Plante Medicinale

Datorita pozitiei sale geografice si conditiilor pedoclimatice

Romania detine o flora ce se situeaza printre cele mai
caracteristice si variate ale continentului european; prin
aclimatizari spontane si dirijate intalnim in flora spontana actuala
si de cultura specii de origine din America si chiar din Africa.


Astfel putem reliefa la noi prezenta a circa 4000 de specii de
plante superioare spontane si de cultura, dintre care 8-10 % sunt
folosite de medicina noastra stiintifica si de cea traditionala.
Cele trei functii ale organismelor vegetale : fotosinteza, respiratia
si transpiratia reglementeaza toate procesele de pe suprafata globului.
Aerul oxigenat , curatat de surplusul vatamator de gaz carbonic , este
este furnizat de plante care asigura un echilibru permanent al
compozitiei chimice al atmosferei facand-o astfel respirabila.
Din pamant , apa si aer folosind doar energia solara ele prepara
sute de substante fara de care civilizatia umana ar fi greu de conceput.









Acestea ne ofera de la dulciuri, uleiuri, grasimi, felurite soiuri de
faina, fibre din care ne tesem imbracamintea sau fabricam hartia ,
mirodenii, parfumuri, medicamente pana la temutele otravuri . Din
aceste motive ele trebuiesc ocrotite avand o importanta deosebita.





Iarba dulce Stevia Iasomia - J asminum
rebaudiana sambac, apartie familiei
Din familia asteraceae, Oleaceae; este una dintre
se foloseste indoesbi cele mai utilizate plante
ca indulcitor, pentru parfumuri.
fiind de 300 ori mai
puternic decat zaharul.

In timpul fotosintezei, plantele pun in miscare o foarte mare
cantitate de apa si de oxigen.La scara terestra, fotosinteza consuma
anual circa 175 de miliarde tone de bioxid de carbon, 225 miliarde
tone de apa, cedand in schimb 460 miliarde tone de oxigen.
O grupa de substante , aflate frecvent in plante si deosebit de
necesare omului sunt vitaminele. Ele sunt indispensabile desfasurarii
normale a functiilor organismului uman, care utilizeaza vitaminele la
diferite niveluri , in acceptia biologica (celule, tesuturi, organe,
sisteme) in functie de necesitati si in raport cu proprietatile acestora.
S-a realizat o clasificare a vitaminelor extrase din plante:
- Vitamine de constructie, pentru reinoirea de celule, stimularea
cresterii si consolidarea sistemului osos (D,A,C, B16 si B9);
- Vitamine care contribuie la transformarea hranei in energie,
functie specifica grupei B (cu precadere B1,B2,B3,B5 si B8);
- Vitamine de protectie pentru sistemul imunitar, sanatatea pielii si a
tesuturilor (B,C,E).

Afinul ( Vaccinium myrtillus, bilberry eng. ) ( fam. Ericaceae)







http://images8.bizoo.eu/image/img360/sale/Afin-de-cultura_5859401_1297539628.jpg
In scopuri medicinale se utilizeaza frunzele si tulpinile.
Utilizari terapeutice: astringent, bacteriostatic, antidiabetic; datorita
pricipiului activ , mirtilina, numita si insulina vegetala, scade zaharul
din sange.
Pentru cresterea eficacitatii, frunzele de afin pot fi asociate cu
pastai de fasole si frunze de dud. Ceaiul nu se indulceste cu zahar.
Diminueaza actiunea substantelor toxice si iritante.
Anghinarea este denumita in latina Cynara Scolymus, Artichokes
eng.; apartine familiei Compositae






http://healthyrecipes.wikia.com/wiki/Artichoke
http://www.sanatatecuplante.ro/images/stories/plante/anghinare.jpg
Sunt folosite frunzele.
Utilizari terapeutice: Are rol curativ in hepatita cronica si ciroza
hepatica. Datorita cinarinei si polifenolilor au actiune coleretica
(stimuleaza secretia biliara a ficatului) colagoaga ( stimuleaza
contractia vezicluei biliare si evacuarea bilei in intestin).
Activeaza functia antitoxica a ficatului. Are actiune trofica (de
hranire ) asupra celulei hepatice.
Coriandrul- Coriandum sativum face parte din familia Umbeliferae)






http://i00.i.aliimg.com/photo/252537112/Coriander_essential_oil.jpg coriander leaves
In scopuri medicinale se utilizeaza fructul.
Principii active: ulei volatil format din linalol sau coriandrol, geraniol,
cimol, pinen, terpinen, felandren, dipentene, acid petroselinic etc.
Stimuleaza secretiile gastro-intestinale, calmant gastro-intestinal,
antihelmintic.
Utilizari terapeutice: in anorexie, dispepsii digestive, helmintiaza(
viermi intestinali).
Zone de crestere: In campia Baraganului, podisul Dobrogei etc.
Hameiul- Humulus Lupulus , Hop (eng) apartine familiei Moraceae.









http://images.wikia.com/beer/images/e/e8/Hopfendolde-mit-hopfengarten.jpg
In scopuri medicinale se folosesc conurile.
Principii active: Conurile de hamei conin ulei volatil format din
mircen, humulen, farnesen, izovalerianat de bornil si caneben.
Datorita cantitatilor insemnate de substante amare lupulona si
humulona, hameiul este considerat prin actul reflex ce-l provoaca
La nivelul glandelor salivare si a sucurilor gastrice ca stimulent tonic
amar.
Are proprietati sedative si
anafrodisiace precum si
bacteriostatice asupra
germenilor gram pozitivi,
inclusiv fata de Mycobacterium
turbeculosis (antituberculos).
Acioneaz la nivelul sistemului nervos
central, reducnd hiperexcitabilitatea
nervoas i inducnd o stare de calm;
contribuie la obinerea unui somn odihnitor.
http://homeiswherethebrewis.files.wordpress.com/2011/02/hollycornblogs-hop-trellis.jpg

Utilizari terapeutice: Intern se administreaza in anorexie, insomnie,
tuberculoza, nevroze cu anxietate.
Zone de crestere: In zavoiae, lunci, tufisuri, cranguri, pe garduri; in
zona de campie si deal, pana la 800-1000 m, aproape in toate
judetele.(Suceava, Vrancea, Tulcea etc).

Levantica
Lavandula angustifolia L., Lavender eng. apartine familiei labiatae.
Este un semiarbust de cultura, cunoscut si sub numele de aspic, lavand
etc.


In scopuri medicinale se folosesc florile.
Principii active: ulei volativ constituit din acetat de linalil, butirat de
linalil, borneol, cumarina, cineol,acizi si esteri si substante amare etc.
Utilizari terapeutice: In migrene, cefalee, afectiuni cardiace cu substrat
nervos, boli de rinichi si ficat, ( prin cresterea diurezei si secretiei
biliare), tulburari digestive, reumatism, stari de anxietate.
De asemenea mai este utilizat ca aromatizant si corectiv.
Uleiul volatil este mult solicitat in parfumerie si cosmetica. Extern se
utilizeaza otetul aromatic obtinut din florile de levantica in cazuri de
raceala, gripa si stari febrile.
Zone de crestere: Avand un aspect ornamental , levantica este cultivata
in parcuri , gradini etc.
Zone favorabile de crestere: campia de Est a Timisului, campia Olteniei,
Baraganului campia si zona colinara a Dobrogei, subcarpatii de
curbura si meridionali. (judetele: Vrancea,Buzau, Prahova etc).
http://www.travelvista.net/wp-content/uploads/2010/12/Lavender-.jpg
Ferma de levantica
Macul de camp
Papaver Rhocas L. apartine familiei Papaveraceae.








http://farm4.static.flickr.com/3634/3546081303_0162f6fe75.jpg
Mai poarta si denumirile de mac iepuresc, mac salbatic.
In scopuri medicinale se folosesc florile (petalele).
Principii active: o antocianozida a carei genida este cianidolul ce
coloreaza petalele in rosu, readina, reagenina si alcaloizi.
Datorita alcaloizilor pe care ii contin petalele are proprietati usor
sedative.





http://www.remediinaturiste.net/wp-content/uploads/2012/01/Mac-de-camp.jpg

Este un emolient bronhic, antispastic si antitusiv datorita alcaloizilor
readin si reagenin.
Utilizari terapeutice: In bronsite acute, gripa, laringite acute, tuse.
Zone de crestere: ca buruiana de semanaturi, mai ales la cereale; in
miristi, pe marginea drumurilor si a cailor ferate.
O intalnim in soluri argiloase si nisipoase, bogate in calciu,
indeosebi in zonele de campie si deal.

Nucul
Juglans regia L., apartine familiei Judlandaceae
In scopuri medi
-cinale se folosesc
Frunzele.



Principi active: tanin, acid galic, acid elagic, inozitol, ulei volativ, alfa
si beta hidroiuglona, iuglona, vitamina C , flavone si substante minerale.
Actiune farmacodinamica; astringent datorita taninurilor, cu proprietati
usor hipotensive, hipoglicemiante si antialergice.
Utilizari terapeutice: in enterite acute, diabet zaharat, infectii si endeme
renale.


Uleiul din seminte format din acizi grasi, din care peste 50% acid
linoleic, este recomandat in alimentatia dietetica pentru prevenirea
aterosclerozei.
Frunzele de nuc sunt un bun tonic in scrofuloza si rahitism.

Singure sau
impreuna cu
frunze de
salvie micsoreaza
transpiratia.

Sub forma de comprese se folosesc in vindecarea unor boli de ochi.
Din frunze se poate prepara afilii eficiente in tratarea ranilor, iar sub
forma e comprese se recomanda la tenurile grase.
Nucul se mai utilizeaza la prepararea unor lichioruri sau la vopsirea
parului.
Zone de crestere: Se intalneste cultivat in intreaga tara, prin livezi, vii,
pe marginea soselelor, gradini, curti, mai ales in regiunea podgoriilor.
Uneori creste salbaticit prin paduri de amestec din regiunea de dealuri,
in regiuni cu influenta mediteraneana: Banat, sud-vestul Transilvaniei si
vestul Munteniei.
Teiul
Sunt mai multe specii: Tei cu frunza mare Tilia platyphyllos, tei
rosu(tei paduret)- Tilia cordata, tei alb (argintiu)- Tilia tometosa
Moench.
Apartine familiei Tiliaceae.
In medicina se utilizeaza floarea.
Principii active: mucilagii care prin hidroliza dau: acid poliuronic, hexoza
si metilpentoza, acid galacturonic, arabinoza, galactoza, ramnoza, ulei
volatil; flavonoide;
In uleiul volatil se gaseste un alcool alifatic farnesolul- care imprima
florilor de tei mirosul caracteristic.
Utilizari terapeutice: Intern, datorita uleiului volatil cu ctiune
neurosedativa si antispastica, florile de tei sunt utilizate ca sedative
nervoase, in insomnii.
Ceaiul de flori contribuie la vindecarea racelii si gripei, mai ales atunci
cand sunt insotite de febra, deoarece prodce o transpiratie abundenta,
care face sa scada temperatura crescuta a corpului.
Datorita mucilagiilor ce reduc inflamatiile cailor resiratorii, in tuse ca si
in bronsita, florile de tei au o actiune linistitoare si ajuta la eliminarea
secretiilor bronhice.
Extern, datorita efectului calmant general si decongestiv, florile de tei
sunt folosite sub forma de bai in linistirea copiilor nervosi si bolnavilor
de tuse convulsiva.
Mai este indicat in combaterea cearcanelor.
Zone de crestere: Teiul rosu este cel mai raspandit in tara noastra.
Creste bine pe solurile brune sau brun roscate, cu textura nisipo-lutoasa;
este o specie de semi-umbra.
Altitudinal se intalneste in zona de deal la 500-600 m, de preferinta fie
in amestecuri, fie in arborete pure, mai rar in paduri de campie si
montane.
Teiul alb are pretentii mai ridicate fata de temperatura.Este destul de
rezistent la seceta. Vegeteaza bine pe soluri fertile revene.
Altitudinal se cantoneaza cel mai jos dintre toate speciile de tei, in
padurile de campie.
Teiul cu frunza mare este mai rar, mai pretentios fata de caldura si
lumina. Se intalneste la limita dintre campie si deal pe soluri fertile,
usoare, evitand pe cele compacte sau inundabile.


bibliografie
Plante medicinale tezaur natural in terapeutica
Stefan Mocanu, Dumitru Raducanu