altmarius

2
TEM DE GNDIRE. Unirea Moldovei cu
Romnia anun alipirea Transilvaniei la
Unaria. !"ina# $pisica$ salvatoare
de ctre Miron Manega
Dec 1

Am citit recent, pe site-ul Comunitarism.ro, un articol care mi-a dat
fiori. Articolul, publicat pe 6 noiembrie, era intitulat Ce i-a spus
Merkel lui onta! "i se referea la #nt$lnirea din %ara trecut a
cancelarului german cu premierul &om$niei, la 'erlin.

(nt$lnirea s-a desf"urat #n dou runde) una care a durat * minute, #n biroul cancelarului +#nt$lnire
cu u"ile #nc,ise- "i a doua pe terasa cancelariei +#n timpul dineului oferit de Angela Merkel- "i care
a durat apro.imati% /0 de minute.

Dac nu ar fi a%ut loc ie"irile la ramp ale lui 1raian 'sescu, pe tema unirii Moldo%ei cu &om$nia,
poate c a" fi ignorat acest articol, #ncadr$ndu-l la categoria 1eoria conspira2iei!. Aceste ie"iri,
suspecte prin insisten2a lor, "i parc fcute la comand, m-au determinat s-mi reg$ndesc po3i2ia "i
s recitesc te.tul #n alt c,eie. Cci, mi se pare mie, i2ele geopolitice #ncep s se 2eas dup un
model de care #ncepuserm s uitm. A"a c %oi republica te.tul amintit pe C4&1516D574A, fie "i
numai pentru a propune cititorilor un moment de reflec2ie o tem de g$ndire c$t se poate de gra%.

Dar, #nainte de asta, a" %rea s readuc #n memoria public un te.t mai %ec,i, 8arta 7oii 9rdini
4uropene!, publicat prin 2010, pe site-ul Agen2ia.org. 7u i-am acordat prea mult importan2 la
momentul acela, ba c,iar l-am cam respins, #ntruc$t site-ul a%ea, mi se prea mie +"i mi se pare "i
acum-, accente e.cesi%e!. :-am re2inut, #ns, "i l-am pus deoparte. 7oile e%enimente +geo-politice
#l readuc #n actualitate mai pu2in ca o teorie a conspira2iei, c$t, mai ales, ca o conspira2ie de-a
dreptul. ;r a-l mai comenta, redau un fragment din acel material publicistic.

8arta 7oii 9rdini 4uropene
%ltenia se va trans&orma 'n ara ianilor ( )rdealul va a*une la Unaria ( %
parte din +asara,ia se va uni cu ce va rmne din Romnia ( Ma*oritatea
evenimentelor descrise 'n ciudatul document s-au produs sau sunt pe cale s se
produc ( .pionul care a &urni/at "arta a murit 'n accidentul aviatic de la +alote ti
La inceputul lunii decembrie 1989, presedintele Romaniei socialiste, Nicolae
Ceausescu, a primit din partea lui Iulian Vlad un raport despre discutiile din Malta
dintre celor doua mari super-puteri de la acea vreme, Statele Unite si URSS Raportul
vorbeste despre !un nou ec"ilibru pe continentul european!, respectiv !rede#inirea
s#erelor de in#luenta! $ocumentul a #ost #acut public si nu insistam asupra lui Ceea ce
nu se stie, este #aptul ca alaturi de in#ormatiile mai sus amintite, spionii romani care s-
au ocupat de operatiunea !Malta! au mai adus si o "arta %cest document a produs pe
plan intern, in timp, demisia unui se# de Mare Stat Ma&or al %rmatei Romane
'(eneralul Mircea C"elaru) si o catastro#a aeronautica* cea de la +alotesti, din 199,
-e plan e.tern, tot ceea ce continea la acel moment "arta s-a produs sau este pe cale sa
se produca
e /1 octombrie 2000, generalul de corp de armata
Mircea C,elaru, la %remea respecti%a sef al
Marelui <tat Ma=or al Armatei, a anuntat o
conferinta de presa ad-,oc, seara tar3iu. 4l a
declarat, spre uluirea asistentei, ca structuri de tip
mafiot incearca sa destabili3e3e &omania si sa
encla%i3e3e sudul 9lteniei. Adica sa constituie o
%eritabila 0Repu,lica a %lteniei0. >eneralul nu a
dat alte amanunte. :a cate%a ore, in replica, a %enit
raspunsul Ministerului de 5nterne, prin generalul
Mircea Muresan, care a spus ca !se poate vorbi de
elemente de crima or/ani0ata, /enerate de nivelul sca0ut de trai, de saracie 1ste vorba
despre recuperatori, tra#icanti de dro/uri si cei implicati in #enomenul prostitutiei $aca
nu tinem sub control #enomenul, in timp, e posibil sa devina un pericol!. A doua 3i, pe 1
noiembrie 2000, Mircea C,elaru si-a dat demisia din functia de sef al Marelui <tat
Ma=or al Armatei.
Despre ce era %orba? 5n 1@@2, 1illiam +. 1ood, geograf sef al Departamentului de <tat
american +fost ambasador <6A in Afganistan-, dadea publicitatii o ,arta cu noile granite
ale statelor 4uropei, granite care ar fi trebuit modificate in %irtutea intereselor strategice
de dupa caderea blocului comunist. Adica intelegerea de la Malta.
e scurt, se preconi3a ca) <cotia de%ine independentaA o parte a 5rlandei de 7ord se
uneste cu &epublica 5rlandaA 'retania se desprinde de ;rantaA 1ara 'ascilor si Catalunia
se desprind de <paniaA 5talia se di%ide in 3ona de nord si 3ona de sudA 'elgia se di%ide in
;landra si BalloniaA Ce,oslo%acia se rupe in douaA Caliningrad %a fi o 3ona autonoma in
cadrul &usieiA Coso%o se alipeste AlbanieiA 1ransil%ania de%ine parte a 6ngarieiA
actualele =udete Dol=, Caras-<e%erin si 1imis se desprind de &omania si de%in o tara a
tianilorA partea %estica a 'asarabiei re%ine &omanieiA partea estica a 'asarabiei,
inclusi% 1ransnistria, de%in 3ona autonoma !Dniester! in cadrul 6crainei.
ublicatia france3a 023evenement de 4eudi0 arata ,arta mai sus mentionata, in
octombrie 1@@2. este &omania de sud-%est scrie 0Tiani0. 6n asemenea document
primise Ceausescu si despre el %orbea si generalul C,elaru.
!e spune "arta si ce s-a intamplat
5ata paralele dintre datele ,artii mai sus amintite si e%enimentele de pe batranul
continent, din 1@@0 pana asta3i)
- 5n 1@@/ Ce,oslo%acia a disparut de pe ,arta lumii si au aparut Ce,ia si <lo%acia.
asnic.
- Di%i3area 5ugosla%iei, asa cum %orbea documentul, a fost efectul unui sir de conflicte
armate incepand cu 1@@0, cand >ermania recunoaste prima independenta <lo%eniei si
Croatiei. 5n 1@@1 incepe ra3boiul dintre sarbi si croati, iar in 1@@2 cel dintre sarbi si
bosniaci.
- 5n 1@@6 mafia albane3a preia controlul traficului de droguri din 'alcani.
- 5n 1@@@ au loc bombardamentele 7A19 din <erbia.
- 5n februarie 200D Coso%o isi declara independenta fata de <erbia, cu recunoasterea 64
si <6A. 4ste foarte posibil sa se uneasca cu Albania in urmatoarea perioada.
- 5n noiembrie 200*, premierul regional scotian Ale. <almond, seful artidului 7ational
<cotian +<7-, a %orbit pentru prima oara despre un calendar de separare de Marea
'ritanie si a pre3is ca <cotia %a fi independenta peste 10 ani, respecti% in 201*. <almond
a promis organi3area unui referendum asupra independentei <cotiei inainte de alegerile
regionale din 2011.
- 5n noiembrie 200* flaman3ii din 'elgia au aprins scanteia scindarii E deputatii
flaman3i au %otat o lege care %i3ea3a reducerea drepturilor de %ot ale francofonilor.
Acest lucru s-a intamplat pentru prima oara de la independenta 'elgiei, in 1D/0.
- 5n %ara anului 200@, gu%ernul 'erlusconi a fost 3guduit de un scandal care a readus in
actualitate ideea secesiunii dintre sudul si nordul 5taliei.
- F4liberareaF bretonilor, considerati urmasi ai celtilor %eniti din insulele britanice, de
sub Fopresiunea france3aF este sustinuta de Armata &e%olutionara 'retona, care si-a
inceput acti%itatea inca de la inceputul anilor 1@*0. 7ascuta ca o copie fidela a Armatei
&epublicane 5rlande3e +5&A-, organi3atia bretona apartine aripii e.tremiste a miscarii
nationaliste 4mgann, miscare al carei obiecti% este independenta 'retaniei fata de
;ranta.
- 5n anul 200@ locuitorii din mai multe 3one ale Cataloniei au participat la un
referendum !simbolic! pri%ind independenta acestei regiuni fata de gu%ernul de la
Madrid.
- !<ituatia din Craio%a a scapat de sub control si cred ca nu mai poate fi stapanita. 7u
mai ai cura= sa iesi seara pe strada!. Afirmatia apartinea presedintelui Consiliului
Gudetean Dol=, 5on reoteasa, si era legata de escaladarea luptelor de strada intre
clanurile mafiote din 'anie in ultimele luni ale anului 200*. Au urmat anii 200D si 200@,
cand ra3boaiele dintre clanurile de tigani din Craio%a s-au derulat c,iar in centrul
orasului, langa 1ribunalul Gudetean, in plina 3i.
!"elaru5 0 %ltenia urma sa se desprinda de Romania in decem,rie 67770
>eneralul Mircea C,elaru '#oto)) !La vremea
respectiva 'octombrie 2333) aveam in#ormatii precise
despre enclavi0area sudului 4lteniei, si nu numai, de
comunitati compacte de rromi, cu implicarea unor
structuri de tip ma#iot -e vreme de pace, rolul armatei
e acela de a produce starea de descura&are a unor
potentiali a/resori 5ocmai in acest sens am convocat
acea con#erinta de presa, pentru a descura&a, pentru a
atra/e atentia acelor structuri ca se stie despre ele si
ca e.ista modalitati de ani"ilare a lor $emisia mea a
#ost le/ata de acea declaratie Re/ret ca am avut
dreptate 6enomenul enclavi0arii e real 4ltenia urma
sa se desprinda o#icial de Romania in decembrie 2333,
iar Stre"aia urma sa devina capitala enclavei $in
cate stiu, nu s-a renuntat inca la acest plan In
Romania s-au #acut si se #ac /reseli politice ce intra in
cate/oria erorilor istorice care, tare ma tem, nu se vor
putea spala decat cu san/e!.
De ce a disparut dosarul +alotesti8
:a /1 martie 1@@H, in =urul orei @.00, in apropierea Aeroportului 5nternational
'ucuresti 9topeni, o aerona%a cu destinatia 'ru.elles s-a prabusit, dupa
apro.imati% doua minute de la decolare. 5n accident si-au pierdut %iata toti
membrii ec,ipa=ului, cei I@ de pasageri, ma=oritatea belgieni, inclusi% consulul
Ambasadei 'elgiei la 'ucuresti, dar si functionari ai Comisiei 4uropene. Aerona%a,
fabricata in 1@D*, apartinea Companiei 1A&9M si efectua 3boruri regulate 'ucuresti -
'ru.elles.
Din informatiile pe care le detinem, spionul roman care i-a adus lui 5ulian Jlad si prin
acesta, lui Ceusescu, acele date de la Malta, in 1@D@, a decedat in catastrofa aeronautica
de la 'alotesti. Citam declaratia unei persoane care cunoaste detalii din interiorul
sistemului) 74mul care a adus in#ormatiile de la Malta in 1989 se a#la in %irbusul care
s-a prabusit la +alotesti in 199, Nu a #ost un accident aviatic, a #ost un act terorist, o
e.ecutie, era vi0ata c"iar persoana care era implicata in actiunea romaneasca de
spiona& de la Malta!. +Mi"aela G.9
Acesta a fost un fragment din articolul aprut #n 2010 pe Agen2ia.org. Materialul recent,
publicat pe Comunitarism.ro "i intitulat Ce i-a spus Merkel lui onta! pare a marca
startul proiectului de re#mpr2ire a 4uropei "i a &om$niei. 5at-l)
!e i-a spus Mer:el lui ;onta
De ce s-a dus onta la 'erlin? Ce a a%ut s-i comunice Angela Merkel politicianului
rom$n? <urse din 3ona ser%iciilor secrete ne sugerea3 lucruri care ne fac pielea de
gin. 4 foarte ade%rat c ma=oritatea premierilor rom$ni din ultimii ani au fost c,ema2i
la 'erlin, #ns atunci pentru di%erse afaceri FmrunteF. At$t 'oc, c$t "i 1riceanu de
dou ori, au fost c,ema2i de ctre Merkel pentru a primi di%erse instruc2iuni.
De ast dat, onta a stat la o #nt$lnire formal, #n biroul cancelarului >erman #n spatele
u"ilor #nc,ise doar * minute. * minute #n care i s-a comunicat ce%a. Conform relatrilor
oficiale, discu2ia lui onta cu Merkel a durat doar I minute, #ns martorii oculari spun c
* minute. Mai trebuie amintit c onta a fost primit neobi"nuit de protocolar, cu gard
de onoare "i tot dic,isul specific %i3itelor la ni%el #nalt.
Dup #nt$lnirea formal, a urmat un dineu oferit de Angela Merkel #n conte.tul %i3itei
premierului rom$n. Dineul a #nceput a"a cum era programat la orele 1@)/0, urm$nd ca
acesta s dure3e p$n la 20)IH, #ns s-a prelungit cu aproape o or. remierul rom$n "i
cel german au discutat tKte-L-tKte pe teras, #ntre I oc,i apro.imati% /0 min. Apoi, cei
doi s-au #ntors #n sala dineului "i au luat loc alturi de consilieri.
Mai trebuie spus c dineul a fost de fapt un Mork diner, #ntruc$t la el au participat "i
consilierii ambelor pr2i, iar #n urma discu2iei de pe teras, s-au semnat anumite acte.
8$up9 discu:ia de pe teras9 +la care nu a a%ut nimeni acces-, -onta a #ost terminat8,
spun martorii oculari. Din ceea ce a r3btut din sala dineului, se pare c pe teras
Merkel ar fi spus ce%a despre &o"ia Montan. Discu2ia pe aceast tem a continuat "i
#nuntru, #ns foarte %oalat, cu referiri dese la 1ransil%ania. De asemenea s-au fcut dese
referi la autonomie.
Acum #ncepe partea e.trem de interesant a po%e"tii. Ni #i spun po%este pe bun
dreptate. Dac p$n acum m-am men2inut #n a relata fapte care pot fi %erificate, de aici
intrm pe un teren pur speculati%, #n care se #ncurc informa2ii contradictorii.
J rog a"adar - ca #ndemn general - s nu crede2i nimic din ceea ce au3i2i "i doar
=umtate din ceea ce %ede2i cu proprii oc,i.
<ursele noastre pretind c ade%rata mi3 a #nt$lnirii din iunie de la 'erlin ar fi &o"ia
Montan, cu implica2ii geopolitice ame2itoare.
e scurt, Merkel l-a anun2at pe t$nrul politician rom$n c persona=e supra-statale "i
supra-politice sunt interesate de resursele de la &o"ia Montan "i c ele %or fi luate
oricum. Dac de%ine necesar - de"i cancelarul ar fi specificat c momentan nu se pune
problema - 1ransil%ania capt #n #ntregime calitatea de stat su%eran, cu un gu%ern
propriu instalat la Clu=. 9 alt %ariant doar de pedepsire, ar fi declararea unei &egiuni
Autonome Mag,iare +&AM- cu un gu%ern propriu la 1g. Mure", recunoscut rapid de
2rile 7A19 "i #n special de <tatele 6nite, dac oficialii &om$niei nu gsesc cile
potri%ite pentru e.ploatarea 3cmintelor.
;artea ,un e c nu interesea/ pe nimeni cine anume operea/ acele resurse#
important e ca ele s a*un acolo unde tre,uie indi&erent de costuri. )st&el s-a dat
und verde Romniei s opere/e /cmntul auri&er# dar mai ales pe cel de metale
rare# inclusiv <ol&ram.
onta "i-ar fi e.primat #ngri=orarea pentru cariera sa politic, dat fiind faptul c, #n
r$ndul cet2enilor rom$ni, &o"ia Montan a de%enit un subiect e.trem de delicat. ;r
mena=amente i s-a spus c dac nu face ceea ce trebuie, c,iar pe timpul mandatului su,
&om$nia se %a destrma, iar cei interesa2i %or discuta problema direct cu noile
oficialit2i ale 1ransil%aniei.
De asemenea s-a discutat problema politic a #mpingerii grani2ei 7A19 +64- pe 7istru,
iar onta a primit asigurri c acest lucru e aprobat de=a de ctre Cremlin. (n mod firesc
e.ist o opo3i2ie puternic din partea 6crainei, #ns aceast opo3i2ie e negli=abil din
punctul de %edere al 'erlinului "i Bas,ingtonului.
<-a abordat #n acest conte.t "i noul proiect 7abuco - 7abuco Best. Acesta ar urma s fie
semnificati% mai mic "i s tra%erse3e doar 'ulgaria, &om$nia "i 6ngaria, a=ung$nd #n
Austria, 1urcia "i >eorgia fiind lsate pe dinafar. (n acest conte.t 1urcia s-a #ndreptat
spre alt proiect - 1A7A +Conducta 1rans-Anatolian-, care #n %i3iunea 1urciei ar putea
fu3iona mai t$r3iu cu 7abuco Jest.
>ermania are astfel un interes absolut pentru 7abuco, #n orice conte.t, astfel c l-a
#ndemnat pe premierul rom$n s fac lobbO pentru trecerea la reali3area proiectului.
Mai multe detalii despre acest proiect aici
(n acest conte.t onta a luat act de realit2ile politice la ni%el #nalt "i de lupta fr
scrupule pentru resurse. A promis c %a sus2ine toate proiectele >ermaniei #n regiune "i a
lsat s se #n2eleag c Merkel poate transmite superiorilor domniei sale acordul su
pentru 9&5C4 &954C1 (7 9&5C4 ;9&M6:P, c$t %reme &om$nia e lsat #n
grani2ele sale.
Drept recompens, Merkel l-a m$ng$iat u"or pe cap cu posibilitatea ca Dimler 'en3 s
construiasc o fabric #n &om$nia, unde s se produc cutii de %ite3e pentru Mercedes.
De=a constructorul german are o filial la Cugir, unde a promis s in%esteasc /00 mil.
euro. onta a discutat "i cu Deutsc,e 'ank care dore"te s desc,id un ser%iciu financiar
la 'ucure"ti, oferind astfel *00 de locuri de munc.
(ntrebat fiind la #ntoarcere, unde a afi"at o min macabr dac o poate considera prieten
pe Angela Merkel, onta a spus 8Sunt premieri ;n 1uropa pe care nu m-a< #eri deloc s9-
i numesc prieteni* e prim-ministrul -oloniei, $onald 5us=, cancelarul %ustriei sau
premierul Slovaciei, a r9spuns -onta Nu pot s9 spun acela<i lucru despre %n/ela
Mer=el, ;ns9 ea este un om #oarte pra/matic <i #oarte ra:ional ;n ceea ce #ace <i nu <tiu
dac9 are prieteni sau neprieteni ;n Rom>nia, dar ;n mod si/ur vede rela:iile rom>no-
/ermane ;ntr-un mod e.trem de ra:ional 6aptul c9 am discutat ;n viitor, care va #i
po0i:ia Rom>niei sau care e po0i:ia (ermaniei, ;nseamn9 c9 m-a considerat un partener
de discu:ie8 +surs) DeCe 7eMs-
&e3umat) onta a fost anun2at c ,arta 4uropei de 4st se poate modifica #n orice
moment, dac &om$nia nu face ceea ce trebuie. Alipirea Moldo%ei la &om$nia, dar "i
pierderea 1ransil%aniei #ntregi sau crearea unei encla%e mag,iare #n interiorul <tatului
&om$n sunt ra2iuni care dep"esc o &om$nie #n metasta3. 9 &om$nie fr armat, fr
economie #n general, fr agricultur sau elite intelectuale.
<e pare c, din ra2iuni care nu au nicio legtur cu &om$nia sau Moldo%a, aceast unire
formal se %a face, #ntruc$t 64 "i <6A sunt interesate de #mpingerea spre 4st a grani2ei
7A19. Ceea ce l-a FterminatF #ns pe premier a fost e.act posibilitatea ca odat cu
unirea Moldo%ei cu &om$nia, s aib loc desprinderea 1ransil%aniei.
(n conte.tul #n care cererile 64 pentru crearea unui stat 2ignesc #n <udul &om$niei
de%in tot mai %ocale, misiunea lui onta e e.trem de complicat. 4l are de 2inut #n fr$u o
&om$nie gata s se destrame prin ea #ns"i.
5ndiferen2a poporului rom$n la %alorile reale ale %ie2ii "i #mbuibarea sa cu c$rna2i, timp
de peste dou decenii, ne-au adus aici. Ca &om$nia s nu mai #nsemne absolut nimic #n
rela2iile interna2ionale. 4a poate face acum doar politic "i rspunde cu 8$a, s9 tr9i:i,
a<a vom #ace8 celor interesa2i de resursele sale e.cep2ionale.

N%T) I.;R)=NI!U2UI. (mi place s cred c %i3ita premierului c,ine3 #n &om$nia are legtur
cu #nt$lnirea lui onta cu Angela Merkel. 7u-l suspecte3 pe premierul &om$niei de at$ta inteligen2
"i cura= politic, dar #mi permit s sper la o mi"care geopolitic sal%atoare, indiferent de unde "i de
cine e inspirat. Cci, la presiunile uria"e ale 64 +recte Angela Merkel-, ;M5 sau 7A19 asupra
&om$niei, singura ie"ire din clenci era re#nnodarea rela2iilor cu C,ina, putere mondial de care se
tem "i &usia, "i 7A19. e de alt parte, e plau3ibil ca rela2iile #ncordate dintre Bas,ington "i
Mosco%a s-l fi determinat pe Jladimir utin s sc,imbe paradigma istoric, accept$nd +poate c,iar
#ncura=$nd- interpunerea C,inei #ntre &om$nia "i propriii ei alia2i +64 "i 7A19-. <cutul antirac,et
de la De%eselu #"i pierde astfel din eficien2 pentru c, c,iar dac americanii #i au pe ru"i sub
control, #n spatele lor se afl c,ine3ii care, la r$ndul lor, #i controlea3. 7u de dragul ru"ilor,
e%ident, ci de dragul propriului interes. (n acest ca3, se sc,imb toate scenariile economice 64-
;M5-<6A care %i3ea3 resursele &om$niei, cci pre3en2a C,inei aici impune alte abordri ale
situa2iei.
Dac #n gu%ernul &om$niei ar e.ista mcar un singur om cu un 5Q peste medie, ar #n2elege c
aceast carte ar putea fi =ucat inteligent, folosindu-se de c,ine3i at$t #mpotri%a e.ceselor 64-
7A19, c$t "i #mpotri%a politicii ruse"ti. entru c "i ru"ii #i au, #n acest moment, pe c,ine3i, "i #n
fa2, "i #n spate...

;... 7-a" %rea s se cread - Doamne fere"teR - c sunt un du"man al re%enirii 'asarabiei #n matca
fireasc. 7u, nicidecumR 5ubesc aceast 2ar "i o %reau #ntreag. Am %rut doar s atrag aten2ia
asupra unor posibile planuri de re#mpr2ire a lumii "i de reconsiderare a grani2elor teritoriale.
A"adar, %reau 'asarabia #n grani2ele &om$niei, ceea ce este oportun pentru strategiile geopolitice,
dar trebuie s a%em inteligen2a de a nu pierde 1ransil%ania, pierdere pentru care s-a creat de=a
cadrul necesar. Cci, dac 1ransil%ania n-a fost niciodat pa"al$c turcesc - nici atunci c$nd 6ngaria
a fost +adic din 1H26, c$nd <uleiman Magnificul i-a nimicit pe unguri #n btlia de la Mo,acs, "i
p$n #n 2 septembrie 16D6, c$nd coali2ia antiotoman a recucerit 'uda- - de ce am accepta s
de%in pa"al$c mag,iar? Acest lucru nu se poate reali3a dec$t cu complicitatea structurilor puterii "i
cu consim2m$ntul unei popula2ii obosite. Asupra acestui conte.t am %rut s atrag aten2ia...