Busuiocul (familia Labiatae) este format din tulpina si ramuri tinere acoperite

cu frunze de culoare verde, terminate cu sau fara inflorescente. Florile busuioc

ului au corola alba sau alburie - roz cu tubul scurt. Se utilizeaza toate partil
e plantei. Busuiocul este o planta cu miros si gust caracteristic, placut aromat
, ceea ce a deteminat popularitatea acestuia ca si condiment in preparatele culi
nare. Usor adaptabil, busuiocul creste in orice loc
Busuiocul este o planta originara din India , cunoscuta si folosita inca din urm
a cu trei milenii si care s-a bucurat de o raspandire rapida in toata lumea.
La indieni, despre busuioc se spune ca este planta lui Krishna si a lui Vishnu,
iar unii hindusi nu se duc la culcare fara o ramurica de busuioc pusa pe piept,
menita sa ii duca in timpul somnului pe taramurile paradisiace.
La romani si mai tarziu la italieni, busuiocul era considerat iarba dragostei si
a fertilitatii, inflorirea lui fiind celebrata prin serbari si prin adevarate r
itualuri.
La greci si in aproape toate tarile crestin-ortodoxe, busuiocul are aproape acel
easi semnificatii ca si in India , fiind considerat planta sacra. Agheasma se fa
ce cu ajutorul busuiocului, si tot cu un buchet de busuioc se imprastie apa sfan
ta, pentru alungarea Necuratului ori pentru sfintirea locurilor. De asemenea, bu
suiocul se pune la icoane, pentru a atrage protectia divina asupra casei si a oc
upantilor sai. Romanii il tin la fereastra, ca spiritul bun al casei.
Insa dincolo de dimensiunea sa spirituala si magica, busuiocul mai are o calitat
e foarte importanta - aceea vindecatoare, de care ne ocupam in continuare.
Raspandire si recoltare
La noi in tara busuiocul este exclusiv planta de cultura. Semintele se pun in pa
mant la Dragobete (24 februarie), apoi se tin in casa, in ghivece puse la fereas
tra, pana la Sfantul Gheorghe (23 aprilie), cand se planteaza in gradina. Recolt
area sa incepe la sfarsitul lui iunie si continua pana toamna tarziu, cand cade
prima bruma. Se taie doar varfurile inflorite de busuioc (fara partea lemnoasa),
de mai multe ori pe timpul verii, dupa fiecare taiere, planta dand si mai multi
lujeri, care la randul lor vor inflori. Dupa culegere, varfurile de busuioc se
usuca intr-un strat cu o grosime de maximum un deget (aproximativ 2 cm), pana ca
nd tulpinile si frunzele devin usor casante. Depozitarea se face in pungi de har
tie sau in saculeti de panza, in locuri intunecoase, uscate si racoroase.
Preparate din busuioc
Pulberea
Se obtine prin macinarea cu rasnita electrica de cafea a inflorescentelor de bus
uioc uscate, urmata, eventual, de o cernere prin sita pentru faina alba. O lingu
rita rasa de pulbere (aproximativ 1,5 grame) se tine vreme de cateva minute sub
limba, dupa care se inghite cu apa. Se ia pe stomacul gol, de 3-4 ori pe zi.
Infuzia fierbinte
Flori de busuioc
Se foloseste in terapia naturala (desi nu are bogatia de principii active a infu
ziei combinate) pentru efectele antispastice, element foarte important in tratar
ea unor tulburari digestive si a unor afectiuni respiratorii (bronsita, tuse con
vulsiva, viroze respiratorii) . Se prepara simplu, prin oparirea unei lingurite
de tulpini inflorite si maruntite cu o cana de apa clocotita, dupa care se lasa
un sfert de ora sa se infuzeze si se filtreaza. Se bea cat mai fierbinte, asa in
cat efectul antispastic, hipertermiant si relaxant sa fie maxim.
Infuzia combinata
Cum arata si numele, combina extractia la rece cu infuzia fierbinte, ajutand la
conservarea principiilor active. Se prepara astfel: 2-3 lingurite de flori si fr
unze de busuioc maruntite se lasa la inmuiat intr-o jumatate de cana de apa, de
seara pana dimineata, cand se filtreaza; maceratul se pune deoparte, iar pulbere
a ramasa se opareste cu inca o jumatate de cana de apa fierbinte 20 de minute, d
upa care se lasa la racit si se filtreaza; se combina cele doua extracte; se bea
inainte de masa cu un sfert de ora. Doza - 3 cani pe zi.
Tinctura
Se umple pe jumatate un borcan cu pulbere de iarba de busuioc, completandu- se r
estul cu alcool de 50 de grade. Se inchide ermetic si se lasa la macerat vreme d
e opt zile, dupa care tinctura se filtreaza prin tifon, si se pastreaza in sticl
ute mici, inchise la culoare.
Uleiul volatil
Termeni sinonimi pentru uleiul volatil sunt si ulei eteric, ulei aromatic sau ul
ei esential. Este un preparat ce se obtine doar prin procedee industriale (prin
antrenare cu vapori), si se gaseste in magazinele si in farmaciile naturiste. Se
va folosi doar uleiul de busuioc pe care este specificat ca poate fi folosit pe
ntru uz intern. Se administreaza, de regula, cate 3 picaturi dizolvate intr-o li
ngurita de miere sau puse intr-o lingura de apa, de 2-4 ori pe zi, in cure de 5-
14 zile. La copiii intre 8 si 12 ani, doza se injumatateste, iar la cei intre 5
si 8 ani, se administreaza o singura picatura, de doua ori pe zi.
Baile terapeutice
Doua maini de busuioc se lasa la inmuiat intr-o oala cu 3-5 litri de apa calduta
, vreme de 12 ore (de dimineata pana seara), dupa care se filtreaza. Maceratul o
btinut se pune deoparte, iar planta ramasa se mai opareste cu un litru de apa, s
e lasa la infuzat vreme de 15 minute, apoi se filtreaza. Se toarna ambele prepar
ate obtinute in cada de baie, peste apa fierbinte. De regula, baile cu busuioc d
ureaza 20-30 de minute, avand efecte tonice fizice si psihice, ajutand organismu
l sa lupte impotriva infectiilor si ferindu-ne in mod special de bolile asociate
cu frigul sau cu umezeala.
Boli prevenite cu ajutorul busuiocului
* Toxiinfectia alimentara - un studiu facut in 2004 arata ca punerea unei singur
e picaturi de ulei volatil de busuioc intr-un litru de apa de baut, care se cons
uma pe parcursul unei zile, ne pune la adapost de multe din infectiile cu bacter
ii luate din alimente. Mai ales in timpul sezonului cald, acestea produc toxinfe
ctii alimentare, traduse prin simptome cum ar fi voma, diaree puternica, febra.
Si condimentarea cu busuioc a mancarurilor este recomandata, mai ales in timpul
verii, deoarece substantele volatile din busuioc pastreaza alimentele nealterate
mai mult timp si ne feresc de infectiile tubului digestiv.
Un remediu de nadejde in tulburarile gastro-intestinale, busuiocul stimuleaza di
gestia, calmeaza colicile, ajuta la eliminarea gazelor, este antiemetic, antisep
tic intestinal si diuretic.
*In inflamatiile cailor respiratorii planta este utilizata ca antiseptic respira
tor, antispastic, antitusiv, bronhodilatator.
*De asemenea, printre proprietatile busuiocului se mai numara si cele de galacto
gog (stimuleaza secretia de lapte), reechilibrant al activitatii endocrine, stim
ulent al sistemului imunitar, tonic general, tonic nervos, antidepresiv.
* Ateroscleroza - unul din secretele efectelor benefice ale bucatariei mediteran
eene asupra aparatului cardiovascular este chiar busuiocul. Alaturi de oregano,
el este principalul condiment folosit in aromatizarea sosurilor pentru paste, a
salatelor, a multor tipuri de pizza. Substantele antioxidante continute de catre
busuioc previn formarea placilor de aterom pe artere si mentin elasticitatea va
selor sanguine.
* Infarct - studii de medicina experimentala arata ca administrarea zilnica de b
usuioc, ca planta medicinala sau ca si condiment introdus in mancare, previne in
farctul. Nu doar ca busuiocul protejeaza arterele coronare de depunerile de cole
sterol, dar ajuta si la tinerea sub control a tensiunii arteriale si are o foart
e complexa actiune la nivelul sistemului nervos central, protejand intregul sist
em cardiovascular de efectele nefaste ale stresului.
* Astm bronsic - consumat ca aliment, in salate, in sosuri ori in supe, busuiocu
l protejeaza aparatul respirator de aparitia reactiilor alergice, impiedica in b
una masura recidiva infectiilor bronho-pulmonare, protejeaza caile respiratorii
de procesele inflamatorii ce conduc la aparitia astmului.
* Iradiere - doua principii active din busuioc, orientina si vicenina (ambele su
nt flavonoide hidrosolubile) , protejeaza celulele organismului in fata actiunii
mutagene a radiatiilor ultraviolete, a radiatiilor beta si gamma.. Ca atare, pe
timpul verii, cand suntem mai vulnerabili la radiatiile solare, dar si atunci c
and suntem expusi la radiatii din alte surse, administrarea zilnica a busuioculu
i este foarte utila pentru prevenirea mutatiilor celulelor, a proceselor de mali
gnizare. Se ia pulberea de busuioc, cate 4-8 grame pe zi, in cure de 30 de zile.
* Infectia cu papilomavirusuri cancerigene - un studiu facut de un colectiv cond
us de dr. T. Dasgupta, publicat in 2004 in "Journal of Phytomedicine" , arata ca
animalele de experienta infectate cu tulpini de papilomavirusuri cu potential c
ancerigen ridicat si tratate cu frunze de busuioc au avut o rata mult mai mica d
e aparitie a formatiunilor tumorale fata de lotul martor.
Tratamente interne
* Stres psihic intens, tulburari neurovegetative - se tin cure de cate 20 de zil
e, timp in care se administreaza cate o jumatate de litru - un litru de infuzie
de busuioc combinata pe zi. Mai multe observatii facute de medicii care au admin
istrat busuioc pacientilor cu acest gen de tulburari conduc la concluzia ca acea
sta planta produce "imunizare la stres". Mecanismele prin care busuiocul ne prot
ejeaza organismul si psihicul de efectele nefaste ale tensiunilor emotionale int
ense inca nu sunt cunoscute. Unii cercetatori sustin ca principiile active din b
usuioc ajuta la o mai buna oxigenare celulara, ceea ce permite organismului si i
n special sistemului nervos central sa se adapteze la conditiile de stres. Obser
vatiile clinice ale multor specialisti arata insa ca la multi pacienti, busuiocu
l induce o stare de optimism si de incredere care nu poate fi explicata doar pri
n simpla oxigenare.
* Sindromul oboselii cronice - se amesteca 4 linguri de pulbere fin macinata de
busuioc cu 12 linguri de miere si 4 linguri de polen proaspat. Se administreaza
zilnic cate 4-6 lingurite de amestec, in cure de zece zile, urmate de alte cinci
zile de pauza, dupa care tratamentul se poate relua. Este un remediu cu efecte
complexe, care tonifica sistemul nervos, are actiune antidepresiva si care ajuta
la relaxarea si la refacerea rapida din punct de vedere psihomental.
* Eforturi mentale prelungite - se bea o o cana de infuzie combinata de busuioc,
in doza unica. Dupa administrare, se face o pauza de 5-10 minute, dupa care mun
ca intelectuala poate fi reluata. Infuzia combinata de busuioc este un remediu c
are imbunatateste rapid circulatia cerebrala, favorizeaza mentinerea treaza a at
entiei pe perioade indelungate de timp si alunga oboseala. Un alt remediu cu efe
cte foarte bune in acest sens este infuzia combinata din busuioc si menta (Menth
a piperita), menta din acest amestec adaugand si o imbunatatire a claritatii men
tale.
* Adjuvant in depresie si depresie anxioasa, nevroze - se recomanda amestecul, i
n proportii egale, de pulberi de busuioc si de sunatoare, din care se ia cate o
lingurita, de 4-6 ori pe zi. Tratamentul se face vreme de opt saptamani, urmate
de alte doua saptamani de pauza, dupa care se poate relua. Terapeutii care au ap
licat tratamentul cu busuioc sustin ca administrarea acestei plante indeparteaza
anxietatea si pesimismul, stabilizeaza emotiile, faciliteaza o mult mai buna ex
primare a sentimentelor si a individualitatii in general. Combinatia busuioc + s
unatoare este foarte utila contra starilor de depresie, de astenie si de melanco
lie.
* Dureri de cap - se administreaza o lingurita de pulbere de busuioc, in care se
pune o picatura de ulei esential din aceeasi planta. Este un remediu recomandat
in durerile de cap care apar datorita oboselii, a hipotensiunii, precum si in m
igrenele biliare (cu colecist hipoton) sau asociate cu constipatia. Busuiocul el
imina durerile de cap prin efectul de imbunatatire a circulatiei cerebrale, prin
deblocarea colecistului si a tranzitului intestinal.
* Viroze respiratorii, gripa - se administreaza infuzie fierbinte de busuioc, ca
te 3-4 cani pe zi, in fiecare cana de preparat adaugandu-se si 2 picaturi de ule
i volatil de busuioc. Un studiu facut in 2005 de departamentul de microbiologie
al "Universitatii Koshiung" din Taiwan arata ca mai multi compusi din busuioc au
efecte antivirale puternice (mai ales asupra adenovirusurilor) . Mai mult, trat
amentul cu busuioc previne complicatiile gripei, reduce starile de disconfort (v
ertij, dureri de cap, tuse) din timpul bolii.
* Bronsita cronica si acuta, accese de tuse - se recomanda combinatia de ulei vo
latil de busuioc si de menta, in proportia de 1:1. Din acest amestec se administ
reaza cate 3 picaturi, de 4-6 ori pe zi, in cure de 7-21 de zile. Uleiul volatil
de busuioc are efecte antispastice asupra cailor respiratorii, anihileaza foart
e multe dintre bacteriile si virusurile care produc bronsita, grabeste procesele
de vindecare si reduce simptomele neplacute ale bolii. De asemenea, administrar
ea acestui amestec previne crizele de sufocare si instalarea astmului.
* Rinita cronica, sinuzita - se recomanda cate o lingurita de pulbere de busuioc
, in care se pune o picatura de ulei esential din aceeasi planta, administrata d
e 3-4 ori pe zi. Se face o cura de 14 zile, timp in care principiile active ale
plantei vor ajuta la decongestionarea cailor respiratorii superioare, vor ajuta
la eliminarea infectiilor bacteriene si la... recapatarea simtului olfactiv. Obs
ervatiile clinice arata ca dupa curele cu busuioc multi pacienti si-au recapatat
mirosul pierdut din cauza bolii.
* Artrita reumatoida - se face o cura cu infuzie combinata de busuioc, din care
se administreaza cate un litru pe zi, in cure de 45 de zile. Studiile arata ca f
lavonoidele si anumiti compusi volatili (cum ar fi eugenolul) din busuioc au efe
cte antiinflamatoare articulare puternice, reducand durerea si rigiditatea artic
ulara.
* Voma, stari de greata - se ia cate un sfert - o jumatate de lingurita de pulbe
re de busuioc, de 4-6 ori pe zi. Este un tratament simplu, care de cele mai mult
e ori elimina starile de greata. Uleiul volatil din aceasta planta actioneaza la
nivelul papilelor gustative si al sistemului nervos central, favorizand si secr
etia de saliva si de sucuri gastrice, eliminand inapetenta, dispepsia si flatule
nta. Ca atare, este un tratament foarte util si contra indigestiei, a balonarii
si a colicilor abdominale. In cazul colicilor, se recomanda mai ales infuzia fie
rbinte de busuioc, care are un foarte bun efect antispastic digestiv.
* Infectia cu giardia - se administreaza uleiul volatil de busuioc, din care se
iau cate trei picaturi puse pe o bucatica de paine, de trei ori pe zi, inainte d
e mesele principale. Cura dureaza vreme de 21 de zile, dupa care se fac teste co
prologice si, daca mai este cazul, tratamentul se poate relua dupa o pauza de 10
zile.
* Toxiinfectie alimentara, diaree - se administreaza cate o lingurita de pulbere
de busuioc, in care se pun 1-3 picaturi de ulei esential din aceeasi planta, de
3-4 ori pe zi, pana la vindecare. Acest tratament distruge multe din bacteriile
care produc aceste afectiuni, intre care mentionam Listeria monocytogenes, Stap
hylococcus aureus, Escherichia coli, Yersinia enterocolitica.
* Adjuvant in dizenterie - intr-o cana de infuzie combinata de busuioc se pun 4-
5 picaturi de ulei volatil. Se administreaza patru asemenea doze pe zi, in cure
de 10 zile. Busuiocul are un puternic efect antibiotic, distrugand un spectru fo
arte larg de bacterii nocive pentru tubul digestiv.
* Cistita - se beau cate trei cani pe zi de infuzie combinata de busuioc diminea
ta, la pranz si seara, in care se pun cate 3 picaturi din uleiul volatil de busu
ioc. Tratamentul se face vreme de 7-14 zile si are efecte antibiotice, antimicot
ice si antivirale puternice. De asemenea, busuiocul stimuleaza diureza, reduce i
nflamatia la nivelul cailor urinare, previne complicatiile infectiilor reno-urin
are.
* Infectii cu bacterii rezistente la antibiotice - uleiul volatil obtinut din bu
suioc este una din substantele cu cel mai larg efect antibiotic, fiind eficient
atat contra bacteriilor gram-pozitive, cat si gram-negative. Mai mult, tratament
ul cu ulei volatil de busuioc, spre deosebire de cel cu antibiotice clasice, nu
favorizeaza aparitia micozelor (din contra, are efect antifungic) si nu slabeste
sistemul imunitar. Ca atare, in cazul in care tratamentul cu antibiotice de sem
isinteza nu da rezultate, se recomanda ca adjuvant o cura cu ulei volatil de bus
uioc, din care se iau 2-4 picaturi, de patru ori pe zi, pe o perioada de 10-14 z
ile.
Tratamente externe
* Eczeme infectioase - se pun comprese cu tinctura de busuioc pe zonele afectate
, vreme de 1-2 ore zilnic. Busuiocul are efecte antibiotice si antifungice foart
e puternice, care elimina infectiile si suprainfectiile.
* Cosmaruri, tulburari de somn - daca la romani este traditia de a dormi cu busu
ioc sub perna pentru a afla ursitul, la triburile din nordul Africii ramurile de
busuioc se pun sub perna si la capul patului pentru a aduce vise frumoase si pe
ntru a face somnul odihnitor. Etnologii care au cules date despre aceasta proced
ura terapeutica traditionala spun ca metoda functioneaza fara gres.
* Crampe menstruale - se umezeste o bucata de tifon cu infuzie combinata de busu
ioc. Compresa se aplica pe zona abdominala inferioara, deasupra punandu-se o sti
cla cu apa cat de calda puteti suporta. Aplicatia se face vreme de un sfert de o
ra - o ora (schimband eventual sticla cu apa calda pentru a mentine temperatura
ridicata). Efectele antispastice si calmante ale durerii sunt foarte prompte.
* Cistite recidivante, bronsita cronica - se fac bai complete adaugandu-se in ap
a din cada doi litri de infuzie combinata si zece picaturi de ulei volatil de bu
suioc. Tratamentul are efecte hipertermiante (creste temperatura corpului, ceea
ce permite combaterea eficienta a infectiilor bacteriene), antibiotice si tonice
generale.
BUSUIOCUL SI FRUMUSETEA
* Ten seboreic - se sterge seara tenul cu infuzie combinata de busuioc, iar apoi
se pune o compresa cu aceeasi infuzie, pe obraji si frunte. Tratamentul impiedi
ca infectarea porilor, anihileaza bacteriile care contribuie la agravarea acneei
, curata eficient tenul.
Pentru tenurile sensibile, acneice se poate utiliza un gel antiacnee cu busuioc.
Acesta poate fi procurat din magazinele de specialitate si contine extract de b
usuioc, de galbenele si de coada-soricelului, ingrediente cu larg spectru antimi
crobian si substante keratoplastice. Gelul de aplica dimineata si seara. Obligat
oriu, dupa extragerea comedoanelor, se curata pielea cu ajutorul unui tampon de
vata imbibat cu lotiune tonica. Se aplica apoi gelul antiacneic.
* Adjuvant contra caderii parului - intr-un sfert de cana de infuzie de busuioc
se pun 1-2 picaturi de ulei volatil din aceeasi planta. Cu preparatul obtinut se
maseaza scalpul zilnic. Este un tratament care activeaza puternic circulatia la
nivelul foliculilor pilosi, si care elimina si micozele la nivelul pielii capul
ui.
*Busuiocul contine uleiuri volatile, avand proprietati antiseptice, bactericide,
antiinflamatorii si cicatrizante. In cosmetica se foloseste infuzia sub forma d
e comprese sau pulverizari in cazul tenului gras si acneic. De asemenea, pentru
indepartarea mirosului neplacut al respiratiei si intarirea gingiilor, se fac sp
alaturi bucale cu ceai de busuioc.
PRECAUTII SI CONTRAINDICATII LA TRATAMENTUL CU BUSUIOC
* Alergia la administrarea interna a busuiocului este foarte rar intalnita, insa
la unele persoane, aceasta planta, mai ales uleiul volatil extras din ea, poate
da simptome cum ar fi catarul respirator, senzatia de sufocare ori deranjamente
gastro-intestinale. De aceea, inainte de a incepe un tratament intern cu busuio
c, vom lua o cantitate foarte mica de planta sau de ulei volatil, si doar daca i
n 4 ore nu apare nici un simptom de alergie, vom continua administrarea normala.
* Reactiile alergice la folosirea externa a busuiocului sunt ceva mai frecvente
si constau in aparitia de inflamatii la nivelul pielii, a catarului respirator s
i a senzatiei de dificultate in respiratie. Ca atare, inainte de a face bai gene
rale sau de a aplica comprese cu busuioc, vom testa mai intai preparatul pe o po
rtiune mica de piele si doar daca nu apar reactii adverse de tipul celor descris
e mai sus, vom continua tratamentul.
Ca si alte plante aromatice, busuiocul contine un compus numit estragol, depista
t ca si cancerigen, in testele de medicina experimentala. Trebuie stiut insa ca
folosita in cantitati normale, aceasta substanta are o concentratie de 100 pana
la 1000 de ori mai redusa decat doza de la care apare efectul toxic. Mai mult, i
n busuioc mai exista multi alti compusi cu efecte anticancerigene certe, care fa
c din aceasta planta un inamic al bolii canceroase si nu un inductor al ei.
BUSUIOCUL CA ALIMENT
In bucataria mediteraneana, busuiocul este un condiment foarte apreciat. Proaspa
t sau uscat, se pune in sosurile de tomate si in sosurile albe, cu care se consu
ma pastele, pizza si unele salate. De asemenea, busuiocul este foarte apreciat,
mai ales in bucataria asiatica, ca aromatizant in salatele de fructe, in compotu
ri si chiar in dulceturi.
Adaugat in salate, busuiocul se combina cu frunze de patrunjel, de menta, cu tom
ate taiate marunt si cu frunze de salata verde. In Nordul Africii si in Orientul
Mijlociu se prepara o bautura energizanta, punand intr-o sticla un litru de apa
, patru linguri de miere si 1-2 ramurele uscate de busuioc. Se lasa totul sa mac
ereze vreme de 12 ore, dupa care preparatul obtinut se filtreaza si se bea in ma
i multe reprize.