Sunteți pe pagina 1din 13

1

1
STRUCTURA I DINAMICA
PERSONALITII ELEVILOR
Stanciu Mihai
2
I. CONCEPTUL DE
PERSONALITATE
Omul - obiect de investigaie pentru diferite
discipline tiinifice (antropologia, sociologia,
medicina, etnologia, pedagogia, lingvistica,
etica, psihologia .a.).
Termenul de personalitate provine din
latinescul medieval personalitas, persona =
masc.
3
n sens larg, termenul de personalitate
semnific fiina uman, ca un sistem
bio-psiho-socio-cultural.
Personalitatea este subiectul uman
privit n trei ipostaze:
subiect pragmatic;
subiect epistemic;
subiect axiologic.
2
4
Jean- Paul Sartre
Noi nu ne putem alege epoca n
care s ne natem, nu ne putem
alege prinii. Ceea ce putem- i nu
este puin lucru- este s dm un
sens propriei noastre istorii,
important este ceea ce ai fcut tu
din ceea ce a fcut istoria din tine.
5
Personalitatea este ntotdeauna
unic i original.
Cu toate acestea noi vorbim de
tipuri de francezi, de romni, de
rani, militari, sportivi, moldoveni,
ardeleni etc.
Tipul se situeaz ntre singular i
modelul general-uman.
6
Personalitatea -sens restrns
Sistemul psihic uman (SPU) este un
sistem energetic-informaional de
complexitate suprem, prezentnd
cele mai nalte i perfecionate
mecanisme de autoorganizare i
autoreglaj i fiind dotat cu dispoziii
selective antiredundante i cu
modaliti antialeatorii.
3
7
SPU- trsturi caracteristice
hipercomplexitatea;
sistem energetic;
procese complexe de autoorganizare;
ambilateralitatea;
dispozitive antiredundante;
dispozitive antialeatorii;
sistem informaional;
bipolaritatea;
dezvoltarea stadial.
8
Personalitatea reprezint un
macrosistem al invarianelor
informaionali i operaionali, ce
se exprim constant n conduit
i sunt definitorii sau
caracteristici pentru un subiect.
(Popescu- Neveanu P., 1978,
Dicionar de psihologie)
9
II. Modele teoretice de
explicare a personalitii
Abordarea stimul-rspuns (Locke, Hume,
behaviorismul);
Abordarea factorial (Guilford, Cattell, Eysenck);
Teoria trsturilor comune (Allport): dispoziiile
cardinale, centrale i secundare ale personaliti;i
Teoria constructelor personale (Kelley), ceva
gndit dar care nu exist n realitate;
Piaget -structur-genez;
Psihanaliza - dimensiunea vertical;
Vasile Pavelcu (1939) -un model
pluridimensional ca ntreg Eu-lume.
4
10
III. Subsistemele i
componentele personalitii
Personalitatea -o unitate n diversitate
(Allport)
Premise ale unitii: unitatea dinamic n
mica copilrie; o unitate nvat;
homeostazia (tendina de echilibrare
organic); principiul convergenei energiilor
disponibile; dispoziia cardinal ;
interdependena trsturilor i dispoziiilor;
dezvoltarea eului; unitatea ca efort spre un
scop.
11
Subsisteme i componente
tipul de activitate nervoas superioar ;
temperamentul- latura dianmico-
energetic a personalitii;
caracterul- latura relaional-valoric;
deprinderile- componente automatizate ale
activitii;
aptitudinile-latura instrumental-
operaional;
Eul-factor integrator al personalitii.
12
Eul -nucleu al fiinei umane
Etape ale elaborrii Eului (Allport):
Eul corporal -rmne pe toat durata
vieii o ancor a contiinei de sine;
Identitatea de sine (contiina numelui);
Respectul de sine;
Extensia eului;
Imaginea eului;
Eul ca factor raional;
Efortul personal central.
5
13
1. Aptitudinile-caracterizare
general
Aptitudinile-subsisteme sau sisteme
operaionale, superior dezvoltate, care
mijlocesc performane supramedii n
activitate.
raportul ereditar-dobndit;
Clasificare
a) Aptitudini simple sau elementare;
b) Aptitudinile complexe;
c) Aptitudinile generale;
d) Aptitudinile speciale.
14
Inteligena ca aptitudine
general
Piaget- inteligena este un termen generic
desemnnd formele superioare de organizare
sau de echilibru a structurilor cognitive, prin
intermediul creia se realizeaz adaptarea
individului la cerinele tot mai comple ale
mediului.
Etimologia latin: inter-legere (din care
deriva inteligentia) : a discrimina i a lega, a
pune mpreun
15
Coeficientul de inteligen (QI)
n anul 1912, Stern a promovat ideea
calculrii QI dup formula:
QI = vrsta mental (VM) / vrsta
cronologic (VC) x 100.
teste de inteligen : Binet-Simon, Stanford-
Binet, Wechsler, scara britanic de abilitate,
teste de evaluare a copiilor din primii doi ani
de via (Infant test).
6
16
Factori (Thurstone): de raioanment
(inductiv i deductiv); de memorie;
capacitatea de calcul; rapiditate
perceptiv; operare spaial;
nelegerea rapid a noiunilor; fluen
verbal.
Piaget;
Gardner (inteligenele multiple);
Daniel Goleman-inteligena emoional;
teoria triarhic (Sternberg)
17
Teoria triarhic (Sternberg)
Subteoria componenial - relaia
dintre inteligen i lumea interioar a
individului.
Subteoria contextual-relaia dintre
inteligen i lumea exterioar
(adaptarea la un mediu, modelarea unui
mediu i selectarea unui mediu).
Subteoria experienial- relaia dintre
inteligen i experiena individului.
18
Valorificarea potenialului
aptitudinal al elevilor
aplicarea unor probe complexe de
cunoatere a potenialului aptitudinal;
varietatea activitilor instructiv-
educative;
valorificarea potenialului de inteligen
i creativitate - una dintre cheile
importante ale progresului.
7
19
2.Temperamentul-latura
dinamico-energetic
latura comportamental, uor vizibil
sau firea omului;
nsuiri fundamentale ale proceselor
nervoase superioare (excitaia i
inhibiia): fora (capacitatea de aciune i
de rezisten a esutului neuronal);
mobilitatea i echilibrul.
Combinarea lor a dus la conturarea
tipurilor de activitate nervoas
superioar, care sunt complexe de
nsuiri constituionale ale activitii
nervoase superioare.
20
TEMPERAMENTE
Din combinarea acestor nsuiri
fundamentale se vor contura urmtoarele
temperamente:
sangvinic: puternic, echilibrat, mobil;
flegmatic: puternic, echilibrat, inert;
coleric: puternic, neechilibrat (excitabil);
melancolic: slab.
21
DEFINIIA
TEMPERAMENTULUI
Temperamentul se refer la fenomenele
caracteristice ale naturii emoionale a unui
individ, incluznd sensibilitatea fa de o
stimulare emoional, fora i viteza sa
obinuit de rspuns, calitatea dispoziiei sale
predominante i toate particularitile
fluctuaiei i intensivitii dispoziiei, aceste
fenomene fiind considerate ca dependente de
construcia constituional i, deci, n mare
msur ereditare (Allport).
8
22
COLERIC
neastmprat si agitat;
impulsiv si irascibil;
nerbdtor;
categoric si lipsit de echivoc cu alti oameni;
hotrt si ntreprinztor;
ncptnat;
se descurc bine n dispute;
lucreaz doar cnd are chef;
capabil de a risca;
nu este ranchiunos, nici suprcios;
23
un discurs rapid, pasionat si o intonatie neuniform;
neechilibrat si predispus pentru actiuni frenetice;
necruttor fat de neajunsuri;
o mimic expresiv;
capabil de a reactiona energic si a decide rapid;
permanent n cutarea noului;
gesturi repezi si bruste;
tenace;
predispus la schimbri bruste ale dispozitiei;
24
SANGVINIC
vesel si voios;
energic si activ;
adesea nu duce un lucru nceput la bun sfrsit;
are tendinta de a se supraaprecia;
capabil de a asimila repede tot ce e nou;
interesele si atractiile nu sunt stabile;
trece usor peste esecuri si neplceri;
se acomodeaz usor la diferite conditii;
pasionat de orice activitate nou;
atunci cnd o activitate nceteaz s-l mai
intereseze, o trateaz cu indiferent;
9
25
trece usor de la o activitate la alta;
i displace munca cotidian, monoton;
sociabil si receptiv, nu se jeneaz n prezenta
unor oameni noi;
rezistent si laborios;
vorbete repede, tare si articulat, gesticuleaz,
are o mimic expresiv;
nu- i pierde calmul ntr-o situatie complex,
neasteptat;
ntotdeauna bine dispus;
adoarme si se trezete repede;
adesea nu este suficient de mobilizat, nu-i
cntrete bine deciziile;
uneori este superficial, distrat;
26
FLEGMATIC
calm si cu snge rece;
consecvent si cumpnit n orice activitate;
prudent si chibzuit;
tie s atepte;
tcut si-i displace trncneal;
vorbete linistit si cumptat, cu pauze, fr a
afisa emotii strindente, cu cele mai discrete
gesturii si mimic;
retinut si rbdtor;
duce lucrul nceput la bun sfrsit;
nu-i irosete puterile pentru fleacuri;
27
i urmeaz cu strictete graficul vietii si al
muncii;
i controleaz cu uurin pornirile;
putin sensibil la critic si laud;
nu este rutcios, are o atitudine
ngduitoare fat de sgetile care-i sunt
adresate;
are interese si relatii constante;
se include cu greu ntr-o activitate si trece cu
greu la alta;
i trateaz pe toti n mod egal;
i place acuratetea si ordinea;
se acomodeaz cu greu la conditii noi;
inert, nepstor;
10
28
MELANCOLIC
timid;
se pierde n conditii noi;
cu greu stabilete contactul cu oameni
necunoscuti;
nu este ncreztor n propriile forte;
suport usor singurtatea;
esecurile l coplesesc si-l dezorienteaz;
are tendinta de a se nchide n sine;
obosete repede;
vorbete ncet, uneori pe soptite;
se aliniaz fr s vrea la caracterul
conlocutorului;
29
unele lucruri l impresioneaz att de mult,
nct l podidesc lacrimile;
foarte sensibil la critic si laud;
extrem de exigent fat de sine si de altii;
suspicios si ipohondru;
sensibilitate exagerat;
din cale afar de suprcios;
nesociabil, nu mprtete nimnui propriile
gnduri;
inactiv si sfios;
docil;
caut compasiune si ajutor din partea altora;
30
CONCLUZII
TEMPERAMENTE
Nu exist temperamente pure, nu
putem vorbi de temperamente bune sau
rele.
Important este ca fiecare individ s
fac un efort de autocunoatere, s-i
pun n valoare elemetele pozitive ale
tipului temperamental i s ncerce
luarea n stpnire, prin efort de voin,
a nsuirilor negative.
11
31
3. Caracterul- latura relaional-
valoric a personalitii
3.1.Definiie i caracterizare general
Etimologic acest termen nseamn
tipar, pecete, gravare.
n sens larg, caracterul reprezint
un mod de a fi, un ansamblu de
particulariti psihoindividuale care
apar ca trsturi ale unui portret
psihic global (sinonim cu termenul
de personalitate).
32
n sens restrns, caracterul este
definit ca un sistem de atitudini
proprii subiectului, exprimate de el
constant n comportament, avnd
relevant semnificaie social-uman
i definindu-l individual pe subiect
din punct de vedere
axiologic.(Popescu-Neveanu, 1978)
33
3.2. Componentele de baz
ale caracterului
Trstura este o component sau
un detaliu al portretului sau al
fizionomiei.
nsuirea caracterial are n vedere
poziia subiectului fa de cei din
jur, un mod de a se raporta la
evenimentele existenei sale.
Aceste modaliti de raportare
poart numele de atitudini.
12
34
Clasificarea atitudinilor
atitudinile fa de oameni;
fa de sine;
fa de activitate, munc;
atitudini culturale;
atitudini privind socialul
(rspunderi ceteneti i politice);
atitudini interculturale etc.
35
Caracteristici ale atitudinilor
Direcia -un obiect de referin (persoan, o
instituie, o situaie etc.) spre care se
manifest orientarea individului.
Intensitatea -tria atitudinii, fora care ne
mobilizeaz n realizarea ei.
Principialitatea implic identitatea de
comportament n situaii asemntoare, fa
de persoane cu condiii situaionale similare.
Opoziia (caracter polar): sincer-fals; sever-
tolerant; modest-ngmfat etc.
Ierarhizarea -unele atitudini sunt
supraordonate, altele subordonate.
Stabilitatea - persistena n timp a unor
atitudini, fr a cdea n rigiditate.
36
Sistemul atitudinal
Atitudinile se ntreptrund i chiar se
organizeaz ntr-un sistem prin integrri
la diferite nivele, rezultnd o piramid a
atitudinilor caracteriale, diferit de la un
subiect la altul.
Fiecare individ, spunea Allport, are 1-2
trsturi cardinale, definitorii pentru el,
10-15 trsturi principale i sute i mii
de trsturi secundare i de fond.
Ierarhizarea atitudinilor i trsturilor n
sistem este principala particularitate a
structurii caracteriale.
13
37
3.3. Modelarea caracterului la
preadolesceni i adolesceni
caracterul, n realitatea sa psihologic
i caracterele n diversitatea lor, se
contureaz deci n timpul copilriei
(Maurice Debesse).
Fora de aciune cu care se nate fiecare
individ poate fi comparat cu cea a unei
ape: ea poate distruge culturile, dar la fel
de bine poate stimula creterea plantelor.
38
Din aceast perspectiv, preadolescena
i adolescena reprezint perioade de
maxim importan n modelarea
caracterului la elevi.
Aceast arie tematic se intersecteaz cu
cea a educaiei morale i va fi dezvoltat
n cadrul modulului de introducere n
pedagogie.
Vrem doar s insistm asupra necesitii
ca toi factorii educaionali trebuie s-i
coordoneze eforturile n ceea ce privete
formarea caracterului la elevii de azi,
viitorii ceteni ai unei societi
democratice.