ROMANITATEA ROMANILOR N VIZIUNEA ISTORICILOR DIN

SPAIUL ROMNESC
1. Cronicarii mediea!i
Nicolaus Olahus a fost primul romn care a sustinut unitatea de
neam, limba, obiceiuri si religie a romanilor.Una din cele mai
importante lucrari scrise este lucrarea Hungaria. '
Grigore Ureche a fost primul cronicar umanist moldovean din
secolul XVII care n Letopisetul arii oldovei a a!rmat si demonstrat
romanitatea romnilor, latinitatea limbii romne.
Miron Costin "#$%%&#$'#( & cronicar moldovean acordat o
atentie deosebita originii romnilor, a scris primul tratat savant
consacrat originii neamului & )*e neamul moldovenilor) n care a!rma
ca+
. istoria romnilor ncepea cu cea a dacilor antici, cuceriti de
romanii lui ,raian considerat descalecatorul cel dinti.
. dupa retragerea romanilor din *acia a ramas pe loc multa
populatie care a re-istat navalirilor barbare si din aceste
elemente s&a format poporul romn.
. originea poporului romn era atestata de+
/ numele pe care ei si strainii l&au dat populatiei care locuia n
toate tinuturile romne.
/ latinitatea limbii romne.
/ urmele lasate de romani n *acia.
Stolnicul Constantin Cantacuzino & din ara 0omneasca n
lucrarea Istoria arii 0omnesti+
. sustine ca romnii au credinta ca sunt urmasii romanilor si se
mndresc cu descendenta lor.

Dimitrie Cantemir "#$1%&#12%( & scrie Hronicul romano&moldo&
vla3ilor,cea mai ntinsa lucrare istorica de anali-a a originii romnilor,
care inaugurea-a efortul istoriogra!ei romne de a determina si !4a
locul romnilor n istoria universala+
/ descendenta pur romana din ,raian 5)saditorul si
rasaditorul nostru)(.
/ staruinta nentrerupta si unitatea romano&moldo&
vla3ilor n spatiul carpato&dunarean.
/ dainuirea elementului roman n *acia si dupa
retragerea aureliana
2.Ideea romanitatii romnilor n epoca modern6 7i
contemporan6
Ideea romanitatii n epoca modern6 a devenit o arma politic6 n
revendicari nationale.
Scoala Ardeleana are o contributie deosebita n afrmarea ideii
romanitatii romnilor:
8 lupta pentru emanciparea romnilor transilvaneni, tinuti
n inferioritate de elita conducatoare mag3iara.
8 militea-a pentru drepturi politice si culturale.
89coala :rdelean6 a contribuit nu numai la emanciparea
spiritual6 7i politic6 a romnilor transilv6neni, ci 7i la a
celor de peste mun;i. Unul din documentele cele mai
importante elaborate l constituie peti;ia Sule!
"ibellus #alachorum o cerere adresat6 mp6ratului
Leopold al II&lea, n vederea recunoa7terii na;iunii romne.
80epre-entan;ii cei mai notabili au fost+ <etru aior,
=amuil icu, >3eorg3e 9incai, Ion ?udai *eleanu
@ererile Sule!&ului erau structurate n Aurul ctorva idei,
corespun-nd doleanelor laicilor i clericilor romni+
#. Bca numirile odioase i pline de ocar6+ tolerai, admii, nesocotii
ntre st6ri i alte de acest fel, care ca nite pete din afar6, au fost
ntip6rite f6r6 drept i f6r6 lege "pe fruntea naiunii romne(,
acum s6 !e cu totul ndep6rtate, revocate i des!inateC
"reintegrarea romnilor ca naiune de drept n ,ransilvania(
2. Bnaiunea romn6 s6 !e repus6 n folosina tuturor drepturilor
civile
%. Bclerul acestei naiuni credincios bisericii orientale s6 !e tratat n
acelai fel ca i clerul naiunilor care alc6tuiesc sistemul uniuniiC
"egalitatea clerului(
D. Bla alegerea sluAbailor i deputailor n diet6 ... s6 se procede-e
n c3ip Aust, n num6r proporional cu aceast6 naiuneC
"repre-entare proporional6 n diet6(
In <rincipate, istoricii greci stabiliti aici "*aniel <3ilip3ide, *ionisie
Eotino(, si romni "Ienac3it6 Vac6rescu. Faum 0mniceanu( &
abordea-a ca pe un fenomen natural fu-iunea daco&romana.
& n secolul al XlX&lea, n <rincipate, scoala Latinista avea ca
repre-entant pe August $reboniu "aurian+
8 considera ca istoria romnilor ncepe de la fondarea
0omei.
8 urmarea )puri!carea) limbii romne pentru a o
apropia ct mai mult de limba latina originara "ntre #G1#&#G1$ scoate
*ictionarul limbii romne, n care sunt eliminate elementele nelatine( &
tentativa de a crea o limba arti!ciala, care a discreditat scoala
latinista.
Hdata cu %ormarea statului national romn si dobndirea
independentei te-a originii pur latine a poporului romn a nceput sa
!e considerata o eroare+
8 &'(' )asdeu a scris o serie de lucrari+
8<ierit&au dacii I "#G$J( & n care demonstra ca
scoala :rdeleana si urmasii ei au facut o
interpretare fortata a i-voarelor antice referitoare
la e4terminarea neamului dac si la coloni-area
*aciei cu romani puri. *acii nu au pierit, iar
coloni-area s&a facut cu romani de diverse
origini. *eci poporul romn s&a format din cteva
elemente din care nici unul nu a fost
predominant.
demonstrea-a ca substratul dacic al poporului
romn nu poate ! contestat.
8a formulat teoria circulatiei cuvintelor, aratnd
ca structura unei limbi este data de circulatia
cuvintelor, nu de numarul lor.
8Istorici care sustineau ca dacii au avut o pondere limitata n sinte-a
romneasca+ Grigore $ocilescu' Dimitrie Onciul si c3iar A'D'
*enool si N' +orga'
,Arheologul #asile (r-an a reusit sa !4e-e sinte-a daco&romana
ntr&un ec3ilibru perfect & romnii sunt n cel mai nalt grad si daci si
romani.
,C'C' Giurescu .n /012( sustinea ca maAoritatea locuitorilor *aciei
romane au constituit&o dacii si ca )romnismul a biruit n *acia !indca
el a cstigat pe auto3toni).
Kn etapa prosovietica a comunismului n 0omnia & a fost e4agerata
inLuenta slava, ne!ind negata romanitatea romnilor "Mihai 3oller(.
Istoriogra!a dupa #'G' a readus ec3ilibrul n problema romanitatii
"istoricul "ucian &oia n lucrarea Istorie si mit n constiinta
romneasca(+
8 singura raportare incontestabila la origini este oferita de
limba.
8 esenta romanica a limbii romne, la care se adauga si
numele de romn nclina balanta spre romani.