DROGURILE SUNT FOARTE APROAPE

DE NOI SI TREBUIE SA REZISTAM

TENTATIEI DE A LE FOLOSI
NICOTINA
Indienii Huron din America de Nord au un mit despre originea
tutunului. Se spune c odat a fost o foamete mare si ca ntreg
pmntul era neroditor. Dup multe rugciuni, Marele Spirit a trimis
o fecioar fr straie s fac pmntul din nou roditor si s salveze
oamenii. a a atins pmntul cu mna stnga si acolo au rsrit
cartofii si pmntul a devenit fertil. Apoi l!a atins cu mna dreapt si
acesta a dat nastere vegetatiei si porum"ului. S!a asezat si pe tot
pmntul rmas a ncoltit tutunul.
Exit! "ou! inter#ret!ri ale a$etei legen"e%
#. tutunul a fost un dar pentru minte, asa cum cartofii si
porum"ul au fost pentru stomac$
%. tutunul a fost un mesa& 'sau un "lestem(, ce arat ca darurile
zeilor nu sunt nelipsite de pret.
)ricare ar fi insa adevarul, cert este ca tutunul si implicit
fumatul este daunator sanatatii.
Tutunul #!trun"e in &nge la $&te'a e$un"e "e la in(alarea
)u*ului+ un"e ni$otina are e)e$t i*e"iat au#ra t!rii "e
anxietate+ "e #li$tieal! au au#ra treului. *nd nicotina este
in+alat in plmni, flu,ul sangvin arterial preia aceast su"stant si
o transport ctre creier intr!un interval de zece secunde. ste evident
faptul c fumtorii folosesc tutunul pentru a!si controla strile si
emotiile. ste doar o aparent faptul c efectele fumatului sunt
variate si c efectele pe termen scurt sunt "enefice.
Pe ter*en lung )u*atul ete no$i' #entru !n!tate i
$urtea,! anele "e 'iat!. Apro,imativ #%-.... de oameni mor in
fiecare an din cauza cancerului provocat de fumat.
ALCOOLUL
/aptul c alcoolul este un dar al zeilor este o credint
persistent de!a lungul secolelor. Alcoolul a fost considerat tmduitor
al "olilor, un tonic pentru sntate, un intritor in caz de tristete sau
depresie si o necesitate in ritualurile religioase. Doar a"uzul era
incriminat, iar "etivii, cei care a"uzau de darul lui Dumnezeu, erau
priviti ca niste pctosi cu o personalitate sla", victime ale propriei
lor lipse de trie.
0uturile alcoolice au fost folosite aproape in intreaga lume,
inc din timpuri strvec+i.
Alcoolul afecteaz corpul in dou feluri1
#. intr in contact cu gura, esofagul, stomacul si intestinele unde
are o actiune iritant si 2anesteziant3 'cauznd lipsa senzatiei de durere
cu sau fr pierderea constiintei(,
%. doar %.4 din cantitatea de alcool ingerat este a"sor"it in
stomac, restul de 5.4 este a"sor"it prin peretii intestinali direct in
snge, a&ungnd in fiecare celul a corpului.
/iecare ratie de alcool va produce o into,icare. *eea ce face
alcoolul este s incetineasc functionarea celulelor si a organelor pn
cnd a&ung s isi desfsoare activitatea cu mult mai putin eficient.
l afecteaz creierul intervenind in activitatea centrilor care
coordoneaz ec+ili"rul, perceptia, vor"irea si gndirea. 6roduce
dificultati in vor"ire si erori in procesul de gndire. Mai sunt afectati
centrii coordonrii, aprnd astfel 2simptomele3 clasice1 mersul
impleticit, czturile, a&ungndu!se pana la imposi"ilitatea de a mai tine
un c+i"rit aprins in mn.
In mod parado,al, desi incetineste functiile organismului, alcoolul duce
la disparitia inhibitiilor.
Da$! $onu*! in"ea-un "e *ult al$ool+ o #eroan! 'a a"or*i au+
in $a,uri extre*e+ 'a intra in $o*!.

COFEINA
Co)eina ete $el *ai #o#ular "rog "in lu*e. Desi cofeina este
o su"stant c+imic ce poate fi folosit si in scopuri medicale, ea este
folosit mai adesea fr prescriptie medical, pentru efectele sale
asupra strii si comportamentului. Drogurile consumate in acest scop
sunt cunoscute su" numele de 2droguri psi+oactive3.
Afirmatiile conform crora cofeina stimuleaz activitatea
sistemului nervos central ! creierul si mduva spinrii 7 se "azeaz pe
foarte putine informatii ale sistemului in sine. ,istenta acestui
stimul se "azeaz mai mult pe aparitia efectelelor drogului asupra
strii si comportamentului si se presupune c activitatea creierului
este afectat intr!o anumit msur. )"servatiile fcute asupra
creierului animalelor arat c prezenta cofeinei intensific
activitatea celulelor de la suprafata creierului 'ceea ce se asociaz
unui comple, de senzatii si unui anumit comportament( si a
structurilor mai adnci (asociate instinctului si emotiei).
In plus, este evident faptul c butul a cteva cesti de cafea nu
il poate face pe un individ sub influenta alcoolului sa fie apt s
conduc o masin. De fapt, cofeina il poate face cu att mai
periculos, deoarece adncirea simturilor il poate face pe acest
potential sofer s cread c poate face lucruri crora reactiile si
perspicacitatea lui sl"ite nu le poate face fat. In loc s fie somnoros
si inofensiv, el este vigilent si periculos.