1.

Tehnica ritmica se realizaeaza atat in ca de hipertonie cat si in hipotonie muscular

Se realizeaza miscari lente, ritmice, mai intai pasiv apoi treptat pasivo-activ si active pe intraga
amplitudine a unei scheme de miscari. In cazul in care exista o hipertonie care limiteaza miscarea, scopul
este de obtinere de relaxare. Daca exista o hipotonie, initierea rirmica are ca scop initial mentinerea
memorie kinestezice si pastrarea amplitudinii de miscare.

Ex: Flexorii soldului sunt hipertoni
Pacientul este in decubit heterolateral, kinetoterapeutul inapoia pacientului, realizeaza
contrapriza, apucand osul coxal in partea lateral, fixand bazinul iar prize prin apucare de jos a partii
distal a coapsei.
T1 Extensie sold se da comanda: relaxeaza-te si lasa-ma pe mine sa-ti misc coapsa.
T2 Se face flexie se da comanda: relaxeaza-te si lasa-ma pe mine sa-ti misc coapsa.
Se repeat T1 si T2 de cate ori este nevoie, pana se relaxeaza musculatura in cazul hipertoniilor
si/sau pana pacientul intelege ce miscari I se vor cere, ori musculature este facilitate prin intindere
alternanta (in cazul hipotoniilor).
Se trece apoi la realizarea de miscari pasivo-active si se da comanda: misca coapsa odata cu mine.
T3 se face extensie sold
T4 se face flexie sold
Apoi se realizeaza miscarea active
T5 se face extensie sold dandu-se comanda extinde soldul
T6 se face flexie sold dandu-se comanda flecteaza soldul

2. Tehnica de relaxare apucare (hold-relax) se utilizeaza cand amplitudinea unei miscari este
limitata de hipertonie muscular dar si atunci cand limitarea miscarii este cauzata de durere.
Tehnica are 2 variante:
a. Relaxare opunere antagonista - in care se va lucra (se va face izometrie) muschiul hiperton
b. Relaxare opunere agonista - in care se va lucre (se va face izometrie) muschiul care face
miscarea limitata.

Ex: Flexorii cotului sunt hipertoni
In acest exemplu, flexorii se opun miscarii. Prin urmare flexorii sunt antagonistii iar extensorii
cotului fac miscarea, ei fiind antagonisti.

a. Relaxare opunere agonsita
Contrapriza este la nivelul cotului iar priza in treimea distala a antebratului pe fata posterioara.
Pacientul extinde cotul pana l alimita maxima permisa de hipertonia flexorilor.
Se da comanda: Tine si nu m alasa sa-ti flectez cotul, apoi se da comanda relaxeaza si extinde cotul.
b. Relaxare opunere antagonista
Contrapriza este la nivelul cotului iar prize in treimea distal a antebratului pe fata anterioara.
Pacientul extinde cotul pana l alimita maxima iar acolo face izometrie.
Se da comanda: tine si nu ma lasa sa-ti extend cotul apoi s da comanda relaxeaza si extinde cotul.

3. Tehnicile pentru promovarea stabilitatii
Se face contractie izometrica in zona scurtata. Se efectueaza contractii izometrice repetate cu
pauza intre repetari la nivelul de scurtare a musculaturii. Se efectueaza pe rand pentru musculature
tuturor directiilor de miscare a articulatiei.


Ex: articulatia genunchiului este instabila
Pacientul este in decubit ventral, kinetoterapeutul homolateral fata de pacient, se realizeaza
contrapriza in treimiea distal a coapsei pe fata posterioara si prize in treimea distal a gambei pe fata
posterioara.
T1 mentinere se da comanda flecteaza genunchiul si se realizeaza izometrie pe flexie. Se face
pauza si se repeta T1.
T2 extensie genunchi pana la aproximativ 15 grade, kinetoterapeutul apuca gamba din partea
anterioara.
T3 mentinere se da comanda extinde genunchiul si se realizeaza izometrie pe extensie. Se face
pauza si se repeat T3.
T4 revenire in pozitia initiala, se da comanda relaxeaza.

4. Tehnica de izometrie alternate
Reprezinta efectuarea de contactii izometrice scurte alternative pe agonisti fara sa se schimpe
pozitia segmentelor si fara pause intre contractii. Se realizeaza pe rand in toate punctele arcului de
miscare sip e toate durectiile de miscare articulara.

Ex: Articulatia genunchiului este instabila
Pacientul in decubit ventral cu genunchiul flectat, kinetoterapeutul realizeaza prize in treimea
distala a gampei cu o man ape fata anterioara si cealalta mana pe fata posterioara.
T1 se da comanda flecteaza genunchiul si se face izometrie
T2 imediat fara pauza intre contractii se da comanda extinde genunchiul si se realizeaza
izometrie pe extensori.
Se repeta T1- T2 apoi se trece intr-un alt unghi de miscare si se reia.

5. Inversarea lenta.
Reprezinta contractii concentric ritmice ale tuturor agonistilor si antagonistilor dintr-o schema de
miscare pe toata amplitudinea, fara pause intre inversari. Rezistenta aplicata miscarilor este maxima,
adica se va aplica cel mai mare nivel al rezistentei ce permite ca miscarea sa se poata efectua. Aceasta
tehnica se foloseste pentru intarirea musculaturii slabe. Prima miscare se face in sensul actiunii
musculaturii puternice, determinandu-se asfel un effect facilitator pe agonistii slabi.

Ex: Musculatura extensoare a cotului este slaba
In acest caz tehnica de inversare lenta se incepe pe muschii flexori.
Pacientul este asezat, kinetoterapeutul este homolateral, realizeaza contrapriza pe partea distal a
bratului si prize pe partea anterioara a antebratului in treimea distal.
T1 Se realizeaza flexia cotului, kinetoterapeutul dand comanda: flecteaza cotul.
T2 Se realizeaza extensia cotului, kinetoterapeutul schimba priza pe partea posterioara a
antebratului si da comanda extinde cotul.

6. Inversarea cu opunere
Este o varianta a tehnicii de inversare lenta in care se introduce contractia izometrica la sfarsitul
amplitudinii fiecarei miscari (atat agonista cat si antagonista).

Ex: musculatura extensoare a cotului este slaba
In acest caz tehnica de inversare lenta cu opunere se incepe pe munchii extensori. Pacientul este
in asezat, cu cotul flectat, kinetoterapeutului homolateral de pacient, contrapriza in partea distal a
bratului si prize pe partea posterioara a antebratului in treimea distala.
T1 Se realizeaza extensia cotului dandu-se comanda extinde cotul
T2 Mentinerea cotului (se realizeaza izometrie) se da comanda extinde cotul.
T3 Se realizeaza flexia cotului, kinetoterapeutul schimba prize pe partea anterioara a
antebratului, se da comanda flecteaza cotul
T4 Mentinerea cotului (se realizeaza izometrie) se da comanda flecteaza cotul

7. Contractiile repetate
Se aplica in 3 situatii diferite:
a. Cand muschii schemei de miscare sunt F0 - F1. Segmentul se pozitioneaza in pozitia de
terminare a gravitatiei iar musculature trebuie sa fie in zona alungita facandu-se intinderi rapide si
scurte ale agonistului. Ultima intindere e insotita de o comanda verbala ferma de contractie a
muschiului respective. Miscarii voluntare aparute I se opune o rezistenta maximala dar care trebuie sa
blocheze miscarea.
b. Cand muschii sunt de F2-F3 se face contractie izometrica cu rezistenta pe toata
amplitudinea de miscare iar din loc in loc se aplica intinderi rapide si scurte.
c. Cand miscariel sunt de F4-F5 dar fara sa aiba o forta egala pe toata amplitudinea de miscare. Se
face o contractie izometrica la nivelul golului de forta unde se face izometrie urmata de relaxare, apoi se
fac cateva intinderi rapide si scurte ale agonistului dupa care se reia contractia izometrica cu rezistenta
maximala trecandu-se din zona golului de forta.

Ex: extensorii pumnului sunt slabi

8. Secventialitatea pentru intarire
Se realizeaza cand un component dirt-o schema de miscare este slab.

Ex: flexorii cotului stang sunt slabi.
V1 pacientul este asezat, bratul flectat la 30 de grade, antebratul sprijinit pe masa.
Kinetoterapeutul homolateral de pacient, se realizeaza prize pe partea anterioara a bratului in treimea
distala si pe partea anterioara a bratului in treimea distala.
T1 mentinerea bratului se realizeaza prin contractie izometrica si se da comanda flecteaza
umarul.
T2 flexia cotului si mentinerea umarului, se da comanda flecteaza cotul si umarul.

V2 bilaterala. Pacientul este asezat, cotul drept este flectat la 90 de grade, kinetoterapeutul
inaintea pacientului realizeaza prize pe partile anteriodistale ale ambelor antebrate.
T1 mentinerea cotului drept (se realizeaza izometrie) dam comanda flecteaza cotul
T2 flexia cotului stang si drept, se da comanda flecteaza ambele coate, mentinandu-se izometria
pe cotul drept.

9. Inversarea agonistica
Se executa contractii concentric pe toata amplitudinea, apoi progresiv ca amplitudire se introduce
contractia excentrica

Ex: muschii flexori ai genunchiului sunt slabi.
Pacientul este in decubil ventral, kinetoterapeutul homolateral de pacient, realizeaza contrapriza
pe partea posterioara a coapsei in treimea distala si prize pe partea posterioara a gambei in treimea
distala.

T1 se face flexia genunchiului dandu-se comanda flecteaza genunchiul
T2 se face extensia genunchiului pe o amplitudine mica de 15-20 de grade, se da comanda
rezista, in timp ce kinetoterapeutul impinde gamba in jos provocand contractia excentrica.
Ulterior se repeta timpii T1-T2, marind treptat amplitudinea de miscare.