ale/e ca%ea no%iuni de ,a&a' B/en epic- /en liric- ro#an%is#- #e%a.ora- pas%el-
#edi%a%ie- #i%0C5supra aces%or no%iuni insis%a la cursuri- punand accen%ul pe dic%ionar si pe
#anual- apoi alca%uies%e pro,a de ealuare .or#a%a din 6 su,%e#e- .i3and ur#a%oarele
punc%a4e'
o 4efiniti / termeni literari&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&/ p
o 9ecunoasteti figurile de stil din versurile:
BSa%rane Ol%( cu ,u&a arsa) A%i saru%a# unda carun%aC0000000000000009 p
o 4ati exemple de epitete si comparatii intalnite in operele literare studiate+K
exemple.&&Kp
o %ndicati specii literare ce apartin genului epic si liric +cate G
ex&.&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&3p
o (numerati etapele mai importante in dezvoltarea literaturii romane si dati
exemple de scriitori care se includ in aceste
etape&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&Q p
-----
-----------
G
,p
Timp de l'c!' 47 de min'te
Un al% #od de u%ili&are a ,are#ului de lucru 1insa in%r(o #asura #ai #ica2- es%e
acela in lucrarile scrise- %ip eseu- unde e or,a de o %ra%are #ai personala a lucrarii0 Se poa%e
or,i as%.el de o apreciere /lo,ala a lucrarii0 (xemplu:
'entru satisfacerea sarcinilor de continut se atribuie pana la 1 puncte, adaugandu-
se pana la un punct pentru modul de sistematizare +plan clar, desfasurarea logica si
cursiva.&
9eferitor la insusirile de forma pentru stilul lucrarii se acorda pana la 1- 1,R
puncte, iar pentru aspectul de prezentarea grafica +materiala. se acorda pana la 1- - puncte&
#e rezerva 1 punct pentru elementul de originalitate, UsensibilitateV, pentru
impresia de perfectiune&
Ace)te no!me )e incad!ea#a in )i)tem'l de nota!e de la 2 la 2F*
An ca&ul eval'a!ii in ec9ipa de p!ofe)o!i- a pres%a%iei unor elei- se au in edere D
e%ape'
;0 o ealuare si no%are indiiduala a unui nu#ar de raspunsuri) lucrari+
80 discu%area in ec:ipa a unui ,are# de no%are- a unei /rile co#une aand in edere si
s%a,ilirea unor ele#en%e dis%inc%e s%a,ili%e ca per.or#an%a #a3i#a 1pen%ru ;E' se au in
edere' preci&ia re&olarii sarcinii- a ,o/a%iei e3pri#arii- a crea%ii%a%ii- a cunos%in%elor de
.ine%e- e%c2+
D0 ealuarea indiiduala aprecia%a pe ,a&a cri%eriului s%a,ili% in co#un si con.run%area
.inala a punc%a4elor acorda%e precu# si discu%area een%ualelor di.eren%e aparu%e in
no%are0

9E
AA0 9 4rmonizarea scarilor de notare: < la nielul unui colec%i didac%ic #ai nu#eros- se
poa%e .ace o anali&a si o reducere a dier/en%elor de no%are pe ,a&a unor indici s%a%is%ici0 5and ca
e3e#plu o e3perien%a de no%are #ul%ipla - or aparea %rei aspec%e ale dier/en%elor de no%are'
( .or#a cur,elor de dis%ri,u%ie a no%elor
( #odul de cen%rare 1&ona de #a3i#a densi%a%e2
( a#pli%u%idinea sau in%inderea scarii u%ili&a%e0
C
a
S
3
5
\
\
\
((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((((
; 8 D 9 6 G > H = ;E
No%ele de la 2 la 2F
C'!-a C ne ara%a indul/en%a cu care au .os% acorda%e no%ele
C'!-a H ara%a o ec:ili,rare a no%arii 1dis%ri,u%ie ec:ili,ra%a- si#e%rica2
C'!-a A ara%a o seeri%a%e a no%arii dar si prin .elul sau ,i#odal de dispersie 1are doua ar.uri2- ne ridica
se#nul in%re,arii cu priire la nielul clasei sau asupra e3i/en%ei ealuarii0
Prin%r(o as%.el de repre&en%are /ra.ica a .inali%a%ii ealuarii reali&a%e de #ai #u%li pro.esori- se
po% anali&a indica%orii as%.el inca% sa .ie ar#oni&a%i pana la suprapunere0
III* Testul docimologic < %es%ul de cunos%in%e0 Es%e .or#a% din%r(un /rupa4 de in%re,ari sau
%e#e- nu#i%i in li#,a4 %e:nic- itemi0 5copera un /rupa4 de su,iec%e din%r(o %e#a- un capi%ol sau
din pro/ra#a0 5si/ura condi%iile unei no%ari #ai o,iec%ie - independen%e de ealua%or0 Es%e o
%e:nica de eri.icare .ron%ala- .iind indica% unei ealuari periodice- su.icien% de concise- ,ine
or/ani&a% in %i#p- .urni&and o in.or#a%ie despre randa#en%ul in%re/ii clase0 Relea cunos%in%ele
.i3a%e la incepu% ca o,iec%ie si %es%a%e ca deprinderi sau in.or#a%ie de%inu%a0 Preede un ,are#
de no%are care da o no%a #ai o,iec%ia ealuarii0 Es%e or/ani&a% pe un spec%ru de sarcini
in%elec%uale ) prac%ice si preede un punc%a4 pe su,%e#e0 E3is%a teste initiale, teste de progres si
teste finale&
Metode de eval'a!e
;0 Cestionarea sau examinarea oral cons%! n reali&area unei conersa"ii prin care
pro.esorul eri.ica /radul de insusire a unor in.or#a%ii- priceperea de a in%erpre%a- s%apanirea si
.olosirea opera%ia a cunos%in%elor0 E.icien%a #e%odelor depinde de #odul de .or#ulare a
9;
in%re,arilor si de scopul cen%ral al ealu!rii' si#pla reproducere a in.or#a"iilor sau capaci%a%ea de
a opera cu aces%e in.or#a"ii0 O carac%eris%ic! a n%r,!rilor es%e aceea c! %re,uie s! .ie ,ine /$ndi%e
pen%ru a s%i#ula /$ndirea in%erlocu%orlui- de a e.ec%ua co#para"ii- clasi.ic!ri- s! de&!luie
rapor%uri cau&ale- s! ar/u#en%e&e - s!(*i n%e#eie&e o,sera"iile- s! .or#ule&e e3plica"ii- s!
conclu&ione&e0 Avanta5'l aces%ei #e%ode es%e acela c! .aori&ea&! o,"ienerea rapid! a
.eed,ac?(ului- per#i"$nd n%!rirea i#edia%! a r!spunsurilor ,une sau corec%area celor /re*i%e0
De#avanta5'l aces%eia es%e c! per#i%e #ai #ul%e erori' nu o.er! *anse e/ale %u%uror+ pre&in%!
/rad di.eri% de di.icul%a%e+ i#plic! s%area de #o#en% a ealua%orului+ eiden"ia&ea&! %r!s!%urile de
personali%a%e ale eleilor 1e3%raer%i"ii or .i #ereu aan%a4a"i2+ prooac! %ensiune- an3ie%a%e- ceea
ce es%e in:i,i%or pen%ru ndeplinirea .unc"iilor co/ni%ie ale ealu!rii %re&ind %o%oda%! repulsie
.a"! de ealuare0
80 (xaminarea prin probe scrise' es%e considera%! un ins%ru#en% #ul% #ai precis de
ealuare- ara%$nd o corela"ie superioar! n%re e3a#ina%ori indic$nd un /rad #ai #are de
o,iec%ii%a%e0 Avanta5'l aces%eia es%e c! pune #ai ,ine n einden"! capaci%a%ea eleului de a
prelucra in.or#a"ia- de a(*i or/ani&a ideile- de a de&ol%a o ar/u#en%an"ie- de a lucra cu in.or#a"ia
o,"inu%!+ se asi/ur! uni.or#i%a%ea i%e#ilor pen%ru %o"i eleii+ posi,ili%a%ea de a eri.ica un nu#!r #ai
#are de elei0 De#avanta5'l cons%! n acela c! .eed,ac?(ul es%e o,"inu% la un in%eral oarecare de
%i#p- nu i#edia%-+ nu se s%a,ilesc con%ac%e direc%e n%re ealua%ori *i cei ealua"i *i nici n%re elei0
Cunosc #ai #ul%e .or#e' e3%e#poral- %e&!- %es%- c:es%ionar- re.era%- proiec%- eseu- e%c0
D0 (valuarea prin probe practice : per#i%e pro.esorului s! cons%a%e capaci%a%ea eleilor de a
aplica n prac%ic! cuno*%in"ele do,$ndi%e- /radul de reali&are a unor deprinderi *i priceperi-
capaci%a%ea de b a .ace c- de b a *%i c0 Se poa%e n%$lni la ora de educa"ie .i&ic!- la lucr!rile
prac%ice de la,ora%or- n a%eliere %e:nice0 Vine n co#ple%area ealu!rii de cuno*%in"e %eore%ice0
90 $estul docimologic: I0 Pieron' Bo pro,! de.ini%!- ce i#plic! o sarcin! de reali&a%-
iden%ic! pen%ru %o"i su,iec"ii- cu o %e:nic! precis! pen%ru aprecierea succesului *i e*ecului *colar-
sau pen%ru no%area nu#eric! a aces%ora0C Se deose,e*%e de %oa%e celela%e pro,e pen%ru c!
presupune o ela,orare .oar%e ri/uroas!- s%andardi&area condi"iilor de e3a#inare- a cri%eriilor de
no%are- asi/ur$nd un /rad spori% de o,iec%ii%a%e0 Pen%ru ela,orarea unui %es% doci#olo/ic se cer
ndeplini%e #ai #ul%e cerin"e'
( precizarea obiectivelor pedagogice *i a con"inu%ului ce ur#ea&! a .i ealua%0
( analiza coninutului materiei( selec%area pro,le#elor ce or .i eri.ica%e *i considera%e a
.i esen"iale pen%ru #a%eria parcurs!0
( alctuirea testului prin redac%area i%e#ilor n concordan"! cu o,iec%iele .or#ula%e+
( experimentarea testului( aplicarea lui la o popula"ie de%er#ina%! cu scopul de a eri.ica
aloarea con"inu%ului- accesi,ili%a%ea sarcinilor- e%c0
( analiza statistic i ameliorarea testului( eri.ic! dac! %es%ul r!spunde e3i/en"elor de
fidelitate, validitate, omo"enitateK
( aplicarea testului la popula"ia *colar!0
Con)t!'ctia te)t'l'i docimolo"ic' ( se preede o #are arie%a%e de sarcini- i%e#i din care se
poa%e co#pune un %es%0 5s%.el- pu%e# or,i despre %es%e precu#'
a0 Te#e de simpla atestare a stapanirii informatiei 1e3pri#area unei de.ini%ii- re/uli-
%eore#e- redarea unei descrieri- a unei clasi.icari- e%c02'
( i%e#i cu r!spunsuri desc:ise0 Vi&ea&! capaci%!"i superioare ale eleului'
crea%ii%a%ea- sin%e&!- 4udeca%!- spiri% cri%ic- e%c0 E3e#plu' UComparai percepia i
reprezentarea& (xplicai interdependena proceselor memoriei&V8
( i%e#i de co#ple%are a spa%iilor /oale in propo&i%ii 1a unei de.ini%ii- clasi.icari- e%c2- de
adno%are a unui desen- de in%re/ire a ele#en%elor unei :ar%i- e%c0 E3e#plu' U@umii componentele
98
analizatorului& (xcitantul senzaiilor gustative este&&&&&Care sunt tipurile de contrast
senzorialHV8
( i%e#i cu raspunsuri la ale/ere 1 ,inari sau cu ale/ere #ul%ipla2( scade pro,a,ili%a%ea
unui raspuns B/:ici%C ealua% ca .iind corec%0
( i%e#i de po%riire sau de asociere 7, :, C, 4 cu -,K,G,1 +
( i%e#i de /rupare- clasi.icare ce po% lua aspec%ul unui %a,el cu co#ple%are de ru,rici0
,0 Te#e de aplicare a informatiei in sarcini de recunoastere si clasificare pe un #a%erial
inedi% ' 4udeca%i asupra apar%enen%ei la o /rupare- pre&en%area aces%or #o%ia%ii + i%e#i de /rupare
in si%ua%ii noi luand .or#a %a,elara sau /ra.ica +
c0 Te#e de anga6are a efortului de gandire , de rezolvare de probleme 1in%erpre%area unui
%e3%- anali&a unei conclu&ii cau&a( e.ec%- re&olarea de pro,le#e la #a%e#a%ica- .i&ica- c:i#ie-
e%c02
d0 Te#ele de integrare sau stabilire de corelatii in cadrul unui capitol 1asocia%ii locale2 sau
in%re capi%ole 1asocia%ii sis%e#ice sau in%ersis%e#ice20
6& 5etode alternative de evaluare
a. S%udiul de ca& 2 metoda utilizata mai frevent in predare-invatare poate fi folosita si ca
metoda de evaluare8 se realizeaza in principal prin elaborarea, prezentarea si dezbaterea
cazului implicat&
b. Pisa pentru activitatea personala a elevilor < care i#,ina .unc%ia de or/ani&are a
ina%arii personale cu cea de ealuare
c. %nvestigatia < de ase#enea o pro,a cu .unc%ie a%a% de ina%are ca% si de ealuare < are la
,a&a docu#en%area- o,serarea- e3peri#en%area e%c
d. "bservarea curenta a comportamentului elevilor 2 un produs al in%erac%iunii pro.esor(
elei- cu posi,ili%a%ea de a surprinde apec%e aria%e ale re&ul%a%elor scolare 1cunos%in%e-
capaci%a%i- co#pe%en%eM2
e. 9aportul de evaluare +portofoliul. 2 es%e #ai de/ra,a o #e%oda de alori&are a da%elor
o,%inu%e prin ealuari reali&a%e+ are in edere %oa%e produsele reali&a%e de un ele si in
acelasi %i#p pro/resul reali&a% de la o e%apa la al%aM
f. (valuarea cu a6utorul calculatorului
vanta%e" 4 elimina subiectivismul
( cres%e increderea eleilor ( in pro.esor- in sine
( cresc sansele de au%oealuare
( se reali&ea&a o eiden%a si o /es%iune #ai ,una ealuarii
odalitati.sisteme de apreciere
7precierea rezultatelor se poate face'
p!opo#itional ( prin%r(o scar! de e3presii er,ale 1in esen%a de acord)de&acord2 < se reali&ea&a in
in%erac%iunea curen%a a pro.esorului cu eleii2
p!in sim+oluri 2 no%e- li%ere- culori sau al%e si#,oluri+ es%e cea #ai .recen%a #odali%a%e- #ai
ales prin nu#ere sau li%ere+ carac%eris%icile no%arii se re.era la'
- in%indere- respec%i nu#arul de alori ;E 1Ro#ania- Finlanda s0a02- > 1Nore/ia2- G
1Jer#ania si Ele%ia2- 6 1Rusia2+ pes%e ;E' Dane#arca 1;D2- Jrecia si Fran%a cu 8E2+
e3is%a si scale cu 8 %rep%e 1ad#is)respins2
- #ari#ea se/#en%elor scalei < le/a%e de aprecierea reusi%ei si a nereusi%ei
1la noi de pilda se u%ili&ea&a in #od real no%e de la D(;E- #ai pu%in ; si 82
9D
Ap!ecie!ea p!in lite!e 1scale de G(> %rep%e- de re/ula de la 52 es%e speci.ica sis%e#elor
scolare an/lo(sa3one+ in SU5 es%e corela%a cu punc%a4ele o,inu%e la %es%ele s%andardi&a%eM
prin cali.ica%ie 1la ciclul pri#ar la noi2+ se corelea&a cu descrip%orii de per.or#an%a'
F0 Sine < ina%area deplina- cunos%in%e- capaci%a%e de operare- au%ono#ie
Sine < palierul credi% < corespunde- o.era /aran%ia unor pro/rese
Sa%is.aca%or < palierul pra/- #ini# accep%a,il
Nesa%is.aca%or < palierul inaccep%a,il ( insucesul
Noner,al
Prin clasi.icare < ealuarea de ,ilan% e3pri#a%a in #edia /enerala
Prin rapor% de ealuare < reali&a%a de pro.esor cu concursul pro.esorilor clasei 1la noi
Caie%ul de ealuare al eleului- la ciclul pri#ar < un soi de por%re% scolarM
Cla)ifica!i po)i-ile ale p!o-elo! de eval'a!e $cola!'
a. din punct de vedere al circumstantelor +conditiilor. evaluarii
( in si%ua%ii speci.ice de e3a#inare 1lucrari de con%rol- %e&e- e3e#ene e%c2
( in a.ara si%ua%iilor speci.ice < o,serarea curen%a- in clasa- scoala si in a.ara e%c-
consul%area cu al%e cadre didac%ice- cu parin%ii e%c0
,2 dupa natura probei, aces%ea po% .i orale- scrise- prac%ice- asis%a%e de calcula%or
si co#,ina%e0
c2 din perspectiva dimensiunii secventei de instruire ale carei efecte sunt evaluate 2 pro,e
curen%e
( pro,e de ,ilan%
( pro,e aplica%e la incepu%ul unei e%ape
d2 in functie de factorii0persoanele care evalueaza'
- ealuare in%erna si ealuare e3%erna
Implicaii etice ale eval'a!ii !e#'ltatelo! $cola!e . etapa ap!ecie!ii
(valuarea este un spaiu psiopedagogic unde vigilena de ordin etic trebuie s fie foarte
important& Ealuarea nu a%in/e eleul doar ca persoana care na"! < nu se re&u#! la si#pla
po&i"ionare n%r(o ierar:ie a clasei- ci l a.ec%ea&! in%e/ral ca personali%a%e- pe care o in.luen"ea&!
asupra repre&en%!rii 1i#a/inii2 de sine0 Ealuarea 1aprecierea prin no%are2 nu %re,ui deci
considera%! deci un si#plu ac% %e:nic- care sanc"ionea&! .!r! discu"ie un ac% de n!"are0 No%area
poa%e .i pen%ru pro.esor o ar#! pu%ernic!- un instrument de control, de exercitare a puterii n
grupul-clas& " asemenea utilizare are un potenial exploziv- deoarece nu es%e posi,il! o
o,iec%ii%a%e deplina n no%are0 C:iar *i n si%ua"iile c$nd o no%! #ic! sanc"ionea&! pre/!%irea
insu.icien%! 1sau lipsa de pre/!%ire2 a unui ele- nu n %oa%e ca&urile aceas%a nsea#n! *i un act de
ecitate& Es%e posi,il ca uneori un ele s! nu poa%! n!"a la .el de ,ine pen%ru %oa%e o,iec%ele de
n!"!#$n%- din arii #o%ie' %i#p de reac"ie #ai len%- supraa/lo#erare cu %e#e acas! 1da%ora%
poa%e *i unui orar neec:ili,ra% 1cu anu#i%e &ile #ai nc!rca%e2- e%c0
Ealuarea 1#!surarea2 prin no%are a re&ul%a%elor n!"!rii la elei are a*adar o pu%ernic!
ncrctur etic i filosofic < care ar %re,ui s! se re/!seasc! *i n .or#area cadrelor didac%ice0
Pen%ru a /es%iona ealuarea n%r(o peda/o/ie a diersi%!"ii si ec:i%a%ii- educa%orul are neoie de o
1nou!2 i&iune- de o concep"ie asupra ealu!rii0 (valuarea es%e pro,a,il par%ea cea #ai
complex, de mare responsabilitate, a demersului pedagogic- n consecin"! %re,uiesc .oar%e ,ine
anali&a%e si aprecia%e pre#isele- an%icipa%e consecin"ele0
99
Cerin"e #e%odolo/ico(prac%ice de ,a&! care se pun n .a"a cadrelor didac%ice din aces%
punc% de edere sun%'
- 7 nu se confunda persoana cu cel ce nva < educa%orul %re,uie s!
ai,! /ri4! ca pe dura%a ealu!rii s! nu e3pri#e 4udec!"i de aloare asupra personali%!"ii aces%uia-
ci doar s! se re&u#e la #!surarea co#por%a#en%ului de persoan! care na"!- respec%i la
re&ul%a%ele aces%ui proces+ n anu#i%e %!ri < ca de pild! n SU5 dar si in %ari europene ( es%e
in%er&is a se .ace pu,lice no%ele sau a se .ace re#arci personali&a%e asupra %e#elor *colare0
Fiecare ele %re,uie considera% in%e/ral ca o persoan! de#n! de respec%- a c!rei ia"! pria%! nu
%re,uie diul/a%!- care are un drep% i#prescrip%i,il la in%i#i%a%e0
- 7 nu stigmatiza < ealu!rile %re,uie e3plica%e con%e3%ual+ %re,uie ei%a%a cri%ica *i
s%i/#a%i&area- deoarece %oa%e e3perien"ele de#ons%rea&! c! ncura4area- n%!rirea sun% ne%
superioare n a#eliorarea per.or#an"elor celui care le pri#e*%e0 Din punc% de edere peda/o/ic
es%e a*adar #ai e.icien% s! pui n eiden"! pro/resele reali&a%e- dec$% nereali&!rile0 5ceas%!
a%i%udine *i condui%! de&ol%! #o%ia"ia- las! .iec!rui ele *ansa- speran"a de a#eliorare- precu#
*i sen%i#en%ul de a nu .i JcondamnatI& %n educaia moral sunt nocive cer%i%udinile .oar%e solide-
care nu supor%! in%ero/a"ie- reersi,ili%a%e- rela%ii%a%eM
Punctiile etice ale evaluarii scolare - implicaii
Pen%ru pro.esori ealuarea repre&in%! un ins%ru#en% esen"ial de re/le#en%are a
.unc"ion!rii unei clase0 Cadrele didac%ice *i #odi.ic! n .unc"ie de ealuare condui%a
psi:opeda/o/ic!- *i rei&uiesc- adap%ea&! predarea(n!"area n .unc"ie de re&ul%a%ele o,"inu%e de
elei n ealuare0
Pen%ru elei- ealuarea .urni&ea&! cel #ai ,un ins%ru#en% de adap%are n
e3ersarea .unc"iei de Pn!"!celQ- de persoan! care na"!0 No%ele o,"inu%e i per#i% *i eleului
rec%i.icarea propriilor de#ersuri pen%ru a se adap%a pro.esorului *i lu#ii *colii0
Din aces% punc% de edere modalitile de Pcorectare a erorilorI u%ili&a%e de pro.esor sun%
capi%ale- a*a cu# ar!%a *i Pia/e% 1Psi:olo/ie *i peda/o/ie20
Dac! se .ace doar cori4area punc%ual!- aceas%! rec%i.icare scur%! risc!
s! .ie repede ui%a%!- #ai ales dac! ea solici%! #ai #ul% #e#oria dec$% n"ele/erea0 Es%e #ul% #ai
e.icien%- ca #od de corec%are a erorilor- a%unci c$nd pro.esorul pleac! de la ipo%e&a c! eleul nu a
.!cu% o /re*eal! n%$#pl!%oare ci c! aceas%a es%e re&ul%a%ul 1consecin"a2 unor ra"iuni0 Rec%i.icarea
%re,uie- n consecin"!- s! re/!seasc! dru#ul lo/ic care l(a condus pe ele la eroare- pen%ru a ne
asi/ura c! aceas%a nu se a #ai repe%a0 Re&ul%! a*adar o i#plica"ie de na%ur! e%ic! ( dac!
pro.esorul a ealua% ,ine din aces% punc% de edere si daca a eiden%ia% clar eroarea si cu# poa%e
.i ea corec%a%a0 Pe de al%! par%e n n!"!#$n%ul #odern %re,uie s! se acorde un spa"iu %o% #ai
adeca% au%o(ealu!rii- e3%ra/erii propriilor ina%a#in%e din /reseli000
9eacia profesorilor la succesul sau eecul copiilor < unul din%re cele #ai i#por%an%e roluri
ale pro.esorilor0
Dac! le/a% de reac"ia la succes sun% #ai #ai pu"ine pro,le#e- %re,uie spus %o%u*i c! unii
pro.esori ne/li4ea&! .ap%ul c! succesul *colar %re,uie in%erpre%a% *i n sensul a ceea ce un copil
poa%e .ace *i nu doar al cerin"elor curriculare pur *i si#plu0
E3is%! #ai #ul%e pro,le#e le/a%e de reac"ia la e*ec0 Fap%ul c! un ele .ace /re*eli nu es%e
o doad! de insucces ci es%e o par%e in%e/ran%! a procesului de n!"are0 Dac! re.lec%ea&! asupra
locului *i .elului n care s(a produs eroarea- copiii pot nva din greeli, *i po% de&ol%a s%ra%e/ii
96
de ei%are a aces%ora n ii%or0 Len%oarea sau di.icul%!"ile n n!"are nu %re,uie in%erpre%a%e ca
se#ne de e*ec ci situaii n care elevii au nevoie de spri6in0
Se pune a*adar cu acui%a%e c:es%iunea concepiei, a atitudinii asupra eecului, n clas! *i
n *coal!0
O a%i%udine reco#anda,il! pen%ru pro.esori n .a"a unei #o%ia"ii sc!&u%e pen%ru n!"are
ar .i s!(*i pun! n%re,!ri de /enul'
- Care a fost pn n prezent experiena de insucces a acestui elevH
- Cum a afectat aceast experien motivaia lui general de nvareH
c'!) L
EV5LU5RE5 7COL5R
Controversa' ealuarea BCur,ei lui JaussC
*i ealuarea BCur,ei n TC
#uccesul i insuccesul colar
W=nui copil trebuie s i se arate cel mai mare respectV TUVEN5L
?n urm cu mai bine de dou sute de ani, !ean !ac) 9ousseau adresa cadrelor didactice ndemnul
devenit celebru : 5'ducatori, nvai s v cunoatei copiii 67. 7stfel, era semnalat marea caren
aprut n sistemul educaional: ignorarea copilului, a aspiraiilor, a intereselor i a posibilitilor sale.
"ontroversa' ealuarea BCur,ei lui JaussC *i ealuarea BCur,ei n TC
Ealuarea nor#a%i! presupune o
di%ri,u"ie a re&ul%a%elor o,"inu%e su,
.or#a unui clopo%- unde densi%a%ea
#a3i#! a .recen"ei es%e n &ona
#edian! 1n 4urul #ediei2*i cu densi%!"i
#ini#e la e3%re#i%!"i0
Pe a,scis! sun% de re"inu% indicele de
dispersie *i media0 Supra.a"a :a*ura%!
ne spune c! =6R din ele#en%ele
dis%ri,u"iei sun% cuprinse n%re reperele
de (8-6 *i 8-6- nscriindu(se n%r(o
dispersie de #i4loc0 E3%re#ele de
reu*i%! a,solu%! sau e*ec *colar sun%
insi/ni.ian%e ca aloare #a%e#a%ic! n
rapor% cu consis%en"a si%ua"iilor de #i4loc- cu .recen"a cea #ai #are0 Pro,le#a care re&ul%! es%e
aceea de a nlocui ealuarea normativ cu ealuarea formativ& n ealuarea nor#a%i! eleul es%e
4udeca% prin rapor%area la colec%ii%a%ea *colar!- #ai concre% la s%andardele /rupului( "in%! 1ceea ce
reproduce nence%a% dis%ri,u"ie /aussian!2- n %i#p ce ealuarea .or#a%i! i#pune rapor%area la
9G
%e#ele- o,iec%iele nscrise n pro/ra#e0 No%area *colar! are %re,ui s! relee n cadrul ealu!rii
.or#a%ie- doar dis%an"ele la care si%uea&! eleii .a"! de o,iec%iele ins%ruirii0 n .unc"ie de aces%e
dis%an"e ur#ea&! s! se or/ani&e&e un n!"!#$n% di.eren"ia% cu pro/ra#e de recuperare sau de
re#ediere pen%ru cei care nu au a%ins cri%eriul *i pro/ra#e de #,o/!"ire a cuno*%in"elor pen%ru eleii
,uni care au a%ins indicii de con%rol0 Se pledea&! pen%ru o didac%ic! eclec%ic! n care s! .ie u%ili&a%e
ac%ii%!"ile %e:nolo/iei peda/o/ice #oderne' .i*e de corec%are cu reluarea unor p!r"i n pa*i #ici-
e3erci"ii di.eren"ia%e /rada%e- #a%eriale pro/ra#a%e- ins%ruirea pe /rupe de niel- #unc! indiidual!
asis%a%! de calcula%or- n!"area pe /rupe su, ndru#area pro.esorului0 Se scon%ea&!- ca e.ec% al
i#ple#en%!rii aces%ei pale%e ,o/%e de #e%ode- o anu#i%! nclinare a cur,ei de dis%ri,u"ie a
re&ul%a%elor *colare spre e3%re#a po&i%i! a sc!rii de no%are- apropiindu(se la li#i%! de o dis%ri,u"ie n
.or#! de T0 Se sc:i"ea&! as%.el con%roersa n%re peda/o/ia cur,ei n T ca replic! la peda/o/ia cur,ei
lui Jauss +cf& ;anseere, 1Q/R, C& :rzea, 1Q1-.&
Succesul *i insuccesul *colar
Cunoa*%erea condi"iilor de%er#ina%ie ale succesului n ac%ii%a%ea de n!"are sau a nereu*i%ei
*colare orien%ea&! ac%ii%a%ea pro.esorului spre adop%area #!surilor pen%ru sporirea capaci%!"ii
in%elec%uale *i #orale a eleului sau pen%ru lic:idarea *i #ai ales preenirea piedicilor *colare0 5s%!&i
es%e pe deplin doedi% c! nielul de de&ol%are a di.eri%elor .unc"ii poa%e .i a#eliora% n%r(o oarecare
#!sur! prin ac%ii%!"i or/ani&a%e corec%- #ai ales la copiii cu o n%$r&iere %e#poral! n ri%#ul
de&ol%!rii #in%ale- la cei lipsi"i de in.luen"ele educa%ie adeca%e n cadrul .a#iliei sau la cei cu o
e.icien"! #in%al! sc!&u%! ca e.ec% al unor %rau#e sau caren"e a.ec%ie0 1M0 Ro*ca20 n #a%ricea
co#ple3! a reu*i%ei *colare ponderea .ac%orilor in%elec%uali es%e des%ul de nse#na%!- cca 6ER din
arian%a re&ul%a%elor *colare .iind pus! pe sea#a in%eli/en"ei0 Res%ul de 6ER es%e pus pe sea#a
.ac%orilor nonin%elec%uali de personali%a%e- precu# *i condi"iilor de or/ani&are a ac%ii%!"ii *colare-
#e%odelor de predare0
9>
Ansuccesul *colar repre&in%! al%erna%ia ne/a%i!- ne.aora,il! a randa#en%ului *colar .iind
denu#i%! *i nereu*i%! *colar! sau e*ec *colar0 Eiden"ia&! re&ul%a%ele sla,e la n!"!%ur! *i
insu.icien"! a di#ensiunilor personali%!"ii eleilor1s%uden"ilor20
Tre,uie au% n edere .ap%ul c! randa#en%ul *colar #ediocru repre&en%a% de no%ele 6 *i G
o,"inu%e de elei 1s%uden"i2 es%e n .ond un re&ul%a% rela%i sla, de*i o.er! pro#oa,ili%a%e0 De aceea-
speciali*%i n educa"ie- aprecia&! c! no%ele 6 *i G o,"inu%e de unii elei1s%uden"i2 nsea#n! se#ie*ec
*colar0
Ca'#ele in)'cce)'l'i $cola!
Cau&ele insuccesului *colar sun% de %ripl! na%ur! *i anu#e'
a' "auze de natur familial'
.a#ilii de&or/ani&a%e+
lipsa de condi"ii necesare ie"ii1 :ran!- #,r!c!#in%e- nc!l"!#in%e- spa"iu de locui%2+
lipsa condi"iilor de n!"!%ur!+
e3i/en"ele e3a/era%e ale unor p!rin"i care cer copiilor re&ul%a%e pes%e posi,ili%!"ile reale+
lipsa con%rolului unor p!rin"i asupra ac%ii%!"ii *colare *i a celei e3%ra*colare+
co#por%area au%ori%ar! a unor p!rin"i .a"! de copiii lor cu aplicarea de res%ric"ii *i sanc"iuni
e3a/era%e+
lipsa le/!%urii unor p!rin"i cu *coala- cu pro.esorii- cu diri/in%ele0
+' "auze de natur fiziopsihosociologic'
%ul,ur!ri .i&iolo/ice cu# sun% cele sen&oriale 1 audi%ie- i&uale2- unele ,oli1#aladii2
cardiace- ,iliare- di/es%ie- endocrine e%c0+
%ul,ur!ri psi:ice de co#por%a#en% care po% .i de na%ur! nero%ic! -#en%al!- a.ec%i! *i
carac%erial!+
%ul,ur!ri psi:osociale- care po% .i con.lic%e cu nor#ele e%ice *i sociale ca ur#are a
%ur,ur!rilor rela"iilor sociale *i in%erpersonale n cadrul /rupului social din care .ace par%e0
c' "auze de natur pedagogic
cali%a%ea necorespun&!%oare a or/ani&!rii *colare+
pre/!%irea necorespun&!%oare a pro.esorilor+
con"inu%ul n!"!#$n%ului necorespun&!%or cu e3i/en"ele con%e#porane+
,a&a %e:nico(#a%erial! *i didac%ic! necorespun&!%oare+
lipsa de cooperare din%re pro.esori ce poa%e duce la supranc!rcarea eleilor- s%uden"ilor+
orien%area *colar! *i pro.esional! necorespun&!%oare+
ealuarea su,iec%i! care nedrep%!"e*%e pe elei *i(i de#o,ili&ea&! la n!"!%ur!+
#e%odolo/ia didac%ic! pasi! *i neadeca%! unei par%icip!ri ac%ie *i euris%ice a eleilor n
procesul ins%ruc%i<educa%i+
insu.icien"a con%ri,u"ie a #ass(#ediei -*i a al%or .ac%ori educa%ii n sus"inerea rolului *colii0
S%ra%e/iile *i condi"iile .aora,ile preenirii *i eli#in!rii insuccesul *colar se s%a,ilesc n
.unc"ie de cau&ele nereu*i%ei *colare1.a#iliale- psi:osocio.i&iolo/ic! *i peda/o/ic!20
Pen%ru op%i#i&area ac%ului didac%ic- n con%e3%ul c!ruia s! se prein! ori s! se eli#ine e*ecul
*colar- .ac%orul educa%i- #ai ales pro.esorul %re,uie s! doedeasc! *i s! respec%e c$%ea condi"ii
speci.ice *i anu#e'
9H
#ani.es%area unei concep"ii op%i#is%e .a"! de educa"ie+
dra/os%e *i d!ruire .a"! de elei+
#!ies%rie peda/o/ic!- %ac% peda/o/ic+
con*%ien%i&area eleului asupra posi,ili%!"ilor sale reale0
5%unci c$nd s(au .olosi% s%ra%e/iile adeca%e *i aloroase pen%ru o,"inerea succesului *colar *i
nu s(a reu*i%- a%unci %re,uie proceda% n consecin"!- n sensul c! eleii care se #en"in n%r(o si%ua"ie de
nereu*i%! *colar! s! .ie ndrep%a"i c!%re acele *coli care corespund posi,ili%!"ilor lor de pre/!%ire
*colar!0
In)'cce)'l )cola! 1e*ecul *colar < .or#a cea #ai /raa2
Se re.lec%! n randa#en%ul de.ici%ar al in!"!rii- su, nielul cerin"elor *i o,iec%ielor *i-
uneori su, nielul propriilor capaci%!"i0 Se #ani.es%! su, dou! aspec%e'
r!#$nerea n ur#! la n!"!%ur! sau re%ardul *colar
e*ecul *colar su, dou! .or#e' a,andon *i repe%en"ie0
5m,nerea in urm la invtur sau retardul scolar
Se #ani.es%! a%$% prin incapaci%a%ea %e#porar! de a .ace .a"! ac%ii%a%ilor *colare c$% *i prin
incapaci%a%ea sau re.u&ul de a in!"a de a nu aea re&ul%a%e in concordan"! cu capaci%!"ile1eleul nu
poa%e aea re&ul%a%ele pe care le(ar dori sau care i se cer- sau aparen%- eleul poa%e s! ne"e- dar
re.u&!- i lipse*%e #o%ia"ia20Poa%e .i ' \de )c'!t d'!at- e3plica% prin di.icul%!"i %e#porare (
o,oseal!- s%are de ,oal!- dup! acan"!- eeni#en%e s%resan%e din ia"a in%i#! sau de .a#ilie (d sun%
*anse #ari de redresare0
\de l'n" d'!at- cu *anse reduse de redresare- cu e.or%uri #ari din
par%ea eleului *i a celor ce or s!(l a4u%e 1se apropie de o .or#a a e*ecului20
&%ecul %colar es%e de .ap%- .or#a seer! a insuccesului *colar *i se #ani.es%! prin a,andon
*i prin repe%en"ie1 aceas%a es%e o sanc"iune a neindeplinirii o,li/a"iilor scolare2
E*ecul *colar repre&in%! discrepan"a din%re e3i/en"ele *colare- posi,ili%!"ile *i re&ul%a%ele
eleului0El de%er#in! e.ec%e ne/a%ie n plan psi:olo/ic- eleul n cau&! pier&$ndu(*i ncrederea n
propriile posi,ili%!"i- c$% *i n plan social- duc$nd la o #ar/inali&are sociala0E*ecul *colar doede*%e
ori un niel sc*&u% de co#pe%en"! la elei e3plica% prin n%$r&ieri n de&ol%area in%elec%ual!-ori
inadap%area aces%ora la e3i/en"ele a#,ian"ei *colare0Din%re cau&ele care conduc la e*ecul scolar a*
enu#era' a,andonarea *colii- inadap%area *colar!- e*ecul la e3a#enele .inale- incapaci%a%ea de a
a%in/e o,iec%iele peda/o/ice0 In)'cce)'l $cola!, c' toate fo!mele l'i de manife)ta!e, !ep!e#int
an)am-l'l pie!de!ilo! $cola!e ale c!o! efecte )e !epe!c'tea# ne"ativ a)'p!a inte"!!ii
)ociale $i p!ofe)ionale ca $i a)'p!a !elaiilo! de convie'i!e c' )emenii*
+acto!i )ocial% o-iectivi ce in.luen%ea&! insuccesul *colar '
1. ediul socio- cultural deteriorat - cau&ele /enera%e de or/ani&area *colar!- pro/ra#e
nc!rca%e- orare incorec% n%oc#i%e- lipsa de pre/!%ire *i e3perien"! a pro.esorilor- lipsa lor de %ac%-
ru%ina- de&in%eresul- de.ec%ele carac%eriale *i %e#pera#en%ale- erorile de ealuare0 Deru%ea&! n
ac%ii%a%ea de n!"are nen"ele/erile din%re pro.esori- conducerea inco#pe%en%! a clasei *i a *colii0
2. Mediul familial - condi"iile precare de ia"!
( a%i%udinea indi.eren%!- ne/li4en%! sau os%il! a p!rin"ilor .a"! de *coal!
( a%#os.era ncorda%! de nen"ele/eri *i con.lic%
9=
( po&i"ia de.aora,il! n%re .ra"i 0
( eeni#en%ele s%resan%e n ia"a de .a#ilie 1,oal!- dior"- con.lic%e2
D0 ;rupul e(trafamilial ( #ediul prie%enilor os%ili *colii in.luen"ea&! ne/a%i a%i%udinile .a"!
de o,li/a"iile *colare0
+acto!i inte!ni
;0 Starea general de sanatate ( ,olile acu%e *i- cronice- perioadele de conalescen"!-
in%rerup ri%#ul in!"!rii 1lacunele ins%ala%e #piedica recuperarea re%ardului20
( de.icien"ele in%elec%uale- ap%i%udinale- in.luen%ea&a
insuccesul si esecul scolar
An .eno#enul co#ple3 al insuccesului *colar ca'#ele devin efecte )i efectele devin ca'#e0
Tul,ur!rile de co#por%a#en% *i personali%a%e sun% cau&! *i e.ec%e a inaccep%!rii reali%!"ii *colare- a
inaccep%!rii o,li/a%iilor *colare0 Terapia preen%i! *i cura%i! au ca punc% de plecare depis%area
cau&elor- eli#inarea sau di#inuarea ac"iunii lor0
An ceea ce pries%e e*ecul *colar < .eno#en .recen% si per#anen%i&a% uneori in
ins%i%u%iile de ina%a#an% ceea ce ne de%er#ina sa(l prii# cu %oa%a responsa,ili%a%ea0 Un esec scolar
cronici&a% es%e periculos- deoarece el de%er#ina e.ec%e ne/a%ie a%a% in plan psi:olo/ic indiidual ( o
al%erare a i#a/inii de sine a eleului in cau&a- care(si a pierde %o% #ai #ul% increderea in propriile
posi,ili%a%i si a a4un/e sa de&ol%e o %ea#a de esec- ca% si in plan social ( #ar/inali&area sociala a
eleului in cau&a
E3is%! do' tip'!i de e*ec *colar '
a2 un e)ec )cola! de tip co"nitiv ( se re.era la nereali&area de ca%re eleii in cau&a
a o,iec%ielor peda/o/ice Od nieluri sca&u%e de co#pe%en%a la eleii respec%ii Od re&ul%a%e sla,e la
e3a#ene si concursuri scolare- respec%i cori/en%e- repe%en%ie0
5ces%e nieluri sca&u%e de co#pe%en%a se e3plica in di.eri%e #oduri/ca'#e0 '
( prin in%ar&ieri in de&ol%area in%elec%uala
( un niel .oar%e sca&u% de aspira%ii si de e3pec%an%e in rapor% cu ac%ii%a%ea scolara si cu
propriul eu
(disponi,ili%a%e olun%ar! redus! ( necesar! .or#ul!rii o,iec%ielor de ina%are si depasirii
o,s%acolelor 1di.icul%a%ilor2 care apar in #od ineren% pe parcursul ac%ii%a%ii de ina%are+
( a,sen%a unor deprinderi de #unca sis%e#a%ica si a o,isnuin%ei eleului de a(si au%oealua
re&ul%a%ele scolare din perspec%ia unor cri%erii o,iec%ie- pro#oa%e de scoala
( insu.icien%e la nielul opera%iilor lo/ic(a,s%rac%e ale /andirii ' inco#pe%en%a de li#,a4-
incapaci%a%ea de a rela%iona in.or#a%iile- a,sen%a spiri%ului cri%ic in /andire e%c0
,2un e)ec )cola! de tip neco"nitiv ( se re.era la inadap%area eleului la
e3i/en%ele a#,ian%ei scolare
( i&ea&a- #ai precis- inadap%area la
ri/orile ie%ii de ele- la e3i/en%e de %ip nor#a%i pe care le presupune .unc%ionarea corespun&a%oare
a .iecarei scoli sau a oricarei colec%ii%a%i scolare0
Elev'l inadaptat recur/e ( la a,andonul scolar
(la parasirea precoce a scolii- in .aoarea unui #ediu #ai pu%in
coerci%i1 de re/ula cel al s%ra&ii sau al /rupurilor de %ineri necon%rola%i2
6E
Din%re ca'#ele aces%ei inadap%ari scolare a#in%i#'
( pro,le#e indiiduale de na%ura a.ec%ia 1de e3e#plu- %ea#a sau repulsia .a%a de scoala-
aparu%e in ur#a unor pedepse seere sau a unor con.lic%e repe%a%e cu parin%ii- pro.esorii2
( de%er#inari psi:o(neroase de na%ura con/eni%ala 1de e3e#plu ( :ipere3ci%a,ili%a%e-
de&ec:ili,ru e#o%ional- au%is#- i#pulsii%a%e e3cesia20
Anadapa%area *colar! dus! p$n! la e*ecul *colar'
o poa%e aea un ca!acte! epi)odic sau poa%e lua aspec%ul unui fenomen de d'!at
o poa%e aea /rade di.eri%e de a#pli%udine' ( o amplit'dine !ed') 1 insuccesul se
#ani.es%a doar in rapor% cu anu#i%e #a%erii sau sarcini de ina%a#an%- ca e3presie a
lipsei de in%eres si de inclina%ii 1ap%i%udini2 pen%ru respec%iele #a%erii sau ca ur#are
a unui #od nein%eresan% in care sun% preda%e aces%e #a%erii2 ( daca nu es%e con%racara%
la %i#p- poa%e duce la si%ua%ii de cori/en%a a eleilor in cau&a sau la e3a#ene res%an%e0
( *i are un ca!acte! "ene!ali#at % cand
i&ea&! %oa%e #a%eriile de ina%a#an%- %oa%e aspec%ele ac%ii%!"ii *colare
E3is%a in reali%a%ea scolara si nu#eroase )it'atii de fal)e e)ec'!i1
- timizii autentici, indecisii, resemnatii - apreciaza, de obicei, in mod exagerat
dificultatea sarcinilor scolare de moment, considerandu-le chiar de netrecut, deoarece nu
au incredere in propriile posibilitati de actiune. Cel mai mic esec inregistrat ii determina pe
acesti elevi sa se devalorizeze si mai mult si sa dezvolte o teama de esec, pe care-l vor
privi ca pe o fatalitate.
5celasi re&ul%a% o,%inu% de doi elei poa%e .i considera% de ca%re unul din aces%ia ca un succes-
iar de celalal% ca un esec ( aces% lucru depinde de nielul de aspira%ii al .iecaruia' as%.el- pen%ru un
ele #ai pu%in a#,i%ios si care es%e cons%ien% de .ap%ul ca dispune de capaci%a%i in%elec%uale #ai
#odes%e- no%a > es%e aprecia%a ca .iind .oar%e ,una- in %i#p ce pen%ru un ele or/olios- supra#o%ia%-
aceas%a no%a repre&in%a un re/res 1o decep%ie2 Od esecul scolar es%e in #are #asura un .eno#en
su,iec%i
ST;ATEGII DE AHO;DA;E PSIMOPEDAGOGICA A DI+ICULTATILO; IN IN:ATA;EA
SCOLA;A*
Ansuccesul *colar poa%e .i preeni% '
(prin or/ani&area procesului de in!"!#$n% pe cri%erii *%iin"i.ice- psi:olo/ice *i peda/o/ice0
( prin dis%ri,uirea corec%! a eleilor pe clase
( asi/urarea cu #anuale *i rec:i&i%e
( orar 4udicios
(cli#a%ul s%enic- s%i#ula%i din clas! ( prin ac"iunea plina de %ac% a pro.esorilor- a diri/in%elui-
prin ac"iunea lor uni%ara0
( ac%ii%a%ea didac%ic! propriu(&is! sa o.ere supor%ul an/a4!rii eleilor in e.or%ul in!"!rii0
( di.eren"ierea *i indiiduali&area in!"!rii- asi/urandu(se *anse de reu*i%! 1succes2 %u%uror
eleilor
( ealuarea re&ul%a%elor in!"!rii %re,uie se .ac! sis%e#a%ic- cu #a3i#u# de o,iec%ii%a%e
( solici%!rile *colare s! .ie ec:ili,ra%e 1sa se prein! suprasolici%area *i su,solici%area2
(cola,orarea sis%e#a%ic! *i cu %ac% cu .a#ilia prin conor,iri *i lec%ora%e pen%ru p!rin"i
preine a%i%udinile de re&is%en"! .a"a de o,li/a"iile *colare
6;
( suprae/:erea s%!rii de s!n!%a%e *i a #odului cu# se i#pline*%e #a%uri&area la ars%ele
pu,er%!"ii *i adolescen"ei prein ins%alarea inape%en"ei pen%ru in!"are0
( daca .eno#enul insuccesului se ins%alea&!
sa se s%a,ileasca planuri de in%eren"ie personali&a%! n clas! *i la ca,ine%ul de
asis%en"! psi:opeda/o/ic!
ore supli#en%are de s%udiu pen%ru acel ele dup! %er#inarea pro/ra#ului de *coal!
readapa%rea o,iec%ielor opera"ionale .i3a%e pen%ru uni%!"ile de n!"are
s! se corec%e&e de.icien"ele procesului de in!"!#$n%
sa se in%erin! in .a#ilie- .a#ilia s! dein! o alia%! a *colii pen%ru corec%area
inadap%!rii *colare
incura4area eleului prin an%renarea in ac%ii%!"i- care(l in%eresea&! *i prin care se
poa%e alori.ica
di.eren"ierea in!"!rii prin pro/ra#e cu /rade %rep%a%e de di.icul%a%e *i prin procedee
didac%ice adeca%e
.olosirea .i*elor de #unc! independen%!
#unca in ec:ipe .aori&ea&! cola,orarea si u%ili&area de sine a .iec!rui #e#,ru dup!
capaci%!"ile lui0
ac%ii%a%ea psi:opeda/o/ic! de orien%are *colar! *i pro.esional! pen%ru e3a#inarea
corec%! a op"iunilor
indiiduali&area presupune doua %endin%e co#ple#en%are'
( asi/urarea unei independen%e #ai #ari a eleului in ac%ii%a%ea de ina%are
( ela,orarea si ad#inis%rarea unor )a!cini dife!entiate- in .unc%ie de ri%#ul si
posi,ili%a%ile de asi#ilare ale celui care ina%a
da%ori%a aria%iilor #ari de ri%# in%elec%ual si de s%il de lucru- de re&is%en%a la e.or%ul de
dura%a- de a,ili%a%i co#unica%ionale si neoi co/ni%ie care e3is%a in%re elei e neoie
de ac%iuni de or/ani&are di.eren%ia%a a procesului de predare(ina%are- pe /rupuri de
elei- in care sa pri#e&e insa sarcinile indiiduale de ina%are 1de lucru20
^^^Un rol i#por%an% in o,%inerea succesului scolar il are )i)tem'l de !ecompen)e /inta!i!i0 )i de
pedep)e
P;OG;AME DE INTE;:ENTIE PE;SONALI>ATA*
O an)am-l'l ma)'!ilo! )a' acti'nilo! nece)a!e ca!e t!e-'ie)c l'ate in vede!ea depa)i!ii
)a' !e#olva!ii )it'atiei de c!i#a )a' dific'ltii in ca!e pe!)oana )e afl )a' )%a aflat la 'n
moment dat*
Etapele fo!m'l!ii plan'l'i de inte!venie )'nt'
a2 .or#ularea o,iec%iului de lun/! dura%! e e3e#ple' .or#area unei s%i#e de sine
po&i%ie- de&ol%area a,ili%!"ilor de #ana/e#en% al s%resului- de&ol%area a,ili%!"ilor sociale-
pro.esionale e%c0+
68
,2 .or#ularea o,iec%ielor speci.ice se reali&ea&! n .unc"ie de na%ura pro,le#ei *i
o,iec%iul de lun/! dura%!+ o,iec%iele speci.ice %re,uie .or#ula%e n .unc"ie de co#ponen%ele
co#por%a#en%ale- co/ni%ie sau e#o"ionale ale descrierii pro,le#ei+
c2 s%ra%e/iile de in%eren"ie sun% .or#ula%e pen%ru .iecare o,iec%i speci.ic n par%e *i sun%
reali&a%e prin #ai #ul%e ac%ii%!"i speci.ice0
d2 ealuarea in%eren"iei i&ea&! #odi.icarea cuno*%in"elor- a%i%udinilor *i a,ili%!"ilor0 Se
reali&ea&! prin' c:es%ionare de a%i%udini si a,ili%!"i + /rile de o,serare co#por%a#en%al!- /rila de
au%oealuare co#por%a#en%al! - e%c0

CONSILIE;E SI O;IENTA;E PE;SONALA, SOCIALA SI P;O+ESIONALA
Orien%area *colar! si pro.esional! %re,uie s! se .ac! in .unc"ie de indiid si de cerin"ele
socie%!"ii0
Pre/!%irea %inerilor pen%ru op"iunea pro.esional! t!e-'ie ) ai- in vede!e ur#!%oarele '
o do#eniul ac%ii%!"ii de pre/!%ire a %inerilor pen%ru op"iunea
scolar!)pro.esional! apar"ine educa"iei si se i#plica in %oa%e
co#par%i#en%ele *i la %oa%e nielurile n!"!#$n%ului+
o carac%erul in%erdisciplinar al ac%ii%!"ilor de orien%are *colar! si
pro.esionala+
o rolul personalului didac%ic in procesul orien%!rii scolare *i pro.esionale-
accelerarea #a%uri&!rii pro.esionale a %$n!rului+
o un cadru ins%i%u%ional- un personal speciali&a% *i o anu#e or/ani&are *i a
scolilor- care s! corespund! o,iec%ielor propuse0
o ns!- .iecare pro.esor con%ri,uie cu un /ra# de orien%are *colar! *i
pro.esional! pen%ru .iecare ele n par%e0 Prin o.erirea de s.a%uri- nde#nuri
sau a unui e3e#plu pro.esional personal0
O!ienta!ea $cola! $i p!ofe)ional )e face in,nd cont de '!mtoa!ea a-o!da!e p)i9o%
)ociolo"ic a elev'l'i1 % investigarea intereselor, aptitudinilor %i a+ilitilor fiecrui elev *n parte
/p!in c9e)tiona!e )pecial &ntocmite, p!in !e#'ltate deo)e-ite &n!e"i)t!ate la dife!ite o-iecte de
)t'di' din cla), p!in !e#'ltate deo)e-ite la activiti ext!a$cola!e0
% c'noa$te!ea gradului de concordan dintre dorina prinilor %i dorina elevului
pent!' o an'mit p!ofe)ie
% &nd!'ma!ea elev'l'i )p!e o deci#ie &n conco!dan c'1 do!ina l'i, t!)t'!ile l'i de
Npe!)onalitateO /p,n la 2L ani n' vo!-im de pe!)onalitate &nt'c,t e &n fo!ma!eK a-iliti,
aptit'dini, inte!e)e0 $i pe!fo!manele &n!e"i)t!ate la ele*
9olul orientarii scolare si profesionale cons%a n'
( a acorda celor a.la%i n si%ua%ii de indeci&ie cu priire la ii%orul lor scolar si
pro.esional in.or#a%ii credi,ile- e3ac%e si direc% u%ili&a,ile- supor% #oral si e#o%ional+
( a4u%area %inerilor sa se adap%e&e cu #ai #are usurin%a la dina#ica pre&en%a sociala si
econo#ica 1pen%ru ca aces%ia sa nu .ie o,li/a%i sa op%e&e pen%ru B#unca la ne/ruC- ac%ii%a%i
econo#ice /ospodares%i- sa e#i/re&e sau sa pres%e&e ac%ii%a%i co#uni%are se&oniere2+
( a reduce presiunea e#o%ionala a s%a%u%ului de so#er- deplas$nd a%en%ia spre a.larea de solu%ii
si al%erna%ie+
( a pleda sau a .ace educa%ie an%reprenoriala+
( a(i a4u%a pe %ineri sa se au%odescopere n planul resurselor lor in%elec%uale- a,ili%a%ilor-
deprinderilor- capaci%a%ilor- ap%i%udinilor- %alen%elor e%c0 i/nora%e- la%en%e sau nee3ersa%e 1de
6D
e3e#plu' si#%ul li#,ii- capaci%a%ea de na%are- de rela%ionare sociala- de lucru n ec:ipa-
perseeren%a- #o%ia"ii in%rinseci e%c02+
( a(i spri4ini pe %o%i solici%an%ii n de#ersul a#eliorarii i#a/inii de sine 1de%eriora%a n ur#a
unor esecuri de in%e/rare n pia%a #uncii2- pen%ru ca aces%ia sa nu accep%e cu usurin%a s%a%u%ul de
so#er- sa nu si#%a inoa%i de aceas%a- .rus%ra%i sau ne.erici%i+
( a acorda o a%en%ie si un spri4in special B/rupurilor de riscC' persoanelor cu anu#i%e .or#e
sau /rade de :andicap- copiilor s%ra&ii- /rupurilor #inori%are reli/ios sau e%nic- .e%elor- celor cu
nieluri reduse de educa%ie sau .or#are pro.esionala e%c0+
( a nu le da celor care apelea&a la sericiile consilierilor .alse speran%e si as%ep%ari- realis#ul
si carac%erul prac%ic al consilierii %re,uie sa .ie prealen%e+
( a co#,a%e s%ereo%ipurile social e:icula%e cu priire la pro.esii 1cura%e ( #urdare- ,anoase (
pros% pla%i%e- de nal% s%a%u% social ( de/radan%e- re&era%e anu#i%or clase sociale sau ori/ini
.a#iliale e%c2+
( a o.eri persoanelor in.or#a%ii n s%r$nsa le/a%ura cu in%eresele- aspira%iile- alorile si
ap%i%udinile posi,il a .i de&ol%a%e-
( a(i na%a pe %ineri ce si cu# sa alea/a- a(i .ace li,eri n ale/erilor lor 1pen%ru ca sun% n
cunos%in%a de cau&a2+
( a reduce dis%an%a din%re lu#ea scolii si cea a #uncii- a scoa%e ins%i%u%ia educa%ia din%r(o
i&olare rela%ia .a%a de lu#ea pro.esiilor- prac%ica rela%iilor in%eru#ane si ia%a sociala- n /eneral0
Consilierea pro.esionala es%e cen%ra%a pe ale/erea op%i#a a pro.esiunii- pe alori.icarea
#a3i#ala a capaci%a%ii persoanei prin cali.icare si pro.esionali&are si se reali&ea&a de o,icei la liceu-
.acul%a%e- locul de #unca0
( a .os% de%er#ina%f la nielul socie%a%ii de %endin%ele de #ecani&are- au%o#a%i&are-
ci,erne%i&are ale econo#iei care au dus la necesi%a%ea ridicarii- cali.icarii si speciali&arii
pro.esionale0
( pen%ru a .i e.icien%f consilierea pro.esionala %re,uie sf indeplineasca ur#a%oarele condi%ii'
o pro.esia %re,uie in%eleasa si %ra%a%a ca un #od de ia%a si un rol social- nu
nu#ai o ocupa%ie econo#ica+
o #odelul carierei %re,uie prii% din punc% de edere al psi:olo/iei de&o%arii-
si nu al psi:olo/iei di.eren%iale0 5ceas%a insea#na ca in eolu%ia su,iec%ului
educa%ional- .or#area si de&ol%area sa es%e o,iec%iul principal- si nu
selec%ia aces%uia pen%ru o anu#i%a pro.esiune+
o asu#area concep%ului de cariera ca .iind nu ascensiunea pe plan social- ci
i#,inarea #ai #ul%or ocupa%ii apropia%e si in%e/rarea lor unei cariere unice+
o principiul crea%ii%a%ii %re,uie sa .ie principiul coordona%or superior al
ina%a#in%ului+
Pen%ru ca ac%ii%a%ea de consiliere scolara si pro.esionala sa(si indeplineasca o,iec%iele- es%e
neoie de un %i#p de reali&are a o,iec%ielor s%a,ili%e- de lucru la clas!- de coro,are a in.or#a"iilor
o,"inu%e de pro.esorii clasei *i cele o,"inu%e de pro.esorul psi:olo/0 5ceas%! orien%are se .ace #ai cu
sea#! la .inalul anilor %er#inali 1clasa a VAAA(a- clasa a @AA(a2- ns! ea e des.!*ura%! con%inuu- pe %o%
parcrsul anilor de s%udiu de c!%re pro.esorii clasei0
69

S-ar putea să vă placă și