Sunteți pe pagina 1din 47

CUPRINS

TERMOTEHNIC I MAINI TERMICE ............................................................................................................ 4


1. Ciclul Carnot reversibil direct i randamentul termic ........................................................................... 4
2. Integrala lui Clausius. Entropia.............................................................................................................. 4
3. Ecuaia de continuitate ......................................................................................................................... 5
4. Ecuaia de conservare a energiei .......................................................................................................... 5
5. Ecuaia de conservare a impulsului ...................................................................................................... 5
6. Curgerea gazelor perfecte prin ajutaj convergent ................................................................................ 6
7. Curgerea gazelor perfecte prin ajutaj convergent divergent ............................................................. 6
8. Moduri elementare de transfer al cldurii ............................................................................................ 6
9. Propagarea cldurii prin perei plani, paraleli, infinii .......................................................................... 7
10. Legea lui Plank ..................................................................................................................................... 7
11. Legile lui tefan Boltzmann i Wien .................................................................................................... 8
12. Modul de funcionare i clasificarea turbinelor cu abur ..................................................................... 8
13. Ciclul teoretic Clausius Rankine al instalaiilor de for cu turbine cu abur ....................................... 8
14. Metode de mrire a randamentului ................................................................................................... 9
Principiul al II al termodinamicii ............................................................................................................... 9
Legea lui Fourier ...................................................................................................................................... 10
Clasificarea proceselor de convectie ...................................................................................................... 10
Relaia general de calcul a fluxului de cldur schimbat prin convecie este relaia lui Newton ........ 11
Ecuatia de baza ale dinamicii fluidelor.................................................................................................... 12
Legile radiatiei ......................................................................................................................................... 12
Propagarea caldurii prin pereti plani paraleli infiniti .............................................................................. 14
Curgerea gazelor reale prin ajutajul convergent .................................................................................... 15
TRANSPORTUL HIDROCARBURILOR ............................................................................................................ 15
1. Calculul capacitii de transport (formula i parametrii) .................................................................... 15
2. Coroziunea conductelor de transport ................................................................................................. 15
3. Metode moderne de investigare i curaire a conductelor de transport ........................................... 16
3.Hidraulica ................................................................................................................................................. 16
Notiuni fundamentale ............................................................................................................................. 16
1

Ec.fundam. ale miscarii fluidelor in zacaminte de hidrocarburi ............................................................. 17
Miscari ale lichidelor imcompresibile in medii poroase ......................................................................... 17
Miscari generate de sonde de gaze ........................................................................................................ 18
4.E.C.H. ........................................................................................................................................................ 18
A.Instalatii tehnologice aferente extractiei gazelor naturale ................................................................. 18
B.Metode de mentinere in productie a sondelor de gaze nat ce produc cu apa de zacamant .............. 19
Echipamente si utilaje in industria GN ........................................................................................................ 20
5.1 PROPRITATILE HIDROCARBURILOR ................................................................................................... 20
5.1.2 Proprietatile fizice si termodinamice ale GN ................................................................................. 20
5.2.POMPE PENTRU LICHID .................................................................................................................... 21
5.2.1.Clasificarea si parametri specifici ai pompelor .............................................................................. 21
5.2.2.Caracteristici de cavitatie ............................................................................................................... 21
5.2.3.Pompe cu piston ............................................................................................................................ 22
5.2.4.Pompe centrifugale ........................................................................................................................ 22
5.3. APARATE DE SCHIMB DE CALDURA ................................................................................................. 22
5.3.1. Clasificarea schimbatoarelor de caldura ....................................................................................... 22
5.3.2. Calculul termic si mecanic ............................................................................................................. 23
5.3.3.Schimbatoare de caldura ............................................................................................................... 23
5.4.1.Procedee de deshidratare a gazelor naturale ................................................................................ 23
5.4.2.Deshidratarea prin ADSORBTIE ...................................................................................................... 23
5.4.3.Materiale ADSORBANTE si proprietatile lor .................................................................................. 23
5.4.4.descrierea constructiva si functionala ainstalatiei de uscare a gazelor prin ADSORBTIE (cu
desicanti solizi) ........................................................................................................................................ 24
5.4.5.Deshidratarea gazelor naturale prin ABSORBTIE ........................................................................... 24
5.4.6. ABsorbtia ca operatie de transfer de masa intre faze(lichid-gaz) ................................................. 24
5.4.7.proprietatile ABSORBANTILOR....................................................................................................... 24
5.4.8. Descrierea constructiva si functionala a instalatiilor de uscare a gazelor prn ABsorbtie ............. 25
5.4.9.Dimensionarea statiilor de uscare ................................................................................................. 25
6.Distributia fluidelor in retele de conducte ............................................................................................... 26
Curgerea gazelor ..................................................................................................................................... 26
Numarul lui RE ........................................................................................................................................ 26
Regim laminar ......................................................................................................................................... 26
2

Regimul instabil ....................................................................................................................................... 26
Regimul turbulent ................................................................................................................................... 26
Sisteme de utilizare ................................................................................................................................. 26
Instalatii de utilizare ................................................................................................................................ 27
Executia retelelor de distributie si a instal de utilizare GN ..................................................................... 28
Proprietati ale PE: ................................................................................................................................... 28
Caracteristicile PE:................................................................................................................................... 28
Caract geometrice: .................................................................................................................................. 28
Statii si posturi de reglare ....................................................................................................................... 29
Contoriazarea debitelor de GN ............................................................................................................... 29
Depozitarea fluidelor .................................................................................................................................. 30
Inmagazinarea subterana ....................................................................................................................... 30
Concepte noi privind inmagazinarea subterana. .................................................................................... 30
Utilizarea depozitelor de gaze naturale .................................................................................................. 30
Depozitarea subterana a gazelor naturale .............................................................................................. 31
Depozitarea subterana a gazelor naturale in medii poros permeabile ............................................... 32
Stocarea in cavitati saline a GPL ului ..................................................................................................... 32
Stocarea in mine abandonate ................................................................................................................. 33
Depozitarea gazelor naturale lichefiate .................................................................................................. 33
I.Z.H. ............................................................................................................................................................ 33
Investigarea hidrodinamica a sondelor................................................................................................... 33
Investigarea formatiunilor productive in regim stationar de filtrare a gazelor ...................................... 34
Investigarea formatiunilor productive in regim nestationar de filtrare a gazelor .................................. 35
Cercetarea formatiunilor productive de gaze prin inchiderea lor .......................................................... 35
Cercetarea formatiunilor productive de gaze naturale prin deschiderea lor ......................................... 36
Cercetarea orizonturilor productive de gaze prin metoda izocronala.................................................... 37
Metode de calcul a resurselor si rezervelor de gaze naturale ................................................................ 38
Metoda volumetrica ............................................................................................................................... 38
Metoda declinului de presiune ............................................................................................................... 39
Factorul de recuperare ........................................................................................................................... 39
TRANSPORTUL GAZELOR NATURALE .......................................................................................................... 39
Separarea si filtrarea impuritatiilor din g.n ............................................................................................. 39
3

Funcia de separare a gazelor naturale .................................................................................................. 40
eparatoare gravitaionale ....................................................................................................................... 41
Separatoare centrifugale ........................................................................................................................ 42
.Separatoare mixte de gaze .................................................................................................................... 43
Masurarea gazelor .................................................................................................................................. 43
Msurarea direct a debitelor de gaze ................................................................................................... 44
Msurarea indirect a debitelor de gaze ................................................................................................ 44
Reglarea presiunii gazelor nat ................................................................................................................. 44
Regulatoare de presiune pentru debite mici (regulatoare de uz casnic). .............................................. 45
Regulatoare de presiune industriale ( cu acionare indirect) denumite i pilotate .............................. 45
Odorizarea g.n ......................................................................................................................................... 45

4


TERMOTEHNIC I MAINI TERMICE

1. Ciclul Carnot reversibil direct i randamentul termic

- este un ciclu perfect de funcie a unei maini termice n 4 timpi, care are 2 surse de
cldur T i T
0
, T > T
0
. Maina termic care lucreaz dup acest ciclu revers direct produce lucru
mecanic i are randamentul maxim posibil.

(1 - 2)transfer izoterm destindere
(2 3) transfer adiabatic
(3 - 4)transfer izoterm comprimare
(4 5) transfer adiabatic

- respect: - transferul efectuat de agentul de lucru;
- viteza pistonului;
- transferurile sunt cvasistatice.

Randamentul:

Randamentul nu depinde de materie, cantitate, specificul agentului de lucru i cantitatea
de cldur schimbat ci numai de raportul temperaturii absolut ale sursei de cldur.

2. Integrala lui Clausius. Entropia

- are loc schimbul de q i a fost numit de Lorentz q redus dar dac se observ pe
Ciclul Carnot q redus este nul ceea ce confer acestui raport calitatea parametrilor de stare.
integrala lui Clausius
Entropia



5

Poate fi + sau - sau = 0
Pentru determinarea lui Claudius la procese reversibile deschise considerm c avem un
ciclu reversibil.

3. Ecuaia de continuitate pentru curgerea unidirecional a fluidelor

Legea conservrii masei materiale n cazul unui curent staionar printr-o conduct fr
surse + sau - de agent de lucru n lungul su, aceast lege cere ca prin fiecare seciune a
tubului s treac acelai Q masic de fluid m.

4. Ecuaia de conservare a energiei

Se consider un volum de control V ntr-un tub de curent de seciune variat n poriunea
delimitat de seciunea de curgere.
Diferena dintre suma energiei G intrate i seciunea energiei E
e
ieite din volumul de
control prin seciunea 2 este egal cu energia acumulat.
Acumularea de energie n sistem se exprim:
Ecuaia de conservare a energiei pe uniti de mas poate fi scris:


5. Ecuaia de conservare a impulsului

Viteza de variaie n timp a impulsului unui sistem este egal cu fora rezultant care
acioneaz asupra sistemului i are loc n direcia forei rezultante:


t = timpul; densitatea; c viteza de deplasare
6

Dac , c este Q de fluid care trece prin suprafaa unitar a unei conducte n care viteza
variaz de la C
1
la C
2
presiunea exercitat de fluid asupra conductei va varia de la p
1
la p
2
n
conformitate cu legea de conservare a impulsului.
sau

6. Curgerea gazelor perfecte prin ajutaj convergent

Ajutajul convergent accelereaz g prin micarea continu a seciunii de curgere astfel c
la ieire se obine o vitez maxim.
Viteza de ieire este dat de
Depinde de natura lui cu ct gazul este mai uor cu att viteza de curgere este mai mare

n ajutajul convergent la care are loc accelerarea gazului indiferent de presiunea mediului
exterior n care debueaz jetul de gaz nu poate s scad presiunea sub P
cr
i viteza poate s
ajung cel mult egal cu viteza sunetului.


7. Curgerea gazelor perfecte prin ajutaj convergent divergent (de LAVAL)

Ajutajul permite destinderea gazului pn la presiuni mai mici dect P
c
.
Laval a artat c dac la un ajutaj convergent se ataeaz un ajutaj divergent, n cazul
acesta gazul i continu destinderea accelerndu-se la viteze supersonice, n funcie de
parametrii micrii. Poate fi utilizat i la accelerarea gazului precum i la frnarea lor, lucru scos
n eviden de analiza diferit a castr. i funciilor lui.

8. Moduri elementare de transfer al cldurii

Transferul de cldur se realizeaz n 3 moduri:
- conductivitate termic (conducie) proces de transfer al cldurii din aproape n aproape de la
microparticule la microparticulele, dintr-o regiune cu temperatur nalt spre o regiune cu
temperatur sczut.
- convecia termic proces de transfer al cldurii i impuls i este nsoit uneori de un transfer
de mas care se manifest n cazul fluidului n micare i la schimbarea strii de agregare a
acestora.
7

- radiaia termic proces de transfer al energiei termice de la un corp cu temperatur nalt la un
corp cu temperatur sczut, corpurile fiind separate n spaiu.
Schimbul de cldur prin rod. se datoreaz naturii electromagnetice a energiei transferate
sub form de cuante de energie.


9. Propagarea cldurii prin perei plani, paraleli, infinii

Conductivitatea termic are loc n regim staionar, corpurile nu au izvoare id sunt
omogene








10. Legea lui Plank
H


8

11. Legile lui tefan Boltzmann i Wien

Legea lor stabilete relaia care exist ntre puterea de emisie a sursei i temperatura
sursei.
Forma relaiei nu este ns univoc ea depinde de modul cum variaz temperatura sursei,
emiterile n timpul emisiei de aceea legea are expresii diferite dup cum temperatura sursei
eminente aste constant. sau .
Pentru calculele uzuale:
T
N
= 5,67*10
-12
constanta lui Boltzmann

12. Modul de funcionare i clasificarea turbinelor cu abur

Motor termic cu rotor n care energia potenial a vaporilor se transform n energie
cinetic care apoi se transform n lucru mecanic n rotor.
Sunt considerate motoare cu ardere extern deoarece agentul de lucru care evolueaz n
aceste maini este pregtit ntr-un cazan cu vapori n cazul turbinelor cu abur sau generator de
gaze arse n cazul celor cu gaze.
Clasificare:
a) dup presiunea de la sfritul destinderii:
- de condensaie;
- de contrapresiune.
b) dup modul de utilizare a dif. de entalpie:
- turbine cu aciune la care entalpia se transfer numai n stator;
- turbine cu reaciune la care entalpia se transfer n rotor i n stator.
c) nr. de trepte:
- unietajate;
- multietajate.
d) dup direcia curentului de abur fa de axa turbinei:
- turbine axiale aburul se deplaseaz paralel cu axa;
- turbine radiale aburul se deplaseaz radial.

13. Ciclul teoretic Clausius Rankine al instalaiilor de for cu turbine cu abur

2 izoterme izobare;
2 adiabate reversibile
1-2 adiabate a aburilor supranclzii
2-3 condensarea aburilor n condensator
3-4 pomparea apei adiabate
9

4-5 nclzirea izobat la P
1
a apei pn la saturaie
5-6 vapori izobari izotermi ai apei n vaporizator
6-1 supranclzirea izobar a aburilor


14. Metode de mrire a randamentului

- creterea lucrului mecanic dezvoltat pe ciclu i prin reducerea (scderea) cldurii evacuate la
condensator.
1. Creterea presiunii P
1
a aburilor la ieirea din supranclzire S
i
i intrarea n turbin.
2. Creterea temperaturii T
1
a aburilor supranclzii (este cea mai des folosit)
3. Reducerea presiunii finale de destindere a aburilor din turbin.
4. Metode supranclzite intermediare.

Principiul al II al termodinamicii

Primul principiu al termodinamicii afirm c n cazul n care un sistem izolat efectueaz o
evoluie, energia sistemului se conserv. n particular, n cazul sistemului care schimb cldur i
lucru mecanic cu mediul exterior n timpul unui ciclu ( U = 0) exist o echivalen ntre cldur
i lucru mecanic schimbat cu exteriorul.
Cele mai cunoscute formulri ale P T 2, care de fapt sunt echivalente ntre ele, sunt urmtoarele:
31
a) Cldura nu poate trece de la sine de la corpul cu temperatur mai mic la cel cu temperatur
mai mare. b) O main termic nu poate produce n mod continuu, adic ciclic, lucrul mecanic
dect dac agentul de lucru schimb cldur cu dou surse de cldur de temperaturi diferite.
Maina care ar transforma continuu n lucru mecanic cldura luat de la o singur surs de
cldur fr s cedeze o parte altei surse reci se numete perpetuum mobile de spea a II-a. c) Un
perpetuum mobile de spea a II-a este imposibil.


10

Legea lui Fourier

Se numete flux de cldur cantitatea de cldur transmis printr-o suprafa n unitatea de
timp
t
Q
Q =
.
in [W]
Se numete flux unitar de cldur fluxul de cldur transmis prin unitatea de suprafa:
S
Q
q
.
.
= in [W/mp]
Legea fundamental a transmiterii cldurii prin conducie, lege stabilit experimental, este legea
lui Fourier:
n
t
gradt q
c
c
= = ]
.


n
t
c
c
-variaia temperaturii de-a lungul direciei (sau direciilor) pe care se propag cldura.
Semnul minus apare deoarece propagarea cldurii are loc n sensul descresctor al
temperaturilor, adic de la suprafaa ( t + t ) la suprafaa t .
Factorul de proporionalitate -[W/mK] se numete coeficient de conducie termic i este o
proprietate fizic a materialului care se determin experimental. Valoarea lui depinde n primul
rnd de material i, pentru acelai material, de temperatur, starea de agregare, presiune,
porozitate.

Clasificarea proceselor de convectie

Convecia termic este procesul de transmitere a cldurii ntre peretele unui corp solid i un fluid
n micare. Pentru transmiterea cldurii este necesar existena unei diferene de temperatur
ntre fluid i perete. Transferul de cldur prin convecie, de exemplu, de la un perete mai cald la
un fluid mai rece, are loc n cteva etape. Iniial, cldura trece de la perete la particulele de fluid
din imediata apropiere prin conducie.
Energia termic astfel transferat mrete temperatura i energia intern a acestor particule de
fluid. Stratul de fluid de lng perete prin care cldura se transmite prin conducie se numete
strat limit termic. n continuare, aceste particule cu energie mai mare se deplaseaz ctre regiuni
cu temperaturi mai sczute, unde prin amestec cu alte particule, transmit acestora o parte din
energia lor, mrindu-le temperatura.
Factorii care influeneaz convecia termic:
a) Cauza care produce micarea fluidului
Dac micarea fluidului este cauzat doar de diferena de densitate produs de diferena de
temperatur ntre particulele de fluid mai apropiate i mai deprtate de perete, transmisia cldurii
11

se face prin convecie liber. Dac micarea fluidului este cauzat de un lucru mecanic din
exterior (pomp, ventilator) transmisia cldurii se face prin convecie forat.
b) Regimul de curgere al fluidului care este caracterizat prin criteriul Reynolds (Re). Pentru
curgerea fluidelor prin evi i canale nchise exist urmtoarele regimuri:
convecie n regim laminar (particulele de fluid nu se amestec, liniile de curent fiind paralele):
Re<2300
convecie n regim tranzitoriu: 2300<Re<
4
10
convecie n regim turbulent: Re>
4
10 Pentru curgerea fluidului peste corpuri n form de
plac plan, grania dintre laminar i turbulent este pentru Re=5
5
10 .
Deoarece n regim laminar particulele nu se amestec, intensitatea transferului de cldur prin
convecie este mai mare n regim turbulent dect n regim laminar.
c) Proprietile fizice ale fluidului Convecia este influenat n principal de cldura specific cp ,
coeficientul de conducie al fluidului (care intervine n stratul limit termic), difuzivitatea
termic, densitatea, vscozitatea dinamic, proprieti care depind de temperatura fluidului i
care pot fi gsite n tabele termodinamice.
d) Forma i dimensiunile suprafeei de schimb de cldur Geometria suprafeei de schimb de
cldur (plan, cilindric, nervurat, etc.) i orientarea acesteia fa de direcia de curgere a
fluidului afecteaz caracteristicile stratului limit, deci i transferul de cldur prin convecie.
Convectie libera
Nu = C ( Gr Pr )n
Convectie fortata
Nu=C Re
m
Pr
n

n,m si C coeficienti care depinde de regimul de curgere

Relaia general de calcul a fluxului de cldur schimbat prin convecie este relaia lui
Newton

( ) tf tp S Q = o
.
in [W]
tp = temperatura peretelui n contact cu fluidul n micare;
tf = temperatura fluidului;
S = aria suprafeei peretelui [m2];
= coeficientul de convecie [W/m2K].
Problema transmiterii cldurii prin convecie se reduce de fapt, la determinarea coeficientului
de convecie. Dac n calculele practice de transmitere a cldurii prin conducie se poate lucra cu
valorile experimentale ale coeficientului luate din tabele termodinamice, n cazul conveciei,
coeficientul trebuie determinat pentru fiecare caz n parte i depinde de cei 4 factori prezentai
mai sus.


12


Ecuatia de baza ale dinamicii fluidelor

Considerm un jet de gaz de seciunea variabil, care se deplaseaz
ntre nite perei rigizi. Stabilim dou seciuni de control A1 i A2 ntre
care gazul primete fluxul termic Q12.
Vom presupune c frecarea gazului de pereii conductei este neglijabil .Bilanul de energie
ntre
seciunile A1 i A2 este de forma:
mu
1
+mp
1
v
1
+m*(w
1
2
/2)+Q
12
= mu
2
+ mp
2
V
2
+ m*(W
2
2
/2)+mgz
2


n care au intervenit: energia intern, lucru mecanic de dislocaie, energia
cinetic potenial i transferul de energie prin efect termic. Dac n relaia
anterioara neglijm energia de potenial, obinem
(W
2
2
/2) - (W
1
2
/2) = h
1
- h
2
+q
12

Aceast euaie reprezint ecuaia fundamental a micrii scris pentru
un gaz perfect aflat n regim staionar, la care am neglijat frecrile. Studiul
micrii gazului au drept scop calculul vitezei i a debitului, ct i
condiiile n care aceste mrimi capt valori maxime.

Legile radiatiei

Radiaia termic reprezint procesul de transmitere a cldurii ntre corpuri aflate la distan,fr
contact direct.
Este de natur electromagnetic la fel ca i celelalte radiaii (gama ,raze x, etc.).
Radiaia termic este rezultatul transformrii energiei interne a corpurilor n energie a undelor
electromagnetice care se propag n spaiu cu lungimi de und (microni) ce corespund razelor
infraroii, vizibile i ultraviolete.
Fenomenul are sens dublu. Astfel, un corp radiaz energie dar i absoarbe energia emis sau
reflectat de corpurile nconjurtoare.
13

La corpurile solide i lichide, transformarea energiei electromagnetice n energie termic i
invers, are loc n straturile superficiale, iar la corpurile gazoase n volum.
Transferul de cldur prin radiaie termic devine semnificativ la temperaturi ridicate ale
corpului.
n aplicaiile tehnice care implic temperaturi apropiate de cele ale mediului ambiant, radiaia
termic poate fi neglijat n comparaie cu transferul de cldur prin convecie.
La fel ca celelalte radiaii de natur electromagnetic, radiaia termic se propag n linie dreapt,
se reflect, se refract i se absoarbe.
Schimbul de cldur prin radiaie termic ntre corpurile solide separate prin medii transparente
reprezint un proces complex de reflecii i absorbii repetate. Astfel, fiecare corp
emite radiaii termice care sunt absorbite i o parte reflectate napoi de corpurile nconjurtoare.
O parte din radiaiile care revin sunt absorbite, alt parte reflectate .a.m.d., procesul continund
pn la egalizarea temperaturilor.
Intensificarea schimbului de cldur prin radiaie termic se realizeaz prin mrirea temperaturii
suprafeelor radiante i prin mrirea factorului de emisie al sistemului (ex. colorez n negru).
Reducerea schimbului de cldur se obine prin scderea temperaturii suprafeelor radiante,
reducerea factorului de emisie (ex. colorez n alb) i utilizarea ecranelor contra radiaiei termice
14

Propagarea caldurii prin pereti plani paraleli infiniti




15

Curgerea gazelor reale prin ajutajul convergent

Curgerea gazelor este influentata de compresibilitatea acestora. Spre deosebire de lichide, la care
densitatea ramane constanta in miscare stationara, densitatea gazelor variaza in functie de
sectiune si viteza


TRANSPORTUL HIDROCARBURILOR

1. Calculul capacitii de transport (formula i parametrii)

Capacitatea sistemului naional de transport gaze naturale prin conducte magistrale
trebuie s asigure consumatorilor cantitatea necesar. n general pentru determinarea capacitii
de transport pentru o anumit perioad de timp:

C
f
capacitatea final la sfritul perioadei de planificare
C
i
capacitatea iniial la nceputul perioadei de planificare
C
m
capacitatea suplimentar rezultat n urma modernizrii realizat
C
c
capacitatea nou, pus n funcie n perioada de planificare
C
l
capacitatea lichid n urma scoaterii din funciune

2. Coroziunea conductelor de transport

Distrugerea n timp a metalelor i aliajelor metalice n urma unor aciuni chimice sau
electrolitice provocate de mediul extern al construciilor i instalaiilor.
16

Fenomenele de coroziune sunt complexe, dificil de clasificat, ns o clasificare se poate
face dup urmtoarele criterii:
- mecanismul de desfurare:
- electrochimic
- chimic
- microbian.
- distribuia atacului pe suprafaa metalului:
- general
- localizat.
- dup condiiile specific:
- n aer;
- n sol;
- n prezena solicitrilor mecanice.

3. Metode moderne de investigare i curaire a conductelor de transport

1. curirea n flux cu godevill
2. Diagnosticarea cu PIG inteligent
1. Realizarea godevilrii presupune urmrirea unui plan de inspecie alctuit din mai
multe proceduri:
a) analiza construciei i a conductei pentru a se stabili dac conducta este godeviabil.
b) efectueaz curirea conductei folosind godevilele flexibile
c) inspectarea geometriei conductei cu ajutorul unui godevil.
2. Este dotat cu emitoare i receptoare pentru semnale:
- cureni slabi avnd ca principiu determinarea i catalogarea rezistenelor ntlnite;
- emitori de ultrasunete avnd ca principiu propagarea sunetului cu diferite frecvene;
- unde magnetice.
Se determin:
- diametrul real al instalaiei
- grosimea peretelui conductei i implicit diametrul exterior
- starea tuturor sudurilor
- grosimea i starea proteciei pasive.


3.Hidraulica
Notiuni fundamentale
Porozitatea-Este proprietatea mediilor poroase de a reprezenta goluri de dimensiuni moderate, numite
pori.Este raportul dintre valoarea porilor Vp si volumul brut (total) Vb al domeniului ocupat de roca
poroasa.
17

Permeabilitatea-Este proprietatea unui corp solid de a permite miscarea prin el a unui fluid sub actiunea
unui gradient de presiune.
Absolut sau total (k) - este suma permeabilitilor tuturor canalelor sau micro-canalelor existente n
roc.
Efectiv - reprezint suma tuturor canalelor capilare i subcapilare prin care poate avea loc curgerea
fluidelor.
Efectiv de baz - este proprietatea mediului poros de a permite curgerea mai multor fluide existente n
roc
Relativ - este raportul dintre permeabilitatea efectiv i are valori cuprinse ntre 0 i 1.
Saturatia in fluide a unui mediu poros-spatiile goale ale unui mediu poros sau fisurat pot fi ocupate de
unul sau mai multe lichide nemiscibile si eventual de aer sau alt gaz.
Ec.fundam. ale miscarii fluidelor in zacaminte de hidrocarburi
-ecuatia liniara a filtrarii unui fluid monofazic
-domeniul de existenta a ecuatiei lui Darcy
-ecuatia neliniara a filtrarii
-ecuatia lui Darcy pentru un fluid multifazic
Miscari ale lichidelor imcompresibile in medii poroase
-miscare unidimensionala intrun mediu poros omogen
-miscare bindimensionala intrun mediu poros omogen-miscare radial plana-miscarea poate fi intalnita in
cazul sondelor de titei care prezinta in imediata vecinatate,o zona fisurata hidraulic acidizata sau cu pori
partial blocati sau care travesrseaza o succesiune de strate productive.
-miscare unidimesionala in medii poroase cu permeabilitate zonal constanta
-efectul skin-existenta zonei de permeabilitate modificata poate fi rezultatul unei blocari partiale a
porilor sau fisurari hidraulice.Modificarea permeabilitatii impune o cadere de presiune suplimetare
pentru ca sonda sa produca acelasi debit ca in cazul permeabilitatii constante.Caderea de presiune
poate fi poztiva sau negativa.
-miscare radial sferica-daca stratul saturat de titei are grosimea h relativ mica,at domeniul se imparte in
3 zone,miscare radila sferica inzona de raza rs<r<R=4h;radila plana intre cilindrii de raze R si rc;de
tranzitie intre cilindrul de raza R si emisfera de raza R.
-miscare gravitationala-miscarea unui lichid intrun mediu permeabil datorata actiunii gravitatiei
(greutatii lichidului).Acest tip d emiscare prezinta suprafata libera si din acest motiv se numeste miscare
cu suprafata libera.
18

-miscare stationara-miscarea stationara apare dupa miscarea tranzitorie generate de o sonda care
dreneaza o zona cu frontiera exterioara complet deschisa astfel incat,pentru orice debit de productie
constant, productia cumulativa de titei sa fie integral compensata de fluid care intra in zona de drenaj
prin frontiera exterioara
Viteza de filtrare a unui fluid printru mediu poros- v=Q/A
A-aria totala a sect transvrsale
Miscari generate de sonde de gaze
-ecuatia cu derivate partiale a pseudopresiunii-trecerea de la presiune la pseudopresiune se determina
valorile vascozitatii dinamice si factorului de abatere.
-miscare radial plane-care poate fi stationara,semistationara sau tranzitorie

4.E.C.H.
A.Instalatii tehnologice aferente extractiei gazelor naturale
1.Capul de eruptie-ansamblu de robineti si corpuri de legatura care permit controlul si dirijarea eruptiei
sper locul dorit.Capul de eruptie se poate pune in comunicare cu atmosfera fie tubing din sonda,fie
coloana de exploatare in vederea eliminarii apei de zacamant acumulata in sonda.Permite masurarea a 2
param. pres din tubing si pre din coloana de exploatare
Are rolul de a:
-permite inchidere-deschiderea sondei
-regleaza debitul de gaze naturale prin duze
-permite ciclul fluidului in spatiul inelar dintre tevile de extractie si coloanei de exploatare
-omorarea sondei in cazul complicatiilor
-permite introducerea in sonda a diverselor echipamente
posibilitatea masurarii presiunii si temperaturii gazelui
2.Incalzitorul de gaze-previne formarea dopurilor de criohidrati posibila prin incalzirea gazelor pana la
anumite valori de temp incampatibile domeniului in care ei sar forma.
Instalatia tehnologica prin intermediul careia se realizeaza cresteri a valorii temp gazelor pt care
formarea criohidratilor este imposibilila.
Gzele arse cu temp ridicata cedeaza o buna parte din energia termica spatiului in care se afla tubulatura
incalzitorului.Funct precum si exploatarea unui incalzitor de gaze este relativ simpla si se tine cont de
19

anume prescriptii tehnice si norme specifice de protectia muncii pt utilizarea caloriferelor.Caloriferele
sunt alcatuite dintro manta in care se gaseste lichidul de lucru (ameste de apa si glicol) in care printrun
capat este introdus un fascicol de tevi pt gazele arse iar prin celalalt capat este introdus in fascicol de
tevi de inalta pres de gaze.
3.Separator de impuritati-este necesara efectuarea unei separari in trepte a gazelor naturale de
celelalte impuritati.Prima treapta de separare a g.n. de impuritati se realizeaza in incinta grupului de
sonde prin intermediul unor instalatii numite separatoare.Sunt montate pe traseul fiecarei conducte de
aductie a sondei respective.Principiul de funct se bazeaza pe forta centrifugala si gravitationala.
4.Instalatia de masurare a gazelor-are in componenta sa un panou tehnologic de masurare a g.n.
precum si aparatura propriu-zisa care furnizeaza datele initiale de calcul efectiv de debit de g.n.Acest
aparat este debitmetru diferential iar acesta nu ar funct dak nu ar exista un organ de strangulare, cu un
diametru bine definit si care are rolul de a crea o diferenta de presiune amont si aval de el.
5.Conducta de aductie-legatura intre capul de eruptie, calorifer si separatorul de impuritati este
asigurata pe tronsonul de tevi.
Se face prin 3 etape:
-saparea santului de pozitionare a conductei
-montajul efectiv al conductei
-probarea etanseitatii si a rezistentei montajului efectuat
6.Dispozitivul TPL-prin intermediul dispozitivului se poate impune o miscare a gazului, printrun orificiu
de un anumit diametru, curgerea laminara care este specifica sistemului in care liniile de curent a masei
de gaze sunt paralele intre ele, se specifica faptul ca variatia temp g. mai ales la trecerea sa prin orificii
calibrate este legata de formarea sau neformarea criohidratilor.Permite alaturi de laminarea gazelor si
masurarea pres si temp.
B.Metode de mentinere in productie a sondelor de gaze nat ce produc cu apa de zacamant
1.Efectele acumularii apei in sondele de gaze-exploatarea zacamintelor de gaze naturale exte asociata in
majoritatea cazurilor cu productia unor cantitati insemnate de apa.Aportul de apa este cu atat mai mare
cu cat zacam se afla intro faza depletiva considerabila, cantonarea apei in zona inferioara a sondei iar
ulterior tendinta ei ascensionala provoaca dificultati multiple in exploatare.Instabilitatea conurilor de
apa poate compromite productia de gaze.
2.Elim apei din sonde de g.n. utilizant subst spumogene lichide-sau introdus in sonde cu ani in urma prin
intermediul unor pompe dozatoare care foloseau ca agent motor pres gazului din coloana
sondei.Proceseul este simplificat iar frecventa spumarii sondelor echipate cu acesttip de subt creste
considerabil.Mecanismul de funct a acestor pompe era ingenios dar fiabilitatea lor in schimb lasa de
dorit.Durata injectiei solutiilor care din pct de vedere cantitativ era in funct de o serie de factori era
mare.
20

3.Elim apei din sondele de gaze utiliazand subst spumogene solide-pe langa noutatea si aspectul subst, o
ameliorare considerabila este a modalitatii de elim a apei in general.Eficienta sticksurilor este sesizabila
in primul rand prin variatia valorii de pres in tubing si coloana in sensul ca, datorita transferului masei de
gaz din coloana de exploatare in tubing apare tendinta de miscsorare a diferentei de presiune intre ce
ele 2 tronsoane.Introducerea lor in sonda nu necesita nici un fel de echipament sau dispozitiv, durata
necesara ajungerii si patrunderii spumantului solid in masa de lichid este mica iar datorita foemri
stcksului depozitarea nu pune probleme.
4.Eliminarea apei din sonda de gaze naturale utilizand energia proprie de zacamant-rolurile duzei de
exploatare este acela de a elimina intro anumita proportie cantitatea de apa acumulata in sonda.Elim
unei parti din lichidul cantonat in sonda prin folosirea unei duze cu un diam adecvat acestei situatii, se
face pe fondul maririi vitezei ascensionale a gazelor fapt ce conduce si la formarea unei pelicule
ascensional continue de lichid pe interiorul tubingului.


Echipamente si utilaje in industria GN

5.1 PROPRITATILE HIDROCARBURILOR

5.1.1. Proprietatile fizico-chimice ale petrolului

Densitatea-variaza in functie de raportul de hidrocaarburi cu nr mare de C in molecule si de tipul de
hidrocarburi.
Masa moleculara-arata de cate ori masa moleculara a substantei este mai mare decat a 12-a parte a izot
de C.
Presiunea de vaporizare-presiunea exercitata la o anumita temp de catre vapori care se afla in echilibru
cu vaporii din care provin
Vascozitatea-este proprietatea unui fluid de a se opune curgerii. da posibilitatea de a calcula scaderea
de presiune pe sistemul de transport

5.1.2 Proprietatile fizice si termodinamice ale GN

Densitatea- raportul dintre masa si volum (kg/m3)
21

Vascozitatea- raportul dintre efectul tangential unit si gradientul de viteza
compresibilitatea- proprietatea gazelor de a-si micsora volumul la cresterea Presiunii la anumite conditii
specifice, respectiv Temperatura constanta, avem o compresibilitate izoterma
Greutatea moleculara-fiecare atom are propria lui greutate. Suma greutatilor atomilor care intra in
componenta moleculelor da greutatea moleculara.
Puterea calorifica- cantitatea de caldura utila eliberata la arderea unei unitati de masa de combustibil
cand apa apare in faza gazoasa in procesul de ardere.
Presiunea de vaporizare-persiunea la care exista u echilibru intre faza lichida si gazoasa
Caldura specifica-caldura schimbata cu mediul exterior de catre cantitatea de substanta cand aceasta isi
modifica temp cu 1 grad

5.2.POMPE PENTRU LICHID

5.2.1.Clasificarea si parametri specifici ai pompelor

Un sistem de pompare a lichidelor(apa, produse petroliere) se compune din 3 elemente principale:
-motor de actionare(electric, termic, hidraulic, pneumatic)
-generatorul hidraulic(ppoompa care ridica presiunea fluidului)
-reteaua hidraulica(conductele prin care circula fluidul)
Pompa este o masina care transforma energia mecanica primita de la un motor, in presiune.
Pompe centrifugale cu voluta sau stator
Pompe cu piston cu motor termic, electric, pneumatic

5.2.2.Caracteristici de cavitatie

Caviatatia este depresiunea creata in spatele pistonului sau a paletelor rotorului pentru a se asigura
aspiratia fluidelor in corpul pompei. Se concretizeaza printr-o cadere locala de presiune care poate duce
la vaporizarea lichidului de pompare.
22

Aparitia cavitatii este o consecinta a instabilitatii bulelor de gaz existente in fluidul supus pomparii.
Cavitatia modifica caracteristicile pompei, provoaca coroziuni, genereaza zgomote si vibratii.

5.2.3.Pompe cu piston

Pompele cu piston sunt pompe volumice care transmit energia lichidelor printr-un element mobil
actic(piston plonjor/disc)care executa o miscare de translatie alternativa in cilindrul pompei. Pierderi de
presiune datorate supapelor, umplerea incompleta a cilindrilor pompei cu lichid, neetanseitatea
pistonului la camasa. Avand in vedere ca fluidele pompate sunt incompresibile, pulsatiile de debit ale
pompelor au un efect si asupra partii mecanice, respectiv presiune ade refulare are un caracter
pulsatoriu, de aceea, pt diminuarea efectelor pulsatorii, se monteaza amortizoare de pulsatie care si
inbunatatesc performanta de lucru.

5.2.4.Pompe centrifugale

Energia primita la arbore este transmisa lichidului prin intermediul unui disc prevazut cu palete care
poarta denumirea de rotor. Cresterea P lichidului in pompa centrifugala se datoreaza transformarii
energiei cinetice in P si pe alta parte, lucru mecanic dat de forta centrifugala

5.3. APARATE DE SCHIMB DE CALDURA

5.3.1. Clasificarea schimbatoarelor de caldura
-dupa criteriul tehnic
-dupa scopul aparatului care este cuprins in denumirea lui
-dupa tipul constructiv al aparatului: prin suprafata/prin amestec
-dupa sistemul de lucru al aparatului:continuu/discontinu/periodic
-dupa sensul de circulatie a GN:echicurent/contracurent/incrucisat
-dupa natura agentului temic:L-L/L-G/G-G
-dupa geometria suprafetei: placi/lamele
-dupa modul de prelucrari: rigide/semirigide
23

5.3.2. Calculul termic si mecanic

Termic-urmareste determinarea suprafetei de schimb de caldura si a modului de dispunere a acestora in
spatiul corespondent unei sarcini date pt Q si Z
Mecanic-stabilirea grosimii suprafetei peretilor de schimbator de caldura
Q
1
=Q
2
+Q
p
=Q
2
/
sch
=n1Cp2(tf2`-tf2``)
=0.90...0.98
5.3.3.Schimbatoare de caldura
Sunt in functie de natura agentului termic : L-L,L-G,G-G
Elementele principale constructive ale scimbatoarelor de caldura sunt:
-mantaua,fascicului tubular din tevi,placa tubulara,camera de distributie, capacele, suportii.

5.4.1.Procedee de deshidratare a gazelor naturale

-ABSORBTIE (TEG)-metanol, solutii hidroscopice
-ADSORBTIE (silicagel, carbune activ, bauxita activa)
-METODA DE SEPARARE LA TEMPERATURI JOASE(detenta gazelor)

5.4.2.Deshidratarea prin ADSORBTIE
ADsorbtia- proprietatea unor substante de a retine, de a concentra la suprafata lor sub o forma
sau alta a unor fluide cu care vin in contact.
fenomenul se manifesta atat la suprafata de contact S-V, S-G.
ADsorbtia retine vaporii de apa din gaze pentru ca are o structura poroasa deci gazele intra in capilarele
adsorbantului.
5.4.3.Materiale ADSORBANTE si proprietatile lor

-sa aibe suprafata specifica
-sa aibe selectivitate pt substantele care fac obiectul absorbtiei
-viteza de absorbtie sa fie mare
24

-viteza de desorbtie sa fie mare fara sa impuna conditii speciale de lucru
-retinerea reziduala sa fie mica
-stabilitate si rezistenta mecanica si tehnica buna
materiale:silicagel, bauxita activa, alumina activa
5.4.4.descrierea constructiva si functionala ainstalatiei de uscare a gazelor prin
ADSORBTIE (cu desicanti solizi)

Acest procedeu de deshidratare a gazelor este un procedeu discontinuu, de aceea este nevoie de 2
grupe de coloane functionale, astfel incat cand o baterie de separare efectueaza un ciclu activ(de
separare) cealalta efectuaza un ciclu tehnologic(de regenerare)
Inainte ca gazele sa fie supuse adsorbtiei, trebuie racite si dupa aceea ele trebe supuse separari si filtrarii
impuritatilor.
Gazele sunt introduse prin partea superioara sau inferioara, la contactul initial intre gaze si adsorbant se
formeaza pe suprafata granulelor stratului monomolecular, apoi urmand a se forma si urmatoarele
straturi. Vaporii de apa vor fi retinuti succesiv incepand cu primul strat de desicant. Caldura de adsorbtie
va determina o crestere de temperatura, care este transmisa gazelor

5.4.5.Deshidratarea gazelor naturale prin ABSORBTIE

G.N. umede sunt trecute printr-un separator/filtru pt retinerea impuritatilor lichide si solide si intra in
coloana de absorbtie pe la partea inferioara. Gazul circula ascendent in coloana unde are loc contactul
dintre gaz si glicol
Instalatia de deshidratare contine:coloana de absorbtie,reboilerul,striperul.
Circuitul gazului prin statie de uscare cu glicol prin absorbtie:gazele sunt trecute prin unul sau mai multe
scrubere, dupe aceea sunt trecute prin filtre-separatoare, apoi se introduc gazele fara impuritati in
coloana de absorbtie unde intra in contact cu TEG-ul prin intermediul unor talere , dupa aceea gazele
care ies sunt trecute printr-un extractor de ceata.

5.4.6. ABsorbtia ca operatie de transfer de masa intre faze(lichid-gaz)

5.4.7.proprietatile ABSORBANTILOR

25

-volabilitate redusa a solventului
-solventul sa retina solutia
- sa nu fie coroziv
-sa aibe vascozitate redusa
-sa nu fie toxic
-sa aibe stabilitate chimica si termica buna si costul de achizitie scazut

5.4.8. Descrierea constructiva si functionala a instalatiilor de uscare a gazelor prn
ABsorbtie
Circuitul gazului prin statie de uscare cu glicol prin absorbtie:gazele sunt trecute prin unul sau mai multe
scrubere, dupe aceea sunt trecute prin filtre-separatoare, apoi se introduc gazele fara impuritati in
coloana de absorbtie unde intra in contact cu TEG-ul prin intermediul unor talere , dupa aceea gazele
care ies sunt trecute printr-un extractor de ceata. TEG-ul incarcat cu apa este captat la partea inferioara
a coloanei de unde este dirijat la instalatia de regenerare unde TEG-ul este incalzit dupa care trece
printr-o coloana de distilare, printr-un vas de expansiune cu filtru, dupa aceea un schiimbator de caldura

5.4.9.Dimensionarea statiilor de uscare
-are in vedere determinarea consumului specific a TEG-ului si alegerea propriu-zisa a utilajului utilizat
-pt cazul absorbtiei unui solutii dintr-un amestec gazos in care ........... si solventul este TEG...??????


26



6.Distributia fluidelor in retele de conducte
Curgerea gazelor-legea similitudinii-trebuie indeplnite conditiile:
-tevile cu sectiune circulara vor avea suprafata peretilor interiori geometric asemenea
-raportul dintre fortele de inertie si de frecare care apar in timpul deplasarii fluidului trebuie sa fie
acelasi
Numarul lui RE-daca printro conducta cu diametrul D1 se transporta un fluid cu densitatea si
vascozitatea(1) iar printro alta conducta se transporta un fluid cu diametrul D2 si densitate si
vascozitate(2), at curgerea in cele doua conducte este similara din punct de ved mecanic
Regim laminar-reducand viteza se constata ca regimul devine instabil manifestandu-se prin oscilatii si
vartejuri pana in jurul cifrei de 2300 cand curgerea se stabilizeaza luand forma unor fire cilindrice
paralele si regimul devine laminar.
Regimul instabil-reprezinta zona intermediara cuprinsa intre 2300-4000 iar curgerea este mai putin
cunoscuta
Regimul turbulent-curgerea ordonata a fluidului se transforma intro miscare neordonata a
particulelor formanduse mici vartejuri.Fenomenul apare pentru debite si viteze foarte mari insa datorita
frecarii fluidului cu peretzii interiori ai conductei vartejurile generate de miscari transversale ale
particulelor dispar apoi se refac.Curgerea gazelor prin regimul turbulent are 3 stari hidraulice:
-conducte netede din pct de ved hidraulic
-conducte rugoase din pct de ved hidraulic
-conducte in care curgerea are loc in domeniul de tranzitie intre starea hidraulic neteda si starea
hidraulic rugoasa.
Sisteme de utilizare
In functie de natura si particularitatile consumului se folosesc treptele de presiuni:
-presiune medie-6-2 bari, pentru conducte din otel si 4-2 bar ptr polietinlena
-presiune redusa-intre 2-0,05 bar
-presiune joasa-sub 0,05 bar
Forma si structura sistemului de distributie a gazelor ptr o localitate depinde de mai multi factori:
-configuratia si marimea localitatii
27

-structura, marimea si perspectivele consumului
-repartizarea diverselor tipuri de consumatori
Indiferent de regimul de pres utilizat retelel de distributie sunt:
-retele ramificate-sunt alcatuite din tronsoane de conducte dispuse in serie ramificat,extreemitatile
ramificatiilor nu sunt legate intre ele .Dtorita acestei particularitati curgerea gazelor se face in sens unic,
pres se reduce continuu de la pct de injectie sper extremitati.Necesita un consum mic de tevi si o
siguranta redusa in exploatare.
-retele inelare-tronsoane de conducte legate intre ele in sisteme inchise, in forma de inele.Grad mare de
siguranta in exploatare, uniformizeaza regimul de presiuni la consumatori, usureaza operatiunile de
interventii ptr exploatare si intretinere
-retele mixte-combinari de retele inelare cu retele ramificate.Schma este caracteristica ptr retele de
distributie din localitati mari.
Instalatii de utilizare
Rreprezinta ansamblu de conducte aparate si accesorii montate in incinta unui consumator in aval de
robinetul de bransament respectiv dupa robinetul de iesire din statia si prostul de reglare de la capatul
bransamentrului, inclusiv focarul si cosul de evacuare a gazelor de ardere.
Instalatia exterioara-partea dintre instalatia de utilizare care se gaseste in ext cladirilor, intre robinetul
de bransament , intre statia sau postul de reglare si robinetul de incendiu montat la intrarea conductei
in cladiri.Se monteaza preferabil suprateran,condcutele supraterane se pot monta in functie de cerintele
locale la inaltimi variind de la 0,5 m la 0,6 m de la suprafta solului,pe:peretii exteriori ai cladirilor din
caramida si beton,garduri stabile din caramida si beton,stalpi metalici sau din beton si estacade.Este
interzisa intrarea instalatiei exterioare in pardoseala sau sub pardoseala cladirilor.
Instalatia interioara-partea din instaltia de utilizare din interiorul cladirii intre robinetulde incendiu si
aparatele de utilizare inclusiv focarul si cosul de evacuare a gazelor de ardere.
Utilizarea gazelor naturale este admisa numai in incaperi in care nu exista pericol de:
-incendiu prin aprinderea materialelor si elementelor combustibile
-explozie a materialelor aflate in interior
-intoxicare sau axfisiere a utilizatorilor cu gaze de ardere
Pentru funct in siguranta a instalatiilor interioare de utilizare trebuie respectate conditiile:
-volumul minim al incaperilor 18 mc ptr incaperi curente,7,5mc ptr bai si bucatarii,5mc ptr bucatarii
existente
-asigurarea aerului necesar arderii
28

-ventilarea naturala sau mecanica
-evacuarea totala a gazelor de ardere in ext
-suprafete vitrate
Executia retelelor de distributie si a instal de utilizare GN
La executarea retelelor si instal de distributie se utilizeaza materiale care au certificat de calitate
respectand conditiile de calitate tehnice.
Materiale din otel-teava de otel fara sudura laminta la cald,fara sudura trasa la rece,teava de otel trasa
ptr industria petroliera,teava sudata elicoidal.Conductele din otel subterane se ppozeaza in santuri a
caror adancime se stabileste de la nivelul solului pana la generatoarea superioara a conductei.
Materiale din PE-materialele de aza ptr producerea maselor plastice sunt materialel naturale precum
celuloza, carleonul, petrolul, gazul natural.Materialele plastice sunt amteriale obt prin transf chimica a
produselor naturale sau pe cale de sinteza pornind de la compusi organici.
Proprietati ale PE:
-indice de fluiditate
-stabilitate la flacara
-rezistenta ianalta la agenti chimici
Caracteristicile PE:
-presiunea nominala-nr de referinta care arata capcitatea de a rezista la o pres inter timpde 50 ani la
temp de 20 C
-limita inferioara de incredere-rezistenta materialului din care este facuta teava sa reziste la o solicitare
hidrostatica timp de 50 ani la temp de 20 C
-coeficient global de exploatare-inglobeaza conditiile specifice de exploatare si proprietatile
componente sist
-rezistenta minima necesara-efortul echivalent pe terment lung in peretele tevii
-presiunea max de serviciu-cea mai mare val a pres de lucru in sist de conducte
-presiunea max de funct-cea mai mare pres efectuata admisa in sist de conducte la funct continua pe
durrata unui ciclu normal
Caract geometrice:
-diametrul nominal-este diametrul ext in mm
-grosimea nominala a peretelui-reprez val numerica a grosimii de perete a unei tevi
29

-raportul dimensional standard-raportul intre diametrul nominal si grosimea nominala a peretelui
-diametrul exterior mediu-raportul dintre val masurata si nr pi(3,142)
-diametru ext mediu minimal/maximal
-grosimea min/max a peretelui intrun punct
-ovalizarea-diferenta dintre valorile extreme ale diam ext max si min masurate
Imbinarea PE se face prin suduca (fuziune) sau cu fitinguri mecanice
-polifuziune-sudare pe peretele lateral al tevilor cu un elem incalzitor
-suduca cap la cap-sudare pe sect transversala cu un elem incalzitor,diam min 75mm
-electrofuziune-conducta sudata in electrofitinguri cu ajutorul unei rezistente electrice,diam peste
32mm

Statii si posturi de reglare
Ventile de siguranta-sunt armaturi care actioneaza practiv instantaneu in cazul unei defectiuni sau in
cazul cresterii pres
Supape de siguranta-sunt dispuse in aval de regulator si au aceeasi functie ca ventlele de siguranta
Filtre-dispozitive destinate sa retzina particulele mecanice din gaz.Tipul filtrelor folosite depinde de
marimea granulelor regim de funct si de cantitatea de praf
Regulatoare-cel mai simplu aparat de reglare a presiunii il reprezinta un orificiiu a carei sect poate fi
redusa dupa necesitati.Sunt caracterizate prin existenta unui escart de pres intre intrare si iesire.Cu
actionare directa-diferetna dntre pre de aval si pres reper si se deschide orificiul de trecere la ruperea
membranei,a parghiilor sau scaderea pres
Cu actionare indirecta-forta necesara ptr modificarea sect oriciului de trece este data de un dispozit
auxiliar numit pilot,se inchide orificiul de trece incazul ruperii membranei sau scaderii pres.

Contoriazarea debitelor de GN
Contoare volumetrice-cu burduf,pistoane rotative,roti melcate,turbina
Contorrul cu burduf-este alcatuit dintro carcasa din tabla ambutisata, etansa in care sunt 2 camere
inchide cu un volum determinat separat in 2 parti egale cu o membrana.Cu ajutorul a cate unui sertaras
sincronizat prin tija cu dispozit de numarare, camerele (burdufurile) se umplu automat prin niste ventile
ale sertaraselor si se golesc prin alte ventile.Operatia este sincronizata prin deplasarea membranei, iar
cand o camera se goleste cealalta se umple.Membrana este antrenata de parghii si dispozitivul de
30

indexare care roteste o rotita ce ace a indexului si insumeaza fiecare golirea unei camere prin
intermediul sertarasului.
Depozitarea fluidelor
Inmagazinarea subterana
Pentru a facilita nevoile de gaze naturale a consumatorilor casnici, industriali si
comerciali, gazele naturale sunt cumparate, transportate si vandute catre acestia.
Necesitatea planificarii pe sezon scurt, mediu si lung duce la elaborarea unor scenarii
privind cererea si resursele.
Pentru acoperirea varfurilor de consum se foloseste una sau mai multe metode:
- inmagazinarea gazelor naturale in conducte magistrale, proces ce are loc noaptea cand
consumul este mai mic.
- depozitarea gazelor in rezervoare metalice subterane, in stare naturala sau lichida.
- depozitarea gazelor in distribuitoare de presiune inalta
- folosirea statiilor de comprimare intermediare.

Pentru a acoperi consumul in varfurile de sezon se opteaza la urmatoarele solutii:
- inmagazinarea in stare naturala in acvifere
- inmagazinarea gazelor naturale lichefiate sau a gazelor petroliere lichefiate in depozite
saline sau altele etanse
- inmagazinarea in stare naturala in zacamintele de petrol sau gaze semiepuizate
- inmagazinarea in stare naturala in unitati excavate in samburi de sare.
Depozitarea gazelor naturale este un proces complex si se face doar in cazul in care este
benefic atat pe parte economica cat si productiva.
O buna parte din cantitatiile de gaze consmate depind de conditiile de temperatura
ambianta. La dimensionarea sistemului de transport gaze se ia in vedere satisfacerea
consumatorilor intr-un anumit grad a situatiilor cand consumul creste. Se are in vedere si un
anumit nivel de risc asumat atat de investitori cat si de operatori.Sistemele de gaze naturale
pentru alimentare se proiecteaza in unele tari pentru a face fata cererii maxime ce are
posibilitatea sa apara intr-un singur an din 20 de ani consecutivi.
Concepte noi privind inmagazinarea subterana.
Transportul de gaze intre sistemul de transport poate fi facilitat de existenta unor depozite
conectate care impreuna cu conductele lor de legatura poate asigura o capacitate marita fata de
cea a depozitelor individuale propriu-zise.
Utilizarea depozitelor de gaze naturale
In contrast cu functia traditionala a depozitelor de a participa la echilibrarea variatiilor
sezoniere, zilnice, acestea pot fi folosite si ca sistem de aprovizionare si comercializare.
In zonele calde aparitia varfurilor de consum e determinata de consumul marit de gaze
pentru marirea energiei electrice, care este folosita pentru conditionarea aerului. In afara de
31

aspectul ciclic al depozitarii s-a dezvoltat depozitarea pentru perioade mai extinse de timp legate
de satisfacerea unor solicitari in caz de urgenta sau pentru revanzara gazelor in perioade cu
conditii de piata mai favorabile.
Functii care in trecut erau neconsiderate si au legatura directa cu depozitarea gazelor:
dispecerizare, comercializare, transport, schimbul pot fi acum realizate ca efect al stimurilor
introdusi de dezvoltarea depozitelor in contextul unor sisteme de transport cu multiple
interconectari.
Depozitarea subterana a gazelor naturale

1. Inmagazinarea gazelor naturale in conductele de transport
Cea mai simpla metoda pentru preluarea varfurilor mari de consum e folosirea capacitatii
de inmagazinare a conductelor magistrale, ce se realizeaza intre perioade de consum minim si
perioade de consum mare.
Pentru a determina capacitatea de stoacare a unei conducte trebuie introdusa o expresie
pentru continutul total al conductei care va tine seama de conditiile variabile de presiune de-a
lungul acesteia.
De asemenea se determina cantitatea totala din conducta in regim normal de curgere si in
conditiile unei acumulari suplimentare de aze, de unde rezulta cantitatea de gaz stocata. Intr-o
cunducta are loc o acumulare atunci cand preluarea din conducta tinde catre minimum in cazul in
care debitul de intrare e constant, iar presiunea de intrare tinde catre maximum.
Debitul pentru conditiile acumularii este o medie intre debitul minim si cel mediu pentru
o zi. Dintr-o conducta se iau cantitati suplimentare atunci cand preluarea tinde spre maximum,
iar presiunile scad catre o valoare minima cand debitul de intrare e constant.
2. Depozitarea gazelor naturale in distribuitoarea inelare.
Parcurile de rezervoare prezinta o investitie considerabila din cauza consumului mare de
material necesar constructiei ceea ce inseamna ca inmagazinarea gazelor in rezervoare de inalta
presiune este neeconomica.
Cea mai buna exemplificare o reprezinta determinarea presiunii de inmagazinare
corespunzatoare unui volum optim.
3. Interconectarea sistemelor de transport gaze naturale
Daca debitul de gaze naturale necesar pentru acoperirea varfurilor este mai mare decat
debitul maxim al magistralei se recomanda folosirea conductelor interconectate.
Interconectarea conductelor de transport gaze prezinta mai multe avantaje in procesul de
alimentare cu gaze naturale a consumatorilor din diferite zone:
- marirea sigurantei in exploatare in conditiile aparitiei unei defectiuni pe un tronson
alimentarea totala sau partiala se face prin celelalte tronsoane functionare.
- marirea suprafetei functionale a sistemului de alimentare prin crearea posibilitatiilor de
a schimba sensul mescarii gazelor prin conductele interconectate.
- utilizarea maxima a capacitatii de extractie si transport a conductelor prin mentinerea
presiunii maxime de exploatare si a unei presiuni minime la sosire.
32

4. Rezervoare pentru depozitarea subterana a gazelor
Exista doua categorii de gaze naturale, unele de presiune joasa si cele de presiune inalta la
care presiunea relativa este de 5 7 bar.
Rezervoarele de presiune joasa se impart in rezervoare cu etansare hidraulica si
rezervoare cu etansare uscata.
Un rezervor cu etansare hidraulica are drept parti componente, un bazin plin de apa, un
capac suspendat care este in fond un rezervor fara fund, scufundat cu partea deschisa in apa din
bazin, precum si una sau mai multe sectiuni telescopice, rezervoare fara fund si capac. Pot fi
considerate rezervoare umede numai cu capac sau clopot.
Rezervoarele uscate de presiune joasa sunt mai perfectionate si au forma unor rezervoare
cilindrice obisnuite in interiorul carora se gaseste un disc mobil (piston) ce se ridica la umplerea
rezervorului cu gaze si coboara la golirea lui, deoarece pistonul conditioneaza presiunea gazelor.
Rezervoarele de presiunea sunt instalatii simple fara parti mobile cu exploatare facila,
functionarea acestoraputand fi total automatizata.
Pentru alimentarea cu gaze a retelei de separatie din parcul de rezervoare, pe langa
aceasta se realizeaza o statie de reglare a presiunii. In cazul in care exista un astfel de parc gazele
naturale ies din statia de predare prin cel putin doua conducte dintre care se alimenteaza parcul
de rezervoare.

Depozitarea subterana a gazelor naturale in medii poros permeabile
Porozitatea unui colector poate fi clasificata in mai multe criterii
- dupa modul de formare a spatiului poros specifica depozitelor de sedimente
- dupa categoria de pori care se raporteaza (porozitate absoluta) se refera la volumul
intreg al spatiului poros.
La exploatarea unui zacamant de hidrocarburi modul de curgere al acestora este hotorator
determinat de parametrii fizici ai stratului si de modul de manifestare a tensiunilor superficiale la
interfata fluid solid.
Stocarea in cavitati saline a GPL ului
O alta metoda de depozitare a GPL ului sau GNL-ului in cavitati mari este in caverne
realizate in masive de sare. Aceste caverne sunt special indicate pentru depozitarea gazelor
lichefiate si au punctulk de fierbere mai ridicat decat al metanului.
Depozitarea in aceste cavitati saline se realizeaza la adancimi mai mici
Pentru a putea inmagazina sau extrafe GPL, cavitatea trebuie sa fie tot timpul plina cu
saramura si GPL. Separarea fluidelor se realizeaza gravitational.
Se mai pot utiliza in exploatarea apa dulce, dar trebuie luate masuri suplimentare de
urmarire a procesului.
33

Stocarea in mine abandonate
Pentru stocarea GPL ului in cavitati saline rezultate in urma unei exploatari miniere este
necesar ca aceste cavitati sa fie etanse, iar formatiunile geologice sa nu reactioneze cu butanul
sau propanul.
Sarea si argila sunt cunoscute ca roci care asigura conditii de stabilitate cavitatii, dar in
anumite conditii se pot utiliza si cavitati existente in calcar.
Depozitarea gazelor naturale lichefiate
Lichefierea gazelor naturale permite stocarea si transportul acestora in conditii tehnico
economice avantajoase.
Dupa lichefiere gazele naturale sunt depozitate in rezervoare ca si cele pentru lichid, iar
ele sunt metalice si prevazute cu pereti dublii intre care se introduce un material izolamnt.
Pentru inmagazinarea cantitatiilor mari de gaze nat lichefiate sunt folosite rezervoarele
subterane care sunt mai economice si au un grad ridicat de siguranta.


I.Z.H.

Investigarea hidrodinamica a sondelor

Reevaluarea parametrilor fizici actuali ai zacamantului, este posibila prin efectuarea de
cercetari gazohidrodinamice prin intermediul sondelor amplasate pe structurile gazeifere.
Concluziile care se desprind in urma cercetariilot, permit redimensionarea regimurilor
tehnologice de extractie sau evaluarea comportarii viitoare a zacamantului, factor determinat in
stabilirea performantei sale.
Metode de cercetare hidrodinamica: - in regim stationar de miscare
- in regim nestationar de miscare
34

Investigarea formatiunilor productive in regim stationar de filtrare a gazelor
- Miscarea gazelor catre o sonda este de tipul radial plana si simetrica. Aceasta sonda se
afla plasata in centrul acestui model de forma cilindrica.

Specific miscarii radial plane stationare este faptul ca sonda care dreneaza o zona cilindrica de o
anumita raza ( are frontiera (conturul) complet deschis astfel incat, pentru orice debit de
productie constant, productia cumulativa este integral compensata de gazul ce intra in raza de
drenaj prin frontiera exterioara.
Desi conditiile meiscarii statiionare nu sunt indeplinite niciodata integral ele sunt frecvent
acceptate gratie faptului ca operatiile de productie sunt proiectate la debite constante periodic.
Efectul de reducere a permeabilitatii in jurul sondei poate fi luat in calcule ca o cadere de
presiune suplimentara proportionala cu debitul de productie.

-indicele de productivitate
IP =

-indicele de productivitate specific
35

IPS =
-capacitatea de curgere a stratului

(kh)=IP
- permeabilitatea efectava pentru gaze

k=
Investigarea formatiunilor productive in regim nestationar de filtrare a gazelor
Miscarea nestationara a fluidelor prin medii poroase este caracterizata prin variatia in timp a
parametrilor hidrodinamici.
In filtrarea nestationara, debitul de fluid intrat intr-un element de volum este diferit de cel care
iese din acel moment.
In afara conditiilor nestationare, prezentate dealtfel mai sus intra si conditiile la limita care se
refera la suprafetele geometrice considerate si cele legate de specificarea valorii presiunii din
sonda.
Stabilirea distributiei de presiune intr-un asemenea zacamant in contextul existentei conditiilor
de filtratie nestationara a gazelor reprezinta unul dintre scopurile investigatiilor hidrodinamice.
Metodele de cercetare hidrodinamica ale sondelor in cazul filtratiei nestationare ale gazelor sunt
destul de diverse. O clasificare a lor s-ar putea face functie de felul cum sunt prelevate datele
primare de investigare.
Cercetarea formatiunilor productive de gaze prin inchiderea lor
Prin intermediul acestei metode se urmareste evaluarea unor parametrii fizici si hidrodinamici ai
orizontului cum ar fi: capacitatea de curgere, permeabilitatea efectiva, coeficientul de difuzie
hidraulica, mobolitatea fazelor, porozitatea , indicii de productivitate, presiune statica.
36


Evolutia in timp a valorilor de presiune, cu sonda oprita, este inregistrata cu manometrul de
adancime, rezultand asa numita curba de refacere a presiunii din sonda.





Cercetarea formatiunilor productive de gaze naturale prin deschiderea lor
Aceasta metoda consta in producerea unei sonde apartinatoare orizontului in studiu la un debit Q
o anumita perioada si inregistrarea variatiei in timp a presiunii dinamice de adancime.
Curbele care se obtin in cadrul acestui gen de cercetare a sondelor se numesc curbe de
stabilizarea (declin) a presiunii dinamice de anancime.
37


Curbele de stabilizare a presiunii dinamice se folosesc de asemenea pentru determinarea
parametriilor hidrodinamici caracteristici formatiunilor productive..
Curba de declin este compatibila cu trei perioade distincte:
a) Perioada nestationara de miscare, care dureaza din momentul cercetarii pana la o anumita
valoare a timpului adimensional calculabila cu relatia:

b) Perioada de tranzitie, corespunzatoare timpului adimensional

c) Perioada stationara sau semistationara este caracterizata pentru o valoare a timpului
adimensional egala cu sau cand undele depresionare ating limita zacamantului.


Cercetarea orizonturilor productive de gaze prin metoda izocronala
Testarea izocronala a orizonturilor productive este o metoda complexa de investigare sin
consta din alternarea, la timpi egali, a inchiderii respectiv deschiderii sondelor.
38

Obtinerea de rezultate concludente, in contextul acestei metode, este conditionata de
inchiderea sondelor aferente orizontului respectiv si urmarirea evolutiei in timp a presiunii statice
de adancime prin inregistrarea ei.]

Metode de calcul a resurselor si rezervelor de gaze naturale

Resursele si rezervele de gaze naturale sunt acele volume de gaze care au trecut printr-
o serie de faze (resursa initiala totala), resursa initiala descoperita, resursa comerciala, rezerva)
care le-au facut recuperabile intr-o masura mai mare sau mai mica. Cum acestea sunt
modificabile in timp se impune recalcularea, reconfirmarea lor.
Aceasta reprezinta etapa de debul in lungul unui sir de operatii geologo-tehnice care
urmeaza sa se desfasoare in procesul de reabilitare a structurii gazeifere.

Metoda volumetrica
- aceasta se bazeaza pe cunoasterea volumului brut a rocii si a proprietatiilor fizice ace
rocii colectoare si fluidelor de zacamant in asociere cu intuirea mecanismului de
recuperare a hidrocarburilor gazoase.
- utilizarea acestei metode se face de regulka in perioada de incepere a exploatarii, cand
nu existe suficiente date despre comportarea in timp a rezervorului precum si atunci cand
se doreste a se reactualiza parametrii care compun relatia de calcul a rezervei.
- necesita cunoasterea geometriei zacamantului, a unor parametrii fizici privin mediul
poros-permeabil precum si factorul de volum al gazelor
G=S*h*m(1- *
G=S*h*m(1- *
bgi=
39

Metoda declinului de presiune
Pentru folosirea acestei metode este nevoie de:
- masuratori de presiune in cel putin trei etape, din care prima in conditii initiale
-cunoasterea cu suficienta precizie a conturului suprafetei productivesi determinarea
pentru fiecare dintre etapele ulterioare conditiile initiale a presiunii medii de zacamant,
prin elaborarea de harti cu izobare extrapolare la conturul suprafetei productive.
Factorul de recuperare
Este raportul dintre rezerva initiala estimata pentru o anumita etapa de cunoastere a
zacamantului si resursa geologica initiala.
- se calculeaza cu relatia : Fr=
-Obtinerea unor valori apreciabile de factori finali de recuperare a gazelor in conditiile
unor investigatii si cheltuieli de extractii miniere, constituie un aspect important al
performantelor orizontului sau zacamantului.



TRANSPORTUL GAZELOR NATURALE
\

Separarea si filtrarea impuritatiilor din g.n

Gazele naturale n faza de extracie a lor antreneaz elemente din noroiul de foraj i
particule neconsolidate din roca magazin care pot provoca stricciuni instalaiilor de extracie i
conductelor, uzura prematur a ansamblului piston cilindru i a rotoarelor compresoarelor de
gaze, blocarea contoarelor precum i deranjarea proceselor tehnologice ale consumatorilor.
Impuritiile mai pot ptrunde accidental n evile de extracie sau n conducte n urma lucrrilor
de montaj, produi rezultai n urma corodrii interioare a conductelor i a impuritiilor lichide
care cel mai adesea rezult din cauza condensrii prin scderea temperaturii pe evile de extracie
sau din cauza laminrii.
Aceste cantiti de impuriti solide din gazele naturale sunt variabile n funcie de:
drenarea sondelor, extracia conductelor precum i durata de exploatare a lor.
Particulele transportate de gazele naturale prin conducte au dimensiuni cu att mai mici
cu ct se gsesc mai departe de locul n care au fost antrenate sau n locul n care s-au format. Ele
se sparg i se erodeaz datorit ciocnirii cu pereii conductelor. Particulele mai fine sunt pstrate
40

mai uor n suspensie pentru c viteza lor de depunere sub aciunea acceleraiei normale a cderii
libere (gravitaiei) scade cu reducerea diametrului conform relaiei:


unde :
- fora de cdere, datorit acceleraiei normale a cderii libere [N]
D diametrul particulei (sferice ) [m]
- densitatea particulei [kg/
densitatea gazelor
g acceleraia gravitaional = 9,8 [m/
Mecanismul filtrrii ntr-un material filtrant este complex aprnd efecte de inerie, efecte
de aderen, de difuziune, de natur electrostratic precum i efectul de sit.
Elementele de filtrare sunt baterii sau filtre de ce au rolul de a reine impuritile
solide din gaz, iar n funcie de fineea de filtrare, mrimea particulelor reinute poate avea
dimensiuni de 800 - 160 i 80 - 10.
Filtrarea gazelor prin medii poroase este operaia prin care reinerea particulelor de praf
se realizeaz prin trecerea gazelor prin suprafee poroase ale cror intensiti au dimensiuni
stabilite funcie de adncime, particulele fiind reinute pe suprafaa poroas a filtrantului.
Praful reinut n cartuele filtrante determin cderea evolutiv de presiune, fapt ce duce
la obturarea acestora. De aceea cderea de presiune n filtre trebuie permanent controlat i
trebuie s existe linii de filtrare de rezerv pentru a prelua gazele n timpul schimbrii
elementelor mbacsite.
Eficacitatea unei instalaii de filtrare a gazelor se exprim n mai multe moduri astfel:
- Eficacitate de colectare este un indicator egal cu diferena dintre masa prafului colectat
n filtre i masa prafului rmas.
- Coninutul de gaz rmas n gazul epurat.
Dupa materialul folosit ca i element filtrant se disting urmatoarele tipuri de filtre
utilizate n industria gazelor:
- Filtre cu diferite tipuri de esturi;
- Filtre cu fetru;
- Filtre ceramice;
- Paturi filtrante;
- Filtre electrostatice;
Funcia de separare a gazelor naturale

Principiul separrii lichidelor din gazele naturale libere are la baz diferena de greutate
specific particulelor lichide fa de moleculele de gaz.
41

Fluxul de gaz antreneaz prin plutire moleculele de lichide libere, meninerea acestora
fiind direct proporional cu direcia de curgere a gazelor.
Pentru a separa lichidele libere din gaze se folosesc urmtoarele fore i principii:
- Fora gravitaional acioneaz mai puternic asupra moleculelor de lichid care sunt mai
grele comparativ cu moleculele de gaz
- Fora de frecare i cea de aderen sunt maxime la contactul ntre fluxul de gaz i
suprafeele staionare
- Fora de inerie la schimbarea direciei de curgere imprim moleculelor mai grele
tendina de a urma cursul iniial, deci de a iei din curentul de gaze
- Fora centrifug prin intrarea fluxului de gaz ntr-un separator i care acioneaz mai
puternic asupra moleculei de lichid liber
- Fore si efecte datorate de extractor de cea care se monteaz sub form de mpslituri
n partea de ieire a separatoarelor i care utilizeaz efecte de aderen, de filtrare, de inerie i
scderi locale de vitez.

Separatoarele de gaze se clasific n trei categorii:
- separatoare gravitaionale;
- separatoare centrifugale;
- separatoare mixte de gaze;

\
eparatoare gravitaionale

Separatoarele gravitaionale sunt recipiente sub presiune i realizeaz funcia de separare
pe baza principiilor ineriei i gravitaiei, iar impuritaile solide si lichide i schimb viteza la
intrarea n separator fapt care cauzeaz cderea lor n afara curentului i sunt colectate la baza
recipientului separatorului fiind apoi evacuate. Ele sunt de regul aparate primare si ndeplinesc
funcia de separare grosier.
Separatoarele gravitaionale se monteaza pe inceputul traiectelor de gaze, pe conductele
de captare-plecare constituind chiar baterii de separatoare.


Din punct de vedere constructiv i a poziiei fa de conducta de gaze ele se mpart n:

a) Separator gravitaional orizontal, subteran
Este montat pe traiectul conductei de gaze de transport, care se intercaleaz orizontal si
ngropat la nivel de conduct.
Dup construcia lor se clasific n:
- Separatoare pentru gaze cu coninut mare de lichid ( peste 1g /
42

- Separatoare pentru gaze cu coninut de lichid sub 1g/
- Separatoare pentru gaze cu coninut de lichid in stare liber.
Dup locul de montare avem separatoare montate la ramnificaii i schimbri de direcie,
montate la captul final al conductei, la intrare n SRM-uri, staii de uscare sau montate pe firul
conductei.

b) Separator gravitaional vertical, subteran
Se monteaz pe traiectul conductelor de colectare sau transport gaze naturale. El se
monteaz pe vertical i ngropat, separate de grup sau n grup formnd aa zisele baterii
separatoare.
Acesta execut o separare grosiera.

c) Separator gravitaional orizontal, suprateran
Se monteaz aerian pe conducta de gaz, n poziie orizontal la intrri n SRM-uri sau
staii de uscare.
Realizeaz funcia de separare grosier a impuritailor i este identic cu cel subteran orizontal.

d) Separator gravitaional vertical, suprateran
Este separatorul montat pe conducte la intrri n SRM-uri. Realizeaz o funcie de
separare grosier ca i celelalte anterioare i are o construcie asemntoare ca i cel subteran,
vertical.

Separatoare centrifugale

Sunt separatoare la care separarea se utilizeaz pe principiul activ al forelor centrifuge,
iar impuritiile sunt scoase n afara jetului de gaze si captate ntr-un recipient sau rezervor.
Separatoarele centrifugale sunt de dou tipuri:
a) Separatoare centrifugale rataionale care utilizeaz un dispozitiv elicoidal sau o
serpentin.
Execut funcia de separare pe baza centrifugrii gazelor i se obine prin intermediul
dispozitivului cilindric elicoidal fiind montat n interiorul separatorului n calea gazelor, cu
ajutorul cruia se imprim o micare de rotaie. Cu ajutorul micrii de rotaie, impuritiile
avnd o greutate net superioar fa de gaze, primesc o energie cinetic superioar i sunt
proiectate pe pereii separatorului fiind deflectate i colectate la baie apoi sunt evacuate.
Evacuarea impuritiilor se poate face automat sau manual.
b) Separatoare centrifugale ineriale care se mpart n:
- Separatoare centrufugale ciclon - la care funcia de separare a impuritilor se face tot pe
baza centrifugrii gazelor, crora li se imprim o micare puternic de rotire sau turbionar la
43

intrarea n recipientul separatorului. Se obine un ciclon care se termin la fundul plniei, iar
gazele trec mai departe fiind epurate, prin stiuul de ieire.
Eficiena acestora este mai ridicat dect a celor centrifugal-rataionale i se monteaz la intrri
n SRM uri, evacuarea impuritiilor putndu-se face manual sau automat.

- Separatoare centrifugal multiciclon la care funcia de separare se obine prin aciunea
simultan a mai multor microcicloane, realizate n seciunea de curgere a separatorului. Acestea
au la rndul lor eficiena mai ridicat dect a celor gravitaionale i se amplaseaz de regul la
intrri n staii (SRM-uri), dar se pot utiliza i pe conductele de transport.
Evacuarea impuritiilor se poate face automat sau manual.


.Separatoare mixte de gaze

Aceste separatoare sunt unele de generaie mai nou i utilizeaz trei din efectele a trei principii:
gravitaia, forele centrifuge si coalescere. Sunt recipiente sub presiune orizontale sau verticale i
separ faza lichid, lichide care sunt antrenate n gazele produse de sond.

- Separatoare mixte verticale cu coalescer i demister
Acestea sunt unele care la rndul lor sunt de generaie mai nou. Se monteaz pe vertical pe
conducte i funcioneaz pe principiile coalescenei, efectului demister si gravitaiei.
Execut separri medii i fine i se monteaz de regul la intrrile n SRM-uri.

- Separatoare mixte orizontale, de gaze ( cu coalescer i demister)
Acestea execut o separare medie i chiar fin avnd o eficien ridicat i se amplaseaz la
intrri n SRM i sunt prevzute cu accesorii moderne i anume:
- Deflector serie care produce o prim separare a gazelor de lichid prin efectul forelor centrifuge
i de inerie.
- Fascicule de rectilinizare ce separ picturi de lichid din curentul de gaze.
- Reintor de cea care reine picturile fine prin efectul de coalescen, denumit coalescer.
Masurarea gazelor
Msurarea cantitativ ocup un loc important n industria gazeifer. n drumul lor de la
locul de producere la locul de consum ntre operaiile la care sunt supuse gazele (extracie,
separare, uscare, filtrare, reglare, etc) gazele trebuie msurate ct mai exact cu putin pentru a
avea n vedere cantitiile produse, transportate i predate sistemului de distribuie, consumul pe
anumite zone, localiti i chiar pe consumator sau aparat.
Msurarea gazelor este tot mai necesar deoarece se pune accent mare pe economisirea
gazelor, pe utilizarea lui ct mai raional. Aceasta permite cunoaterea diferenei dintre
cantitatea de gaze extrase i cea livrat la consumator, dnd indicaii preioase asupra strii n
44

care se afl ntreaga instalaie de transport i distribuie, mpreun cu echipamentul mecanic,
starea de uzur fizic i moral, ntreinerea i exploatarea, pierderile datorate defectelor i
uzurilor.
Msurarea gazelor se face prin doua metode acestea fiind
- metoda direct ;
- metoda indirect.

Msurarea direct a debitelor de gaze

La msurarea direct a gazelor se folosesc contoare volumetrice si anume:
- Contoare cu piston
- Contoare cu burduf
- Contoare cu palete rotitoare
- Contoare cu turbine
- Contoare ultrasonic
- Contoare vortex

Msurarea indirect a debitelor de gaze

Pentru a msura debitul de gaze este instalat n conduct un element de strangulare care
determin o cdere de presiune static, proportional cu debitul i viteza gazelor.
n cazul utilizrii integratoarelor mecanice, variaiile presiunii difereniale ale presiunii
din amonte de elementul primar i ale temperaturii gazelor, sunt nregistrate grafic, pe diagrame
circulare zilnice.
Din cauza preciziei relative sczute obinute la determinarea volumelor de gaze prin
aceast metod i a erorilor umane care pot interveni uor nu se recomand utilizarea acestei
metode pentru decontri fiscale.
Reglarea presiunii gazelor nat

Reglarea presiunii gazului se face treptat, ncepnd de la staia de predare spre punctele
de consum, facandu-se trecerea de la presiuni mai mari la presiuni din ce n ce mai mici, astfel
nct la ultima treapt gazul s ias din SRM spre consumator la o presiune mereu constant,
indiferent de debitul care se consum i indiferent de presiunea de intrare a gazului n postul su
n staia de reglare.
Pentru reglarea presiunii gazelor se folosesc regulatoarele, cel mai simplu aparat de
reglare fiind constituit dintr-un robinet care n funcie de strngerea sau desfacerea lui i
micoreaz sau mrete seciunea obinndu-se n aval presiunea dorit.
Tipuri de regulatoare:
45

Regulatoare de presiune pentru debite mici (regulatoare de uz casnic).
Aceste regulatoare sunt destinate s funcioneze cu gaze combustibile naturale precum i
cu alte gaze necorozive lipsite de substane lichide sau solide n suspensie i sunt utilizate n
special la instalaiile de uz casnic pentru reducerea presiunii din reelele de distribuie i
meninerea ei ntre limitele de presiune ridicate pentru alimentarea aparatelor de consum ale
abonaiilor
Regulatoare de presiune industriale ( cu acionare indirect) denumite i pilotate
Deplasarea organului de reglare se realizeaz prin fore produse de presiuni variabile ale
gazelor din servomotor, comandate prin organul de msurare. Ele se folosesc pentru reducerea
presiunii n conductele de transport sau de distribuie i meninerea presiunii reglate n limitele
prescrise pentru instalaia de utilizare.
Nu sunt prevzute cu supap de siguran.

Odorizarea g.n
Pentru a putea sesiza prezena gazelor naturale n aer este necesar a le odoriza, deoarece
nu au miros sau culoare.
Sistemul de odorizare se dimensioneaz nct s realizeze o odorizare automat a gazelor
vehiculate prin SRM i s asigure o dozare continu pentru o perioad de minim o lun.
Punctul de introducere a odorizantului n fluxul de gaze se va afla n aval de sistemul de
msur.
Dozarea agentului de odorizare va fi corelat cu debitul de gaze vehiculat prin IR,
respectnd valorile admise si sistemul va conine i un recipient pentru depozitarea agentului
odorizant.
Odorizarea gazelor apare ca o msur de sigurant pentru consumatorii de gaze. Gazul
odorizant care scap din instalatiile de transport, distribuie si utilizare, trebuie s fie recunoscute
dup miros, prezena lor facndu-se recunoscut datorit substanei urt mirositoare cunoscute
sub numele de ageni de odorizare.
Cel mai utilizat agent de odorizare la noi in ara este etilmercaptanul
Metode de odorizare:
- Prin evaporare este mai eficient dar prezinta dezavantajul faptului ca trebuie mentinuta
umplerea vasului pana la jumatatea lui pentru ca la supraf lui sa ramana constant.
- trebuie mentinuta temperatura odorantului
- Cu fitil intre traseul ce cont odorantul si conducta de gaz este un fitil care prin sistemul capilar
si a diferentei de presiune permite ajungerea odorizantului in fluxul de gaze.
- Prin picurare simplu, ieftin dar ineficient in mentinerea permanenta a normei de odorizant
- Prin injecie. cea mai eficienta metoda. Este nepoluanta si nepericuloasa.
Pentru instalaiile de odorizare este necesar ca odorizantul s fie disperasat uniform i
constant n cantitatea necesar asigurrii concentraiei dorite de odorizant n tot fluxul de
gaz.Gazele naturale trebuie odorizate continuu, astfel nct treapta de miros corespunztoare
46

treptei de percepere a mirosului n amestecul de gaz i aer s se ating nainte ca nivelul
concentraiei de gaz n aerul din incinta respectiv s devin critic.

S-ar putea să vă placă și