Braila), de sud-est, (Galati, Tulcea, Constanta, Buzau), de sud-vest (Arad,

Timis).
metoda de cultivare, exista 'ceapa de vara' si 'ceapa de iarna':
vara este semanata primavara timpuriu si recoltata in luna august si
Poate fi depozitata pana in luna martie a anului urmator; oservatii! la
martie se planteaza arpagicul (la "#-"$ cm intre randuri si %#-%" cm intre
rand); la %### mp sunt necesare &#-'# (g arpagic; dupa recoltare se lasa sa
soare;
- ceapa de iarna, mai zemoasa si mai putin iute, este semanata in august, devine adulta numai in primavara urmatoare si poate fi recoltata in luna iunie; nu poate fi depozitata pentru o
perioada de timp indelungata.
)a o suprafata de %### mp se pot otine "-",$ tone de ceapa uli.
Allium cepa L. (ceapa).
*omentul recoltarii reprezinta un factor important in conservarea ulterioara a cepei. Astfel!
- recoltarea mai timpurie a cepei presupune acumulari mai mici de +, sustanta uscata in decursul conservarii, ceea ce ar determina deprecierea
produselor prin des-idratare, reducerea capacitatii de pastrare si pierderi e.cesive in greutate, dar mai ales de calitate;
- recoltarea tardiva a ulilor (c-iar daca au acumulat peste %", sustanta uscata), atrage deprecierea tunicilor invelitoare ale ulilor, pierderi in
greutate prin des-idratare sau c-iar reluarea vegetatiei in conditii de umiditate (ploi sau stocare necorespunzatoare).
/dentificarea momentului optim de recoltare consta in urmarirea periodica a evolutiei vegetatiei si maturizarii ulilor si coincide momentului cand
treimea superioara a frunzei s-a ingalenit si are tendinta de a se apleca spre sol, tulpina falsa se inmoaie, iar tunicile sunt la inceputul colorarii, fara
fisuri sau e.folieri, inc-izand prin suprapunere zona tulpinii false.
0ecoltarea se va efectua ziua, dupa ce nu mai e.ista roua pe plante, pe timp uscat si cand solul este reavan. 1ste recomandata recoltarea mecanica.
2upa dislocare, ulii raman pe camp '-3 zile, pentru solariza-re (uscarea frunzelor). /n perioada de solarizare, productia de ceapa scade cu circa $,
ca urmare a pierderii apei intercelulare. /n cazul aplicarii te-nologiei prin semanare direct in camp toamna cu trecere peste iarna, recoltarea productiei
se poate imediat, trecand peste faza de solarizare.
1.3. Principii active ale plantei
Allium cepa este o planta ogata in principii active, ceea ce e.plica multiplele sale utilizari terapeutice.
4pre e.emplu, in ceapa se gasesc compusi organosulfurici, flavonoide, uleiuri eterice, acizi organici, vitamine (C, B%, B", B5,B',B+ , 1, etc), caroteni,
fitoncide, minerale (calciu, fier, sulf, iod, siliciu, crom, etc.).
/n cele ce urmeaza, se prezinta succint cele mai importante principii active din Allium cepa )..
Enzime cu rol in formarea de principii active
Allinazasele 6 sunt o clasa de enzime caracteristica plantelor din genul Allium (ceapa si usturoiul). 4unt enzime intracelulare. Cand ulul de Allium
este distrus mecanic (prin taiere, maruntire, etc.), celulele sunt lizate, iar alliinasele sunt elierate din celule si catalizeaza reactiile c-imice de scindare a
sulfurilor, cu generare de acizi sulfenici, acesti acizi sulfenici sunt instaili si prin urmare se descompun, rezultand compusi volatili de tipul
sulfoxizilor (in cazul particular al cepei, sulfo.idul format este tiopropanal sulfoxid).
4ulfo.izii astfel formati pot da reactii de condensare, rezultand o serie de sulfuri organice! tiosulfinati (tiosulfonati, disulfuri, monosulfuri, trisulfuri), cepene,
4-o.id si 4,47-dio.id etc...
4ulfo.izii volatili si tiosulfinatii sunt responsaili de 8mirosul caracteristic al cepei9.
:servatie! formarea tiopropanal sulfo.id se realizeaza foarte repede (in circa $ minute de la elierarea aliinazei).
Figura.3. Transformarea Allinazelor.
A;unsi la nivelul oc-ilor, reactioneaza cu apa, formand o solutie diluata de <"4:& , care e.cita terminatiile nervoase de la nivel ocular. Ca urmare,
glandele lacrimale produc lacrimile, care dilueaza solutia de <"4:&
*irosul caracteristic al cepei poate fi inlaturat cu lamaie sau oae de cafea.
4ulfuri organice Allium cepa L.
Gamma!glutam"ltrans#1propen"l!c"steine sulfoxide (GP$#)%
/n-ia activitatea osteoclastelor (celule gigantice multi nucleate, cu rol in modificarea masei osoase).
Acest compus putand fi enefic in special femeilor cu risc crescut pentru osteoporoza, oala instalanduse de oicei dupa menopauza.
Pentru a testa efectul acestei sustante, cercetatorii au izolat celule osoase din soariceii si au stimulat distrugerea acestora cu a;utorul -ormonului
paratiroidian.
)a nivel osos, -ormonul paratiroidian favorizeaza elierarea calciu din oase, elierarea calciului se face indirect prin cresterea numarului si stimularea
activitatii osteoclastelor la nivelul osos, osteoclastele avand rol de remodelare osoasa.
2upa folosirea gamma-)-glutam=l-trans-4-%-propen=l-)-c=steine sulfo.ide (GPC4) sa constatat ca activitatea osteoclastelor este in-iata la fel si
mineralelor precum calciu.
All"l prop"l disulfid
Are efect -ipoglicemiant, scade glicemia. 2iminueaza nivelul de za-ar din sange prin cresterea cantitati de insulina liera.concureaza cu insulina care este de
asemenea un disulfid pentru a ocupa locurile liere din ficat unde insulina este inactiva.
Aceasta sustanta stimuleaza pancreasul, oligandu-l sa-si reia functia naturala de secretie a insulinei. Creste utilizarea glucozei. >avorizeaza transferul
glucozei prin memrana celulara, permitand cresterea utilizarii ei tisulare, infuenteaza indirect actiunea -e.o(inazei, contracarand efectul in-iitor ar
corticosteroizilor asupra enzimei. /ntervine in fosforilarea o.idativa, favorizand formarea compusilor macroergici. 4cade ritmul elierarii glucozei din ficat.
1fectul este direct proportional cu cantitatea de ceapa consumata, deci, mai ales cei care au glicemia crescuta ar putea eneficia de efectele acestei legume.
Fitoncide!
2enumite ?sanitarii volatili7 reprezinta sustante cu proprietati antiiotice sintetizate de ceapa.
4unt produse nu numai de ulii si frunzele plantei, ci si de florile, semintele si radacinile ei.
>itoncidele reprezinta prima linie de aparare ce respinge de la distanta atacul microilor infectiosi, stavileste inaintarea lor si distruge o mare parte din ei,
oferind plantei posiilitatea sa lupte mai usor cu dusmani.
1.perimentele au aratat ca aceste sustante distrug de la distanta dro;dia de ere, mucegaiurii si diferite acterii infectioase.
@nele fitoncide prezinta si proprietati insecticide fata de numeroase insecte, viermi, rozatoare etc.
i sustante volatile, usor sau puternic iritante, responsaili de 8mirosul caracteristic al cepei9, prezinta proprietati antimicroiene si antifungice
Tiosulfinati provoaca eliminarea viermilor intestinali (ascarizi, o.iuri).
Pentru a fi activi treuiesc pusi, mai intai in liertate! prin distructia mecanica a cepei se eliereaza alliinasele din celule si catalizeaza reactiile c-imice de
sulfurilor& cu generare de acizi sulfenici, acesti acizi sulfenici sunt instaili si prin urmare se descompun, rezultand compusi volatili de tipul
4ulfo.izii astfel formati pot da reactii de condensare, rezultand o serie de sulfuri organice printre care si tiosulfinati.
Prin uscare sau fiererea organelor planteii, tiosulfinati sunt distrusi.
lupta impotriva multor microorganisme precum! Bacillus subtilis, Lactobacillus odontolyticus, Pseudomonas aeruginosa, Streptococcus species,
Salmonella si Escherichia coli.
Precum si pentru o serie de fungi! Asperigillus niger,Cladosporium werneckii, Candida albicans, Fusarium oysporium, Saccharomyces cere!isias,
"eotrichum candidum, Brettanomyces anomalus, si Candida lipolytica
Flavonoizi%
>ac parte din categoria polifenolilor si sunt pigmentii ce stau la originea tuturor nuantelor aprinse de alastru, violet si verde, ca si de galen, portocaliu si
rosu care nu apartin carotenoizilor, in ceapa intalnim o serie de flavonoizii printre care cei mai importanti sunt! Auercetina si antocianina.
reprezinta un ioflavonoid produs natural cu potenta inalta farmacologica prezinta activitate! antio.idanta, anti-inflammatorie, antivrala,
imunomodulatoare, anticancerigena, gastroprotectiva, anti-alergica si in prevenirea de complicatii ale diaetului, in-ia agregrarea tromocitelor a;utand la
fluidifierea sangelui, scazand riscul aparitiei tromozei si a infarctului miocardic.
Prezinta $ grupari 6 :< si se localizeaza la interfata dintre zona polara si zona -idrofoa.
2atorita acestei pozitii si posiilitatii de a face punti de -idrogen cu grupele polare, Auercetina are un efect de stailizare a istratului lipidic. /n plus
proprietatile antio.idante, in special a pero.idarii lipidelor pot fi e.plicate prin localizarea la interfata celor doua zone ale istratului lipidic, avand rol de
neutralizare a radicalilor lieri, astfel celula este prote;ata de efectele o.idative daunatoare.
Buercetina prezinta caracter acido-azic, prin alcalinizarea mediului acest flavonoid i-si intensifica culoarea in galen, formand saruri cu acizi mineralii
Antocianina 'intalnita in ceapa rosie face perte din grupa pigmentilor vacuolari, ce variaza de la rosu la alastru, dupa p<-ul acid sau azic al sucului
celular. Pe langa rolul de atragere a insectelor polenizatoare, ocupa un loc central ca fotoreceptor in fotosinteza si fotoperiodism. Antocianina este un
antio.idant, aceasta prote;eaz plantele de razele @C, pe care le asoare.
0educe frecventa tuturor cancerelor, indiferent de localizare, atat prin actiune directa, de distrugere tumorala, cat si prin reciclarea glutationului.
Prezinta o activitate anti-cancerigena foarte puternica in toate stadiile carcinogenezei, contracarand cancerul sub forme diverse: previne formarea carcinogenilor in tractul intestinal; previn
inceputul cancerului prin protejarea AD-ului celular; previn progresul carcinogenezei. Prin puterea lor antioxidanta ei au rol de protectie asupra componentelor !idrosolubile "fluidele
corporale, sange# flavonoizii sunt asociati cu un risc minor al bolilor cardiace: pot reduce atacul cardiac; in!iba oxidarea colesterolului $rau% "&D&# si reduc adezivitatea elementelor din sange
aceste procese, fara control, pot afecta vasele sanguine.'lavonoizii au o importanta actiune anti-inflamatorie si influenteaza multe aspecte legate de imunitate.'lavonoizii sunt $maturatori% ai
radicalilor liberi si puternici antioxidanti de aceea se recomanda in bolile asociate imbatranirii.
Figura.(. 4tructura c-imica antocianina si )ercetina.
Fructooligoza*aride (+nuline)
Apartin clasei de caro-idrati cunoscuta su denumirea de fructani, sunt conpuse in principal din unitati de fructoza cu o molecula de glucoza terminala,
fiind o poliglucida nereducatoare.
/nulina poate fi digerata de enzime din organismul uman cum ar fi amilazele, adaptate la digestia amidonului. Ca urmare inulina poate parcurge nedigerata o
mare parte a tractului digestiv, dar in colon va fi metaolizata de acterii. /n urma actiunii acteriilor asupra inulinei se eliereaza dio.id de caron siDsau
metan, din acest motiv consumul unor cantitati mari conduce la alonare.
2eoarece digestia nu cliveaza in mod normal inulinele in monozagaride, acestea nu au un efect negativ asupra nivelului de za-ar din sange putand fi
consumate si de diaetici.
/nulina este un preiotic foarte eficient stimuland cresterea acteriilor enefice, trece prin stomac si duoden fara a fi digerata putandu-si e.ercita activitatea la
nivelul intestinului.
/nulinele stimuleaza cresterea Bifidoacterium sp. in intestinul gros stimuland peristaltismul intestinului gros, favorizeaza evacuarea materiilor fecale,
sporesc eliminarea prin intestin a colesterolului, sustantelor to.ice si a altor produse ale metaolismului, normalizeaza flora intestinala, contriuie la
prevenirea aterosclerozei, colelitiazei, diaetului za-arat, oezitatii, cancerului, diverticulozei, proceselor inflamatorii la nivelul rectului.
Poate fi utilizata ca indulcitor inlocuind za-arul, si in digestia alimentele grase si fainoase.
/nulina creste deasemenea si asortia calciului si posiil cea a magneziului, fiind promotor al cresterii acteriilor intestinale.
4tructura c-imica inulina
,itaminele din ceapa
Ceapa reprezinta o sursa importanta de vitamine (C, B%, B5, B', B+, 1), cu rol esential in functionarea normala a organismului.
0oluri si caracteristici
E este implicat in producerea colagenului care, datorita acidului ascoric, are o mare importanta in cicatrizarea tesuturilor distruse, prevenind aparitia
E ;oaca un rol important in formarea osaturii si dentinei
E intervine in metaolizarea anumitor amino-acizi, a acidului folic si a glucozei;
E participa la producerea glucocorticosteroizilor si a anumitor neurotransmitatori;
E contriuie la formarea anticorpilor si interferonilor; are actiune antiinfectioasa, scade durata racelilor si lupta impotriva agresiunii acteriene;
E neutralizeaza radicalii lieri datorita rolului antio.idant;
E prote;eaza contra posiilei aparitii a cancerului, prin formarea nitrosaminelor 6 agenti cancerigeni care se constituie in timpul asimilarii aminoacizilor 6 in
E are actiune la.ativa;
E revigoreaza vasele sangvine, prevenind astfel tulurarile cardiovasculare si determinand reducerea crizelor de emfizem la fumatori; unii medici prescriu
pacientilor cantitati mari de vitamina C 6 pana la %### mgDzi 6 pentru scaderea nivelului colesterolului;
E faciliteaza asortia fierului;
E are o actiune anti-istaminica eficace in tratarea alergiilor si enefica pentru victimele astmului;
E contriuie la inlaturarea starii de an.ietate, ooseala, stres.
0oluri si caracteristici
E vitamina B% intervine in metaolismul celulelor;
E participa la producerea energiei necesara functionarii generale a organismului si la pastrarea unei temperaturi corporale adecvate;
E amelioreaza digestia;
E a;uta organismul sa contracareze efectele to.ice ale alcoolului.
,itamina -3 sau ,itamina PP
0oluri si caracteristici
E atenueaza riscul aparitiei unor tulurari cardiovasculare, diminuand colesterolul daunator ()2)), crescand nivelul celui enefic (<2)) si scazand nivelul
trigliceridelor din sange. Cercetatorii afirma ca niacina poate sa scada potentialul ficatului de a produce colesterol. /poteza este insa neverificata;
E modereaza tensiunea arteriala, amelioreaza circulatia sangelui;
E participa, alaturi de celelalte vitamine din grupa B, la metaolizarea proteinelor, glucidelor si lipidelor;
E prote;eaza impotriva aterosclerozei, migrenei, ametelilor;
E previne aparitia diareei.
0oluri si caracteristici!
inlesneste metaolizarea aminoacizilor, proteinelor, grasimilor, steroizilor, -emogloinei, transformarea glicogenului in glucoza;
E contriuie la sinteza neurotransmitatorilor 6 molecule ce permit trecerea influ.ului nervos, esential in elaorarea gandirii, emotiilor, memoriei; previne
deci dereglarea sistemului nervos;
E participa la una functionare a sistemului imunitar; prote;eaza organismul de infectii;
E a;uta la reducerea crizelor de astm;
E limiteaza ateroscleroza, unele afectiuni ale miocardului;
E impiedica formarea matretii.
0oluri si caracteristici
Ea;uta la formarea A2F-ului;
E actioneaza ca un factor de crestere;
E este indispensaila in formarea gloulelor rosii, prevenind astfel anemia;
E favorizeaza ec-ilirul emotional, diminueaza durerea;
E creste productia de lapte matern;
E previne aparitia cancerului la plamani, colon, uter;
E prote;eaza organismul de olile cardiovasculare si de accidentele vasculare cererale;
E prote;eaza fatul de anomalii congenitale ce pot afecta creierul si coloana verterala.
0oluri si caracteristici
E permite, datorita actiunii antio.idante, prevenirea aparitiei cancerului pentru ca prote;eaza celulele sanatoase ale organismului de radicalii lieri si agentii
E intareste sistemul imunitar;
E permite o mai una irigare sangvina in intregul organism;
E a;uta vitamina C la comaterea aparitiei nitrosaminelor (celulele cancerigene); reciproc, vitamina C spri;ina actiunea antio.idanta a vitaminei 1 (la fel
actioneaza etacarotenul si seleniul);
E conserva GintegritateaG vitaminei A;
E atenueaza senzatia de ooseala, amelioreaza randamentul psi-ic, a;uta organismul sa se recupereze dupa efort sustinut (este o vitamina esentiala pentru
sportivii de performanta);
E are actiune anticoagulanta ce impiedica agregarea plac-etelor sangvine; circulatia sangelui se face astfel fara nici un impediment si nu mai e.ista riscul
unor tulurari cardiace;
E accelereaza cicatrizarea ranilor provocate de arsuri.
Mineralele din ceapa:
(eapa este bogata si in minerale precum: crom,calciu, fier, sulf, iod, siliciu, zinc, potasiu.
Ceapa reprezinta o sursa foarte ogata in oligoelementul crom. 2esi se gaseste in cantitati reduse, cromul are importanta terapeutica mare.
4pre e.emplu, el reprezinta 8factorul de toleranta al glucozei9, a;utand celula sa raspunda convenail insulinei,
Cromul participa in metaolismul proteinelor, colesterolului, glucidelor. 2eficitul de crom in organism reduce sensiilitatea tesuturilor la insulina,
inrautateste asimilarea glucozei in tesuturi si sporeste continutul glucozei din sange, antrenand -iperglicemia si -iperinsulinemia, ooseala, oezitatea, un
nivel ridicat al colesterolului, diaetul de tip //,
1lement de importanta capitala pentru oase, dinti, tendoane, articulatii este, de asemenea, un depurativ si un antiinfectios (intestinal si general). 4ulful ;oaca
un rol de seama in tratarea tulurarilor -epatoiliare, regleaza volumul de lic-ide, impreuna cu potasiul, asigura permeailitatea memranei celulare si
permite circulatia normala a tuturor agentilor indispensaili organismului.
1ste cunoscut de toti pentru importanta lui in constituirea si intretinerea oaselor. Actiunea calciului se e.ercita, de asemenea, asupra dintilor, tendoanelor,
nucleelor celulare, ec-ilirului sanguin si -umoral.
1ste indicat in cazurile de ooseala, in afectiunile pulmonare (tuerculoza), adenite, in anumite stari nervoase. 2e asemenea, calciul este antidegenerativ si
indicat in canceroza. ,
1ste indispensail functionarii tiroidei si ar treui sa devina Gpainea cea de toate zileleG a atrinilor.
/odul poate fi prost tolerat si poate provoca iodism (guturai, ameteli, dureri de cap, -ipertrofia glandelor suma.ilare), de aceea, recomandam asortia lui
su forma de alimente naturale.
Cunoscut mai ales ca antianemic, el reprezentand un constituent primordial al -emogloinei. Carenta fierului pare sa favorizeze aparitia cancerelor.
Anumite enzime cer prezenta acestui metal, 5D& stocat in organism su forma de feritina.
1ste cel mai aundent dintre oligoelemente! o persoana de 3# (g avand in organism circa 5,$# g de fier.
Hoac un rol important in domeniile! osos, vascular, nervos, respirator. Actiunea lui asupra firelor elastice este capitala. /ntervine in formarea
tendoanelor, si a fanerelor.
Constituie, deopotriva, un antito.ic si este implicat in tratamentul arteriosclerozei, -ipertensiunii, demineralizarii, ra-itismului, slaiciuni generale,
afectiunilor degenerative (reumatisme, cancere), -emoragii, maladii in aparitia carora este implicata carenta siliciului.
4iliciul isi asuma un rol capital (plastic si functional) in fenomenele de nutritie generala. 1ste un element puternic de autoaparare a organismului si ;oaca un
rol deoseit in diversele procese de dezinto.icatie.
Iincul este un microelement cu virtuti antio.idante si are roi important in!
- mentinerea acuitatii vizuale ;
- metaolismul proteinelor;
- activitatea pancreasului si a organelor se.uale;
- grairea vindecarii arsurilor si a ranilor;
- stimularea procesului de asimilare a unor vitamine ;
- formarea leucocitelor;
- activarea sistemului imunitar ;
- favorizarea sintezei acizilor nucleici si a proceselor de regenerare etc.
Iincul are un rol important in mentinerea ec-ilirului acido-azic. /ntervine in dezvoltarea si maturarea aparatului reproducator. Prostata functioneaza
normal numai in prezenta unei cantitati corespunzatoare de zinc. Ca urmare, acest mineral contriuie in mod semnificativ la ameliorarea anumitor oli ale
prostatei si, mai mult decat atat, poate fi eficient in tratamentul sterilitatii. 1ste indispensail in iosinteza proteinelor si implicit a acizilor nucleici, A2F si
Participa la sinteza insulinei (-ormon secretat de poancreas, necesar pentru metaolismul glucidelor).
Prezenta in organism a potasiului evidentiaza numeroasele proprietati ale acestui element mineral, si anume!
asigura functionarea presiunii osmotice ;
contriuie la pastrarea ec-ilirului acido-azic al celulelor, revitalizand organismul si mentinand, astfel, starea de sanatate a acestuia;
sporeste diureza si procesul de eliminare a sodiului;
favorizeaza e.citailitatea neuromusculara;
are rol plastic, intervenind si in procesele de permeailitate, in metaolismul -idratilor de caron;
este tonic cardiac, stimulent al miscarilor intestinale;
contriuie la una functionare a suprarenalelor, la eliminarea reziduurilor organice, precum si la asigurarea ec-ilirului apei in organism.
Potasiul este indicat in ooseala musculara, in oligurie, reumatism cronic, poliartrita cronica evolutiva, diferite afectiuni pulmonare, miocardite senile,
imatranire prematura, in enterite acute, arsuri, -ipertensiune arteriala, ta-icardie, diaet usor etc.
Actiuni farmacodinamice ale unor principii active din planta.
(eapa este o planta cu multiple veleitati terapeutice, datorate actiunilor farmacodinamice ale principiilor active continute.
Are actiune hipoglicemianta.
All"l prop"l disulfid este raspunzator de actiunea -ipoglicemianta a cepei. Acest principiu activ stimuleaza functia pancreasului e.ocrin, marindu-se astfel
secretia de insulina. 2rept urmare, ceapa poate fi un remediu fitoterapeutic pentru diaetici; ea este indicata pentru cure de lunga durata, avind efecte
puternice c-iar si in diaetul aflat in faze avansate,
desi se gaseste in cantitati reduse, are importanta semnificativa,
reprezinta 8factorul de toleranta al glucozei9, a;utand celula sa raspunda convenail insulinei.
2eficitul de crom in organism reduce sensiilitatea tesuturilor la insulina, inrautateste asimilarea glucozei in tesuturi si sporeste continutul glucozei din sange,
antrenand -iperglicemia si -iperinsulinemia, ooseala.
:servatie! unii autori afirma ca actiunea -ipoglicemianta a cepei se datoreaza, pe de alta parte, capacitatii sale de stimulare a diurezei.
Pentru cei care sufera de dia.et, la o ora dupa masa, se eau " linguri de suc de ceapa diluate in ;umatate de pa-ar de suc de morcov. Tratamentul se face
vreme de minim trei saptamani, timp in care, in cazul pacientilor dependenti de insulina, glicemia va fi verificata regulat, pentru a se a;usta doza zilnica de
Are proprietati diuretice.
(ontinutul bogat in fructo-oligozaharide de tipul inulinelor face din ceapa un diuretic puternic. )xperientele au demonstrat ca poate provoca eliminarea a trei litri de urina pe zi.
Drept urmare, in bolile renale cronice, se recomanda consumul de ceapa verde, zilnic, dimineata si seara.
Actiunea diuretica a cepei este benefica si in cazul edemelor, care se resorb in cateva zile. *otusi, pentru a beneficia de efectele cepei, ficatul nu trebuie sa fie atins de cancer - de o
ciroza avansata..
Tratamentele:
: se iau +,, g de ceapa, -,, g de miere de albine, - lingura de rozmarin, .,, ml de vin alb. /e pun la infuzat 0, de zile. /e consuma cate 1, g din aceasta compozitie de + ori pe
- dizolvarea calculilor renali: se foloseste arpagic, se adauga un pa!ar si jumatate de apa fierbinte, se infuzeaza +, minute si se bea cate jumatate de pa!ar de +-2 ori pe zi, cu +, minute
inainte de masa.
renale: se infuzeaza ceapa cu vin alb.
- infectii renale si urinare (cistita), recidivante: intr-un pa!ar de suc de morcov se adauga 0 linguri de suc de ceapa si 3 linguri de suc de telina. /e beau 0 sau + asemenea doze pe zi, in
cure care sa dureze minim doua saptamani.
Are actiune .enefica asupra sistemul cardiovascular.
continuti, prin puterea lor antio.idanta au rol de protectie asupra componentelor -idrosoluile (fluidele corporale, sange).
4cad lipidele din sange cresc colesterolul Jun9 (<2)) si presiunea sangvina si in-ia o.idarea colesterolului 8rau9 ()2)).
2e asemnea in-ia agregrarea tromocitelor a;utand la fluidifierea sangelui scazand astfel riscul aparitiei tromozei si a infarctului miocardic,
contriuie si ea la formarea noilor eritrocite.
Aceasta proprietate a fost confirmata de cardiologi englezi, plecand de la aceasta descoperire, unele laboratoare au preparat comprimate pe baza de extract de ceapa asociat cu magneziu.
Are actiune .enefica asupre sistemului osos.
gamma!glutam"ltrans#1propen"l!c"steine sulfoxide (GP$#) in-ia activitatea osteoclastelor (celule gigantice multinucleate, cu rol in
modificarea masei osoase).
Aceasta sustanta este enefica in special femeilor cu risc crescut pentru osteoporoza, oala instalanduse de oicei dupa menopauza, si se caracterizeaza prin
reducerea densitatii minerale osoase.
2upa folosires acestei sustante sa constatat ca activitatea osteoclastelor este in-iata la fel si pierderea mineralelor, precum calciu.
1fectul anti-inflamator al cepei este enefic in tratarea inflamatiilor cronice (afectiuni reumatismale), efectul anti-inflamator se datoreaza activitati unor
compusi precum! Auercetina si vitamina C.
- impotriva durerilor articulare: o ceapa data pe razatoare se foloseste sub forma de comprese, timp de 0,-+, de minute, de 0-+ ori pe zi.
- pentru reumatism: se pune la fiert o mana de foi uscate sau o ceapa taiata, dar necuratata, intr-un litru de apa. /e lasa la fiert cam -1 minute. /e consuma cate un pa!ar din aceste
preparate in fiecare dimineata.
Are actiune, anti-cancerigena.
pot suprima celulele maligne inainte ca acestea sa devina tumorii in ceapa intalnim o serie de flavonoizii printre care cei mai importanti sunt!
Auercetina si antocianina.
Prezinta o activitate anti-cancerigena foarte puternica in toate stadiile carcinogenezei, contracarand cancerul su forme diverse! previne formarea
carcinogenilor in tractul intestinal; previn inceputul cancerului prin prote;area A2F-ului celular; previn progresul carcinogenezei. 0olul lor principal este
acela de neutralizare a radicalilor lieri.
/n timpul reactiilor care produc energie pe aza de o.igen se formeaza radicali lieri, adica molecule sau atomi care contin unul sau mai multi electroni
neperec-e. Aceste molecule intra in reactie cu o molecula vecina staila, si ii smulge un atom sau un electron, astfel ca si aceasta din urma devine un radical
lier si intretine o reactie in lant care se propaga foarte usor si care reprezinta reactia de o.idare.
:.idarea afecteaza memranele celulare, care sunt in principal lipidice, astfel, celulele nu-si mai pot indeplini rolul de protectie si de comunicare intre mediul
intra si e.tracelular.
0adicalii lieri pot afecta si memranele mitocondriale, c-iar si nucleul , informatia genetica, si sunt raspunzatori de olile degenerative, de multe afectiuni
inflamatorii si patologii acute.
este implicata in prevenirea proceselor canceroase deoarece este componenta a $oxidazelor cu functi mixte microzomale 4'55 "implicate in glucuronoconjugarea
xenobioticelor#, multe
xenobiotice avand efect cancerigen.
+,, de ml de suc de ceapa ; 0,, de ml de suc de praz ; 3,, de ml de vin alb. /e infuzeaza timp de cinci zile si apoi se adauga 0,, g de miere. /e mai infuzeaza inca trei zile. /e consuma
cate o lingura de trei ori pe zi, cu +, minute inainte de masa.
Are actiune anti.acteriana& antifungica& antiinflamatorie si antivirala.
nimicesc microii si mucegaiul, stimuleaza procesele de regenerare si curata ranile de puroi, este suficient sa mestecam o ucata de ceapa si gura
va devine sterila, in categoria fitoncidelor intalnim!
i sustante e.trem de volatile, usor sau puternic iritante, responsaili de 8mirosul caracteristic al cepai9, prezinta proprietati antimicroiene si
antifungice eficiente.
Tiosulfinati pot provoca eliminarea viermilor intestinali (ascarizi, o.iuri).
Pentru a fi activi treuiesc pusi, mai intai in liertate! prin distructia mecanica a cepei se eliereaza alliinasele din celule si catalizeaza reactiile c-imice de
sulfurilor& cu generare de acizi sulfenici, acesti acizi sulfenici sunt instaili si prin urmare se descompun, rezultand compusi volatili de tipul
4ulfo.izii astfel formati pot da reactii de condensare, rezultand o serie de sulfuri organice! tiosulfinati (tiosulfonati, disulfuri, monosulfuri,
trisulfuri), cepene, 4-o.id si 4,47-dio.id etc...
sunt eficienti impotriva multor microorganisme incluzand! Bacillus subtilis, Lactobacillus odontolyticus, Pseudomonas aeruginosa,
Streptococcus species, Salmonella si Escherichia coli.
Precum si pentru o serie de fungi! Asperigillus niger,Cladosporium werneckii, Candida albicans, Fusarium oysporium, Saccharomyces cere!isias,
"eotrichum candidum, Brettanomyces anomalus, si Candida lipolytica.
1fectul anti-inflamator si anti-viral se datoreaza in principal flavonoizilor (Auercertinei), acesti compusi in-ia activitatea lipo.igenazei si cicloo.igenazei
responsaile de procesele inflamatorii, de asemenea proprietatile antio.idative, ii duleaza eficienta. :.idarea afecteaza memranele celulare, care sunt in
principal lipidice, astfel, celulele nu-si mai pot indeplini rolul de protectie si de comunicare intre mediul intra si e.tracelular.
0adicalii lieri pot afecta si memranele mitocondriale, c-iar si nucleul, informatia genetica, si sunt raspunzatori de olile degenerative, de multe afectiuni
inflamatorii si patologice acute.
Tratamente%
.ronsita si tuse% se taie felii doua cepe. 4e coc usor, fara apa sau grasime. Apoi se zdroesc usor, se pun intr-un tifon si se aplica pe piept sau pe gat su
forma de cataplasma, se mentin toata noaptea, fi.andu-se cu a;utorul unui anda; .
! se lasa la macerat patru cepe, timp de "& de ore, intr-un litru de apa calduta. 4e ea o ceasca intre mese si inca una inainte de culcare. Acest
preparat, aut cate un castron dimineata, pe stomacul gol, are proprietatea de a ameliorara diaetul.
a.cese& furuncule% se pune o ceapa tocata marunt intr-o farfurie si se acopera, pentru a impiedica uscarea. 4e da la cuptor 5# de minute, la foc mic, apoi se
lasa sa se raceasca putin. 4e aplica pe locul inflamat. 4e acopera cu un anda; si se lasa sa actioneze timp de o ora. :peratia se repeta de trei ori pe zi.
taieturi usoare! se aplica o foita de ceapa si se fi.eaza cu un anda
! pentru a scapa de prolema matretei, care ne supara pe multi dintre noi, frecam pielea capului cu ceapa.
- caderea parului: de doua ori pe saptamana, se freaca pielea capului cu suc de ceapa.
4e ia suc de ceapa (&D$) si miere (%D$). 4e face o masca pentru par. 4e recomanda %# masti de acest fel pentru a stopa caderea parului.
2e asemenea, ceaiul din co;i de ceapa intareste radacina parului slait.
& parti de suc de ceapa, o parte de ceapa si sase parti de fiertura de rusture. 4e maseaza pielea capului si se acopera cu un prosop cald, timp de doua ore.
Are actiune asupra imunitati organismului.
(eapa contine o multitudine de minerale si vitamine ce sporesc imunitatea organismului printe acestea: Fierul constituie un important factor antianemic, este o substanta minerala vitala,
necesara pentru sinteza !emului din globulele rosii "!ematii# si a pigmentului muscular "mioglobina#. De asemenea, este esential pentru enzimele celulare din grupa citocromilor, care asigura
procesele de respiratie celulara.
joaca un rol important in numeroase afectiuni dermatologice: accelereaza cicatrizarea plagilor, arsurile si ulcerele picioarelor. Are o actiune anti-inflamatoare asupra acneei.
6incul are un rol important in mentinerea ec!ilibrului acido-bazic. 7ntervine in dezvoltarea si maturarea aparatului reproducator. Prostata functioneaza normal numai in prezenta unei cantitati
corespunzatoare de zinc. (a urmare, acest mineral contribuie in mod semnificativ la ameliorarea anumitor boli ale prostatei.
Tratarea eczemelor-aparute pe fondul dereglarilor !ormonale, se acorda o mare importanta tratamentului cu trei legume: ceapa verde, marar si telina. 5ai ales la tineri, o cura cu ceapa
verde curata tenul. *imp de -2 zile, se consuma preponderent cruditati si se maninca fire de ceapa verde, cel mai bine in combinatie cu salata verde si cu telina.
: 2, ml ceapa, -,, ml telina, 1, ml ridic!e "neagra sau rosie#. /e iau din acest suc cate 3 linguri, de 2-1 ori pe zi. )ste un excelent drenor si detoxifiant al organismului, indicat
pentru tratarea acneei, psoriazisului, eczemelor alergice, lupusului eritematos, bolilor imune in general.
1.(. /tilizari terapeutice ale plantei.
<=pnotic usor (atonie generala) 6 darorita continutului ridicat in nutrientii (vitamine si minerale).
<ipoglicemiant (diaet) 6 datorita sustantei all=l prop=l disulfid ce stimuleaza functia pancreasului e.ocrin, marindu-se astfel secretia de insulina, si
cromul, reprezinta 8factorul de toleranta al glucozei9, a;utand celula sa raspunda convenail insulinei.
2iuretic puternic (dizolvant si eliminator al ureii si al clorurilor) 6 datorita continutului ogat in fructo 6 oligoza-aride (inuline).
Antiseptic si antiinfectios (antistafilococic;ceapa se comporta in privinta acestui micro ca un antiiotic!).Binat) 6 datorita! tiosulfinatilor ce distrug
microorganismele si a Auercetinei cu rol anti-inflamatorie si antiviral.
Antio.idant (reduce riscul aparitiei diferitelor tipuri de cancer) 6 datorita prezentei flavonoizilor (Auercetina, antocianina), si a vitaminei C.
2igestiv(a;uta la digestia fainoaselor) 6 datorita continutului ridicat de fructo-oligoza-aride (inuline).
/ndeparteaza tantari - datorita fitoncidelor, suastante e.trem de volatile.
Afrodisiace - zincul actioneaza ca un afrodisiac, stimuland activitatea se.uala normala.
Antisclerotic si antitromozic (ateroscleroza, prevenirea tromozelor) 6datorita flavonoizilor (Auercitena) in-ia agregrarea tromocitelor a;utand la
fluidifierea sangelui.
Antireumatismal 6 datorita prezentei sustantei gamma-)-glutam=l-trans-4-%-propen=l-)-c=steine sulfo.ide (GPC4) care in-ia activitatea
osteoclastelor (celule gigantice multinucleate, cu rol in modificarea masei osoase) dar si a Auercetinei cu rol anti- inflamator.
4ecretor e.pectorant (guturai, ronsita, astm, laringita) 6 datorita tiosulfinatilor, ce distrug microorganismele si a flavonoizilor cu rol anti-inflamator si
Partea +ntai
#+0TE1E -+-!+2G3AF+$E
Privind studiul plantei
Juglans regia
$apitolul1.
$aracterizerizarea 4uglans regia
1.1. +ncadrarea sistematica si
morfologia externa a plantei 4uglans regia.
#uglans regia L., este un arore din zona temperata si mediteraneana, apartinand familiei Huglandaceae, a;unge pana la 5# de metri inaltime.
4pontan creste in paduri de amestec, mai ales la deal, in 0omania este raspandit in special in Banat si :ltenia, cultivat creste in toate regiunile tarii.
Figura.1. +ncadrarea sistematica a plantei Juglans regia.
figura 5, precum si din oservatiile de pe teren rezulta urmatoarele caracteristici morfologice$
6 multa vreme neteda, argintiu-cenusie, apoi cu ritidom sutire.
anuali vigurosi, run-verzui, glari, lucitori.
mari, cu $-' foliole.
eliptice, olong-ovate sau oovate, de '-%" cm lungime, de la varful carora aza frunzei descrescand in marime, acute sau scurt acuminate, cu
margini intregi, glare, numai pe dos cu smocuri mici de peri la sutioara nervurilor.
6 aratesti solitari sau suprapusi cate ", cilindrici, grosi, de $-%" cm lungime.
6 %#-%".
6 femeesti cate %-&, sesile, verzi, cu stigmate plumoase, divergente si rasfirate, de oicei purpurii.
sferic, de &-$ cm diametru , invelisul e.terior carnos, verde, neted, glaru, la maturitate se crapa si se desface in mod neregulat.
ovoida sau elipsoidala, la varf scurta, cu suprafata neregulat-razdata si zarcita, la interior cu o samanta mare reprezentand miezul nucii, incomplet
divizata de catre " pereti sutiri, pielosi, nelemnosi; unul din pereti desparte cele " cotiledoane mari, pronuntat cereriform zarcite, iar celalalt desparte
fiecare cotiledon in cate " loi.
ala, cu tegument sutire, uleioasa, comestiila, gustoasa.
Figura.5. *orfologia e.terna a plantei Juglans regia.
1.5. Areale de raspandire si cultura nucului in 3omania.
7n tara noastra nucul este stravec!i. Pana la inceputul secolului 88 forma paduri si plantatii intinse in judetele 9orj, :alcea, Dambovita, Pra!ova, ;acau, eamt, 7asi, /uceava.
Atat in perioada celui de-al doilea razboi mondial cat si dupa aceea s-a remarcat o scadere masiva a numarului de pomi, cat si a productiei de nuci. 9oana dupa lemnul de nuc, dar si desele
sistematizari si organizari de teritoriu, datorita colectivizarii tarii, au dus la taierea nec!ibzuita a acestui pom.
Deoarece altoirea nucului este o problema greoaie si inca nerezolvata pana la capat, in lume si in <omania se obtin puieti de nuc din soiuri selectionate. ucii obtinuti din samanta "nuci
semanate in camp# din soiuri selectionate, nu pot pastra caracteristicile soiului de unde am recoltat nucile si intra foarte greu pe rod, abia dupa -,--0 ani.
Privitor la productia de nuci obtinute, rezultate foarte bune se obtin atat de la pomii altoiti de nuc cat si de la cei nealtoiti.
7n <omania nucul a fost si este protejat de lege. ucii pot fi taiati in urmatoarele conditii:
- exemplarele care au cel putin -=+ din coroana uscata;
- exemplarele care sunt pe suprafete unde s-a autorizat construirea de obiective;
- exemplarele dezradacinate din cauze naturale.
Pentru fiecare nuc taiat, c!iar in aceste conditii, proprietarul este obligat prin lege sa planteze la loc trei nuci tineri.
Figura.3. 4uglans regia (nuca).
1.3. Principii active ale plantei.
- contin foarte putina apa, protide %$,, grasimi '5,, saruri minerale! iod, cupru, zinc, fier, calciu etc. (nuca este fructul cel mai ogat in cupru si
zinc), provitamina A, vitamine din comple.ul B (B%, B", iotina, colina), vitaminele C, 1, >, P, etc,
contin taninuri elagice &-$,, , ;uglona, , cantitati mici de ulei volatil.
- contine ;uglona ($ -idro.il %-& naftoc-inona), taninuri, ulei eteric, clorofile, amidon, pectine, acizi organici (malic, citric), Huglona formeaza o
cominatie cu proteinele din piele si da o coloratie runa.
/n cele ce urmeaza, se prezinta succint cele mai importante principii active din Juglans regia.
Taninurile vegetale sunt sustante foarte cunoscute pentru multiplele lor aplicatii practice, in special in medicina traditionala si in industria taacaritului.
/n frunzele de nuc si pericarp se acumuleaza taninuri elagice si galice, amele apartin clasei de taninuri *idroliza.ile.
2in punct de vedere c-imic taninurile sunt sustante polifenolice (derivati ai 5--idro.i-flavanului sau poliesteri ai acidului galic) soluile in apa, cu gust
astringent, care prezinta reactii caracteristice fenolilor si care precipita cu alcaloizii si cu proteinele, formand cominatii impermeaile si imputresciile
(caracteristice procesului de taacire a pielii).
Taninuri *idroliza.ile - prin -idroliza acida sau in prezenta tanazelor, pun in liertate o oza, de oicei glucoza si acid galic sau un derivat al acidului galic,
ca acid elagic. Taninurile care contin acid galic se numesc galotaninuri, iar cele care contin acid elagic se numesc elagotaninuri.
/n organismul vegetal, taninurile ;oaca un rol ioc-imic important.
1le maresc rezistenta plantelor fata de virusuri si microorganisme
Taninurile au largi utilizari in medicina, in industria pielariei, in medicina traditionala. /n medicina pot fi administrate intern si cu actiune antidiareica,
antimicotica si antiseptica, ca urmare a precipitarii proteinelor acteriene si fungice. Administrarea interna se face mai ales su forma de decocturi, in
tratamentul diareei, ulcerului, colitelor si ca antidot in into.icatii cu alcaloizi.
Administrarea pe cale e.terna se face prin aplicari locale, pentru tratarea stomatitelor (su forma de caluton si gargarisme), a arsurilor si a -emoroizilor.
2e asemenea, taninurile actioneaza ca! in-iitori ai pero.idarii lipidelor, captatori de radicali lieri, in-iitori ai formarii de ion supero.id. Au fost
descrise efectele in-iitoare asupra implicarii virusurilor. Acestea se datoreaza denaturarii proteinelor virale.
Taninurile au efect in-iitor enzimatic manifestat asupra! $-lipo.igenazei, enzimei de conversie a angiotensinei si activeaza -ialuronidaza,
glucoziltransferazele microorganismelor implicate in cariogeneza. *onomerii si dimerii au proprietati de vitamina P (cresc rezistenta si scad permeailitatea
capilarelor, cresc tonusul venos, stailizeaza colagenul).
Taninurile elagice actioneaza asupra mecanismelor imunitare (stimuleaza fagocitoza).
2in punct de vedere fiziologic, taninurile sunt considerate factori de aparare ai plantelor impotriva infectiilor acteriene si virale (precipita proteinele
microorganismelor), antio.idanti (sunt puternic reducatori), transportori de -idrogen (participa la sisteme redo. celulare); unii autori considera taninurile
sustante de rezerva pentru organismele vegetale intrucat dispar din seminte in perioada incoltirii.
4tructura c-imica% acid elagic si galic
4uglona ((*idroxil1&6naftoc*inona)
)ocalizata la nivelul frunzelor si a pericarpului, reprezinta un compus solid, iologic activ, ce poseda o pronuntata actiune actericida si antimicotica.
4e incadreaza in grupa pigmentiilor naftoc-inonici, sustante ce contie in molecula un nucleu naftoc-inonic cu proprietati cromofore.
Faftoc-inona formeaza coloranti galene iar amestecul lor formeaza coloranti portocalii.
Huglona este o sustanta cristalina, de nuanta portocalie pana la rosu-inc-is, cu un miros sla de nuca verde. Punctul de topire - %'"sC. 4e dizolva in
ma;oritatea solventilor organici.
1ste un compus cu proprietati antiacteriene si antifungice pronuntate, sa demonstrat ca preparatele pe aza de ;uglona au efect de neutralizare a
microorganismelor gram pozitive si gram negativeprecum! Staphylococcus aureus, Streptococcus %aecalis, Pseudomonas
aeruginosa, Escherichia coli, Proteus !ulgaris, &lebsiela pneumonie.
Poseda si activitate antifungicida, fata de tulpinile de Candida albicans, Aspergillus niger, Aspergillus %umigatus, Penicilliun, Acremonium sp.
Huglona prezinta proprietati c-eratoplastice, intensifica regenerarea tesuturilor si epitelizarea plagilor.
/n practica medicala sunt cunoscute mai multe remedi medicamentoase antiseptice pe aza de ;uglona in forma de solutii -idroalcoolice, suspensii, unguente.
/nsa termenul redus de pastrare (ma.im $ zile in cazul solutiei -idroalcoolice de ;uglona) datorita stailitatii scazute nu permite prepararea industriala a
formelor medicamentoase respective.
Prolema a fost solutionata prin elaorarea unui remediu medicamentos antiacterian si antimicotic pe aza de ;uglona, care contine ;uglona, alcool etilic si
suplimentar -idro.iacid organic poliazic selectat din grupul format din acizi citric, malic si tartric. Astfel prezenta in solutia alcoolica a o.iacidantului
poliazic asigura o stailitate sporita la pastrare cu mentinerea activitatii farmacologice a preparatului produs.
0emediul medicamentos este comercializat cu denumirea JFucina9 si are o aplicare e.terna.
4porirea stailitatii solutiei de ;uglona la pastrare pana la %,$ 6 " ani;
*entinerea activitatii farmacologice a formei gata de preparat, indiferent de apa utilizata pentru diluaie, datorita capacitatii -idro.acizilor organici
poliazici de a comple.a puternic cu ionii metalelor alcalino - terioase prezenti in apa nedistilata;
Posiilitatea producerii in conditii industriale cu pastrarea activitatii farmacologice;
Activitate farmacologica mai puternica comparativ cu solutiile asemanatoare;
To.icitatea ;oasa si capacitatea de penetrare in straturile adanci ale pielii;
/ntensificarea proprietatilor antiacteriene;
1.tinderea spontana a solutiei pe suprafata pielii in forma de pelicula sutire;
1vitarea supradozarii locale la aplicarea e.cesului de solutie.
Pretul de circa 5 ori mai redus in comparatie cu preparatele analogice.
Figura.(. #tructura c*imica 7uglona
Grasimi nesaturate 2mega3 (acidul linoleic)
Fucile reprezinta adevarate surse de grasimi nesaturate :mege5 (acizi grasi nesaturati cu lanturi lungi de atomi de caron),
Aceste grasimi sunt foarte importante in dezvoltarea creierului si recent s-a descoperit ca imunatateste functia cognitiva la persoanele in varsta. Creierul
uman este constituit in proportie de '#, dintr-un acid gras 2<A, care face parte si acizii grasi tip omega-5. 2<A este un component esential al memranei
celulelor sistemului nervos. 2in acest motiv ?:mega 57 se foloseste in tratarea depresiei.
/n plus, a;uta la tratarea artritelor reumatice si a altor oli autoimune. Cercetatorii au descoperit ca acizii grasi :mega-5 a;uta la reducerea concentratiei inalte
de trigliceride din sange, scazand astfel pericolul infarctului miocardic.
Acizii grasi omega-5 au efect protector impotriva mai multor tipuri de cancer, cum ar fi! cancerul de san, de prostata si al intestinului gros. Aceasta se
datoreaza faptului ca acizii grasi omega-5 au proprietatea de a impiedica angiogeneza, favorizand apoptoza, determina autodistrugerea celulelor canceroase.
Acizii grasi din seria omega-5 au efect antiinflamator si astfel pacientii cu artrita care consuma ?:mega 57 au mai putine dureri, anc-ilozari articulare si
umflaturi ale articulatiilor.
>emeile, dupa nastere, prezinta un risc de ' ori mai mare de depresie; acest risc ramane ridicat timp de ' ani. 4e pare ca acest lucru se datoreaza faptului ca
mama da copilului in timpul ultimilor 5 luni de sarcina, o parte din omega-5 pe care o are ca rezerva. Acelasi lucru se produce in timpul alaptarii! mama poate
efectiv sa-si epuizeze omega-5 pentru a o da eelusului. :mega5 are ca efect diminuarea rezistentei la insulina. :ezii au o prolema de rezistenta la
insulina. 2upa o pierdere in greutate de doar $(g.
2eoarece acesti acizii grasi cresc sinteza de prostaglandine si prostacicline, au si efecte antiinflamatoare, fiind recomandati in tratamentul inflamatiilor
cronice (afectiuni reumatismale), in aceste afectiuni. Acizi grasi nesaturati :mega5 prezinta lanturi lungi de atomi de caron.
Figura.6. Acizi grasi nesaturati Omega3
Fi.re solu.ile& (pectine)%
Pectinele reprezinta un grup de poliza-aride de origine vegetala care intra in structura peretilor celulari. Acesti compusi se comporta in organismul uman ca
glucide neenergetice, fiind considerate, alaturi de celuloza, fire alimentare.
4ustantele pectice au actiune actericida specifica, contriuie la scaderea nivelului colesterolului plasmatic, favorizeaza asortia vitaminei A si a
vitaminelor din comple.ul B, influenteaza mai puternic si mai enefic metaolismul lipidic, decat alte fire.
Actiunea antidiareica, deto.ifianta si antivomitiva a pectinelor se datoreaza (ca si in cazul firelor) formarii in tractul gastro-intestinal, a unor geluri care
ingloeaza o cantitate mare de apa si care inaintand de-a lungul intestinului, asor sustantele to.ice. Prin scindarea -idrolitica a sustantelor pectice se
eliereaza acid galacturonic, care are un efect suplimentar de deto.ifiere si de inactivare a microflorei de putrefactie.
Pectinele au efect favorail si in diaetul za-arat, intrucat prin reglarea metaolismului lipidic, determina o scadere a glicozuriei si contriuie la cresterea de
circa doua ori a secretiei de insulina, ceea ce permite diminuarea dozei de insulina administrata artificial. 2e aceea, pectinele din fructe contriuie la
comaterea olilor cardio-vasculare. /n prezenta sustantelor pectice creste disponiilitatea vitaminelor din comple.ul B, cu e.ceptia vitaminei B%", a carei
asortie in intestinul sutire este dereglata su actiunea sustantelor pectice si a celulozei, care intensifica e.cretia ei in fecale.
/n conditii optime, pectina leaga de & ori mai multe lipide decat masa ei si, prin aceasta, previne cresterea concentratiei colesterolului in sange, fenomen care
se constata in unele oli ca diaetul, ateroscleroza, insuficienta tiroidiana, etc.
Fucile constituie o sursa importanta de vitamine! provitamina A, vitamine din comple.ul B (B%, B", iotina, colina), vitaminele C, 1, >, P, etc.
Provitamina A (.eta carotenul)
A;unge in organism prin aport alimentar si este transformata de ficat in Citamina A, in functie de necesitati.
Beta Caroten-ul ;oaca un rol important si in profila.ia cancerului. 1fectul profilactic al eta-carotenului in olile maligne se azeaza pe transformarea
metaolitilor cancerigeni formati in organism sau a sustantelor cancerigene a;unse in organism din mediul e.terior, in sustante mai putin nocive si mai
soluile, deci mai usor de eliminat. Beta Carotenul reduce riscul aparitiei infarctului miocardic si a decesului prin stop cardiac. 0ezultatele unor cercetari
efectuate in 4tatele @nite ale
Americii pe o perioada de %# ani, au demonstrat ca olile cardiace si cancerul de prostata au o incidenta de doua ori mai mica in cazul aratilor care au
consumat sistematic Beta Caroten, in comparatie cu suiectii din lotul martor care nu au consumat aceasta sustanta.
Citamina A reduce riscul aparitiei cancerului prin faptul ca este implicata in procesul de diferentiere celulara, ceea ce ;ustific utilizarea sa in profila.ia olilor
,itamina $ ( acidul ascor.ic)
0oluri si caracteristici!
E este implicat in producerea colagenului care, datorita acidului ascoric, are o mare importanta in cicatrizarea tesuturilor distruse, prevenind aparitia
E ;oaca un rol important in formarea osaturii si dentinei
E intervine in metaolizarea anumitor amino-acizi, a acidului folic si a glucozei;
E participa la producerea glucocorticosteroizilor si a anumitor neurotransmitatori;
E contriuie la formarea anticorpilor si interferonilor; are actiune antiinfectioasa, scade durata racelilor si lupta impotriva agresiunii acteriene;
E neutralizeaza radicalii lieri datorita rolului antio.idant;
E prote;eaza contra posiilei aparitii a cancerului, prin formarea nitrosaminelor 6 agenti cancerigeni care se constituie in timpul asimilarii aminoacizilor 6 in
E are actiune la.ativa;
E revigoreaza vasele sangvine, prevenind astfel tulurarile cardiovasculare si determinand reducerea crizelor de emfizem la fumatori; unii medici prescriu
pacientilor cantitati mari de vitamina C 6 pana la %### mgDzi 6 pentru scaderea nivelului colesterolului;
E faciliteaza asortia fierului;
E are o actiune anti-istaminica eficace in tratarea alergiilor si enefica pentru victimele astmului;
E contriuie la inlaturarea starii de an.ietate, ooseala, stres.
0oluri si caracteristici
E vitamina B% intervine in metaolismul celulelor;
E participa la producerea energiei necesara functionarii generale a organismului si la pastrarea unei temperaturi corporale adecvate;
E amelioreaza digestia;
E a;uta organismul sa contracareze efectele to.ice ale alcoolului.
,itamina -5 (ri.oflavina)
0oluri si caracteristici!
E intra in compozitia enzimelor si participa la cresterea celulara si la metaolizarea proteinelor, glucidelor si lipidelor pentru a le transforma in energie;
E a;uta la mentinerea unui aspect sanatos al pielii, ung-iilor, parului;
E contriuie la imunatatirea si mentinerea vederii, pentru ca stimuleaza nervul optic;
E prote;eaza mucoasa ucala.
(.iotina sau vitamina 8).
0oluri si caracteristici!
E a;uta la degradarea acizilor grasi, glucozei, aminoacizilor;
E intervine in sinteza acizilor grasi si a proteinelor;
E are capacitatea de a produce -idratii de caron din molecule, reintregind rezervele organismului;
E stimuleaza cresterea parului si intarzie caderea acestuia;
E impiedica incaruntirea prematura;
E calmeaza durerile musculare.
,itamina -9 (colina)
Colina este un corp azotat intrand in compozitia materiei vii si actionand ca factor de crestere ; este incadrata la vitaminele din comple.ul B, c-iar daca nu
corespunde intru totul definitiei date respectivelor.
0oluri si caracteristici!
E impiedica producerea colesterolului;
E prote;eaza ficatul;
E a;uta la pastrarea memoriei;
E stimuleaza sinteza adrenalinei;
E prote;eaza impotriva cancerului de san.
0oluri si caracteristici;
E permite, datorita actiunii antio.idante, prevenirea aparitiei cancerului pentru ca prote;eaza celulele sanatoase ale organismului de radicalii lieri si agentii
E intareste sistemul imunitar;
E permite o mai una irigare sangvina in intregul organism;
E a;uta vitamina C la comaterea aparitiei nitrosaminelor (celulele cancerigene); reciproc, vitamina C spri;ina actiunea antio.idanta a vitaminei 1 (la fel
actioneaza etacarotenul si seleniul);
E conserva GintegritateaG vitaminei A;
E atenueaza senzatia de ooseala, amelioreaza randamentul psi-ic, a;uta organismul sa se recupereze dupa efort sustinut (este o vitamina esentiala pentru
sportivii de performanta);
E are actiune anticoagulanta ce impiedica agregarea plac-etelor sangvine; circulatia sangelui se face astfel fara nici un impediment si nu mai e.ista riscul
unor tulurari cardiace;
accelereaza cicatrizarea ranilor provocate de arsuri.
,itamina F (acizii grasi nesaturati)
Citamina > intra in structura fosfolipidelor si faciliteaza transportul si eficienta utilizare a grasimilor in organism. 1ste -ipocolesterolemica, deci si
antiaterosclerotica, ea constituind si un factor de crestere si de sustinere a functiei antito.ice a ficatului. 2e asemenea, printre proprietatile pe care le are
aceasta vitamina se numara si urmatoarele!
- a;uta la mentinerea permeailitatii normale a memra nelor celulare;
- nu permite migratia acteriilor intestinale producatoare de to.ine;
- asigura sanatatea pielii si a parului;
- comate diferitele afectiuni cardiace ;
- a;uta la scaderea greutatii corporale, prin arderea grasimilor saturate.
,itamina P (vitamina $5: .ioflavonoide citrice)
Citamina P -idrosoluila actioneaza concomitent si strans legat de vitamina C (actiune sinergica), asigurandu-i acesteia o perfecta asortie si utilizare si
impiedicandu-i distrugerea prin o.idare. Citamina P e puternic antio.idanta si, de asemenea, are rol important in fenomenele -emoragice, in -emoragii
scorutice, -emoragii ale capilarelor si ale viscerelor, in edeme, pleurezii, ascite, -emoragii retiniene, afectiuni ale venelor, artrite ale memrelor, inferioare,
raceala, artrita, ate-roscleroza, -ipertensiune arteriala, varice, eczeme si arsuri, sangerarea gingiilor, -emoragii la nou-nascuti etc.
Aceasta vitamina intervine in mod esential in procesele energetice ale tesuturilor si in mentinerea permeailitatii vaselor capilare, de unde si denumirea de
factor de permeailitate capilara. Asociata cu vitamina C, are un deoseit rol antiinfectios. Citamina P contriuie la intarirea peretilor vaselor capilare si la
cresterea elasticitatii si rezistentei acestora, precum si a tesutului con;unctiv. Are, de asemenea, un rol enefic si prin ameliorarea -emoragiilor provocate de
diferite cauze. /n plus, prote;eaza organismul de efectele secundare ale razelor K, intervine in prevenirea contractarii gripei, influenteaza pozitiv cresterea
procentului de calciu in sange.
4e apreciaza ca sensiilitatea acestei vitamine la diferiti factori este asemanatoare cu cea a vitaminei C.
*iezul de nuca este ogat in sustante minerale precum! iod, zinc, cupru calciu, fier etc. (nuca este fructul cel mai ogat in cupru si zinc).
Pentru a asigura o cantitate optima de iod zilnic, solutia este fortifierea unor alimente cu iod, o principala sursa naturala de iod o reprezinta nucile.
1ste un element indispensail functionarii tiroidei si ar treui sa devina Gpainea cea de toate zileleG a atrinilor.
/odul poate fi prost tolerat si poate provoca iodism (guturai, ameteli, dureri de cap, -ipertrofia glandelor suma.ilare), de aceea, recomandam asortia lui
su forma de alimente naturale.
- intra in compozitia tiro.inei, -ormonul care regleaza productia de energie, care mentine constanta temperatura corpului, respiratia si tonusul muscular;
- asigura sanatatea pielii, a parului si a ung-iilor;
- a;uta la mentinerea greutatii corporale;
- serveste, in uzul e.tern, drept antiseptic pe plagile cutanate, in tratamentul inflamatiilor si infectiilor.
Iincul este un microelement cu virtuti antio.idante si intra ca element activ in constitutia a cea '# de enzime; are roi important in!
- mentinerea acuitatii vizuale ;
- metaolismul proteinelor;
- activitatea pancreasului si a organelor se.uale;
- grairea vindecarii arsurilor si a ranilor;
- stimularea procesului de asimilare a unor vitamine ;
- formarea leucocitelor;
- activarea sistemului imunitar ;
- favorizarea sintezei acizilor nucleici si a proceselor de regenerare etc.
1ste un microelement indispensail in respiratia celulara si in formarea oaselor; de asemenea, prezinta o deoseita importanta prin faptul ca!
- a;uta la fi.area fierului, la formarea -emogloinei si a gloulelor rosii;
- se opune coagularii e.cesive a sangelui;
- ia parte la metaolizarea vitaminei C ;
- este antiinfectios si antiinflamator;
- are proprietatea de a in-ia coagularea laptelui si de a mentine integritatea peretilor vasculari;
- inlesneste functionarea normala a inimii;
- intervine in procesul de crestere;
- este anticancerigen;
- asociat cu vitamina C, favorizeaza capacitatea de autoaparare a organismului prin stimularea formarii anticorpilor.
1ste cunoscut de toti pentru importanta lui in constituirea si intretinerea oaselor. Actiunea calciului se e.ercita, de asemenea, asupra dintilor, tendoanelor,
nucleelor celulare, ec-ilirului sanguin si -umoral.
1ste indicat in cazurile de ooseala, in afectiunile pulmonare (tuerculoza), adenite, in anumite stari nervoase. 2e asemenea, calciul este antidegenerativ si
indicat in canceroza.
Cunoscut mai ales ca antianemic, el reprezentand un constituent primordial al -emogloinei. Carenta fierului pare sa favorizeze aparitia cancerelor. Anumite
enzime cer prezenta acestui metal, 5D& stocat in organism su forma de feritina.
1ste cel mai aundent dintre oligoelemente! o persoana de 3# (g avand in organism circa 5,$# g de fier.
1ste un mineral ce actioneaza ca un factor de crestere; este tonic general, regenerator, ec-ilirant psi-ic, antidepresiv si tranc-ilizant, drenor -epatic,
antiseptic intern si e.tern, esential pentru celula vie, anticolesterolic si anti-aterosclerotic, mentinand constanta si concentratia calciului din sange etc.
*agneziul are urmatoarele proprietati!
- are rol in formarea dintilor si a oaselor;
- alaturi de calciu si fosfor, ia parte la controlul e.citailitatii ;
- are si rol plastic important, reprezentand unul dintre principalii constituenti ai sc-eletului si dintilor;
- regleaza ec-ilirul calcic ;
- a;uta la una functionare a musc-ilor cardiaci si a creierului ;
- intareste reactiile de aparare a organismului la infectii;
- intarzie imatranirea si atenueaza durerile provocate de senilitate;
- activeaza sistemul neuromuscular;
- regleaza temperatura corpului;
1.6. Actiuni farmacodinamice ale unor principi active ai plantei
Are actiune .enefica asupra sistemul cardiovascular.
Fucile, constituie factorii protectori importanti cardiovasculari, acest lucru este atriuit in primul rand lipidelor si raportului dintre acizii grasi polinesaturati
si saturati (3,& pentru nuci).
Fucile reprezinta adevarate surse de grasimi nesaturate :mege5,sa descoperit ca acizii grasi :mega-5 a;uta la reducerea concentratiei inalte de trigliceride
din sange, scazand astfel pericolul infarctului miocardic.
;oaca un rol decisiv in controlul activitatilor neuro-musculare ale inimii si a;uta la pastrarea regulata a atailor inimii. /n acelasi timp a;uta la
reglarea presiunii sangelui si pastrarea ei in limite normale.
2eficienta de magneziu constituie, dupa cum se stie, un factor de risc in cazul maladiilor cardiovasculare, nucile au un continut ridicat de magneziu.
Are actiune anticancerigena.
Acizii grasi omega-5 au efect protector impotriva mai multor tipuri de cancer, cum ar fi! cancerul de san, de prostata si al intestinului gros. Aceasta
proprietate se datoreaza faptului ca acizii grasi omega-5 au proprietatea de a impiedica angiogeneza, favorizand apoptoza, pentru ca in final sa determine
autodistrugere celulelor canceroase.
2e asemenea, taninurile actioneaza ca! in-iitori ai pero.idarii lipidelor, captatori de radicali lieri, in-iitori ai formarii de ion supero.id. Au fost
descrise efectele in-iitoare asupra virusurilor datorate denaturarii proteinelor virale.
Taninurile au efect in-iitor enzimatic manifestat asupra! $-lipo.igenazei, enzimei de conversie a angiotensinei si activeaza -ialuronidaza,
glucoziltransferazele microorganismelor implicate in cariogeneza.
Beta carotenul si vitamina C prote;eaza celulele impotriva radicalilor lieri, avand rol de neutralizare a acestora.
Prezinta actiune antimicro.iana si antivirala.
prezinta activitate antimicotica si antiseptica, ca urmare a precipitarii proteinelor acteriene si fungice, au efect in-iitor si asupra virusurilor prin
denaturarea proteinelor virale.
este un compus cu proprietati antiacteriene si antifungice pronuntate, sa demonstrat ca preparatele pe aza de ;uglona au efect de neutralizare a
microorganismelor gram pozitive si gram negative precum! Staphylococcus aureus, Streptococcus %aecalis, Pseudomonas
aeruginosa, Escherichia coli, Proteus !ulgaris, &lebsiela pneumonie.
Poseda si activitate antifungicida, fata de tulpinile de Candida albicans, Aspergillus niger, Aspergillus %umigatus, Penicilliun, Acremonium sp.
Are rol in reglarea tiroidei
2eficitul de iod este unul dintre factorii favorizanti ai maladiilor tiroidiene.
Co;ile verzi de nuca sunt stimulatorul tiroidian natural, foarte ogate in iod, si in alte sustante active ce favorizeaza activitatea tiroidei,
1.( /tilizari terapeutice ale plantei.
<=pnotic usor (atonie generala) 6 darorita continutului ridicat in nutrientii (vitamine si minerale).
Antimicroian, ani-infectios 6 datorita ;uglonei, compus activ ce poseda o pronuntata actiune actericida si antifungica si a taninurilor elagice si galice ce
impotriva infectiilor acteriene si virale prin precipitarea proteinele microorganismelor.
Protr;eaza inima 6 datorita grasimilor nesaturate :mega5 ce a;uta la reducerea concentratiei inalte de trigliceride din sange, scazand astfel pericolul
infarctului miocardic.
Anticancerigen - datorita acizii grasi omega-5 si a taninurilor ce impiedica angiogeneza, favorizand apoptoza, determinand autodistrugere celulelor
canceroase, dar si a eta carotenului si vitaminei C.
Antireumatizmal 6 datorat efectului anti- inflamator ale taninurilor si acizilor grasi nasaturati :mega5.
0egleaza tiroida 6 datorita continutului ridicat de iod.
-ttp!DDLLL.scrigroup.comDeducatieDotanicaD4tudiul-plantei-Allium-cepa35%%M.p-p
/tudiul plantei Allium cepa
Botanica