In opera sa, I. Al.

Bratescu- Voinesti se dovedeste a f un exceptional cunoscator al vietii oamenilor, al

vietuitoarelor si al/ mediului inconjurator. Lumea vietuitoarelor este pentru el un pretext, de cele mai
multe ori, pentru a se apleca spre cei umiliti si asupriti dintre oameni cu duiosie si gingasie, spre a reda
frumusetile si luminile sufetului omenesc, sclipiri pe care le vede pana si in lumea animalelor mici. In
volumele sale intuneric si lumina!, "atacire!, #irimituri!, $in pragul apusului! dovedeste o mare
capacitate de concentrare a materialului de viata.
%xplicatia titlului
Autorul foloseste ca principala modalitate de expunere& naratiunea, fxand ca si titlu al povestirii sale
numele unuia dintre & cele doua personaje principale 'uiul!, desi personajul central nu ( este copilul
neascultator, care nu cunoaste legile existentei ca si cei mari, ci mama, prima modelatoare a sufetelor
copiilor.
'uiul! este o povestire in care evenimentele sunt pre)entate intr-o anumita ordine, deci este o opera
epica. 'ersonifcarea se lasa descifrata, trimitandu-ne si apululde om.
*a specie literara este o povestire in care evenimentele sunt pre)entate din punctul de vedere al
autorului, care este implicat sufeteste.
+ema povestirii se pre)inta concentric. 'e intreg parcursul povestirii se desprinde tema dragostei mamei
pentru copiii ei, destinul unei vieti ce se pra,useste tocmai in momentul in care ar f tre,uit sa porneasca
in marele ),or. in acelasi timp lectura ne averti)ea)a asupra urmarilor neplacute sau c-iar tragice pe care
le poate aduce neascultarea sfaturilor, a experientei de viata a celor mai varstnici. invatatura morala
'ovestirea 'uiul! are o actiune simpla, liniara, ce se delimitea)a in timp din primavara .din momentul
sosirii pasarilor calatoar%/ pana toamna tar)iu, la prima )apada .dupa plecarea acestorA/. *aracterul
morali)ator al povestirii este su,liniat c-iar de motoul cu care se desc-ide povestirea 0andi, sa asculti pe
mamica1!. Aceasta invatatura morala ar f ramas litera moarta, daca n-ar urma demonstrarea artistica a
efectului incalcarii ei. #aptele care sustin aceasta invatatura morala pot f urmarite pe doua planuri
actiunile exterioare si eforturile prepelitei si faptele puiului ranit. In tot ce face aceasta prepelita, venita
intr-o primavara din Africa, desi moarta de o,oseala, incepand cu facerea cui,ului pe un musuroi de la
marginea unui lastar, intr-un lan verde de grau, recunoastem grija si devotamentul mamei.
*ompo)itia si su,iectul
'ovestirea cuprinde toate momentele su,iectului locul si timpul .lanul verde de grau, primavarA/&
desfasurarea actiunii .construirea cui,ului, clocirea oualor, seceratul, strangerea graului, lectiile de ),or,
multimea ,oa,elor ca)ute pe miriste, mutarea prepelitei in porum,, apoi in terenul neara,il parloaga,
culesul porum,ului, ,ruma, caderea frun)elor, migrarea pasarilor spre AfricA/& punctul culminant,
.salvarea puilor sanatosI/, de)nodamantul .moartea puiului neascultator din cau)a gerului timpuri2/.
'ovestirea incepe simplu, fresc intr-o primavara, o prepelita aproape moarta de o,oseala -ca venea de
departe, tocmai din Africa- s-a lasat din ),or intr-un lan verde de grau, la marginea unui lastar.!
*a oricegospodar! serios, prepelita isi cladeste, mai intai, casa -cui,ul, apoi, sapte )ile de-a randul a
ouat.sapte oua mici ca niste cofeturi! pe care le-a clocit trei saptamani, scoate pui sapte gogosi de
matase!, ii invata sa se -raneasca, sa ),oare. %a 'entru a-i induce in eroare, prepelita ),oara pe langa
,otul cainelui, impiedicandu-l astfel pe vanator ca sa traga& apoi ),oara repede spre lastar. 3umai o
mama poate f in stare de un asemenea gest prin care isi pune in joc insasi viata. 'uiul cel mare nu
asculta sfatul mamei si ),oara, dar este lovit de un glont in aripa. Ajuns la lastar osul a ple)nit, se rupe
aripa, ii cade. Vanatorul se indepartea)a. La lasarea serii, prepelita o,serva ca unul din puii sai lipseste.
*autand, il gaseste cu aripa rupta si intelege ca este pierdut. 0i-a ascuns durerea ca sa nu-4
de)nadajduiasca, dovedind o mare putere de stapanire, pentru a-si ascunde viscolul din inima, dandu-i
sperante ca se va face ,ine. Lectiile de ),or continua, la care priveste indurerat puiul, fara aripa.
+oamna inainta, frigul era din ce in ce mai patrun)ator si celelalte pasari migratoare plecasera demult. In
inima ,ietei pasari era o lupta sfasietoare, ar f vrut sa se rupa in doua parti jumatate sa plece cu puii
sanatosi care sufereau de frigul toamnei inaintate, iar jumatate sa ramana cu puiul sc-ilod care se agata
de ea cu disperare. 0ufarea dusmanoasa a crivatului o o,liga sa ia o -otarare. *u durere pleaca in ),or
cu puii sanatosi pentru a-i salva, fara sa se uite in urma, ca sa nu-si sc-im,e -otararea.
$e)nodamantul este )guduitor, suferintele puiului cu aripa rupta, )gri,ulind de ger, sunt neinc-ipuit de
grele. *-inuit de lipsa caldurii materne, il cuprinde o caldura ametitoare, in minte i se deapana parca frul
vietii. *ainta lui este )adarnica. $egetele impreunate de moarte, ca pentru inc-inaciune, vor implora in
ultima clipa iertarea mamei.
'ersonajele
'repelita si puii reproduc in sine imaginea mamei si a filor. *a personaj, prepelita este un sim,ol al
dragostei materne cu toate nuantele sale -arnicie, iu,ire, grija, c-i,)uiala, veg-e indurerata la capataiul
celui ,olnav, ec-ili,ru, spirit de sacrifciu, capacitate de deci)ie in momentele cruciale ale vietii.
'uiul cel.mare intruc-ipea)a ideea de neascultare, care duce la suferinta, inc-eiata in aceasta povestire
cu moartea.
Vanatorul si cei doi tarani ajuta la intelegerea si reali)area frului povestirii in gradatia ei.
'articularitatile artistice
'rin succesiunea momentelor, 'uiul ! este o naratiune. 'entru a-i da mai multa realitate, o im,ogateste
cu descrierea a) natura lanul de grau, unde s-a ase)at intr-o primavara prepelita, seceratul, ridicatul
snopilor, multimea ,oa,elor ca)ute, roua de pe frun)ele de iar,a, aratul miristei, culesul porum,ului,
,ruma, rarirea lastarului, palcurile de pasari calatoare. 'ortreti)area se intregeste si ea armonios
naratiunii 'ui draguti, nu goi ca puii de vra,ie, im,racati cu puf gal,en ca puii de gaina, dar mici, parca
erau sapte gogosi de matase!.
'rin dialog se preci)ea)a drama puiului neascultator
-5ama, nu-i asa ca o sa ma fac ,ine6 3u-i asa c-o sa merg si eu sa-mi arati cetati mari si rauri si marea 6
-$a, mama, raspunde prepelita, silindu-se sa nu planga.!
$ialogul este folosit in lumea am,elor categorii de personaje si de)valuie stari, trairi, ajuta la proiectarea
drumului devenirii vietii ca pe un ,asm frumos.
'ovestirea ne indeamna la compasiune si intelegere pentru necuvantatoare, pe care tre,uie sa le
protejam si sa le iu,im impreuna cu intreaga natura. *ine iu,este natura si animalele iu,este si oamenii.
3aratiunea !'uiul ! su,linia)a ,iruinta fortelor morale, pastrarea legaturii dintre generatii, respectarea
naturii si a legilor ei, adresandu-se tuturor copiilor& ea devine un imn vi,rant inc-inat mamei.