Scoala de vara De 2 ori mai competent

Mamaia Nord 2009

COMUNICARE
COMUNICARE
Nici un om nu ar vorbi atat de mult in societate daca ar sti cat de des
ii intelege gresit pe ceilalti. - Johann Wolfgang Von Goethe
Majoritatea problemelor care apar in cadrul organizatiilor sunt rezultatul
direct al esecului in comunicare, care creeaza o stare de confuzie si poate
duce la esecul unui plan bun
Studiul procesului de comunicare este foarte important ! prin acest proces se
ofera coac"ing, se coordoneaza, se consiliaza, se directioneaza, se
evalueaza, se supervizeaza #antul intelegerii este cel care integreaza
membrii unei organizatii, din varf pana la baza, de la baza pana la varf,
dintr$un capat in celalalt
PROCESUL COMUNICARII
%tunci cand se foloseste cuvantul comunicare majoritatea vorbitorilor se
gandesc la &a aduce la cunostinta sau la & a informa 'aptul este
consemnat de orice dictionar e(plicativ unde, in general, sunt mentionate trei
semnificatii, partial suprapuse, ale cuvantului &comunicare)
*omunicare + , instiintare, aducere la cunostinta
*omunicare 2 , contacte verbale in interiorul unui grup
*omunicare - , prezentare sau ocazie care favorizeaza sc"imbul de idei sau
relatii spirituale
De$a lungul timpului au fost incercate mai multe definiri ale termenului
comunicare .rintre altele comunicarea a fost considerata un proces
prin care informatiile sunt schimbate intre persoane printr-un sistem
comun de simboluri.
*S"annon si //eaver 0+9192, specialisti in informatica, au creat un model
al comunicarii care se utilizeaza si in prezent 3n acest model un episod de
comunicare consta din sursa care codifica si transmite mesaje pe un canal,
iar destinatarul care primeste mesajul, il decodifica si raspunde intr$un
anumit mod 'eedbac4$ul este raspunsul &reactia inversa a 5eceptorului la
mesajul trimis de 6mitator
Schema generala a comn!car!!, dupa S"annon si /eaver)
Codificarea este operatia prin care sursa comunicarii isi traduce ideile in
seturi de simboluri 0intr$un limbaj2
Simbolurile contin informatia sau mesajul
Decodificarea este operatia prin care destinatarul interpreteaza mesajul
receptat
Feedback-ul reprezinta cone(iunea inversa intre destinatar si initiatorul
comunicarii
"ARIERE ALE COMUNICARII
"loca#l ! intreruperea totala a comunicarii datorita unor factori strict
obiectivi 0probleme te"nice care apar pe canalul de comunicare2 sau
subiectivi 0considerarea celeilalte persoane ca fiind inabordabila2
"r!a#l ! perturbare partiala si tranzitorie care poate fi voluntara sau
involuntara Se poate datora unor cauze obiective sau subiective
mesaj mesaj
Sursa Receptor
codificare canal decodificare
feedback
$!ltrarea ! transmiterea si receptionarea doar a unei anumite cantitati de
informatii 'iltrarea este intotdeauna voluntara
%!&tor&!nea !nformat!e! ! degradarea involuntara a mesajului in cursul
transmiterii lui Se produce cand informatia trece prin mai multe verigi
7 alta clasificare imparte barierele in)
8%53656 69:65N6)
$!'!ce( deficiente verbale, acustice, amplasamet, lumina, temperatura, ora
din zi, durata intalnirii, etc
Semant!ce( vocabular, gramatica, sinta(a, etc
8%53656 3N:65N6)
Im)l!carea )o'!t!*a) Suntem dispusi sa ascultam mai bine o persoana
placuta De asemenea putem asocia emitatorul cu o persoana pe care o
pretuim si sa nu analizam foarte atent informatia primita 3n ambele cazuri
mesajul poate fi perceput pozitiv c"iar si cand nu este cazul
Im)l!carea negat!*a( Sunt situatii in care putem judeca persoana care
transmite mesajul dupa o actiune sau un comportament pe care l$am
observat sau putem sa o asociem cu un personaj care ne displace 3n acest
caz suntem influentati in mod negativ atunci cand interpretam mesajul
primit
+racl( Sunt situatii in care suntem preocupati de ceea ce vom spune incat
nu auzim ceea ce doreste sa ne comunice emitatorul Se intampla mai ale
atunci cand suntem intr$un grup mai mare
Agen,a a&cn&a( Sunt situatii in care suntem cu gandul in alta parte ceea
ce ne impiedica sa percepem mesajul trimis de emitator
Lm! !mag!nare( Sunt situatii in care avem propria noastra interpretare
asupra lucrurilor si a ideilor pe care incercam sa le protejam De aceea nu
intodeauna suntem dispusi sa ascultam mesaje care vin in contradictie cu
interpretararile noastre
'actorii care distorsioneaza calitatea mesajului au fost numiti
zgomot 'actorii de distorsiune pot interveni in oricare faza a procesului
comunicarii) in prima etapa, respectiv in formularea mesajului, in
transmiterea lui, in interpretare sau in conte(tul comunicarii
*omunicarea poate fi impartita didactic in functie de limbajul folosit in -
tipuri complementare De regula oamenii folosesc tipurile de comunicare in
urmatoarele proportii)
Comn!care
*er-ala
0cuvinte2
Comn!care non-
*er-ala
0gesturi, postura,
mimica etc2
Paracomn!care
0intonatie, infle(iuni ale
vocii, ritm2
./ 00/ 12/
ASCUL+AREA AC+IVA
Ascultarea inseamna nu doar auzirea semnalelor sonore, ci si decodarea si
interpretarea lor, integrarea lor in propriul sistem de gandire.
O-&tacole pentru o buna ascultare)
mesajul supraincarcat si concentrarea asupra tuturor datelor
duce la pierderea ideii esentiale 0din cauza copacilor nu se
observa padurea2,
lipsa atentiei ! de multe ori ascultatorul pare interesat doar
pentru a$i oferi confort vorbitorului
+!)r! ,e a&cltare act!*a
+!)r! I,eea ,e -a'a Sco) E3em)le
Atent 'olosirea de mesaje
nonverbale 0priviri,
e(presia fetei,
pozitii si miscari ale
corpului2 pentru a
arata atentia
indreptata asupra
vorbitorului
% manifesta
interes fata de
vorbitor si
mesajul sau
.riviri inclinari
ale capului cu
sens afirmativ,
asezarea cu fata
spre vorbitor
Netr 'olosirea de cuvinte
neutre care nu
e(prima acordul
sau dezacordul cu
vorbitorul
3ncurajarea
vorbitorului sa
continue sa
vorbeasca, fara a
interveni
&3nteleg, &%"a,
&3nteresant
Re)etat!* 5epetarea
afirmativa a intregii
sau a ultimei parti
a propozitiei finale
a vorbitorului
Dovada ca
ascultatorul e
foarte atent;
%juta vorbitorul
sa nu$si piarda
sirul gandirii
7rice citat direct
din ceea ce a
spus vorbitorul
Re'mat!* Strangerea ideilor
si sentimentelor si
reafirmarea lor
drept concluzii
.unct de control
pentru discutii
viitoare; .une in
discutie problema
vorbitorului
Daca inteleg
binenu<
%stea sunt ideile
de baza pe care
le$ati
e(primat<
Parafra'a 5aspuns in ceea ce
priveste continutul
si parerile
%rata ca ati
inteles atat ce a
spus cat si ce a
+ %m fost la
.rimarie si mi$
am depus
vorbitorului
e(primat in
cuvintele ascultate
simtit vorbitorul dosarul
&3nteleg ca nu
mai aveti
probleme legate
de inregistrarea
dosarului=
Intre-ar! *atre cine<
*e< *and<
.entru a obtine
informatii
suplimentare
%juta vorbitorul
sa cerceteze
toate aspectele
problemei
respective
#a ce institutie v$
ati adresat< *e
probleme ati
intampinat<
*u ce va putem
ajuta<
.entru o mai buna ascultare, trebuie sa i se ofere vorbitorului feedbac4, sa
se acorde timp pentru o ascultare adecvata 0ascultatorul sa se centreze pe
ceea ce i se spun si nu pe ceea ce va raspunde el2, sa se utilizeze si
informatiile ascunse, prezentate implicit in mod subtil >orbitorul trebuie sa
fie privit nu doar vazut ! gesturile, mimica, postura pot adauga mult
cuvintelor
MESAJELE %E +IP 4EU5
Sco)) De a$mi asuma responsabilitatea pentru afirmatiile si sentimentele
mele % comunica mai indeaproape cu ceilalti, a informa pe ceilalti despre
pozitia mea
Strateg!e) % incepe afirmatia cu &6u 0&%s dori, Sunt preocupat de 2
Strateg!! !nef!c!ente) % folosi termeni vagi ca &noi sau &unii
$EE%"AC6-UL
'eedbac4 inseamna a descrie unei persoane comportamentul acesteia si ce
emotie a trezit acest comportament persoanei care da feedbac4$ul
?n feedbac4 eficient)
Ne ajuta sa constientizam ceea ce facem si modul in care actionam
Ne ofera posibilitatea de a ne sc"imba comportamentul
:rebuie sa fie oferit intr$un mod delicat si suportiv
Caracter!&t!c!le feedbac4$ului)
SPECI$IC nu general
%ESCRIP+IV nu evaluativ
CA%OU nu descarcare
.rimirea feedbac4$ului ne da posibilitatea sa sc"imbam si sa modificam ceea
ce facem si modul in care actionam
Dupa ce se primeste feedbac4 este recomandat ca persoana)
sa se gandeasca la ce a spus interlocutorul despre comportamentul sau
sa se gandeasca la ceea ce vrea sa sc"imbe
7ferirea feedbac4$ului ii ajuta pe oameni)
sa fie mai atenti la ceea ce fac si modul in care actioneaza,
sa invete, sa se dezvolte si sa evolueze
MANAGEMEN+UL COMUNIC7RII
O-!ect!*l ( ef!c!en8a
Managementl comn!c9r!! e&te o act!*!tate or!entat9 &)re
ef!c!en8a organ!'ator!c9. Ea &e concentrea'9: ;n cea ma! mare
m9&r9: )e comn!carea !ntern9 <! e3tern9 ;n ca,rl organ!'a8!e!: )e
anal!'a gra,l! ,e !nterac8!ne <! a ,!alect!c!! rela8!e! ,!ntre ace&tea.
Sco)l ,e -a'9 al managementl! comn!c9r!! e&te ,e a re'ol*a
or!ce )ro-lem9 care ar ;m)!e,!ca organ!'a8!a &9-<! ;n,e)l!nea&c9
&arc!n!le.
8rec" define@te managementul ca fiind un proces social care atrage dupA
sine rAspunderea pentru planificarea @i reglementarea eficientA @i economicA
a activitABilor unei Cntreprinderi Cn Cndeplinirea scopurilor sau a sarcinilor
stabilite, rAspundere care implicA)
a= %!&cern9m>nt <! ca)ac!tatea ,ec!'!onal9 Cn stabilirea planurilor @i Cn
utilizarea datelor pentru verificarea performanBelor @i progreselor faBA de
planurile stabilite;
-= or!entarea: !ntegrarea: mot!*area <! &)ra*egherea personalului
organizaBiei @i a modului Cn care acesta C@i e(ecutA activitABile
Dnainte de toate, orice manager sau @ef de organizaBie @i, implicit Directorul
de
*omunicare, trebuie sA rAspundA la @ase CntrebAri de bazA)
+ *are este problema<
2 ?nde este problema<
- *End este o problemA<
1 *ine este cel implicat sau afectat<
F *um anume este acel cineva implicat sau afectat<
G De ce este implicat sau afectat acel cineva<
Directorul 0de comunicare2 face acest lucru pentru a identifica cele patru
elemente ale managementului, care ! Cn opinia lui 8rec" ! sunt)
.lanificarea
*ontrolul
*oordonarea
Motivarea
Plan!f!carea( Stabilirea liniilor generale de e(ecutare a operaBiunilor,
pregAtirea metodelor de realizare a acestora @i stabilirea standardelor de
performanBA
Controll( >erificarea performanBelor reale prin raportare la standarde,
pentru a asigura o evoluBie @i o performanBA satisfAcAtoare @i pentru a le
Cnregistra astfel CncEt acestea sA serveascA drept g"id pentru alte posibile
acBiuni viitoare

Coor,onarea( MenBinerea ec"ilibrului @i a continuitABii ec"ipei, asigurEnd o
diviziune adecvatA a muncii @i cAutEnd ca obiectivele sA fie Cndeplinite Cn
deplinA armonie
Mot!*area( =sau menBinerea unei atmosfere bune de lucru DeterminA
membrii ec"ipei sA lucreze eficient, sA fie loiali grupului @i sarcinii pe care
acesta o are de Cndeplinit, sA$@i CndeplineascA Cndatoririle proprii @i sA joace
un rol eficient Cn activitABile organizaBiei
?.@. Comn!carea !ntern9
Comn!carea !ntern9 are &co)l ,e a trimite cAtre categoriile de
public intern mesajele potrivite pe care organizaBia dore@te sA le difuzeze Cn
societate .rintre beneficiile programelor de comunicare internA trebuie
meBionatA Cn primul rand asigurarea eficienBei Stabilirea unui climat de lucru
normal, desc"is, bazat pe colaborare @i CnBelegere are efect direct asupra
eficientizArii activitABii
.rin comunicarea internA este sprijinitA mai buna performanBA a
fiecArui angajat$ care are atEt informaBia necesarA Cn realizarea activitABii cEt
@i CnBelegerea asupra organizaBiei, asupra direcBiei Cn care aceasta se
CndreaptA, asupra standardelor la care trebuie sA se raporteze %ngajaBii
organizaBiei sunt, de asemenea, membri ai societABii @i ai comunitABilor
locale, citesc zilnic presa, @i sunt ! Cn unele cazuri ! @i &clienBi ai
organizaBiei
Dn ambele cazuri, ace@tia primesc @i transmit la rEndul lor mesaje
publicului larg 7pinia lor despre organizaBie reprezintA, Cn majoritatea
cazurilor, o oglindire a imaginii pe care o are organizaBia Cn faBa societABii
*omunicarea se realizeazA Cn cadrul organizaBiei, indiferent dacA
managerii CncearcA sau nu sA o controleze %@a cum spune Harrison, Cntr$o
organizaBie ierar"icA tipicA, cu managementul situat la vErful piramidei)
0+2 *omunicarea curge de sus Cn jos sub formA de instrucBiuni @i informaBii @i
022 .oate e(ista @i o comunicare de jos Cn sus, sub forma propunerilor de
proiecte sau a altor feluri de feedbac4 adresat conducerii
'iecare colectiv de muncA are propriul sAu sistem de comunicare)
0-2 oamenii care lucreazA Cn acela@i birou sau Cn acela@i departament din
organizaBie comunicA Cntre ei
012 *omunicarea are loc Cntre grupuri de la acela@i nivel
0F2 @i Cntre niveluri ierar"ice diferite
0G2 Dn afarA de aceste trasee ale informaBiei din cadrul organizaBiei, e(istA o
mulBime alte cAi informale de comunicare Cntre acei indivizi care, CntEmplAtor,
sunt Cn relaBie de prietenie sau de rudenie cu alBi membri ai personalului
0I2 DiscuBiile informale 0&mica bErfA2 care Cnflore@te Cn toate organizaBiile
este o cale sigurA prin care informaBia, e(actA sau nu, ajunge Cn toate
avanposturile ?n program de comunicare bun poate crea o ec"ipA bine
Cnc"egatA 7amenii se cunosc Cntre ei, @tiu care este obiectivul organizaBiei,
cum sA lucreze eficient @i cum pot participa activ Cn cadrul organizaBiei fArA a
se limita doar la a$@i face datoria, ceea ce Ci face mai valoro@i pentru
organizaBie
7 comunicare bunA dA personalului posibilitatea de a critica acele
politici ale organizaBiei care i$ar putea afecta Cn mare mAsurA /oolcott @i
?nJin au constatat cA proasta comunicare este unul din principalele motive
pentru care mulBi angajaBi sunt indiferenBi sau c"iar ostili faBA de angajatorii
lor 6ste, de asemenea, @i motivul pentru care angajaBii se opun sc"imbArii)
dacA nu CnBeleg scopul sc"imbArii, este normal sA creadA cA aceasta
contravine intereselor lor
Comn!carea e3tern9
Comn!care e3tern9 &e refer9 la strategia de gestionare a
comunicArii, pe care orice organizaBie o aplicA cu scopul de a comunica
mesaje publicului larg 7rice fel de informaBie, consultare, anunB, bro@urA,
scrisoare, CntElnire @i orice formA de contact Cntre persoanele sau lucrurile din
organizaBie @i cei din afara acesteia face sau trebuie sA facA parte din
strategia de comunicare e(ternA ?n bun director de comunicare trebuie sA
adopte toate te"nicile de management pentru ca mecanismul comunicArii
e(terne sA funcBioneze eficient
Imag!nea ne! com)an!! A organ!'a8!!
:ermenul de !mag!ne a com)an!e! se folose@te pentru a semnifica
percepBiile pe care diversele categorii de public le au despre organizaBie Cn
ansamblu sAu Strateg!a ,e !mag!ne a com)an!e! constA dintr$o serie de
procese care urmAresc sA punA Cn evidenBA reputaBia @i caracterul pozitiv al
firmei 6ste un proces comple( dat fiind cA aceastA imagine este perceputA
diferit de la individ la individ 3maginea unei companii este suma percepBiilor
pe care publicul le are despre ea, @i poate diferi de realitate, atunci cEnd
aceasta este necunoscutA, CnBeleasA sau comunicatA gre@it
:oate imaginile vizuale @i materialele tipArite, mesajele care se
comunicA 0verbale sau vizuale2 sunt factori care afecteazA imaginea
companiei #K6tang L .iecz4a sunt de pArere cA e(istA @i alte surse de
informare care pot juca un rol decisiv, cum ar fi prezentarea Cn mass$media a
activitABilor @i a subiectelor care afecteazA o organizaBie, de pildA, calitatea
pregAtirii Cn cadrul acesteia, migrarea personalului sau acuzaBiile de corupBie
*omunicarea interpersonalA, presupunerile @i bErfa au @i ele un potenBial
impact 3maginea companiei este afectatA, de asemenea, de e(perienBa
personalA legatA de un produs sau serviciu @i de sentimentul de satisfacBie
0sau de insatisfacBie2 cA ai plAtit ceva care meritA 0sau nu meritA2 banii
I,ent!tatea ,e -ran, A marc9
#a sfEr@itul anilor K90, sintagma !,ent!tatea <! !mag!nea com)an!e!
0reflectarea identitABii la nivelul publicului2 a fost, uneori, CnlocuitA cu un alt
termen)
"ran,MMarc9 8randulMmarca este esenBa unei organizaBii, a unui
produs sau c"iar a unei BAri Se spune cA un brand bun 0o marcA bunA2 este
suma simbolurilor @i a percepBiilor pe care acesta le creeazA, o combinaBie
Cntre identitatea fizicAMvizualA @i o reflectare, dupA pArerea publicului, a ceea
ce fac, promit @i realizeazA organizaBiile M companiile 8randul 0marca2 este
vAzut ca o &combinaBie "olisticA de strategie corporativA, inovaBie @i
e(ecuBie %ce@ti termeni de mar4eting $ mai comerciali ! au fost folosiBi,
adesea, prin transfer, cu referire la anumite instituBii sau c"iar BAri 6(istA
conceptul de brand 0marcA2 de BarA, care a fost implementat cu succes Cn
ultimii ani, @i multe BAri europene se gEndesc serios la imaginea mArcii lor @i
la comunicare
?B &fatr! )entr con&tr!rea ne! !mag!n! ,e -ran, )tern!ce.
?nele teorii despre imaginea branduluiMmArcii susBin cA e(istA +0 puncte
importante Cn construirea unei imagini solide a branduluiMmArcii 0David %
%a4er, &8uilding strong brands, +99G, :"e 'ree .ress2)
% 3dentitatea branduluiMmArcii 0identificarea esenBei produsului2,
8 .ropunerea valorii 0 CnBelegerea modului Cn care utilizarea branduluiMmArcii
va constitui un atu Cn plus Cn oc"ii consumatorului2,
* .oziBionarea branduluiMmArcii 0poziBionarea branduluiMmArcii este parte din
identitatea acestuia @i faciliteazA elaborarea unui plan de comunicare2,
D 6(ecuBie 0e(ecutarea planului de comunicare2,
6 *onsecvenBa Cn timp 0identitatea, poziBionarea, comunicarea pe parcursul
unei perioade lungi de timp2,
' Sistemul branduluiMmArcii 0dacA sunt mai multe branduri, cunoa@terea
particularitABilor fiecAruia2,
N 6fectul de influenBare al branduluiMmArcii 0dacA sunt mai multe branduri,
cunoa@terea sistemului Cn care acestea interacBioneazA @i utilizarea acestei
cunoa@teri pentru consolidarea fiecAruia Cn parte,
H ?rmArirea valorii branduluiMmArcii 0cunoa@terea pasivului unui brand
pentru a afla cum este recunoscut brandul, asocierea acestuia cu alte
branduri, fidelitatea faBA de brand, calitatea Cn percepBia publicului etc2,
3 5esponsabilitatea faBA de brandMmarcA 0cineva trebuie sA rAspundA de
brand, de coordonarea programelor @i de coerenBa strategiei Cn ansamblul
ei2,
O 3nvestiBia Cn branduriMmArci 0trebuie sA continuAm sA investim Cn branduri2
%!f'area !nforma8!e!
Dn cadrul campaniilor de comunicare integrate, informaBia se poate difuza
prin diverse canale ca, de e(emplu) publicaBii 0buletine informative, bro@uri,
pliante2, afi@e @i panouri publicitare, ateliere @i seminare, turnee, centre @i
reBele de informare
%!*er&e m!#loace ,e cam)an!e(
+ele*!'!nea
Em!&!n! ,e !nformare )-l!c9 ! realizate de un organism guvernamental,
destinate difuzArii informaBiilor despre noua legislaBie sau despre obligaBiile
prevAzute de lege De regulA, emisiunea dureazA ma(imum cinci minute @i
anunBA cA va reveni cu noi informaBii pe aceea@i temA
%ocmentare +V ! %tunci cEnd oferA informaBii relevante @i nu au tente
propagandistice, documentarele constituie un beneficiu de importanBA
publicA
Programe ,e ,e'-ater! crente ! 6ste utilA participarea purtAtorului de
cuvEnt al campaniei la diferite programe :>, tal4$s"oJ$uri, Cn care publicul
are posibilitatea de a pune CntrebAri, fie direct din studio, fie la telefon 6ste
vital CnsA ca purtAtorul de cuvEnt sA fie foarte bine informat
S)otr!le )-l!c!tare ! %cestea sunt, adeseori, cea mai bunA cale de a
atinge cel mai mare grad de audienBA, dar sunt, Cn majoritatea cazurilor,
descurajant de costisitoare 6ste un domeniu foarte specializat @i este
recomandabil sA se recurgA la o companie de advertising profesionistA pentru
realizarea, producerea @i plasarea spoturilor
Ra,!ol
+elefonl a&clt9tor!lor <! ,e'-ater! ;n ,!rect CtalD-&hoE&= !Dn
7ccident aceste programe sunt din ce Cn ce mai des difuzate, mai ales de
staBiile de radio locale 'ormatul acestor programe dA posibilitatea publicului
sA telefoneze @i sA facA comentarii sau sA punA CntrebAri Cn direct; de aceea,
acest tip de programe se bucurA de popularitate Cn rEndul ascultAtorilor @i
poate atrage audienBA mare
Programe ,e ,e'-ater! <! !nter*!r! ! 5esponsabilul pentru relaBiile cu
massmedia trebuie sA se asigure cA purtAtorii de cuvEnt ai campaniei
participA la cele mai potrivite emisiuni
S)otr! )-l!c!tare ra,!o !pot fi foarte eficiente Cn emiterea unui mesaj
percutant potrivit pentru menBinerea atenBiei asupra subiectului campaniei
Pre&a
Confer!n8e <! lan&9r! ! 7rganizaBi o conferinBA de presA numai dacA
informaBia are consistenBA @i relevanBA pentru publicul interesat #ansarea
unui nou poster, de e(emplu, poate fi o ocazie legitimA de organizare a unei
reuniuni foto cu participarea presei @i ea trebuie anunBatA public
Inter*!r! ! 5esponsabilii pentru relaBia cu mass$media trebuie sA creeze
ocazii pentru intervievarea purtAtorilor lor de cuvEnt
Informa8!! ! %rticolele informative trebuie pregAtite @i distribuite
publicaBiilor sAptAmEnale @i periodice
P-l!c!tate ;n )re&9 ! .e cEt posibil @i Cn limita bugetului, pentru a menBine
atenBia asupra subiectului campaniei
P-l!c!tatea &tra,al9
Cam)an!e ,e af!<a# ! :ransmiterea de informaBii publicului prin intermediul
afi@elor amplasate Cn diverse locuri care asigurA vizibilitate 0circa financiarA,
birourile administraBiei locale, sediile de bAnci, biblioteci, oficii
po@tale,autobuze, staBii de cale feratA etc2 >izibilitatea este elementul c"eie
Rela8!!le c )re&a
Confer!n8ele ,e )re&9
*onferinBele de presA sunt conferinBele Binute Cn prezenBa presei, cu ocazia
unei Cntruniri anuale sau a unui anunB, a unui eveniment sau a unei
prezentAri
Scopul principal al acesteia este de a informa presa @i de a rAspunde la
CntrebArile ziari@tilor Scce&l ace&te!a ,e)!n,e ,e m9&ra ;n care ea
re<e<te &9 ofere !nforma8!! rele*ante )entr a ca)ta !ntere&l
#rnal!<t!lor.
Loca8!a F 7 atenBie specialA trebuie acordatA dimensiunii locaBiei 'aceBi o
estimare realistA a numArului potenBial al ziari@tilor care vor participa Sala
nu trebuie sA fie prea mare, ci suficient de CncApAtoare pentru a gAzdui
ziari@tii @i cameramanii, tribuna @i un spaBiu de primire
Sala
DacA e(istA o estradA sau scenA @i nu este prea CnaltA, o puteBi folosi, CnsA,
Cn general, este de preferat ca vorbitorii @i ziari@tii sA fie dispu@i la acela@i
nivel Dn spatele mesei prezidiului se va plasa un afi@ pe care sunt
inscripBionate logoul @i sloganul Masa prezidiului trebuie acoperitA cu o faBA
de masA, prevAzutA cu un pupitru @i cu microfoane, apA @i pa"are pentru
fiecare vorbitor Dn spatele mesei prezidiului se vor dispune numArul necesar
de scaune, de CnAlBime potrivitA cu CnAlBimea mesei Scaunele destinate
ziari@tilor trebuie sA fie dispuse ca Cntr$o salA de teatru 0Cntotdeauna mai
puBine, @i nu mai multe decEt este cazul ! sala trebuie sA parA Cntotdeauna
aglomeratA cu reprezentanBi ai presei2, cu cEte un interval larg pe mijlocul
sAlii @i pe ambele laturi ale acesteia, pentru montarea reflectoarelor @i a
camerelor de luat vederi
Preg9t!rea
articipan!ii ! Moderatorul conferinBei de presA, vorbitorii 0de regulA 2 sau
-2, speciali@tii Cn domeniul care face obiectul conferinBei de presA, din partea
ministerului sau a guvernului, sau alBi speciali@ti
Sc"iBa de comunicat de pres" trebuie finalizatA @i trimisA spre
multiplicare
Con!inutul discursurilor trebuie sA fie stabilit @i e(istenBa suporturilor
vizuale 0prezentAri poJer$point, etc2 trebuie confirmatA 7rdinea de zi
trebuie stabilitA @i comunicatA persoanei care va prezida conferinBa
DntrebArile previzibile din partea presei se discutA Cn prealabil @i se stabile@te
care dintre vorbitori va rAspunde @i pe ce domeniu DacA e(istA vreun punct
vulnerabil, constatat cu ocazia unor evenimente anterioare sau care ar putea
sA fie pus Cn discuBie Cn viitor, se va decide cine @i cum anume va trata
aspectul respectiv, Cn cazul Cn care este adus Cn discuBie
Agenda persoanei care va pre#ida conferin!a se Cntocme@te @i fiecare
vorbitor prime@te un e(emplar din aceasta
Gn '!a confer!n8e!
7rganizatorul Ci CntEmpinA pe jurnali@ti la sosire Nu uitaBi cA operatorii :>
ajung adesea cu cel puBin o jumAtate de orA Cnainte de conferinBA, pentru a$
@i monta aparatura *ereBi$le ziari@tilor sA se semneze Cn cartea de
Cnregistrare @i oferiBi$le mapa de presA conBinEnd comunicatul de presA @i alte
materiale relevante .entru a asigura trecerea plAcutA a timpului pEnA la
Cnceperea conferinBei de presA puteBi pune la dispoziBie cafea, suc, apA, etc
Mo,eratorl confer!n8e! ,e )re&9 <! *or-!tor!! tre-!e &9 !ntre la ora
&ta-!l!t9 <! &9 ;ncea)9 !me,!at.
*onferinBa de presA nu trebuie sA dureze mai mult de o jumAtate de orA
@. RELAHII PU"LICE
@.?. O )ract!c9 ;n e*ol8!e
De@i relaBiile publice 05.2 sunt un fenomen global al secolului douAzeci,
rAdAcinile lor dateazA din antic"itate %proape toate civilizaBiile antice au
practicat relaBiile publice
Nrecii antici, Cn special, depindeau de 5. la alegerea politicienilor Mai e(act,
ei foloseau a@a$numita metod retoric, o practicA profesionistA prin care
Bineau discursuri publice pentru a decide cine era cel mai potrivit sA le fie
conducAtor
.ericle @i Demostene sunt douA e(emple de astfel de vorbitori, care au
devenit e(celenBi oratori @i conducAtori Mai mult, grecii antici credeau Cn
metoda dialecticA @i cAutau Cn ea adevArul cu ajutorul comunicArii verbale
%ceasta Cnsemna folosirea dialogului argumentativ, cu scopul de a convinge
auditoriul sA le accepte ideile @i crezurile Socrate @i sofi@tii au fost
practicanBii celebri ai acestei metode
Dn %merica, oamenii au utilizat relaBiile publice CncepEnd cu revoluBia
americanA
Discursurile, corespondenBa, comunicatele de presA @i diverse alte forme de
publicitate pot fi recunoscute Cn viaBa publicA a secolului +9 Cn 6uropa @i Cn
lume Dn timpul primului rAzboi mondial, politicienii au recurs la relaBiile
publice pentru a mobiliza opinia publicA sA sprijine rAzboiul, iar Cn cel de$al
doilea rAzboi mondial, americanii au CnfiinBat 8iroul de informaBii de rAzboi,
care controla mesajele ce se transmiteau naBiunilor
.rincipalul motiv al dezvoltArii acestei industrii l$a constituit responsabilitatea
companiilor sau a organizaBiilor de a$@i informa publicul
Deoarece de$a lungul anilor oamenii au practicat 5. fArA sA le defineascA
foarte clar, termenul a fost neclar @i gre@it CnBeles Din cauza cEtorva
neprofesioni@i care au lucrat Cn domeniu, 5. nu au dobEndit o reputaBie prea
grozavA *"iar @i astAzi, sunt persoane care cred cA 5. sunt o modalitate de
a mistifica adevArul, de a monologa @i de a manipula Cn scopuri necinstite
situaBiile conflictuale
Sco)l real al rela8!!lor )-l!ce e&te ,e a &)r!#!n! !nformarea
)-l!cl!: con&t!t!n, a&tfel -a'a ne! o)8!n!Aaleger! ;n cno<t!n89
,e ca'9.
DupA cum aratA Seitel, e(istA patru factori de bazA care au contribuit la
dezvoltarea @i clarificarea acestui termen) 0+2 dezvoltarea marilor instituBii @i
cre@terea sentimentului de responsabilitate a acestora faBA de public; 022
intensificarea sc"imbArilor, conflictelor @i confruntArilor dintre diverse grupuri
de interese din societate; 0-2 cre@terea gradului de con@tientizare a
oamenilor ca urmare a rAspEndirii masive a te"nologiilor de comunicare tot
mai sofisticate; 012 rAspEndirea democraBiei mondiale 0Seitel +99P)-12
E&te clar c9 ;ntreaga act!*!tate ,e RP &e -a'ea'9 )e comn!care.
*omunicarea este o caracteristicA umanA CnnAscutA, ceea ce face ca mulBi
oameni sA se simtA capabili, instinctiv, sA se ocupe de relaBii publice
%devArul este CnsA cA aceastA pArere este mult prea simplistA ?n practicant
de 5. trebuie sA fie specializat Cn gestionarea fiecArei situaBii speciale de care
se ocupA .e scurt, un bun practicant trebuie sA fie capabil sA comunice cu
oameni provenind din diverse medii culturale, educaBionale @i economice, sA
cunoascA te"nicile specifice meseriei ca, de e(emplu, mijloacele de
comunicare verbalA, scrisA, audiovizualA, sA aibA o reputaBie sau o imagine
larg acceptatA, sA fie imaginativi @i creativi, sA @tie cum sA cerceteze @i sA
e(ploateze datele, sA aibA acces la informaBie @i putere de previziune
Harrison, Cn cartea sa intitulatA &5elaBii publice, include o foarte interesantA
comparaBie pe care o fAcea Sam 8lac4, Cntre cei care practicA medicina @i cei
care practicA relaBiile publice @i Cn care observa cA atEt medicul, cEt @i
specialistul Cn relaBii publice, trebuie mai CntEi sA punA un diagnostic @i apoi
sA trateze De obicei, @i unul @i altul sunt solicitaBi sA intervinA dupA ce rAul
s$a produs 5elaBiile publice preventive sunt tot atEt de importante ca @i
medicina preventivA @i, ca @i aceasta din urmA, sunt la fel de rar aplicate
Gn toate fa'ele act!*!t98!! l!: cel care &e oc)9 ,e RP tr!m!te <!
)r!me<te me&a#e. %e&!gr: o a&tfel ,e act!*!tate !ncl,e <! co,!f!carea
<! ,eco,!f!carea me&a#elor !ar acea&ta &e real!'ea'9 )r!n !nterme,!l
,!alogl! C&a al altor forme ,e comn!care=.
*arti si resurse)
Cart!(
Doug NeJsom, 8ob *arrell, 5edactarea materialelor de relati publice, 3asi,
.olirom, 2001
8ernard Dagenais, *ampania de relatii publice 3asi, .olirom, 200-
Doug NeJsom, :otul despre relatiile publice, 3asi, .olirom, 200-
5egester Mic"ael, Managementul crizelor si al situatiilor de risc, 8ucuresti,
comunicarero, 200-
6dJard # 8ernaQs, *ristalizarea opiniei publice, 8ucuresti, comunicarero,
200-
Mic"ael 8land, David /ragg, 5elatiile eficiente cu mass media, 8ucuresti,
comunicarero, 200-
We-&!te-r!(
% Media 5elations Handboo4 for Non$Novernmental 7rganisations
"ttp)MMJJJijf$cijorg
*entrul pentru Ournalism 3ndependent
Media and .ublic 5elations StrategQ for Nongovernmental 7rganisations
"ttp)MMfreedom"ouseorgMreportsMngopr"tml
L!&te ,!&ct!!(
prRongSQa"oogroupscom
olimpiadelecomunicariiSQa"oogroupscom
JJJcjiro