GENERALITI I DEFINIIE

Termenul de reumatism vine de la cuvntul grecesc rheuma (scurgere)

Guillaumme !"ill"u descria reumatismul ca " #"al$ caracteri%at$ &rin
um'l$turi articulare trec$t"are (i m"#ile) care *salt$+ de la " articula,ie la
alta
IL Du-er includea &"liartrita reumat"id$ .n cadrul #"lil"r di'u%e ale
,esuturil"r c"n/unctive (i " clasi'ica ast'el0
1 &"liartrita reumat"id$ ser"&"%itiv$ 2 cu 'act"r reumat"id Ig34
5 &"liartrita reumat"id$ ser"negativ$ 2 '$r$ 'act"r reumat"id Ig34
6 7indr"mul Felt8
9 #"ala 7till a adultului
:"liartrita reumat"id$) .ntlnit$ .n literatur$ (i su# numele de &"liartrita
cr"nic$ ev"lutiv$) este " su'erin,$ caracteri%at$ de " in'lama,ie cr"nic$
in'iltrativ;&r"li'erativ$ a sin"vialei articulare Ea se e<&rim$ clinic &rin
artrit$ &re%ent$ la mai multe articula,ii) de unde (i numele de &"liartrit$
:revalen,a #"lii este a&reciat$ a 'i .ntre =)6;5>) iar inciden,a ei varia%$
.ntre =)?;1)@>
=
&e an Ar'ul inciden,ei se .ntlne(te .n decadele a &atra (i a
cincea ale vie,ii Femeile 'ac aceast$ #"al$ de 5;6 "ri mai des ca #$r#a,ii
:"liatrita reumat"id$ 'ace &arte din gru&a reumatismel"r a#articulare
7&re de"se#ire de reumatismul articular acut) care *mu(c$ inima (i
linge articula,iile+) &"liartrita reumat"id$ nu interesea%$ inima) dar *mu(c$
articula,iile+ (i cnd (i;a .m&lntat din,ii .n articula,ii nu le mai las$ &n$ la
distrugerea l"r mai mult sau mai &u,in c"m&let$ Este cea mai invalidant$
dintre '"rmele de reumatism
Definiie
:"liartrita cr"nic$ ev"lutiv$ (denumit$ (i &"liartrit$ reumat"id$) este "
#"al$ imun"in'lamat"rie) cr"nic$ (i &r"gresiv$) cu ev"lu,ie .ndelungat$ (i cu
&usee acute) care a'ectea%$ cu &redilec,ie articula,iile mici ale e<tremit$,il"r
(mem#rel"r) .n m"d simetric (i distructiv) cu m"di'ic$ri radi"l"gice (i
"ste"&"r"%$ !"ala &"ate c"interesa virtual "ricare din ,esuturile c"n/unctive
ale c"r&ului
ETIB:ATBGENIE
Eti"l"gia &"liartritei reumat"ide este necun"scut$) dar c"nce&,ia
actual$ c"nsider$ c$ #"ala re%ult$ din interac,iunea a trei categ"rii de 'act"ri0
ereditatea) in'ec,ia (i aut"imunitatea
A. Factorii ereditari
Numer"ase studii e&idemi"l"gice au ar$tat c$ &"liartrita reumat"id$
este mai 'recvent$ &rintre rudele de snge ale &"liartriticil"r dect .n
&"&ula,ia general$
Cn 'av"area 'a&tului c$ agregarea 'amilial$ a #"lii este dat$ de
transmiterea unei &redis&"%i,ii ereditare (i nu de interven,ia un"r 'act"ri de
mediu &ledea%$ d"u$ "#serva,ii0
a) :"liartrita reumat"id$ nu este mai 'recvent$ .n 'ratriile *lungi+ (.n
care se &resu&une c$ 'act"rii de mediu s;ar ad$uga cel"r
genetici)) dect .n cele *scurte+4
#) :"liartrita reumat"id$ este de 9)6 "ri mai 'recvent$ &rintre rudele
de snge ale &"liartriticil"r dect la &artenerii l"r c"n/ugali
B. Factorii infecioi
Eti"l"gia in'ec,i"as$ a #"lii a '"st &eri"dic a'irmat$ (i in'irmat$ de;a
lungul anil"r
Numer"ase studii mai vecDi au .ncercat s$ 'urni%e%e date &entru
im&licarea mic"&lasmel"r) di'ter"i%il"r) virusuril"r lente (i cDiar a
&r"t"%"arel"r .n &"liartrita reumat"id$ Aceste (i;au &ierdut val"area su#
im&actul m$suril"r severe de a .nl$tura c"ntaminarea de la#"rat"r (i .n 'a,a
re&etatel"r e(ecuri &rivind re&r"ducti#ilitatea
C. Autoimunitatea
La &"liartrita reumat"id$ au '"st descri(i numer"(i antic"r&i reactivi
'a,$ de aut"antigene ca&a#ili s$ cree%e c"m&le<e imune circulante sau
&re%ente numai la sediile in'lamat"rii) 'ie acestea articulare) 'ie sintetice
E"nce&,ia actual$ c"nsider$ c$ .n aceast$ #"al$ aut"imunitatea este
am"rsat$ de un e<"antigel (&"ate in'ec,i"s) care ac,i"nea%$ &e '"ndul unei
D"me"sta%ii imune genetic alterate
ANATB3IE :ATBLBGIE
:rinci&ala le%iune .n &"liartrita reumat"id$ este " in'lama,iei a
sin"vialei articula,iil"r diartr"diale 7in"vialei i se descriu trei caractere
anat"m";&at"l"gice care c"nc"rd$ cu eta&e ev"lutive ale #"lii
La .nce&ut) sin"vita este de ti& edemat"s cu interesare .n s&ecial a
%"nel"r de la marginea cartila/ului articular (i cu e<udare intracavitar$
7e descrie a&"i " &eri"ad$ in'iltrativ$ .n care calitatea (i cantitatea
celulel"r se m"di'ic$ .n tim& :"linuclearele) care la .nce&ut sunt mai
numer"ase) sunt .nl"cuite de lim'"cite care sunt .n s&ecial de ti& T Del&er
Lim'"citele ! a&ar mai tr%iu (i num$rul l"r cre(te &r"gresiv Cn '"rma l"r
secret"rie) &lasm"citar$ se &"t identi'ica intracit"&lasmatic m"lecule de IgG
sau Ig3 Eelulele care in'iltrea%$ sin"viala se g$sesc distri#uite .n s&ecial
&erivascular Cn 'a%ele avansate ale #"lii lim'"citele &"t 'i agl"merate) crend
une"ri as&ect de '"licul lim'atic
7imultan cu 'en"menele descrise se marcDea%$ " su'erin,$ a vasel"r
mici 7e "#serv$ distinc,ii ven"ase) "#struc,ii ca&ilare) arii de tr"m#"%e (i
cDiar Dem"ragii &erivasculare Cn 'inal se &"t identi'ica de&"%ite
e<tracelulare de Dem"siderin$
Cn acela(i tim&) sin"viala se .ngr"a($ &rin multi&licarea straturil"r
celulare (i se e<tinde .n su&ra'a,$ :"t a&$rea ulcera,ii (i deta($ri de mici
'ragmente .n cavitatea articular$ Fundul ulcera,iil"r este ac"&erit de 'i#rin$
De%v"ltarea ,esutului de granula,ie semni'ic$ .ngr"(area sin"vialei)
&r"li'erarea vascular$ (i a&ari,ia (i .nmul,irea 'i#r"#la(til"r 7u'erin,a
cartila/ului este c"nsecutiv$ in'lama,iei sin"viale (i a&are " dat$ cu
de%v"ltarea &anusului E"ndr"citele su&er'iciale sunt necr"%ate (i se
marcDea%$ c"ndr"li%a cu su#,ierea (i 'isurarea cartila/ului
Cn "s se descriu %"ne de "ste"%$ cDistic$ su#c"ndral$ (i "ste"&"r"%$
di'u%$
Le%iunile e<traarticulare se .ntlnesc rar
N"dulii reumat"i%i a&ar la " cincime dintre #"lnavi Ei &re%int$ " arie
central$ de necr"%$ cu resturi celulare) 'i#re de reticulin$ (i c"lagen Cn /ur
sunt celule gigante multinucleate (i 'i#r"#la(ti) distri#uite .n &alisad$) iar
&eri'eric " c"r"an$ de lim'"cite N"dulii reumat"i%i sunt de dimensiuni mari
(cm) (i &"t 'i multicentrici A'ectarea vascular$ de ti& in'lamat"r) vasculitic)
este c"mun$ dar m"di'ic$rile iscDemice sunt minime 7u'erin,a &r"li'erativ$
a mediei endarteri"lel"r &atului ungDial este ilustrativ$ Rare"ri a&ar
vasculite ale arterel"r de cali#ru mare Cn acest ca% ele nu se de"se#esc cu
nimic de alte ti&uri de vasculite imune 3ai des sunt interesate venele (i
ca&ilarele dermice E"nsecin,ele vasculitel"r &"t 'i (i de "rdin necr"tic) mai
ales cnd se &r"duc (i &r"cese tr"m#"tice Eele mai 'recvente tul#ur$ri
tr"'ice a&ar &e tegumente (ulcera,ii)) dar se descriu cDiar (i &er'"ra,ii
intestinale
3"di'ic$rile musculare se caracteri%ea%$ &rin atr"'ii care sunt urmarea
a'ect$rii &rimare a mi"'i#rilel"r (.n ca%uri severe)) sau &"t s$ a&ar$ ca "
c"nsecin,$ a im"#ili%$rii Le%iunile viscerale au e<&resie clinic$ .ntr;un
num$r redus de ca%uri) mai 'recvent e<istnd numai m"di'ic$ri
micr"sc"&ice :ericardita relatat$ a 'i .ntlnit$ Dist"l"gic .n 9=> din ca%uri)
se 'ace sim,it$ clinic '"arte rar Este cea mai 'recvent$ le%iune cardiac$
Cn mi"card se &"t .ntlni n"duli reumat"i%i) in'arcte (date de arterita
c"r"nar$) (i mai rar mi"cardit$ intersti,ial$ 7im&t"mat"l"gia clinic$ &"ate 'i
&re%ent$ sau nu
L"cali%area valvular$ a n"dulil"r reumat"i%i este rar$ dar) cnd a&are)
se 'ace mai des &e valvulele a"rtice &e care le de'"rmea%$
N"duli reumat"i%i &"t s$ a&ar$ .n &arencDimul &ulm"nar (i .n &leur$
End a'ectarea &ulm"nar$ se as"cia%$ cu &neum"c"ni"%a (cu 'i#r"%a
a'erent$)) c"m#ina,ia &"art$ numele de sindr"m Ea&lan
Cn s&lin$ (i .n gangli"nii lim'atici &eriarticulari se .nscrie " Di&er&la%ie
reactiv$ nes&eci'ic$) rare"ri .ntlnindu;se n"duli reumat"i%i
7I3:TB3ATBLBGIE
A. Anamnez
:rin anamne%$ se reali%ea%$ &rimul c"ntact .ntre &acient (i medicul
recu&erat"r) de aceea im&"rtan,a ei de&$(e(te sim&la val"are a culegerii
datel"r &ur medicale Ea descDide (i calea cun"a(terii c"m&le<e a
&acientului su# ra&"rt &siD"l"gic) s"cial (i educa,i"nal) as&ecte de"se#it de
interesante .n alc$tuirea &r"gramel"r de recu&erare (mai ales a cel"r &e
termen lung)0
; vrsta ne aduce multi&le "rient$ri .n leg$tur$ cu m"dalitatea ev"lu,iei)
&r"cesel"r de recu&erare l"cal$4 asu&ra &"si#ilit$,il"r de a&ari,ie a
eventualel"r c"m&lica,ii determinate de traumatisme sau
im"#ili%are &relungit$ asu&ra ritmului (i intensit$,ii &r"ceduril"r
met"d"l"gice de recu&erare
; &r"'esia (i c"ndi,iile c"ncrete de munc$ (i via,$ ale &acientului tre#uie
cun"scute &entru a a&recia direc,ia &rinci&al$ de "rientare a
met"d"l"giei recu&erat"rii .n vederea rec(tig$rii ca&acit$,ii de
munc$
; antecedentele &ers"nale ne v"r in'"rma asu&ra *%estrei &at"l"gice+ a
&acientului) care &"ate sau nu s$ ai#$ im&"rtante re&ercusiuni
asu&ra &r"cesului de recu&erare l"cal$ sau asu&ra ca&acit$,ii de
ada&tare la &r"gramul recu&erat"r
B. Istoricul bolii
Ist"ricul &"liartritei reumat"ide) .nce&nd cu c"ndi,iile .n care s;a
&r"dus accidentul) tratamentele urmate) ev"lu,ia ulteri"ar$ a le%iunil"r
ini,iale) a&ari,ia c"m&lica,iil"r
T"ate aceste date ne &reci%ea%$) de 'a&t) m"dalitatea .n care s;a a/uns la
starea clinic$ a secDelel"r cu care se &re%int$ #"lnavii &entru recu&erare
C. Starea prezent
Cn &"liartrita reumat"id$ #"ala .nce&e) de regul$) insidi"s cu alterarea
st$rii generale a #"lnavului) "#"seal$) sc$derea &"'tei de mncare (i discret$
sc$dere .n greutate) #"lnavul &re%int$ dureri la nivelul articula,iil"r mici)
&r"ducndu;se red"area matinal$ la mini (i la &ici"are) dar cu&rinde (i
articula,iile mi/l"cii Cn general) mani'est$rile articulare au caracter simetric)
durerile &"t 'i &re%ente luni sau cDiar ani) '$r$ a&ari,ia un"r tume'ac,ii
articulare &r"&riu;%ise
Fne"ri) aceste 'en"mene dis&ar dar rea&ar la intervale t"t mai mici)
&n$ cnd devin &ermanente (i t"tu(i sunt ca%uri cu de#ut #rut) in'lama,iile
articulare instalndu;se .n cteva "re sau %ile
:rintre sim&t"mele de de#ut cel mai 'recvent .ntlnite sunt urm$t"arele0
; red"are articular$ matinal$ &relungit$4
; &"liartralgii e&is"dice4
; tume'ieri articulare4
; mialgii) sl$#iciune muscular$ .n s&ecial la umeri4
; "#"seal$4
; &ierdere &"nderal$)
; stare de disc"n'"rt
Acestea a&ar .n succesiuni) c"m#ina,ii) durate (i intensit$,i variate
Instalarea) cel mai dese"ri) este gradat$) ea '$cndu;se .n luni) mai rar .n ani
De#utul acut) 'ulminant) nu este 'recvent4 cnd se &r"duce) el a&are mai
ales al c"&ii
De#utul &"liartritei reumat"ide &"ate 'i determinat de traume &siDice)
e'"rt 'i%ic (i traumatisme articulare sau e<&unerea la 'rig (i in'ec,ii ale c$il"r
res&irat"rii su&eri"are) .m&re/ur$ri &e #a%a c$r"ra s;au '$cut di'erite
s&ecula,ii eti"l"gice :rimele mani'est$ri sunt de "#icei vagi (i nu atrag
aten,ia &acientului sau medicului c$ #"ala ce urmea%$ va 'i una articular$0
sim&t"me generale (astenie) ina&eten,$) ins"mnie) irasci#ilitate) une"ri
de&resiune)) &areste%ii) sc$derea '"r,ei musculare) artralgii tran%it"rii) red"ri
articulare tran%it"rii mai ales matinale) acr"cian"%a) Di&erDidr"%$) sindr"m
Ra8naud etc
ERITERII :ENTRF 7F7INEREA DIAGNB7TIEFLFI
A. Criterii clinice
:eri"ada de stare Du&$ cteva luni sau ani de la de#ut) #"ala intr$ .n
a(a;%isa &eri"ad$ de stare) .n care ta#l"ul clinic articular se accentuea%$
&r"gresiv sau &rin &useuri acuteGsu#acute succesive) care antrenea%$
de'"rm$rile caracteristice (i alter$rile cartilagin"ase ireversi#ile Cn acela(i
tim&) &"liartrita reumat"id$ mani'est$ un &"ten,ial de e<tindere la ansam#lul
structuril"r me%encDinale ale "rganismului) reali%nd ta#l"ul &"lim"r' al
mani'est$ril"r e<traarticulare
B. Examen radioloic
:une .n eviden,$ "ste"&"r"%a) la .nce&ut limitat$) la nivelul "asel"r
car&ului) mai tr%iu di'er$ (i este .ns",it$ de micr"ge"de) iar .n '"rmele
avansate dis&ar s&a,iile articulare) a&ar su#lu<a,ii) ancDil"%e "s"ase Cn 'a%a
terminal$) #"lnavul a devenit un individ ca(ectic) cu in'irmit$,i grave Cn
acest stadiu) &r"cesul in'lamat"r) de "#icei se stinge) de(i &"t a&$rea din n"u
&useuri
Diagn"sticul &"%itiv se #a%ea%$ .n stadiul ini,ial) &rec"ce &e criteriile
enun,ate) iar .n stadiile tardive) &e ta#l"ul clinic) articular) d"minat de
artralgii) red"are) tume'ac,ii) devia,ii) de'"rm$ri (i ancDil"%e articulare
("ste"&"r"%$ (i micr"ge"de) (i #i"l"gic
C. Examenul de laborator
A7H;ul la .nce&ut &"ate 'i m"derat sau &"ate atinge val"ri .ntre 6=;I=
mm Este un semn im&"rtant &rin &rec"citatea sa Hem"leuc"grama arat$ "
anemie u("ar$) m"n"cr"m$ sau Di&"cr"m$
Electr"'"re%a &r"teinel"r serice arat$ al#umine sc$%ute) dar gl"#ulinele
A (i ! sunt crescute
Testul late< (i Jalter;R"sse sunt teste de aglutinare Ele nu sunt
&"%itive .n &rimele luni de ev"lu,ie) &"%itivndu;se a#ia s&re s'r(itul
&rimului an de ev"lu,ie) dar aceste teste sunt &"%itive (i .n !"ala Lu&ic$ (i .n
scler"dermie) care sunt #"li de c"lagen) une"ri ele sunt &"%itive (i .n De&atita
cr"nic$ agresiv$) acest lucru dem"nstrea%$ c$ ele nu sunt teste caracteristice
&entru a &une diagn"sticul de &"liartrit$ reumat"id$ Cn aceste c"ndi,ii) mai
recent a&are tendin,a de a eviden,ia 'act"rul reumat"id &rin micr"teste)
a&ar,innd de "#icei Ig3 (i IgG sau IgA E<amenul licDidului sin"vial
"#,inut &rin &unc,ie articular$ &"ate 'i '"l"sit .n diagn"sticul de &"liartrit$
reumat"id$
Cn &"liartrita cr"nic$ ev"lutiv$ licDidul sin"vial este #"gat .n
&"linucleare) dar g$sim (i rag"cite) adic$ leuc"cite cit"&lasmatice care au
as&ect de #"a#e de strugure
DIAGNB7TIE DIFERENIAL
:rin as&ectul clinic de artrit$ cu re&arti%are simetric$ (i une"ri cu
a'ectarea articula,iil"r mici) survenit .ntr;un c"nte<t #i"l"gic cu in'lama,ie
nes&eci'ic$) &"liartrita reumat"id$ inci&ient$ tre#uie di'eren,iat$ de alte
reumatisme in'lamat"rii (i de c"lagen"%e
a) Lu&usul eritemat"s sistemic &"ate de#uta (i cDiar ev"lua tim& mai
.ndelungat su# masca unei &"liartrite simetrice a&arent i%"lat$) care
interesea%$ articula,iile mici ale minil"r c"nc"mitent cu tecile
tend"anel"r) ev"lund .n &usee acute sau su#acute (6=> din ca%uri)
Di'eren,ierea de &"liartrita reumat"id$ este &ractic im&"si#il$ la
.nce&ut) mai ales c$ destul de 'recvent 'act"rii reumat"i%i a&ar .n ser
.naintea antic"r&il"r antinucleari
Di'eren,ierea &"liartritei reumat"ide tre#uie '$cut$ une"ri (i 'a,$
de alte c"lagen"%e0 scler"dermia sistemic$) &"liarterita) #"ala
mi<t$ a ,esutului c"n/unctiv
#) 7&"ndilita ancDil"%ant$ de#utea%$ cu "lig"; sau &"liartrit$ cu
interesarea articula,iil"r mari (i mici) .n a#sen,a 'en"menel"r
ev"cat"are de a'ectare a<ial$ (mai ales la 'emei (i c"&ii)
c) Artr"%a &s"ria%ic$ &reced$ .n 1K> din ca%uri dermat"%a (i reali%ea%$
un ta#l"u similar cu cel descris mai sus
d) Artr"&atia enteral$ se mani'est$ .n 15;5=> din ca%uri ca "lig"artrit$
&eri'eric$ de intensitate m"derat$ cu emisiune s&"ntan$ (i ev"lu,ie
'lu<i"nant$
e) 7indr"amele artritice &eri"dice (i intermitente
Hidr"%$ intermitent$ care &"ate &recede de#utul unei verita#ile
&"liartrite reumat"ide) a'ectarea este m"n"articular$ (i
interesea%$ a&r"a&e .nt"tdeauna genuncDiul) durerea este
m"derat$ (i starea general$ #un$
') Reumatismul articular acut se de"se#e(te de ca%urile .n care &"liartrita
reumat"id$ de#utea%$ cu " &"liartrit$ 'e#ril$ cu " l"cali%are la nivelul
articula,iil"r mari &rin0 vrsta tn$r$ a &acientului) eviden,ierea
anginei stre&t"c"cice &remerg$t"are) caracterul s"ltant (i 'lu<i"nar al
artritei) mani'est$rile clinice) de e<em&lu0
sindr"mul Reiter4
artrite virale4
cre(terea .nsemnat$ a titrului A7LB
g) Artr"&atiile degenerative (i cele meta#"lice
D) Guta acut$ &"liarticular$
EABLFIE EB3:LIEAII
:"liartrita reumat"id$ este " #"al$ Deter"gen$ cu ev"lu,ie (i s'r(it
varia#il La de#ut) " &revi%iune a ev"lu,iei ulteri"are a &"liartrite reumat"ide
nu este &"si#il$) de(i determinarea gen"ti&ului #"lnavului &"ate da unele
indica,ii Ev"lu,ia &"ate 'i0 m"n"nuclear$ (5=>)) &"liciclic$ (L=>)) sau
&r"gresiv$ (1=>)
De cele mai multe "ri #"ala .nce&e a 'i e&is"dic$ (i .n cel din urm$
ca&$t$ un caracter &r"gresiv
E"m&lica,iile &"liartrite reumat"ide &"t 'i l"cale (e<0 artrit$ se&tic$)
ru&tura sin"vialei (i a tend"anel"r) escarele) sau generale (e<0 c"nsecin,ele
determin$ril"r sistemice (i viscerale) amilaid"%$) se&ticemia) Acest"ra li se
adaug$ reac,iile adverse ale medica,iei utili%ate .n tratamentul de durat$ al
#"lii E"m&lica,iile se&tice sunt 'av"ri%ate de susce&ti#ilitatea #"lnavil"r
'a,$ de variatele agresiuni micr"#iene sau virale) ale c$rei cau%e tre#uie
c$utate .n imun"de'icien,a acest"r #"lnavi (i .n e'ectul &ermisiv al un"ra din
tratamentele a&licate) .nde"se#i c"rtic"tera&ia (i imun"de&resia
c"nven,i"nal$ Fact"ri care ,in de teren (i cei lega,i de recun"a(terea tardiv$
a situa,iei r$s&und de e'icacitatea redus$ a curel"r cu anti#i"tice
:RBGNB7TIE
:r"gn"sticul &"liartritei reumat"ide de&inde de artrit$ (i de
determin$rile e<traarticulare
:"liartrita c"rect tratat$ nu duce .n m"d necesar la in'irmitate
:r"gn"sticul 'unc,i"nal nu de&inde att de vecDimea #"lii .n general) ct de
suma (i durata &useuril"r sale ev"lutive
Fact"rii care .ntunec$ diagn"sticul sunt .n &rinci&al urm$t"rii0
; stare general$ alterat$4
; a'ectarea a numer"ase articula,ii4
; a'ect$ri e<traarticulare4
; declin 'unc,i"nal tim&uriu4
; &re%en,a de 'en"men Ra8naud (i n"duli su#cutana,i4
; titruri .nalte de 'act"ri reumat"i%i4
; &ersisten,a in'lama,iei active) &re%en,a radi"l"gic$ de er"%iuni "s"ase
sau de dis&ari,ie a cartila/ului4
; mar-eri genetici (gen"ti&uri HLA)4
; Dem"gl"#in$ sc$%ut$4
; dis&"%i,ie &esimist$ de&resiv$
TRATA3ENTFL
Cn &"liartrita reumat"id$ tratamentul este c"m&le< (i de lung$ durat$ .n
vederea recu&er$rii 'unc,i"nale a #"lnavului &rin aceasta .n,elegndu;se
re'acerea ca&a#ilit$,il"r 'unc,i"nale ale #"lnavului &entru ca acesta0
; s$ &"at$ 'i .ncadrat .n munca sa anteri"ar$4
; s$ &"at$ 'i trecut .ntr;" alt$ activitate c"n'"rm$ cu starea sa4
; s$ c"res&und$ unei munci asistate sau a/utate4
; s$ se aut"serveasc$
B#iectivul &rinci&al al tratamentului &"liartritei reumat"ide este "&rirea
sau .ntr%ierea ev"lu,iei &r"cesului in'lamat"r s&re distrugerea ireversi#il$ a
articula,iil"r (i c"m&r"miterea structuril"r e<traarticulare Ea "#iective
c"laterale se .nscriu0
; c"m#aterea imediat$ a durerii (i disc"n'"rtului4
; c"rectarea de'"rm$ril"r caracteristice stadiil"r tardive de ev"lu,ie
A. !ratamentul profilactic
a :r"'ila<ia &rimar$ este cea care urm$re(te &revenirea
a&ari,iei #"lii Acest ti& de &r"'ila<ie se &"ate 'ace &rin0
cun"a(terea 'act"ril"r de risc im&lica,i .n a&ari,ia :A
(&re%en,a antigenului HLA !
5L
) in'ec,ii urinare cu Mle#siella
.n antecedente) caracterul ereditar)4
urm$rirea clinic$ (i radi"l"gic$ a &rimului semn0 a'ectarea
articula,iil"r inter'alangiene
# :r"'ila<ia secundar$ se 'ace du&$ diagn"sticul #"lii) dar
are ca sc"& &revenirea a&ari,iei secDelel"r) mai ales cnd
acestea sunt invalidante0
mna reumat"id$ necesit$ " a#"rdare tera&eutic$ c"m&le<$
.n sc"&ul c"serv$rii 'unc,iei 7e va 'ace 'i<area minii &e "
&lan(et$ .n tim&ul n"&,ii) &entru a &reveni mal&"%i,ia ei Cn
tim&ul %ilei se v"r 'ace mi(c$ri ce c"nserv$ manualitatea
(.m&letit) 'ilatelie)4
&ici"rul reumat"id tre#uie c"nservat &rin .nc$l,$minte
c"res&un%$t"are4
&r"'ila<ia artritei la celelalte articula,ii0 c"t) um$r (mi(c$ri
de r"ta,ie cu #ra,ul atrnat)) ("ld (i genuncDi) c"l"an$
verte#ral$
:rinci&alele met"de de &r"'ila<ie sunt0 -inet"tera&ie &reventiv$ (i
gimnastica medical$
B. !ratamentul curati"

a) !ratamentul iieno#dietetic
Re&ausul general sau segmentar este " indica,ie de &rinci&iu du&$
sta#ilirea diagn"sticului de &"liartrit$ reumat"id$ (i) mai tr%iu) .n tim&ul
&eri"adel"r de activitate in'lamat"rie :rin re&aus se reali%ea%$ mai multe
de%iderate0
; .nl$turarea stresului asu&ra cartila/ului4
; reducerea circula,iei (i a Di&er&ermea#ilit$,ii vasculare4
; ameli"rarea meta#"lismului l"cal (i sc$derea &resiunii intracavitare
res&"nsa#il$) &rintre altele) de '"rmarea &seud"cDisturil"r
su#c"ndriale
Re&ausul general a#s"lut este rare"ri necesar (i se re%erv$ &acien,il"r
'e#rili) cu e'ecte de a'ectare articular$ (iGsau sistemic$ de"se#it de sever$
:entru ceilal,i este su'icient re&ausul general de 9;K D Eriteriile de
m"#ili%are sunt .nde"se#i cele clinice0
; sc$derea tem&eraturii4
; sc$derea duratei red"rii matinale4
; .m#un$t$,irea gradului de mi(care (i a m"#ilit$,ii segmentare
:relungirea re&ausului &este 1=;19 %ile nu este de d"rit (i dac$
"#iectivele de mai sus nu &"t 'i atinse) se &re'er$ mai degra#$ su&limentarea
medica,iei antiin'lamat"rii dect c"ntinuarea im"#ili%$rii
Re&ausul segmentar urm$re(te .n &"liartrita reumat"id$ un du#lu sc"&0
1) ameli"rarea durerii (i in'lama,iei .n '"rmele u("are) cu a'ectare
&articular$) .n li&sa mani'est$ril"r sistemice4
5) &r"tec,ia articular$ 2 met"dele varia%$ de la sim&la rec"mandare
de n"n;utili%are a un"r (gru&e de) articula,ii &n$ la " gam$ larg$
de a&arate de c"nten,ie (e<0 atele) /gDea#uri etc) &rev$%ute cu
materiale ca&a#ile s$ a#s"ar#$ ("curile (i s$ .nl$ture &resiunile
e<cesive sau c"ncentrate Acestea &"t 'i c"nstruite (i .n sc"&
c"rect"r;"rte%e
b$ Corectarea strii psi%ice
:siD"tera&ia este util$ (i urm$re(te ca &"liartriticii s$ 'ie in'"rma,i
c"rect .n leg$tur$ cu0
natura #"lii4
mi/l"acele tera&eutice dis&"ni#ile (i durata l"r &relungit$)
limitele acest"ra (i im&actul utili%$rii l"r asu&ra "rganismului4
necesitatea c"ntr"lului medical &eri"dic (amd
Bnestitatea c"m&let$) calmul (i r$#darea .n "rice .m&re/urare asigur$
cadrul adecvat rela,iei dintre medic (i &acient
Cn cadrul 'amiliei) ace(ti #"lnavi se v$d amenin,a,i de a &ierde
a'ec,iunea (i s"licitudinea &artenerului c"n/ugal Adesea ei se mani'est$
de'icitar .n c"municare (i tind s$;(i manevre%e antura/ul su&unndu;l un"r
s"licit$ri min"re) c"ntradict"rii sau a#surde E""&erarea cu mem#rii 'amiliei
(i une"ri utili%area mi/l"acel"r au<iliare medicament"ase (e<0 #ar#ituricele)
an<i"liticile) 'en"tia%ine etc) sunt necesare Educarea se<ual$ a #"lnavil"r
tineri este a#s"lut necesar$
c$ !ratamentul medicamentos
3edicamentele utili%ate .n tratamentul &"liartritei reumat"ide sunt
administrate de "#icei &e cale general$) dar &"t 'i utili%ate) .n ca%uri
&articulare) (i .n variant$ l"cal$ (intraarticular) Acestea a&ar,in la d"u$ clase
mari0
1 Antiin'lamat"rii (nester"idiene (i ster"idiene)4
5 3edicamentele remisive (de '"nd) m"di'icat"are ale #"lii sau cu
ac,iune lent$) cum mai sunt denumite) e<0 c"m&u(ii de aur)
antimalaricele) D;&enicilina) imun"m"dulat"arele)
Antiin'lamat"arele nester"idiene (AIN7) se utili%ea%$) .n &rinci&iu) la
.nce&utul trat$rii #"lnavului sau &e &arcursul tratamentului) "ri de cte "ri
artrita se d"vede(te a 'i activ$
3a/"ritatea &racticienil"r &re'er$ s$ .ncea&$ cu as&irina .n d"%e
antiin'lamat"rii) .nde"se#i la c"&ii
AIN7 nu se as"cia%$ .ntre ele dar &"t 'i administrate c"nc"mitent cu
cele mai multe din medicamentele tratamentului de '"nd Nu au im&act
semni'icativ asu&ra de%v"lt$rii distruc,iei de ,esuturi (i nu &"t c"ntr"la mult
tim& #"ala
Durata tratamentului cu AIN7 tre#uie s$ ,in$ seama c$ inten,ia este .n
&rimul rnd sim&t"matic$ Atitudinea c"n'"rm c$reia tre#uie men,i"nat$ ct$
vreme c"ntr"lea%$ in'lama,ia (i nu a&ar reac,ii adverse .nsemnate tre#uie
.nl"cuit$ cu una mai limitativ$) rec"mandat$ (i de c"nstatarea c$ multe
dintre aceste su#stan,e au e'ect c"ndr"litic) .n c"n'"rmitate cu care #"lnavii
care r$s&und #ine v"r 'i trecu,i la tratament cu antialgice (e<0 &aracetam"l)
amin"'e%an"%$) metami%"l) alg"calmin) n"valgin)) iar cei care .nregistrea%$
e(ecuri) la tratamente cu su#stan,e remisive
d) !ratamentul ortopedic
Tratamentul cDirurgical .n &"liartrita reumat"id$ are d"u$ "#iective0
unul vi%ea%$ &at"genia) ilustrat &rin sin"vect"mia cDirurgical$ &rec"ce (i
unul re&arat"r) a&licat 'a%el"r avansate ale #"lii
7in"vect"mia cDirurgical$ &rec"ce) ast$%i &e cale de a 'i &$r$sit$) se
#a%ea%$ &e ideea c$ e<ci%ia ,esutului c"m&r"mis .n &r"cesul &at"l"gic) surs$
de reac,ii cu &"ten,ial distructiv l"cal (i general va 'i urmat$ de &r"li'erarea
unei ne"sin"vite cu &articularit$,i m"r'"l"gice ct mai a&r"a&e de cele
n"rmale
e$ !ratamentul ortopedico#c%irurical reparator
EDirurgia "rt"&edic$ .n ca%urile avansate are trei sc"&uri &rinci&ale0
1 ameli"rarea 'unc,iei4
5 reducerea durerii4
6 c"rectarea estetic$
7in"vect"mia are sc"& antialgic Ea atare #ene'icia%$ de aceast$
interven,ie articula,iile de'"rmate) c"m&r"mise 'unc,i"nal) la care alte
met"de tera&eutice au e(uat
Artr"&lastia) .n varianta &r"te%$rii (end")articulare &ar,ial$ sau t"tal$)
se a&lic$ mai ales &entru ("ld) genuncDi) c"t) um$r (i mai &u,in .n ca%ul
articula,iil"r metacar&"'alangiene :r"te%ele t"tale sunt de ti&uri (i
c"nstruc,ii di'erite dar tre#uie s$ 'ie .n &rinci&iu re%istente) u("r de anc"rat)
cu c"e'icient de 'ric,iune redus (i c"res&un%$t"r c"n'"rmate &entru a imita
ct mai #ine (i 'idel mi(carea m"rmal$
f$ !erapia fizical i de recuperare
3edicina 'i%ical$ .(i g$se(te indica,ia .n t"ate stadiile &"liartritei
reumat"ide
B#iectivele ei sunt0
; ameli"rarea durerii4
; .m#un$t$,irea circula,iei &eri'erice4
; sc$derea &r"cesului in'lamat"r4
; &re%ervarea (i ameli"rarea 'unc,iei muscul";articulare
Aceste "#iective se reali%ea%$ &rin met"de 'i%icale '"arte diverse (i
&"t 'i reali%ate .n s&itale (i &"liclinici
!alne";'i%i"tera&ia este un c"m&le< de met"de tera&utice ce cu&rinde0
Hidr"tera&ia
Baia cald simpl
Aceast$ &r"cedur$ se e<ecut$ .ntr;" cad$ "#i(nuit$ la tem&eratura de
6K;6L
"
(i cu " durat$ t"tal$ de 1@;6=;K= minute
3"d de ac,iune Fact"rul activ .n cursul acestei &r"ceduri este 'act"rul
termic (i &resiunea Didr"static$ a a&ei Are " ac,iune antis&astic$ (i sedativ$
general$
Duul subagval
E"nst$ .n a&licarea su# a&$ a unui du( sul de mare &resiune (i cu "
tem&eratur$ a a&ei mai ridicat$ ca cea din cad$ cu 1;5
"
E Distan,a dintre
du(ul sul (i regiunea de a&licat este de @;1= cm Durata &r"cedurii este de @;
1= minute
Baia Kinetic
Este " #aie cald$) se e'ectuea%$ .ntr;" cad$ mai mare care se um&le
N cu a&$ la tem&eratura 6@;6L;6I grade E
!"lnavul este a(e%at .n #aie (i l$sat @ minute lini(tit) du&$ care
teDnicianul e<ecut$ su# a&$ mi(c$ri .n articula,iile #"lnavului tim& de @
minute :acientul este l$sat .n re&aus) du&$ care se invit$ s$ e<ecute singur
mi(c$rile im&rimate de teDnician Durata #$ii 5=;6= minute
3"d de ac,iune0
; 'act"rul termic4
; 'act"rul mecanic
3"#ili%area .n a&$ este mai &u,in durer"as$ din cau%a rela<$rii
musculaturii care se &r"duce su# in'luen,a a&ei calde (i &ierderii greut$,ii
c"r&ului c"n'"rm legii lui ArDimede
Bile medicinale di'er$ de celelalte #$i &rin aceea c$ &e lng$ 'act"rul
termic (i mecanic se mai adaug$ (i 'act"rul cDimic
Bile medicinale cu flori de mueel sau de ment
3"d de &re&arare 7e ia " cantitate de @==;1=== gr 'l"ri de mu(e,el
sau 6==;@== gr 'l"ri de ment$ necesare &entru &reg$tirea unei #$i c"m&lete
7e 'ace in'u%ie (se "&$resc) .ntr;" cantitate de 6;@ l de a&$ 'ier#inte) se
strec"ar$ .ntr;" &n%$ deas$ iar licDidul "#,inut este turnat .n a&a #$ii) care
ca&$t$ cul"area ceaiului (i un mir"s &l$cut
3"d de ac,iune 7u#stan,ele anat"mice din #aie au un e'ect sedativ
asu&ra sistemului nerv"s
Indica,ii0 a'ec,iuni reumatismale) nevralgii (i nevrite) astenii nerv"ase
cu agita,ie
Bile cu sare
3"d de &re&arare 7e iau K;1= -g sare &entru " #aie general$) 1;5 -g
&entru una &ar,ial$ 7e di%"lv$ .n c,iva litri de a&$ 'ier#inte) se strec"ar$
&rintr;" &n%$) iar a&"i se t"arn$ .n cad$
3"d de ac,iune !$ile s$rate &r"v"ac$ vas"dilata,ie tegumentar$)
in'luen,ea%$ &r"cesele meta#"lice generale) ra&"rtul '"s'";c"lic (i eliminarea
acidului uric Au ac,iune antiin'lamat"are (i res"r#tiv$
Term"tera&ia
A&licarea de c$ldur$ l"cal$ cre(te &ragul la durere) ameli"rnd
durerea) scade durerea) scade c"ntrac,ia muscular$ re'le<$) &ermite " mai
u("ar$ m"#ili%are articular$) &reg$te(te articula,ia (i musculatura adiacent$
&entru &r"gramul de -inet"tera&ie
E'ectele c$ldurii su&er'iciale mai ales asu&ra ,esuturil"r m"i)
&eriarticulare) c"nstant a'ectate .n &"liartrita reumat"id$ sunt '"arte #une)
reducnd mult cererea de medica,ie antiin'lamat"rie (i antialgic$
mpachetri cu parafin. :ara'ina este .nc$l%it$ .n t$vi s&eciale) iar
cnd este #un$ de utili%at se a&lic$ .n &l$ci &e regiunea interesat$) a&"i se
ac"&er$ cu un cear(a' (i cu " &$tur$ &entru a men,ine c$ldura Ac,iunea
&ara'inei este l"cal$) &r"'und$ avnd " &articularitate .nmaga%i"nea%$ "
cantitate mare de c$ldur$ &e care ulteri"r " cedea%$ '"arte lent4 de aceea se
&r"duce " .nc$l%ire a ,esuturil"r nu numai su&er'icial ci (i .n &r"'un%ime) cu
caracter &ersistent :r"cedura durea%$ 5=;6= min e'ectul este Di&eremiant)
vas"dilata,ie su&er'icial$ generali%at$ Du&$ sc"aterea &ara'inei se (terge
regiunea cu " c"m&res$ ud$ la tem&eratura camerei &entru .ncDiderea
&"ril"r
mpachetri cu nmol. 7e 'ac la tem&eratura de 6I;9= grade E)
.ntr;un strat gr"s de 5 cm 7e a&lic$ l"cal &e regiunea interesat$) iar e'ectul
este dat de cel termic) cDimic) de su#stan,ele din n$m"l
Compresele reci.
3ateriale necesare !uc$,i de &n%$ de di'erite '"rme (i m$rimi)
g$leat$ cu a&$ rece) &at sau cana&ea) ceas semnali%at"r
TeDnica de a&licare &r"&riu;%is$ 7e .nm"aie c"m&resa .n a&$ rece) se
st"arce (i se .m&$ture(te de @;K "ri a&"i se a&lic$ (i &e regiunea interesat$
Din @ .n @ minute c"m&resa se scDim#$) men,inndu;se ast'el tem&eratura
sc$%ut$ Acest lucru se &"ate reali%a (i dac$ c"m#in$m c"m&resa cu Didr"'"r
sau a&licare cu &ung$ de gDea,$ Durata t"tal$ a unei c"m&rese durea%$ .n
ra&"rt cu #"ala) .ncadrndu;se .ntre limitele de minim 5= minute (i ma<im
K= minute
3"dul de ac,iune Fnele c"m&rese a&licate &e unele %"ne &"t avea
caracter general) dar ma/"ritatea c"m&resel"r au ac,iune l"cal$ limitndu;se
la "rganele (i ,esuturile su#iacente &e care sunt a&licate Ac,iunea
c"m&resel"r se #a%ea%$ &e 'act"rul temic
E'ecte0 vas"c"nstric,ie) antiin'lamat"are) antitermic$
Compresele calde
3aterialele necesare) acelea(i ca mai sus) .n &lus un term"metru Cn
ceea ce &rive(te tem&eratura a&ei .n g$leat$) aceasta va 'i .ntre 6I
=
;9I
=
&entru c"m&resele calde
TeDnica de a&licare La 'el ca (i c"m&resele reci cu &articularit$,i) cu
de"se#ire de acestea c"m&resele calde sunt t"tdeauna ac"&erite &entru a li se
men,ine tem&eratura E"m&resele se scDim#$ din @ .n @ minute Durata
t"tal$ de a&licare este de minim 5= minute (i ma<im K=;?= minute
3"d de ac,iune0 antis&astice) analge%ice) Di&eremiante) res"r#tive)
mai ales .n in'lama,ii cr"nice
Bile de lumin
Eele c"m&lete se reali%ea%$ .n dula&uri de lemn cu #ecuri Eele
&ar,iale .n dis&"%itive ada&tate Durata #$ii este .ntre @;5= minute (i du&$
terminarea l"r se 'ace " &r"cedur$ de r$cire E$ldura radiant$ &r"dus$ de
#$ile de lumin$ E mai &enetrant$ dect cea de a#uri iar trans&ira,ia .nce&e
mai devreme !$ile de lumin$ scad tensiunea arterial$ &rin vas"dilata,ia
&r"dus$ tre&tat
Bile de soare
:rin #aia de s"are se .n,elege e<&unerea t"tal$ sau &ar,ial$ a c"r&ului
la ac,iunea ra%el"r s"lare directe
3ateriale necesare0 un s&a,iu s&ecial amena/at) ac"&erit cu nisi&)
um#rele de &r"tec,ie sau dis&"%itive s&eciale &entru acest sc"& :$l$rie de
&n%$ sau de &aie) g$leat$ cu a&$) &r"s"&) c"m&res$ &entru 'runte
TeDnica de a&licare0 e<&unerea c"r&ului la s"are se 'ace lund .n
c"nsiderare vrsta #"lnavului) starea 'i%i"l"gic$) a'ec,iunea (i stadiul ei Este
#ine ca .nainte de a indica #aia de s"are s$ cun"a(tem sensi#ilitatea
#"lnavului la ultravi"lete Aaria%$ .n 'unc,ie de an"tim& (i de ceilal,i 'act"ri
de a'ar$
E<&unerea se 'ace &r"gresiv) att ca su&ra'a,$ e<&us$ ct (i ca durat$
Brientativ se .nce&e cu e<&uneri de 6 sau @ minute intercalate cu &au%e de
1@ minute la um#r$ Durata cre(te &r"gresiv cu 5;6 minute &n$ .n %iua a
treia Cn %ilele urm$t"are se cre(te cu cte @ minute) nede&$(indu;se .n t"tal
15= de minute &e %i :"%i,ia .n tim&ul #$il"r de s"are este #ine s$ 'ie culcat
!aia de s"are se .ncDeie cu " &r"cedur$ de r$cire) care .n 'unc,ie de starea
#"lnavului va &utea 'i " #aie de mare sau lac) un du( sau " s&$lare cu a&$
.nc$l%it$ la s"are
3"d de ac,iune !$ile de s"are .(i #a%ea%$ e'ectul &e radia,iile
in'rar"(ii (i ra%ele ultravi"lete care '"rmea%$ s&ectrul s"lar 7e mai adaug$ la
aceasta ac,iunea cel"rlal,i 'act"ri mete"r"l"gici ca tem&eratura) ume%eala (i
mi(carea aerului
Indica,ii0 reumatism degenerativ) &s"ria%is) a'ec,iuni ginec"l"gice
cr"nice) tu#ecul"%$ genital$) tu#ercul"%$ "ste"articular$ (i gangli"nar$
E"ntraindica,ii0 cancer) Di&ertensiune arterial$) Di&ertir"idism
Electr"tera&ia
Curentul galvanic
7e utili%ea%$ 'en"menul analge%ic "#,inut &rin '"l"sirea ca electr"d activ
al &"lului negativ I"n"galvani%$rile se v"r '"l"si .n urm$t"arele a'ec,iuni0
; .n cicatricile cDel"ide Di&ertr"'ice din arsuri (s"lu,ie de ti"uree .n
glicerin$)
; scler"dermia (sare i"dat$)
; artr"%$ ('enil#uta%"n$ &us$ la &"lul negativ (i silicat de Li)
; &"liartrit$ reumat"id$ (citrat de &"tasiu (i su#limat de Na)
Curenii diadinamici. 7e 'ac a&lic$ri &e &unctele durer"ase #ine
determinate) cu electr"%i generali sau &uncti'"rmi (i a&lica,ii transversale la
nivelul articula,iil"r cu electr"%i &"lari de di'erite m$rimi
7e '"l"sesc '"rmele clasice0
; m"n"'a%at 'i<) e'ect &uternic e<citat"r) cre(te t"nusul muscular) are e'ect
vas"c"nstrict"r la 'recven,e de @= H%4
; di'a%at 'i<) este cel mai analge%ic) ridicnd &ragul de sensi#ilitate la
durere) .m#un$t$,e(te circula,ia4 se utili%ea%$ la 'recven,e de 1== H%4
; &eri"ad$ scurt$) e'ect e<cit"m"t"r) ac,i"nea%$ ca un masa/ &r"'und4
; &eri"ad$ lung$) e'ect analge%ic '"arte mi"r"rela<ant la 'recven,a de 1==
H%4
Eu e'ect analge%ic &e &unctele durer"ase) &e articula,ii) &e mu(cDi
(DF) :L) 6O6 sau 9O1 min &entru 'iecare 'a%$ Electr"dul activ este cel
negativ (cat"d) (i se a&lic$ &e l"cul durer"s
Ultrasunetul. Este tera&ia de .nalt$ 'recven,$) se 'ac a&lica,ii
segmentare indirecte4 '"rmele de ultrasunete sunt .n cm& c"ntinuu (i cu
im&ulsuri se utili%ea%$ su#stan,$ de c"ntrast ca s$ nu re'lecte %"na
ultras"nic$) durat$ &n$ la 1= min Tratamentul se 'ace %ilnic sau la d"u$
%ile
Unde scurte
Eu electr"%i de sticl$ sau 'le<i#ili) cu d"i sau cu un electr"d) d"%nd
du&$ d"rin,$ intensitatea e'ectului cal"ric de la sen%a,ia de c$ldur$ &uternic$
(d"%a 9) la su#sen%a,ia termic$ (d"%a 1 sau d"%ele reci) .n 'unc,ie de stera
l"cal$ articular$ Eu ct &r"cesul in'lamat"r articular este mai intens cu att
d"%a de ultrascurte va 'i mai redus$ (d"%ele 1;5) Durata tratamentului este
varia#il$ &n$ la 1@;5= minute
Ionirile
I"ni%area este &r"cedura &rin care intr"ducem .n "rganism cu a/ut"rul
curentului electric di'erite su#stan,e medicament"ase cu ac,iuni
'armac"l"gice :rinci&iul .n i"n"tera&ie se #a%ea%$ &e dis"cierea
electr"litic$ a diversel"r su#stan,e (i trans&"rtarea ani"nil"r (i cati"nil"r s&re
electr"%i de semn c"ntrar .nc$rc$rii l"r electrice
:reg$tirea s"lu,iil"r 7"lu,iile v"r 'i '$cute cu a&$ (i nu cu alt s"lvent)
a&a 'iind cel mai #un electr"lit E"ncentra,ia tre#uie s$ 'ie ct mai mic$)
,innd seama de 'a&tul c$ dis"cia,ia electr"litic$ este cu att mai &uternic$ cu
ct s"lu,ia este mai diluat$
7"lu,iile utili%ate le .m&$r,im .n 'unc,ie de l"cul unde se a&lic$
La an"d a&lic$m0
a metale (litiu) 'ier) cu&ru) mercur) %inc) calciu)4
# radicali de metale (am"niu (i NH
9
)4
c alc""l"i%i (Distamin$) c"cain$) cDinin$)) m"r'in$)
n"v"cain$) atr"&in$) &il"car&in$
La cat"d a&lic$m0
a Dal"geni (cl"r) #r"m (i i"d)4
# radicali aci%i (sul'uric) a%"tic (i salicilic)
$ &asa'
!fectul fiiologic al masa"ului
E'ectele masa/ului sunt multi&le 7e atri#uie masa/ului ac,iuni l"cale
cun sunt0
; ac,iunea sedativ$ asu&ra dureril"r de ti& musculare sau articulare4
; ac,iunea sedativ$ asu&ra dureril"r de ti& nevralgic4
; ac,iune Di&eremiant$ l"cal$ cu .m#un$t$,ire a circula,iei l"cale care se
mani'est$ &rin .nc$l%irea tegumentului c$ruia i se e<ercit$ masa/ul4
; .nl$turarea licDidel"r intersti,iale de sta%$) cu accelerarea &r"cesel"r
de res"r#,ie .n regiunea masat$
De asemenea masa/ul are " serie de ac,iuni generale asu&ra
"rganismului ca0
; stimularea 'unc,iil"r a&aratului circulat"r4
; cre(terea meta#"lismului4
; e'ecte 'av"ra#ile asu&ra st$rii generale a #"lnavil"r) cu .m#un$t$,irea
s"mnului) .nde&$rtarea "#"selii musculare
T"ate aceste ac,iuni se e<&lic$ &rin ac,iunea e<ercitat$ de masa/
asu&ra &ielii) aceasta 'iind #ine vasculari%at$ (i mai ales inervat$) .n &iele
e<istnd numer"ase termina,ii (e<ter"ce&t"ri) La aceasta se mai adaug$ (i
e'ectele e<citante &e care le e<ercit$ masa/ul asu&ra termina,iil"r nerv"ase
din mu(cDi) ligamente (i tend"ane (&r"&ri"ce&t"ri) Eel mai im&"rtant
mecanism de ac,iune a masa/ului este re&re%entat de mecanismul re'le<
De"rece vasele cutanate c"n,in mai mult de un s'ert din cantitatea
t"tal$ de snge masa/ul e<ercit$ " in'luen,$ c"nsidera#ile asu&ra circula,iei
su&er'iciale (i indirect (i asu&ra celei &r"'unde a "rganismului
Fn alt mecanism de ac,iune al masa/ului este re&re%entat de a&ari,ia)
.n urma c"m&resiunil"r) ciu&ituril"r) 'r$mnt$rii sau #aterii) a un"r reac,ii
intense .n &iele cu '"rmarea .n cadrul meta#"lismului &ielii a un"r &r"duse
meta#"lice care trec .n circula,ia general$
Indica,iile tera&eutice ale masa/ului v"r 'i '$cute numai de medici
#ehnica masa"ului
:rin masa/ se .n,elege t"talitatea un"r ac,iuni sistemati%ate) e<ercitate
asu&ra &$r,il"r m"i ale c"r&ului cu a/ut"rul minii) cu a/ut"rul un"r a&arate
s&eciale destinate acestui sc"&
3anevrele masa/ului sunt de d"u$ 'eluri0 &rinci&ale (i secundare
o 3anevrele &rinci&ale ale masa/ului sunt0 e'luera/ul (nete%irea))
'ric,iunile) 'r$mntarea) ta&"tamentul (#aterea) (i vi#ra,iile
o 3anevrele secundare ale masa/ului sunt0 geluire) cernutul)
rulatul) &resiunile) trac,iunile) tensiunile) scutur$ri) tre&ida,ii)
&ens$ri) ciu&ituri
E'luera/ul se reali%ea%$ &rin alunec$ri ritmice &e su&ra'a,a c"r&ului
Alunec$rile se &"t des'$(ura simultan sau mn$ du&$ mn$) cu t"at$ &alma (i
degetele des'$cute sau &e su&ra'e,e mici) cu vr'ul degetel"r :resiunea
varia%$ de la '"arte u("r) su&er'icial$) cu &alma des'$cut$) la dur$ atunci
cnd este e<ecutat$ cu r$d$cina minii) cu marginea cu#ital$ sau cu &umnul
.ncDis E'ectul 'i%i"l"gic &rinci&al al acest"r manevre este asu&ra circula,iei
Acest e'ect se re'lect$ .n s&ecial asu&ra ,esutului su#cutanat) .m#un$t$,indu;
se elasticitatea) m$rindu;se t"nusul) m"#ili%nd in'iltratele &at"l"gice sau
m"di'icnd elasticitatea (i tr"'icitatea cicatricel"r
Fr$mtarea este " manevr$ care se adresea%$ straturil"r &r"'unde ale
musculaturii :"ate avea '"rme di'erite) du&$ regiunea cicatricei :e s&ate
'r$mntatul se reali%ea%$ &rin &resiuni e<ercitate de mini asu&ra mu(cDil"r)
a&$snd &e &alme "sul a&"nevr"tic) &e care se &"ate reali%a acest$ manevre
:e mem#re se reali%ea%$ cu&rinderea .n mini (i st"arcerea acest"ra Este
im&"rtant sensul .n care se 'ace 'r$mntarea0 de la &eri'erie s&re r$d$cina
mem#rului E'ectul 'i%i"l"gie al acestei manevre se re'lect$ asu&ra
tegumentel"r su#cutanate dar .n s&ecial e'ectul se e<ercit$ asu&ra
musculaturii) reali%ndu;se intramuscular) .m#un$t$,ind tr"'icitatea
Ta&"tamentul este manevra cea mai activ$ reali%at$ &rin l"viri u("are)
ritmice) e<ecutate cu vr'ul degetel"r sau cu marginea cu#ital$ a minii) cu
&alma sau cu &umnul E'ectul 'i%i"l"gic al acestei manevre este e<citant
&entru circula,ie) asu&ra nervil"r vas"m"t"ri (i tactili din tegumente
stimulnd nutri,ia ,esuturil"r
Ai#ra,ia ac,i"nea%$ asu&ra inerva,iei sen%itive (i m"t"rii &recum (i
asu&ra mu(cDil"r activnd 'unc,ia l"r
#ehnica masa"ului la m$na propriu%is
:entu masa/ ,inem &alma #"lnavului .n &alma n"astr$ iar cu cealalt$
mn$) cu &alma .ntins$) e<ecut$m nete%irea &e &artea d"rsal$ a minii) de la
degete) cu&rin%nd (i treimea in'eri"ar$ a ante#ra,ului Aceast$ manevr$ se
e<ecut$ de @;K "ri A"m e<ecuta a&"i geluirea cu t"ate degetele de&$rtate
.naintnd &e s&a,iile intermetacar&iene du&$ ce intercal$m cteva mi(c$ri de
nete%ire &recum (i e<ecutarea 'ric,iunil"r cu t"ate degetele des'$cute &e
s&a,iile intermetacar&iene Fric,iunea tre#uie e<ecutat$ c"m#inat cu vi#ra,ia)
stimulnd mi(carea sus 2 /"s) drea&ta 2 stnga Insist$m cu 'ric,iunea
de"arece .n aceast$ regiune stratul muscular este su&er'icial (i .ntlnim0
tend"ane) inser,ii musculare) termina,ii nerv"ase) articula,ii mici E<ecut$m
a&"i cteva mi(c$ri de nete%ire (i trecem la vi#ra,ie e<ecutat$ cu &alma
.ntins$ de la deget la ante#ra, Cnt"arcem mna #"lnavului .n su&ina,ie (i
e<ecut$m masa/ul &e &artea &almar$ a minii 7e .nce&e cu nete%irea
&ie&tene) de la #a%a degetel"r s&re articula,iile &umnului E<ecut$m
'r$mntarea .ntre &"lice (i ar$t$r"r) &e eminen,a tenar$ (i Di&"tenar$) dins&re
deget s&re articula,ia &umnului T"t .n acest m"d e<ecut$m 'r$mntarea (i &e
mu(cDii scur,i de la #a%a degetel"r Intercal$m nete%irea &ie&tene (i
e<ecut$m a&"i 'ric,iunea .n a&"nevr"%a &almar$ cu vi#ra,ii) CncDeiem
masa/ul &almei cu nete%irea &ie&tene A&"i e<ecut$m masa/ul degetel"r
.nce&nd cu degetul mic !"lnavul ,ine mna .n su&ina,ie Eu " mn$ ,inem
c"tul &ri%$ &e vr'ul degetului iar cu cealalt$ mn$ e<ecut$m nete%irea de la
'alanga distal$ s&re 'alanga &r"<imal$ .ntre &"lice (i inde< 7cDim#$m
c"ntra&ri%a (i e<ecut$m de &artea cealalt$ nete%irea) a&"i e<ecut$m
'r$mntarea cu aceea(i c"ntra&ri%$ (i cu &"licele (i inde<ul) strngem
mu(cDiul de la vr'ul degetelui s&re #a%$) de " &arte (i de cealalt$ Frmea%$
mng$luirea degetului care se e<ecut$ ast'el0 &rindem degetul ar$t$t"r (i
mediu de la am#ele mini rulnd de la vr' s&re #a%$ Fric,iunea se e<ecut$
mai ales .n articula,ia inter'alangian$ .ntre &"lice (i inde< 7e 'ac mi(c$ri
simultane circulare Cn &"liartrita reumat"id$ insist$m cu 'ric,iuni .n aceste
articula,ii &entru a activa circula,ia (i a reda &e ct &"si#il m"#ilitatea
acesteia CncDeiem cu nete%irea (i trecem la degetul urm$t"r) unde e<ecut$m
acela(i 'el de masa/
%$ (inetoterapia
Cn cadru -inet"tera&iei se v"r a#"rda urm$t"arele &r"#leme0
; men,inerea sau c"rectarea aliniamentului segmentel"r (i a &"sturil"r
'i%i"l"gice4
; men,inerea sau ameli"rarea m"#ilit$,ii articulare4
; men,inerea sau ameli"rarea '"r,ei musculare4
7e va e<&lica &acientului m"dalitatea de ev"lu,ie a #"lii (i &eric"lul
de 'i<are a articula,iil"r .n &"%i,ii vici"ase) ne'unc,i"nale
1 Evitarea 'le<umului de genuncDi (i ("ld) &"%i,ie &e care &acientul "
ia cu sc"& antalgic
; se va evita statul &relungit &e scaun sau '"t"liu Cn &"%i,ia (e%nd &e
scaun se va s&ri/ini &ici"rul &e un scaun al$turat) genuncDiul 'iind
e<tins4
; .n &at (&at tare) mem#rele in'eri"are v"r 'i ,inute .ntinse 7e v"r evita
&ernele su# genuncDi4
; &r"gresiv) se va &$stra &"%i,ia de decu#it ventral &n$ la K=;?= minute
&e %i .n (edin,e intermitente4
; utili%area un"r su&"r,i su# gle%n$ (decu#it d"rsal) &entru men,inerea
.n e<tensie a genuncDiului) sau s$cule,i de nisi& &e genuncDi
5 Evitarea 'le<iei &lantare (i varusul &ici"rului ca (i degetele .n
ci"can) devia,iile cele mai "#i(nuite ale &ici"rului .n &"liartrita reumat"id$
; se c"n'ec,i"nea%$ " atel$ &"steri"ar$ (gam#$) c$lci) tal&$) &entru
sus,inerea &ici"rului .n ungDi de ?=
"
cu gam#a 7e &"art$ n"a&tea (i .n
tim&ul re&ausului diurn la &at4
; utili%area un"r sus,in$t"ri &lantari care s$ &re%erve #"l,ile &ici"rului
(inclusiv #"ta anteri"ar$ transversal$) 7e v"r &urta .n t"ate ti&urile de
.nc$l,$minte &ermanent
; la 'emei se va reduce .n$l,imea t"cului .n a(a 'el .nct &resiunea
ma<im$ s$ cad$ .n sc"#itura din mi/l"cul &lantei (i nu &e articula,iile
metatars";'alangiene
; .nc$l,$mintea s$ 'ie c"m"d$) u("ar$) destul de adnc$ &entru a &ermite
'le<ia degetel"r .n$untru ei
6 Evitarea devieril"r minii (i a di%l"c$rii 'alangel"r este de
&rim$ im&"rtan,$ de"arece marea ma/"ritate a &"liartritei reumat"ide
a'ecetea%$ articula,iile minii) crend .n tim& severe invalidit$,i cu
inca&acit$,i (i Dandica&
; se v"r evita activit$,ile care s"licit$ mult 'le<"rii degetel"r (.n s&ecial
'le<"rul lung)) deci se &re'er$ a&ucarea "#iectel"r cu am#ele mini) nu
d"ar cu " mn$) &reDensiunea va '"l"si mai mult &alma dect
degetele4 &entru cele mai diverse activit$,i) atunci cnd este &"si#il) se
v"r utili%a .n s&ecial &"dul &almei (i marginea lateral$ a minii
; se v"r .nt$ri mu(cDii e<tens"ri ai degetel"r &entru a &reveni devia,ia
cu#ital$
; se v"r evita activit$,ile care "#lig$ la men,inerea unei &"%i,ii de
deviere a &umnului) res&ectiv se va ac,i"na .n a(a 'el .nct s$ se
&$stre%e " alinere &er'ect$ a minii cu ante#ra,ul Eventual &n$ la
c$&$tarea acestei "#i(nuin,e se va a&lica un man("n rigid la nivelul
&umnului
Exerciii pentru mn
3"#ili%area &umnului (i mi(c$ri de 'le<ie;e<tensie (i a#duc,ie;
adduc,ie se reali%ea%$ din t"ate cele trei &"%i,ii ale ante#ra,ului (su&ina,ie)
&r"na,ie) neutr$) De asemenea se e<ecut$ cu degetele .ntinse (i cu degetele
'lectate
3"#ili%area .n metacar&"'alangienel"r se 'ace &e 'le<ie;e<tensie cu
inter'alangienele e<tinse (i cu ele 'lectate A#duc,ia;adduc,ia degetel"r se
e<ecut$ cu &alma &e mas$
3"#ili%area inter'alangian$ se antrenea%$ men,innd
metacar&"'alangienele .n e<tensie a&"i .n 'le<ie de ?=
"

Exerciii pentru cot

E<ersarea 'le<iei;e<tensiei c"tului din &"%i,ii ct mai variate ale
mem#rului su&eri"r0 #ra, la truncDi) #ra, la "ri%"ntal$ .n &lan 'r"ntal sau
sagital) #ra, la %enit
3i(c$ri de &r"n";su&ina,ie cu c"tul li&it de truncDi inerea .n mn$ a
unui #ast"na( 'acilitea%$ e<erci,iul
Exerciii pentru umr
3i(c$ri gl"#ale ale um$rului0 ridic$ri;c"#"rri) r"ta,ii .ntr;un sens (i
.n altul
3i(c$ri de a#duc,ie;adduc,ie) 'le<ie;e<tensie ale #ra,ului (c"tul
.ntins)
Eu a/ut"rul unui #ast"n) care se a&uc$ cu am#ele mini se e<ecut$
mi(c$ri de ridicare deasu&ra ca&ului) mi(c$ri de #asculare a #ra,el"r (.ntinse
s&re stnga (i drea&ta)
Exerciii pentu olduri
3i(c$ri de 'le<ie (i a#duc,ie e<ecutate din &"%i,ia de decu#it d"rsal (i
lateral
3i(c$ri de *&edalare+ din decu#it d"rsal .n care sunt antrena,i (i
genuncDii
3i(c$ri ale .ntregului mem#ru in'eri"r &rin alunecarea &ici"arel"r &e
" &lac$ luci"as$) 'lectnd (i e<tin%nd s"ldurile ((i genuncDii) sau e<ecutnd
a#duc,ii ct mai am&le :"%i,ia este de decu#it d"rsal
Exerciii pentru genunchi
Cn cadrul mi(c$rii &entru ("lduri sunt antrena,i (i genuncDii
Fle<ii;e<tensii din genuncDi din &"%i,ia (e%nd &e un scaun
Exerciii pentu picioare
Din decu#it d"rsal sau &"%i,ie (e%nd &e scaun se e<ecut$ t"ate
mi(c$rile &"si#ile din gle%n$ ('le<ie) e<tensie) circumduc,ie) inversie)
eversie)
3i(c$ri de 'le<ie;e<tensie ale degetel"r din decu#it ca (i din (e%nd &e
scaun cu &ici"rul u("r s&ri/init &e s"l
i$ Eroterapia )terapie ocupaional$
Erg"tera&ia mai &"art$ numele de tera&ie "cu&a,i"nal$ (i c"nstituie
anticamera reintegr$rii #"lnavului .n munc$ Cn &"liartrita reumat"id$ se
indic$ diverse &r"'esii (i meserii) de e<em&lu0
; legatul c$r,il"r4
; cart"na/ul4
; ,esutul de c"v"are4
; .m&letitul (nuiele sau te<tile)
; munca de arti%anat
; /"curi cu #ile4
; s"rtatul de m$rgele &e di'erite m$rimi4
; .n(irarea m$rgelel"r &e srm$ sau a,$4
; cusut) #r"dat)
T"t .n aceast$ &eri"ad$ se reali%ea%$ (i reada&tarea la de&rinderile (i
&"sturile u%uale) &r"'esi"nale (t"aleta %ilnic$) mersul) scrisul) desenul)
Reintegrarea .n munc$ este ultima eta&$ 2 sc"&ul .n sine ale
recu&er$rii Aceasta se 'ace 'ie rednd #"lnavului munca sa anteri"ar$) 'ie
"'erindu;i " alt$ munc$ mai u("ar$) adecvat$ stadiului .n care #"ala a &ulut
'i sta#ili%at$
P !ALNEBELI3ATBLBGIA
7e v"r rec"manda #"lnavului l"calit$,ile li&site de curen,i (i ume%eal$
care au altitudine &n$ la cel mult K==;I== m Este de &re'erat climatul uscat
(i cald
7ta,iunile indicate &entru tratamentul &"liartritei reumat"ide sunt0
!$ile Feli<) E'"rie N"rd) 3angalia) TecDirgDi"l) Ge"agiu) 7"vata