Curs 1 Ce este dreptul ?

Etimologie
Distincia dintre drept obiectiv i drept subiectiv
Fenomenul juridic. Coordonate (drept-societate, drept-norme sociale, drept-
justiie)
Sistemul tiinelor sociale.
Sistemul tiinelor juridice.
eoria general! a dreptului.
"ocul i rolul acesteia #n sistemul tiinelor juridice.
Etimologie
ermenul $drept% provine din latinescul $directus% sau verbul $dirigo, dirigere%, cu sensul
de cale dreapt!, nemijlocit!, a conduce.
Dreptul are misiunea de a stabili nite norme care conduc societatea. &ceast! semni'icaie
antic! a evoluat #n timp, ast'el c! termenului $drept% i s-au ad!ugat alte ( sensuri. Dreptul
a 'ost v!)ut ca un ansamblu de reguli stabilite n cadrul statului, reguli ce guvernea)!
#ntreaga societate.
Distinc ia dintre drept obiectiv i drept subiectiv
*e de alt! parte, dreptul a 'ost considerat o prerogativ! special!, aparin+nd unei anumite
persoane. &ceste ( sensuri s-au cristali)at sub 'orma a ( concepte , conceptul de drept
obiectiv i conceptul de drept subiectiv.
Dreptul obiectiv repre)int! un ansamblu de reguli-norme cu privire la organi)area i
'unciile societ!ii, stabilite #ntr-un cadru statal. .n opinia altor autori, dreptul obiectiv mai
cuprinde totalitatea normelor juridice dintr-un stat.
Dreptul subiectiv repre)int! posibilitatea recunoscut! de lege unei persoane de a
pretinde unui ter s! aib! o anumit! conduit! (care poate consta #n a da, a 'ace sau a nu
'ace ceva) i de a apela, #n ca) de nevoie, la 'ora de constr+ngere a statului.
Dreptul subiectiv este legat de titular, denumit subiect de drept (subiect-subiecte).
Dreptul este considerat un adev!rat 'enomen social, el nu trebuie v!)ut doar ca o simpl!
tiin!. /uli autori consider! c! #n societate se mani'est! un adev!rat 'enomen juridic,
care disciplinea)! relaiile umane (rol civili)ator).
Fenomenul juridic. Coordonate (drept-societate drept-norme sociale drept-
justi ie!
Fenomenul juridic trebuie anali)at sub 0 aspecte1
2 relaia drept-societate1
Dreptul are un pro'und caracter social, iar acest aspect s-a concreti)at sub 'orma a (
principii1
-"# E$%&'( &)C%E'*'E F(+( D+E,' (#bi societas ibi jus!
-#"DE E$%&'( D+E,' E$%&'( &)C%E'*'E (#bi jus ibi societas!
&ceste principii au ap!rut #nc! din &ntic3itate, deoarece dreptul apare odat! cu statul.
2 relaia drept-norme sociale-reguli1
Dreptul repre)int! un ansamblu de norme juridice. 4orma juridic! repre)int! o regul! de
conduit! care, #n ca)ul #nc!lc!rii ei, este adus! la #ndeplinire prin 'ora de constr+ngere a
statului, cu ajutorul unui aparat propriu, speciali)at.
4ormele juridice repre)int! doar un element al sistemului normelor sociale, pentru c! ele
coe5ist! cu alte categorii de norme, i anume, de e5emplu1 normele etice, morale i
religioase. &cest lucru pune problema distinciei dintre drept i nondrept. Ceea ce
determin! distincia normelor juridice de celelalte norme sociale este caracterul lor
obligatoriu. 4umai normele juridice din cadrul sistemului normelor sociale sunt
obligatorii. .n 'apt, normele juridice sunt mani'est!ri de voin!, destinate s! produc!
valabil e'ecte juridice, e'ecte admise de alii. Faptul c! sunt admise de alii #nseamn! o
recunoatere a obligativit!ii lor.
6amenii se con'ormea)! normelor de drept pentru c! le accept! i le recunosc ca 'iind
obligatorii. .n ca)ul #n care e5ist! #nc!lc!ri ale normelor juridice, statul intervine prin
aparatul s!u speciali)at, 'olosind 'ora de constr+ngere pentru restabili regula prescris! de
norme. 4umai #n ca)ul normelor juridice statul intervine, 'olosind constr+ngerea, pentru
c! celelalte norme au caracter 'acultativ.
Dreptul nu este amoral, normele sale conin minim de moral, dar acest lucru nu trebuie s!
duc! la con'undarea dreptului cu morala. .n &ntic3itate, dreptul se con'unda cu morala
iar dreptul era de'init1 Ius est ars boni et aequi.
2 relaia drept-justiie
Dintotdeauna s-a considerat c! misiunea principal! a dreptului este aceea de a asigura
justiia, ceea ce s-a 'undamentat prin adagiul suum cuique tribuere (a da 'iec!ruia ceea
ce este al s!u). 6 alt! misiune este i aceea de a asigura organi)area i 'unciile societ!ii.
&ceast! misiune, #n timp, a ajuns s! 'ie asigurat! prin argumente de ordin economic,
printr-o motivaie economic!. &st'el, s-a ajuns ca, #n drept, s! se aplice concepia
utilitaris!, pragmatic!. &cest aspect a determinat ca i #n soluiile judec!toresti s! se
reg!seasc! considerente de ordin economic.
.n S.7.&., 3ot!r+rile judec!toreti, #n 'uncie de natura litigiului, pot 'i pronunate i pe
ba)a doar a unor motive economice.
.n Europa, #n special Frana, motivaia economic! a 'ost inclus! #n argumentarea juridic!.
E5plicaia provine din 'aptul c!, #n sistemul anglo-sa5on de drept, din care 'ac parte i
S.7.&., judec!torul are libertate mult mai mare, #n sensul c! el poate 'i i creator de drept.
8ot!r+rile judec!toreti pe care el le pronun! stabilesc adev!rate reguli pentru
soluionarea litigiilor. .n sistemul anglo-sa5on, Judge made law.
.n sistemul romano-germanic, din care 'ac parte Frana i 9om+nia, judec!torul are doar
rolul de a interpreta i a aplica legea la litigiul supus judec!ii, pentru c!, #n acest sistem,
el este doar $gura care spune legea% (Le juge est la bouche de la loi, Montesquieu).
&istemul tiinelor sociale
Dreptul ca tiin! nu are o e5isten! i)olat!, separat!, el se #ncadrea)! #n sistemul
tiinelor sociale.
abloul tiinelor sociale este1
2 tiine sociale de tip nomotetic , sociologie, psi3ologie (au ca obiect de
studiu activit!ile umane)
2 tiine istorice
2 tiine juridice
2 cercetarea epistemologic! a tiinei
-. &istemul tiinelor juridice.
:tiinele juridice repre)int! un subsistem compus din1
;D
:tiine juridice de ramur! (dreptul civil-penal-al muncii etc)
:tiine juridice istorice (<SD9, drept roman, doctrinele juridice)
:tiine ajut!toare-nejuridice (sociologie juridic!, medicin! legal!,
criminalistic!, criminologie, psi3ologie judiciar!, in'ormatic! juridic!,
statistic! judiciar!).
'.D
;D este o disciplin! de sinte)!, care o'er! o vi)iune de ansamblu asupra dreptului i
care are scop de a generali)a i de a abstracti)a. 4umai #n cadrul acestei discipline se
'ormea)! constantele dreptului, sau pilonii dreptului (dreptul ca tiin!), pentru c! aici se
'ormulea)! noiunile, conceptele, principiile i categoriile 'undamentale ale dreptului.
Disciplinele de ramur! au rolul de a apro'unda studiul relaiilor sociale de care se ocup!
'iecare. 9elaia dintre ;D i disciplinele de ramur! const! #n 'aptul c! ;D o'er! genul
proxim iar disciplinele de ramur! o'er! diferena specific.
Curs / 0etodologia juridic 1
2 *reci)!ri terminologice
2 Consideraii generale privind metoda de cercetare
2 4oiunea de metodologie juridic!
2 Di'eritele metode de cercetare1
a) metoda logic!
b) metoda comparativ!
c) metoda istoric!
d) metoda sociologic!
e) metoda cantitativ!
2 ,reci3 1ri terminologice4
.n limba greac!, 5meta6 7 deasupra i 58odos6 7 drum.
&re ca sensuri1 parcurs (drum, n mod figurativ) sau mod de expunere.
6 metod! este determinat! de #nsui obiectul cercet!rii tiini'ice= ea trebuie s!
corespund! legilor obiective pe care acesta le impune.
S 6 6
/etodologia > sistemul principiilor generale de investigaie deduse din nivelul
general al legilor obiective.
2 Considera ii generale privind metoda de cercetare4
/etoda este dpdv 'ormal instrumentul epistemologic care permite cunoaterea
tiini'ic!. /etoda se constituie ca un demers intelectual adaptat repre)ent!rii i anali)!rii
obiectului cunoaterii.
<storic, anali)a metodei o reg!sim #n cadrul 'iloso'iei antice, cu prec!dere sub
'orma unor re'lecii generale asupra adev!rului i a posibilit!ii cunoaterii, de)voltat! de
c!tre primele 'orme de cunoatere matematica (Euclid i '8ales) i #n cadrul anali)ei
logice (*ristotel 5)rganon6).
"a 9ene Descartes, g+ndirea este postulat! ca 'undament al cunoaterii= subiectul
uman este postulat ca 'iind garant al realit!ii. Cel care 'undamentea)! metoda pe ba)e
raionale, 9ene Descartes, e5prim! 'aptul c! metoda repre)int! condiia de posibilitate a
ancor!rii #n adev!r. .n lipsa metodei, subiectul este constr+ns s! se a'le #n eroare.
&utori precum %mmanuel 9ant i neo:antieni aduc o ra'inare a anali)ei
epistemologice #n sensul #n care 'ormele cunoaterii sunt 'undamentale, pentru c! lucrul
#n sine r!m+ne inaccesibil subiectului.
9e'lecii #n planul 'enomenologic1 0artin ;eidegger i Edmond ;usserl pun #n
eviden! relaii stabile #ntre subiect i obiect.
&dev!rul este o construcie social!. &cesta determin! spaiul tiinelor sociale, un
sincretism metodologic, o dimensiune construit! social, cultural i politic (ve)i cartea $"a
ce bun adev!rul?%, de *ascal Engel i 9ic3ard 9ort@).
2 "o iunea de metodologie juridic14
/etodologia juridic! repre)int! acel sistem al unor 'actori de relativ! invarian!,
#ntr-un num!r su'icient de mare de metode, 'actori care au ca obiect raporturile care se
stabilesc #ntre di'erite metode #n procesul cunoaterii.
Factori de relativ! invarian!1
,rincipii
Criterii metodologice C)"<%"#' 0E')D)=).%C
Concepte
9aporturile care se stabilesc #ntre di'erite metode repre)int! )>%EC'#=
metodologiei juridice.
E5tremismul metodologic1 oric+t am st!p+ni metodologia, ea nu ne o'er! o
cunoatere absolut!.
2 Di?eritele metode de cercetare4
a) 0etoda logic1 , #n aplicarea raionamentelor speci'ice logicii 'ormale #n cunoaterea
'enomenului juridic. Ea utili)ea)! 0 criterii metodologice1 - Deducia
- <nduc ia
- E5perien a (#n spaiul juridic mai
puin)
"ogica juridic ! > anali)a enunurilor normative c+t i a elementelor constructive
de argumentare juridic!, utili)+nd principiile logicii 'ormale.
"ogica judiciar! presupune o practic!, care const! #n utili)area raionamentelor
logice, #n procesul de a'lare a adev!rului din cadrul unui litigiu.
E51 <nterpretarea Constituiei
/etoda logic! este utili)at! cu prec!dere #n interpretarea dreptului.
AAASC8E/& DE64<CB & F74CC<64B9<< 469/E<AAA
Fie enunul normativ $n%. 4orma impune o conduit! (negativ! sau po)itiv!). .n
ba)a acestei conduite se creea)! pentru subiectul normei un raport normativ. Coninutul
raportului normativ const! #n o variabil! pentru agentul aciunii, o variabil! proporional!
pentru anali)area condiiilor, impactul deontic.
E51 "a curs, este inter)is studenilor s! vorbeasc! #n timp ce pro'esorul dictea)!.
.n condiiile $la curs% este inter)is agentului s! #ntreprind! aciunea de a vorbi.
b) 0etoda comparativ 14
.n contemporaneitate, a devenit important! at+t datorit! creterii mobilit!ii
demogra'ice, precum i datorit! e5istenei unei pluralit!i de sisteme juridice. /etoda
comparativ! const! #n anali)a 'enomenului juridic din di'erite sisteme de drept, prin
evidenierea similitudinilor i a di'erenelor e5istente #ntre acestea. De-a lungul timpului
s-au cristali)at #n cunoaterea juridic! o serie de principii metodologice care permit
reali)area unei comparaii relevante. &cestea constau1
&e compar1 doar ceea ce este comparat (> principiul similia similibus) i
presupune 'aptul c!, pentru a putea anali)a comparativ ( sisteme de drept,
acestea trebuie s! aib! #n comun un num!r minim de elemente. .n al doilea
r#nd, acest principiu presupune c! #n lipsa unor elemente comune, ( sisteme de
drept vor putea 'i anali)ate comparativ doar prin evidenierea di'erenelor.
.n anali)a comparativ! este necesar s! 'ie luat #n considerare conte@tul social
politic i cultural #n care se a'l! situate sistemele de drept.
*entru reali)area de comparaii relevante, este necesara #n anali)a conceptelor,
instituiilor i a normelor de drept din ( sau mai multe sisteme normative, s!
se reali)e)e luarea An considerare a sistemului i3voarelor dreptului.
*nali3a dinamicii istorice a evoluiei normelor sau instituiilor anali)ate
#n 'iecare dintre ordinile juridice comparate.
c) 0etoda istoric 14
Dreptul este re)ultatul unei dinamici istorice. Discursul juridic preia injonciuni i
i valori din trecut i asigur! supravieuirea acestuia. *resupune anali)a 'enomenului
juridic dintr-o perspectiv! evolutiv!.
d) 0etoda sociologic1 const! #n utili)area instrumentelor metodologice speci'ice
tiinelor sociale #n anali)a realit!ii juridice. Este relevant! cu prec!dere #n cadrul
interog!rii procesului de aplicare a dreptului, precum i #n cadrul politicilor legislative.
2 0etodele calitative urm!resc evidenierea rolului structurilor sociale i
culturale active #n cadrul proceselor sociale, utili)+nd procedee de investigare precum1
interviul, ocus!gru"ul sau anali#a de discurs.
2 0etodele cantitative recurg la anali)a tendinelor sociale prin utili)area unor
procedee traductibile #n termeni cantitativi (sondajul de o"inie). Ele presupun aplicarea
procedeelor euristice (care duc prin #ntreb!ri la descoperirea unor adev!ruri noi) speci'ice
tiinelor e5acte #n anali)a 'enomenului juridic i practica judiciar!.
Curs B
6riginile i apariia dreptului
Dimensiunea social! a dreptului
Factorii de con'iguraie a dreptului
Esena, coninutul i 'orma dreptului
Sistemul dreptului
Funciile dreptului
Sistemul normativ social
*rincipiile generale de drept
)riginile i apariia dreptului
Studiul conceptului dreptului implic! cu necesitate vi)iunea istoric! ce caut! s!
desci're)e originile dreptului. 6dat! cu de)voltarea tiintelor sociale, la s'+ritul secolului
al D<D-lea, studiile antropologice reali)ate de cercet!tori precum Cames Fra3er sau
*ndreD 0alinoEs:i au evideniat 'aptul c! #n cadrul societ!ilor aa )is primitive e5ist!
'orme de normativitate care se e5prim! prin tabuuri i interdicte. .n spaiul juridic, aceste
cercet!ri antropologice au 'ost la originea concepiei con'orm c!reia dreptul #i g!sete
originile #n 'orme de organi)are social! prestatal!.
6pus acestei te)e s-a conturat po3iia etatist1. &ceasta susine 'aptul c! dreptul
nu poate s! apar! dec+t #n interiorul 'ormei de organi)are statal!. &semenea po)iie #i are
originile #n 'ilo)o'ia lui ;egel i #nelege c! statul este singurul creator de norme juridice.
Dimensiunea social 1 a dreptului
Dreptul este un produs al societ!ii. 4ormele sale intervin #n procesele sociale
stabilind reguli generale cu privire la producerea, la repartiia i la sc3imbul de bunuri cu
o relevan! social! precum i la organi)area activit!ilor comunit!ii.
Dreptul nu poate deveni o realitate dec#t #n interiorul unui cadru instituional
'undamentat pe coe5istena libert!ilor individuale i nu pe a'irmarea unor interese
personale sau de grup. .n acest sens, dreptul re'lect! relaia dintre libertate i necesitate.
+ealitatea juridic1 este o dimensiune inalienabil! a realit!ii sociale, #n condiii
istorice determinate. E5istena ei nu poate 'i desprins! de dinamica celorlalte discursuri
sociale. 9ealitatea juridic! suport! in'luena acestora i e5ercit! la r+ndul ei in'luen!
asupra lor.
9ealitatea juridic! nu se reduce la 'enomenul normativ juridic. Ea implic!, de
asemenea, contiina juridic!, precum i relaiile i raporturile juridice.
&vem 0 dimensiuni ale realit!ii juridice 1
2 contiina juridic!
2 dreptul stricto sensu ca 'enomen normativ
2 raporturile juridice

Contiina juridic1 repre)int! o premis! a 'enomenului normativ i se constituie
ca o interaciune #ntre 0 iposta)e ale dimensiunii contiente a subiectivit!ii umane.
&st'el, ea reunete iposta)a cognitiv!, acionar! (activ!) i cultural-a5iologic!. Contiinta
juridic! e repre)entarea 'enomenului juridic la nivelul contiintei umane.
Dreptul stricto sensu constituie o dimensiune instituional!. 4ormele de drept
aparin categoriei prescriptive, alt'el spus, ele construiesc spaiul a Eceea ce trebuie s!
'ie%(&ollen) - dimensiunea prescriptiv! - dar #n acelai timp sunt determinate #n
construcia lor social! de Eceea ce este% (&ein) - dimensiune descriptiv!.
+aporturile juridice, o alt! dimensiune a realit!ii juridice, sunt relaii sociale
reglementate de norme de drept.

Factorii de con?igurare a dreptului
Dreptul suport! in'luene din partea elementelor componente cadrului 'i)ic i din
partea componentelor sistemului social. .n ansamblu, aceste elemente poart! denumirea
de 'actori de con'igurare a dreptului.
2 Cadrul "*'#+*= - .n toate componentele sale (mediul geogra'ic, 'actorii
biologici, 'i)iologici, demogra'ici), cadrul natural in'luenea)! discursul juridic at+t din
perspectiva construciei normelor de drept, precum i din perspectiva aplic!rii acestora.
E5 1 modul #n care mediul in'luenea)! m!surile legislative pentru combaterea polu!rii
Diversele #mprejur!ri naturale care nu depind de voina omului pot constitui
ca)uri de natere, modi'icare sau stingere a raporturilor juridice. Cadrul natural, dei
in'luenea)! sistemul de drept, aceast! in'luen! este, #nainte de toate, /ED<&B
S6C<&".
2 Cadrul &)C%*=-,)=%'%C - Elementele componente ale acestui 'actor sunt1
a) economicul
b) ideologia sau ideologiile
c) structurile organi)aionale.
Economicul se constituie ca 'iind structura relaiilor de producie i de sc3imb
e5istente #ntr-o societate. El in'luenea)! dreptul #n ceea ce privete coninutul normelor.
%deologia, #neleas! at+t ca set de idei politice care con'igurea)! valorile
substaniale ale di'eritelor grupuri sociale, c+t i ca mod de repre)entare a valorilor
speci'ice unei societ!i.
&tructurile organi3aionale sunt constituite din 1
grupuri de interese
societate civila
sindicate
partide politice.
9olul acestora #n con'igurarea dreptului este pregnant #n etapa legi'er!rii, #n
momentul de construcie a normelor de drept.
2 Cadrul #0*" , Dreptul privete aciunea omului #ntr-un sistem de relaii dat.
Dimensiunea uman! a dreptului este e5primat!, inainte de orice, de drepturile eseniale
ale individului. 4orma juridic! constituie un 'actor important de sociali)are, model+nd
subiectul uman #n raport cu valorile la care subscrie comunitatea.
F. Esena coninutul i ?orma dreptului
Esena unui 'enomen re'lect! unitatea raporturilor necesare relativ stabile care
constituie dimensiunea intern! a 'enomenului i #l 'i5ea)! #ntr-o clas! de 'enomene
adiacente.
Din multitudinea determin!rilor calitative ale dreptului, se desprinde o calitate principal!
care e5prim! determinarea sa intern!. &ceasta este repre)entat! de calitatea juridic! a
voinei i a interesului care determin! apariia normelor juridice. &cestea asigur! un
anumit ec3ilibru #n evoluia raporturilor interumane. Calitatea juridic! presupune
generalitate i obiectivitate. &st'el, voina juridic! e5primat! prin normele de drept este o
e5presie a voinei generale #n sensul decelat de 9ousseau #n F Contractul Social G, acela
de voin! autonom!, distinct! de o sum! a voinelor individuale. Hoina general! este
e5presia unei comunit!i care #nelege s! #i eternali)e)e valorile. Dreptul se deosebete
de alte sisteme normative sociale prin calitatea juridic! a voinei ce se e5prim! #n
integralitatea normelor.
Coninutul dreptului #l constituie ansamblul elementelor care dau e5presie
concret! voinei i intereselor sociale ce reclam! o'iciali)area i garantarea pe cale
statal!. Coninutul dreptului are o latur! component! dominant!, i anume sistemul
normelor juridice. 6rice sistem de drept #i reali)ea)! 'unciile prin intermediul normei
de drept. /ecanismul in'luenei sale asupra relaiilor sociale este esenial legat de modul
#n care conduita impus! de c!tre o norm! de drept structurea)! relaiile sociale. 4ormele
de drept ne apar ca premise i condiii, precum i ca 'orme ale controlului social.
Forma dreptului repre)int! modul #n care se organi)ea)! elementele care
compun coninutul dreptului.
Forma intern ! a dreptului este e5primat! de interaciunea ramurilor dreptului, de
gruparea normelor juridice pe instituii i pe ramuri de drept.
Forma e5tern ! a dreptului poate 'i anali)at! din mai multe puncte de vedere.
din prisma modalit!ilor de e5primare a voinei legiuitorului
din prisma modalit!ilor de sistemati)are a legislaiei
din prisma modalit!ilor de e5primare a normelor de drept #n di'erite
acte emise de c!tre autorit!ile publice, i anume1 legi, ordonane,
3ot!r+ri ale ;uvernului, decrete.
.n 'orma dreptului sunt coninute i procedeele speci'ice te3nicii juridice, cum ar
'i conceptele, clasi'ic!rile i, mai ales, tiparele logice ale normei juridice.
-. &istemul dreptului
Sistemul dreptului ne apare sub 0 'orme1
sistem juridic - #n acest sens #nelegem o parte component! a realit!ii sociale
sistem legislativ - presupune un mod de organi)are a legislaiei
sistem al dreptului stricto sensu - #nelegem organi)area dreptului pe ramuri
i instituii ast'el1 sistemul este re)ultatul unit!ii ramurilor i al instituiilor
dreptului. El ne apare ca o unitate obiectiv determinat! #n vreme ce sistemul
legislativ repre)int! o organi)are a legislaiei pe ba)a unor criteria alese de
legiuitor.
4ormele juridice nu e5ist! i)olate. Ele sunt grupate pe instituii i ramuri.
4orma juridic! repre)int! elementul de ba)a al sistemului dreptului.
+amura de drept repre)int! ansamblul normelor juridice care reglementea)!
relaiile sociale dintr-un anumit domeniu, #n ba)a unor metode speci'ice de reglementare
i a unor principii comune.
Criteriile dup! care sunt structurate ramurile dreptului sunt1
obiectul reglement !rii juridice - repre)int! relaiile sociale care stau sub incidena
normelor juridice
metoda reglement !rii - pre)int! modalitatea concret! de in'luenare a conduitei #n
cadrul acelor relaii sociale
principiile comune
<nstituia juridic! repre)int! ansamblul normelor care reglementea)! relaii sociale
adiacente, utili)+nd metoda de reglementare speci'ic! acelei ramuri (distincie #ntre drept
public i drept privat)
G. Func iile dreptului
Funciile dreptului sunt acele direcii 'undamentale ale aciunii mecanismului juridic,
la #ndeplinirea c!rora participa #ntregul sistem de drept precum i instanele sociale cu
atribuii in domeniul reali)!rii dreptului.
Funcia de instituionali3are H de ?ormali3are juridic1 a organi31rii social-
politice. Dreptul, prin Constituie i prin legile organice asigur! cadrul legal de
'uncionare a 'orei statale.
Funcia de conservare ap1rare i garantare a valorilor ?undamentale ale
societ1tii. *rin aceast! 'uncie dreptul garantea)! i ocrotete ordinea
constituional!, valorile 'undamentale ale statului, precum i libert!ile indivi)ilor.
Fiind un instrument al controlului social, dreptul organi)ea)! relaiile dintre
indivi)i, previne de)ordinea i asigur! coe)iunea colectivit!ilor. El de'inete
cadrul general de des'!urare a proceselor sociale i sactionea)! conduitele pe
care comunitatea le de'inete a 'i deviante.
Funcia de conducere a societ1ii. 4orma juridic! repre)int! un act de conducere
a societ!ii. "egea este o 'orm! universal! de e5primare a de)ideratelor sociale
majore. Fora statului se legitimea)! #n e5erciiul ei prin drept.
Funcia normativ1. Dreptul implic! o dimensiune normativ! de limitare a
conduitei indivi)ilor.
I. &istemul normativ social
Sistemul normativ social este alc!tuit din urm!toarele categorii de norme 1
2 norme etice i norme juridice , .n procesul de apariie a dreptului, acesta s-a
desprins treptat de normele de moral!. <n'luena moralei asupra dreptului privete at+t
procesul de creare a acestuia, c+t i cel de aplicare. /orala apare ca un criteriu de
veri'icare a relaiei dintre drept i dreptate. .n contemporaneitate, dreptul este conceput ca
'iind un sistem autonom separat de moral!. Cu toate acestea, e5ist! direcii de anali)!,
teorii ale dreptului care sublinia)! de pe po)iii prescriptive 'aptul c! dreptul po)itiv
trebuie s! se 'undamente)e in scopul moralei. 4ormele juridice reglementea)! acele
relaii sociale care asigur! 'undamentul ordinii colective.
2 norme cutumiareHobinuielnice - Dreptul s-a de)voltat pe obicei (obiceiul >
regul! de conduit! pre)ent! #n cadrul convieuirii umane, instituit! printr-un u)
#ndelungat)
2 norme te8nice - 4ormele te3nice sunt reguli care au ap!rut cu prec!dere #n
cadrul proceselor productive i care vi)ea)! e'icacitatea, precum i sigurana di'eritelor
activit!i ce pre)int! o relevan! social!. Ele nu sunt sancionate de c!tre 'ora coercitiv! a
statului.
2 norme religioase
2 norme politice , decurg #n spaiul activit!ii politice
J. ,rincipiile generale de drept
*rincipiile de drept sunt idei centrale ale coninutului tuturor normelor juridice.
Ele au un rol constructiv si valori)ator. 7n principiu general de drept este re)ultatul unei
e5periene sociale i repre)inta o re'lectare a unor cerine obiective ale evoluiei
societ!ii.
2 *rimul set de principii de drept - asigurarea ba3elor legale de ?uncionare a
statului. &cesta constituie premisa e5istenei statului de drept. Caracteristica
'undamental! a statului de drept o constituie cucerirea legal! a puterii i apoi e5ercitarea
sa, #n con'ormitate cu cerinele legalit!ii.
2 ,rincipiul libert1ii i egalit1ii - #ntr-o societate democratic!, statul - i anume
organismul politic care dispune de 'or! i decide cu privire la #ntrebuinarea ei -
garantea)! juridic i e'ectiv libertatea i egalitatea indivi)ilor #n 'aa legii, proced+nd
ast'el la propria sa limitare.
2 ,rincipiul responsabilit1ii - responsabilitatea se a'l! #ntr-o str+ns! leg!tur! cu
libertatea individului. Ea repre)int! o premis! a acesteia precum i o condiie a garant!rii
juridice a libert!ii.
2 ,rincipiul ec8it1ii i al justiiei - repre)int! un principiu prin care dreptul se
autolegitimea)!, asigur+nd organi)area mecanismului de aplicare a normelor de drept.
Curs F
'%,)=).%* D+E,'#=#%4
Dpdv al evolutiei istorice1
Dreptul sclavagist corespunde *ntic8itatii
Dreptul ?eudal
Dreptul modern
Dreptul contemporan H po3itiv (&ctualmente in vigoare)
Dpdv al ba)inului de civili)atie juridica, dreptul se poate clasi'ica in ?amilii sau
sisteme1
Familia dreptului anglo-sa@on
Familia dreptului romano-germanic
&istemul musulman H islamic
&istemul 8indus
&isteme atipice
E5ista mai multe sisteme de drept, iar coe5istenta lor este 'ireasca pentru ca nu
poate e5ista un sistem de drept identic pt toate statele. Dreptul este national. Cu toate
acestea e5ista anumite modele care au in'luentat alte state. De e5 Iaponia pt Coreea de
Sud, Franta pt o parte din statele europene si 4-ul &'ricii.
4u urmarim, insa, sa ierar3i)am sistemele de drept, adica de a stabili daca un
sistem e mai bun ca altul, dar vom 'olosi metoda comparativa pentru ca studiul unui
sistem de drept inseamna a intelege structura lui, sistemul lui politic, institutiile sale
'undamentale.
Familia dreptului anglo-sa@on
<n cadrul acestei 'amilii1
reptul engle!
reptul american
Dreptul engle3
&tructura sistemului
&istemul jurisdictional
%3voarele sistemului
a.
Structura este tripartita1
"ommon la#
$quit% la#
&tatute la#
Common laE (dreptul comun) este un adevarat sistem juridic pt ca el cuprinde
normele cutumiare si solutiile jurisprudentiale. &re 0 elemente constitutive1
7n ansamblu de reguli de procedura= procedura precede 'ondul, intotdeauna.
E5. Foarte multe litigii se solutionea)a pe e5ceptii de procedura= *rocedura
trebuie veri'icata prima pentru ca daca e5ista un incident de procedura, atunci
litigiul e respins din start. *rimul lucru pe care il 'ac magistratii este sa
veri'ice competenta (sunt sau nu competent sa judec acest litigiu?)
7n ansamblu de solutii de ?ond. Solutiile sunt pronuntate de judecator. &tunci
cand e5ista un vid juridic, judecatorul engle) pronunta solutia considerata cea
mai re)onabila. El apelea)a la normele cutumiare locale, re'erindu-se si la
solutii canonice, retinand ceea ce este re)onabil. Dreptul roman a patruns
'oarte putin in /area Jritanie, dar a e5ercitat o anumita in'luenta.
De aceea, common la# repre)inta
6 metoda de lucru pentru ca judecatorul cauta in precedente solutiile pe care
sa le aplice in spetele deduse judecatii. &cest lucru este practicat din dorinta
de a evita pronuntarea unor solutii arbitrare.
EKuitD laE este un corp de solutii complementare sistemului de common la#.
*rin urmare, rolul central revine tot lui common la#, de aceea, s-a spus equit% follo#s t'e
la#. De e5emplu, daca se cere e5ecutarea unei obligatii contractuale, e5ecutarea se poate
'ace dupa regulile lui equit%, daca obligatia este, insa, preva)uta de common la#. Daca
sistemul de common la# nu recunoaste e5istenta obligatiei, equit% nu o poate e5ecuta.
&tatute laE inseamna legea scrisa. &ceasta a 0-a parte a sistemului engle) de
drept re)ulta din structura statala, din 'orma de guvernamant a /arii Jritanii, respectiv
monar3ie constitutionala, precum si prin 'aptul ca *arlamentul britanic este preocupat de
adoptare in permanenta a unor masuri de moderni)are a statului, de re'orma. 7nele legi
scrise (statute) au reluat solutii din common la# (partea cutumiara, nescrisa). &ltele au
re'ormat institutiile traditionale britanice, iar altele au creat reguli noi de drept, asigurand
progresul. &u 'ost adoptate legi in materia dreptului muncii, a dreptului social, in materia
sanatatii, in materia cooperarii internationale. "a ei *arlamentul e preocupat in
permanenta sa adopte legi scrise.
Cu toate acestea, desi e5ista un pac3et de legi scrise, legile scrise sunt 'acute
pentru a se integra in sistemul de common la#, adica intr-un sistem juridic unde solutiile
si notiunile de ba)a provin din 3otararile judecatoresti.
b.
E5ista ( categorii de jurisdictii1
Curtile supreme1
&upreme Court o? #9 4 creata prin Constitutional 9e'orm &ct in (KKL
ea inlocuieste Camera "or)ilor care era instanta suprema pana atunci.
;ig8 Court o? Custice 0 camere - sectii
MueenNs Jenc3 Division
C3ancelorNs division
Famil@ Division
9e)olva litigii civile
CroEn Court re)olva litigii penale (speciali)ate)
Courts o? *ppeal al (lea grad de juris
dictii= are competente atat in materie civila, cat si penala=
Comitetul judiciar al consiliului privat al reginei care judeca recursurile 'ormulate
impotriva 3otararilor judecatoresti pronuntate de Curtile supreme din statele supreme ale
CommonOealt3ului (&ustralia, 4oua Peelanda)
Iurisdictii in'erioare (ordinare)
<n materie civila4
CountD Courts (prime instante) litigii simple, considerate minore , bunuri,
cadastru, imobile , a caror valoare este sub LKKK lire sterline
<n materie penala4
"itigiile considerate simple, delictele minore sunt judecate de un judecator de
pace (Custice o? t8e ,eace)= acestia nu sunt juristi, sunt voluntari care se bucura
de o mare reputatie sociala.
*entru litigiile considerate grave, competenta apartine magistratilor pro?esionisti
(&tipendiarD 0agistrates!. &cestia decid daca litigiul respectiv se trimite la
curtile superioare (de e5 la CroOn Court).
<n materie administrativa
Este un contencios cvasijudiciar 7 nu e juridic QKKR,este administrativo-
judiciar.
+#=E& )F ,+ECEDE"' , a impus mai multe principii 'unamentale
(oti trebuie sa respecte regulile de drept formulate de )udecatori
*recedentul )udiciar (laO precedent) se impune prin simpla lui e5istenta
+rice )urisdictie este legata de deci!iile pronuntate anterior de o curte
ierar'ic superioara, dar
doar precedentele stabilite de curtile superioare (&upreme "ourt) sunt
obligatorii si imperative in acest ca! vorbindu,se de binding "rocedure
deci!iile altor curti nu sunt imperative, au valoare persuasiva, adica trebuie
sa se tina seama de ele (poti pleca de la ele, dar poti aduce usoare modificari)
orma hotararii judecatoresti$
dispo)itivul > concentrat sub 'orma unei propo)itii care contine solutia
litigiului S Se admite solutia litigiului...T
absenta motivelor deci)iei sau solutiei luate > judecatorul nu e obligat
sa justi'ice, sa motive)e propria deci)ia pentru orice litigiu (deci)ii
usoare)= de e51 se poate anula un recurs in ba)a art cutare...nu e
obligata sa justi'ice tot.
(pentru litigiile grave) reasons > motivarea (la noi considerente)=
trebuie 'acuta o distinctie intre ratio decidendi > regula
jurisprudentiala 'undamentala > 'ormata din motive (argumentare
juridica) U regula de drept aplicata > are valoare de legi=
.. si obiter dicta > comentariile judecatorilor, insa nu au caracter
imperativ (ceilalti judecatori nu sunt obligati sa se con'orme)e sunt
permise incidental, sub 'orma digresiunii
Sunt introduse prin 'ormula -% t'e #a%
+*,)+'#= D%"'+E D+E,'#= &C+%& "E&C+%&
Dreptul scris (status la#) are rol de lege speciala (le5 specialia), adica tot
common la# primea)a, e i)vorul principal de drept. <nsa, legea scrisa nu e total
e5clusa, nu e nici neaparat pe un loc secundar, este mai degraba, o le5 specialia
(inlatura norma cutumiara).
&istemul american
7n sistem care a creat reguli di'erite de cel engle), reguli di'erite de common la#,
reguli care il apropie de sistemul romano-germanic, 'ara insa a-l con'unda cu acesta.
6 deosebire de sistemul engle), S7& au o Constitutie scrisa, au 'ost adoptate
coduri in materie comerciala, penala, civila etc si e5ista o distinctie clara intre sistemul
?ederal de drept si cel al statelor ?ederatiei.
E5ista si asemanari cu sistemul engle). &mbele au aceeasi conceptie asupra
dreptului si rolului pe care acesta il joaca in societate, au aceleasi ramuri, aceleasi
concepte atat in sistemul engle), cat si in cel american.
Structura dreptului american
rebuie anali)at raportul dintre dreptul 'ederal si dreptul statelor membre.
<)vorul principal de drept il constituie Constitutia 'ederala, constitutiile statelor
avand un rol secundar. Competenta legislativa generala apartine statelor membre, iar
competenta statului 'ederal repre)inta e5ceptia. *e de alta parte, statele au urmatoarele
competente de legi'erare1
<n materie civila1 materia contractelor, succesiunilor, 'amiliei
<n materie penala1 reglementea)a de'initia crimelor si delictelor si a
sanctiunilor
<n dreptul ?ederal aceste materii sunt reglementate numai in mod e5ceptional,
numai crimele considerate ' grave (e5 tra'icul de stupe'iante). Statul 'ederal are
competente in1
Stabilirea si perceperea ta5elor (9eglementare unitara nediscriminatorie in
materie de ta5a ideea impo)itelor uni'orme pt toate cele LK de state)
9elatiile comerciale intre state, dar si cu strainatatea
Se pune in e5ecutare amendamentele aduse Constitutiei 'ederale
Jate moneda
9eglementea)a naturali)area - adoptarea cetateniei americane
9eglementea)a 'alimentul (tot ceea ce inseamna comert este de competenta
'ederala)
Creea)a tribunale 'ederale, subordonate Curtii Supreme a S7&
*rin aceasta competenta partajata, s-au cristali)at ( principii1
Cand statul ?ederal este competent intr-o anumita materie, statele nu au decat
o competenta re)iduala si complementara (completea)a o anumita lacuna
legislativa 'ederala)
&tatele nu pot legi'era - reglementa impotriva spiritului Constitutiei 'ederale si
nu pot sa impuna restrictii comertului interstatal= constitutiile statelor si
legislatia din statul respectiv au putere numai asupra teritoriului acelui stat.
Curtile supreme ale statelor nu trebuie sa se supuna decat Constitutiei si
legislatiei statului respectiv, precum si Constitutiei si legilor 'ederale, cu e5cluderea
legislatiei celorlalte state membre ale 'ederatiei. <nvocarea dreptului - legislatiei altui stat
membru al 'ederatiei se poate 'ace de catre parti printr-un litigiu, dar trebuie 'acuta si
proba e5istentei legii si a continutului ei. $x officio (din o'iciu), judecatorul investit sa
judece cau)a nu poate 'ace acest lucru.
9aportul dintre legea scrisa si common la# in sistemul american
<n sistemul american, common la# nu mai ocupa un loc central. &cest lucru se
e5plica prin structura in Stat. 4umai legile 'ederale asigura uni'ormitatea legislativa
pentru ca legile statelor sunt di'erite, c3iar daca au acelasi obiect de reglementare. <n ceea
ce priveste constitutionalitatea legilor ?ederale 'iecare curte 'ederala (#& &upreme
Court #& Court o? *ppeal! are un procuror general (general attorneD! care are
misiunea sa veri'ice si sa intervina in ca)ul neconstitutionalitatii. ,rocurorul general
este membru al cabinetului presedintelui S7& 'iind numit de presedinte, insa cu acordul
Senatul. <n ceea ce priveste sistemul de common si equit% la#, acestea au 'u)ionat in QV0W
(dpdv procedural).
#& &upreme Court (rol de curte constitutionala) a stabilit 'aptul ca nu e5ista un
common la# general valabil pentru toate statele. &tunci cand nu e5ista un precedent
aplicabil la o problema de drept dintr-un stat membru, judecatorul trebuie sa tina cont de
precedentele judiciare din toate celelalte XV de state. De asemenea, a decis ca, c3iar daca
nu e5ista un common la# 'ederal, sistemele de common la# din di'eritele state sunt
apropiate.
Curs -
%3voarele dreptului american4
Iurisprudena
"egea scris! (Statute "aO)
Curispruden a > totalitatea soluiilor pronunate de judec!tor prin 3ot!r+rile
judec!toreti.
Iurisprudena a determinat cristali)area urm!torului principiu1 judec!torul
american este legat-inut (obligat) s! respecte propria lui jurispruden!, precum i
jurisprudena curilor ierar3ic superioare. .n acest scop, judec!torul american are grij!
s! cite)e precedentele jurisdiciilor superioare. Cu timpul, acest principiu s-a
estompat, s-a ameliorat, ast'el c! acum judec!torul american are libertatea de a limita
domeniul de aplicare a propriilor sale precedente, dar i de a re'orma propriile
precedente, #n sensul de a le modi'ica (are dreptul s!-i sc3imbe propria
jurispruden!). &cest lucru se e5plic! prin 'aptul c! sistemul judiciar american este
descentrali)at, iar nevoia de adaptare a instituiilor juridice i a regulilor de conduit!
#n societate este permanent!.
8ot!r+rea judec!toreasc! american! , S97C79B1
&tarea de ?apt > un re)umat #n ordine cronologic! al unor #nt+mpl!ri care pun o
problem! de drept.
E@po3eu al problemei de drept ridicate (starea de drept din sistemul romano-
germanic)
*nali3a motivelor (considerentelor din sistemul romano-germanic) judec!toreti
cu re'erire la i)voarele de drept
;olding > norma, regula concis! pe care tribunalul sau judec!toria o invoc!, #n
replic! la problema de drept ridicat!
&oluiaHdeci3ia (dispo)itivul din sistemul romano-germanic) > o simpl!
propo)iie care conine dispo)iia judec!toreasc!. Soluii posibile, prin care
judec!torul1
2 con'irm!
2 modi'ic! 3ot!r+rile instanei
in'erioare
2 casea)!
2 anulea)!
8ot!r+rea judec!toreasc! este semnat! de judec!torul care a pronunat (el are
calitate de autor al deci)iei) i este co-semnat! de ceilali colegi ai s!i care o aprob!. .n
ca)ul #n care unul din judec!torii care co-semnea)! nu este de acord cu autorul, se pot
'ormula ( categorii de opinii1
2 opinie separat1 (dissenting opinion) , 'ormat! atunci c+nd Q sau mai muli
judec!tori nu sunt de acord cu 'ondul soluiei= e51 autorul 3ot!r!te o anumit! sanciune,
iar ceilali nu sunt de acord cu ea.
2 opinie personal1 (concurring opinion) , se 'ormea)! atunci c+nd judec!torul
este de acord cu 'ondul soluiei, dar pentru alte motive dec+t cele pre)entate de
judec!torul autor.
&tatute =aE > ansamblu de acte normative adoptate de Congresul S7& i de
parlamentul statelor membre ale 'ederaiei= al!turi de jurispruden!, este un i)vor
principal de drept.
)rgani3area judiciar14
&re un caracter dual, adic! este at+t la nivel 'ederal, c+t i la nivel statal, 'iecare
stat av+nd o organi)are juridic! proprie.
"a nivel ba)ic, de prim grad de jurisdicie, #nt+lnim multe judec!torii i tribunale
de < instan!, care adeseori se con'und! cu cele la nivel 'ederal.
*entru (-0 din state e5ist! 0 grade de jurisdicie iar Q-0 au doar ( grade, deoarece
'iecare are libertatea s! decid! organi)area judiciar! (state mici).
.n v+r'ul ierar3iei se a'l! Curtea Suprem! din statele membre (Supreme Court
o'...) iar deasupra tuturor Curilor Supreme din state se a'l! 7S Supreme Court (la nivel
'ederal). Denumirile curilor supreme ale statelor di'er!= #n QK state1 Court o' Errors, o'
Connecticut spre e5emplu. Iudec!torii din tribunalele statale nu sunt judec!tori de
carier!= e5ist! 0 sisteme de numire a judec!torilor1
2 judec!torii pot 'i alei de cet!eni (e5as, /ic3igan, "ouisiana)
2 sunt numii de guvernatorul statului, cu aprobarea *arlamentului statului
respectiv (4eO Ierse@)
2 pot 'i cooptai pe ba)! de voluntariat, pe ba)a respectului celorlali
(&lasYa)
Cali'icarea pro'esional! a judec!torilor este inegal! #n cadrul statal, ceea ce
determin! di'erena de salari)are, uneori av+nd salarii mai mici dec+t avocaii (laO@ers ,
nivel ba)ic de avocatur!). E5ist! mai multe grade de jurisdicie, cu mai multe instituii1
2 rials Courts (judec!torii)
2 ribunale Superioare (grad <<, dar numai pentru (-0 din state)
2 Supreme Court (grad <<<, sau grad << pentru Q-0 din state)
L ">4 ;rad de jurisdicie1 ca parte, te poi judeca pe 'ond, pe c!i1 'ond, apel i
recurs.
Curisdic iile ?ederale4
Curisdiciile de drept comun1
- au competene generale (civil, penal etc)
- VX de curi 'ederale de district (7S District Courts), cel puin Q-stat
- judec!torii sunt numii pe via!
b! Curi ?ederale de *pel (#& Courts o? *ppeal! gr %%
- completele de judec!tori sunt 'ormate din 0 judec!tori
- au competen! inclusiv #n materie constituional!
c! Curisdicii speciali3ate (Curi =egislative!4
- judec! litigii #n diverse materii, #n special #n materie administrativ!
- au denumiri di'erite (e51 7S a5 Court)
- sunt atipice, nu au grade de organi)are
d! #& &upreme Court (gradul %%%!4
- judec!torii sunt numii pe via! de c!tre *reedinte cu aprobarea
Senatului
- sunt judec!tori de carier!
- are competene multiple, inclusiv #n materie constituional!
Curiile4
E5ist! ( categorii1
Z 'rial CurD4 - 'ormat din cet!eni americani electori, trai la sori din listele
electorale
- nr lor poate varia, [-Q(, #n 'uncie de natura cau)ei sau dup! nivel
('ederal sau statal)
- juraii nu au voie s! ia notie pe durata procesului
- deliberea)! doar #n ceea ce privete 'aptele, doar dup! ce #l ascult! pe
judec!torul cau)ei care arat! problema de drept ce se ridic! #n spe!
- dup! deliber!ri, pronun! verdictul, iar judec!torul aplic! dreptul-legea #n
con'ormitate cu verdictul 'actual al juriului
- dac! verdictul nu este unanim, atunci se constituie un nou juriu
Z .rand CurD (0arele Curiu!4
- (0 de jurai c+nd este la nivel 'ederal
- decide dac! e5ist! sau nu probe su'iciente pentru a trimite inculpatul #n
'aa instanei
- pronun! #n acest sens 'ie un act de acu)are (indictment-true bill) 'ie un
act de renunare la orice urm!rire penal! (no bill-ignoramus)
Familia romano-germanic 1 de drept
Consideraii generale
Sistemul 'rance)
Sistemul german
Considera ii generale4
&pariia sistemului romano-germanic a 'ost #n secolul D<<<, prin receptarea dreptului
roman i prin crearea unor principii noi de drept, prin interpretarea digestelor lui
Iustinian. 9ecepionarea dreptuluiroman1 :coala glosatorilor i :coala post-glosatorilor
\ metoda e5egetic!.
S-au conturat #n cadrul 'amiliei 0 mari subsisteme1
- S<SE/7" DE D9E* F9&4CEP
- S<SE/7" DE D9E* ;E9/&46-<&"<&46-E"HEC<&4
- S<SE/7" DE D9E* &" CB9<"69 469D<CE &"E E796*E<
&istemul ?rance3 4
Formarea sistemului 'rance) a avut loc #n mai multe etape 1
,erioada de dinaintea +evoluiei France3e, c+nd dreptul avea un caracter dual.
2 pe de o parte, #n 4 Franei e5ista un drept cutumiar, nescris
2 pe de alt! parte, #n S Franei e5ista un drespt scris, de in'luen! roman!.
Dreptul public s-a de)voltat abia la s'+ritul secolului DH<< = 'rance)ii au pus
ba)ele acestei ramuri de drept. &tunci s-a observat o tendin! de uni'icare a dreptului
'rance) \ se adopt! /area 6rdonan! Civil! i /area 6rdonan! *enal! care, al!turi de
alte legi scrise ale 9egatului, au uni'icat importante norme de drept.
+evoluia France31 i %mperiul
2 9evoluia France)! a creat ceea ce se numete un drept intermediar, pentru c! s-a ajuns
la o ruptur! total! 'a! de sistemul juridic anterior, 'iind adoptate noi principii de drept =
De e5emplu 1 - numai legea poate limita libertatea cet!enilor,i nu monar3ul
- egalitatea trebuie consacrat! #n toate instanele civile, ea trebuie
s! se reg!seasc! at+t #n statutul persoanelor c+t i #n dreptul bunurilor.
2 *erioada Directoratului i a <mperiului se caracteri)ea)! prin acceantuarea necesit!ii
uni'ic!rii #ntregului drept, soluia aleas! 'iind cea a codi'ic!rii dreptului.
E5ist! ( posibilit!i de uni'icare 1
- #ncorporarea actelor normative
- codi'icarea (cea mai pro'und!, pentru c! se topesc toate actele #ntr-unul singur ,
Codul , de dimensiune ampl! = se sistemati)ea)! toate normele, se #nl!tur! paralelismele
#n reglementare, modi'ic+ndu-se sau abrog+ndu-se normele ine'iciente)
1JMF4 adoptarea Codului Civil
1JMI4 Codul de *rocedur! Civil!
1JMJ4 Codul de <nstrucie *enal!
1JMN4 Codul de Comer
1J1M4 Codul *enal
4oul drept 'rance) s-a caracteri)at prin ( tr!s!turi 1
6 nou! 'iloso'ie i o nou! politic! legislativ!, #n sensul c! dreptul este v!)ut ca o
te3nic! de protecie a libert!ii cet!enilor, #ncerc+nd s! armoni)e)e interesul
statului cu interesul cet!enilor.
Caracterul predominant al legii \ toate normele de drept sunt create
esenialmente de legea scris!, cu #nl!turarea cutumelor (normele nescrise) i cu
limitarea rolului judec!torului.
Evoluia dreptului ?rance3 dup1 %mperiu
Dreptul civil juca rolul de drept 'undamental pentru #ntreg sistemul de drept. S-a
de)voltat i dreptul penal, care s-a 'undamentat pe Declaraia Drepturilor 6mului i
Cet!eanului (Q]WV). Se a'irm! i dreptul public, cu de)voltare din ce #n ce mai mare a
ramurii dreptului administrativ.
Dup! QWWK i p+n! la al <<-lea 9!)boi /ondial se de)volt! dreptul comercial i
dreptul social i apar noi instane judiciare 1 Consiliul de Stat France) (Curtea Suprem!
&dministrativ!) i ribunalul de Con'lict. &ceste instane con'er! un caracter original.
Dup! al <<-lea 9!)boi /ondial, dreptul constituional este cel care ocup! locul central
de drept 'undamental al sistemului de drept.
9ecenta modi'icare constituional! din (KK0 din Frana, care a reglementat o
organi)are descentrali)at! a 9epublicii France)e, a determinat evoluii importante ale
sistemului dreptului. &st'el, din dreptul civil s-au desprins noi ramuri 1 dreptul imobiliar,
dreptul mediului, dreptul bunurilor etc. Din dreptul social a luat natere dreptul muncii,
dar i dreptul proteciei sociale. Din dreptul penal \ dreptul penal al minorilor.
Dreptul 'rance) contemporan este marcat de ( tr!s!turi 1
&re noi 'undamente ale dreptului intern = ast'el, principiile generale de drept
(pilonii) au 'ost e5tinse #n toate ramurile dreptului, ast'el se vorbete despre
'enomenul de constituionali)are a ramurilor dreptului. & luat natere un concept
nou 1 blocul de constituionalitate (ansamblu de norme constituionale considerate
eseniale pentru orice ramur! de drept).
Dreptul 'rance) are noi ba)e transnaionale \ integrarea dreptului
european-comunitar #n dreptul intern. 6rdinea juridic! comunitar! a sc3imbat
raporturile de drept privat. De asemenea, aderarea Franei la CED6 i
condamnarea ei de c!tre CED6 a determinat sc3imbarea jurisprudenei 'rance)e
prin intermediul Curii de Casaie.
Dreptul civil a r!mas #n continuare un drept creat de legea scris! (drept legal), pe c+nd
dreptul constituional, considerat un drept 'undamental al sistemului, este un drept
jurisprudenial, creat prin soluiile judec!torilor.
)rgani3area judiciar1 4
Curisdicii de ordin judiciar , jurisdicii de 'ond.
2 gradul < 1
1! 'ribunalele de 0are %nstan 1 ('ribunau@ de .rande %nstance!
- sunt departamentale (pe jude)
- are Q sau mai multe secii civile (camere F c3ambres G)
- e5ist! secii corecionale #n materie penal!
- competen! - judec! #n materie civil! (toate ca)urile, cu e5cepia acelora
date prin lege #n competena altor tribunale)
- completul este colegial ((-0) sau unic
- #n materie penal!, tribunalele corecionare judec! delictele (> in'raciuni
de gravitate medie, 'iind sancionate cu #nc3isoare sau cu amend!).
- judec!torii de instrucie sunt ca procurorii = ataai pe l+ng! ribunalele
de /are <nstan! = intervin pe l+ng! delicte dac! au materie penal! i pentru crime dac!
necesit! instrucie (urm!rire penal!) de < grad.
- e5ist! i Camera de <nstrucie, care asigur! gradul <<
- ribunalul de < <nstan! se #nt+lnete la nivelul arondismentelor i judec!
cau)ele civile simple = #n materie penal! 1 ribunalul de *oliie, care 'ace urm!riri penale
pentru contravenii = judec!torul este unic.
/! 0inisterul ,ublic cuprinde procurorul republicii, Q sau mai muli adjunci care
repre)int! /inisterul *ublic pe l+ng! ribunalul de /are <nstan!. /inisterul *ublic
cuprinde toi procurorii, nu neap!rat ataai. Este o creaie abstrac! = nu aparine puterii
e5ecutive, ci puterii judec!toreti.
F administer G > a servi = /inisterul *ublic servete interesul public
.n Frana. ribunalele au create (acolo unde este ca)ul) parc3ete pe l+ng! ele sau
pot avea detaai procurori individuali care s! participe la cau)e penale sau civile. .n
materie civil!, procurorul particip! e5cepional pentru protecia incapabililor. *rocurorul
ap!rea i pe l+ng! ribunalul de /are <nstan!, c3iar dac! nu 'ace parte dintr-un *arc3et.
Curisdic ii speciali3ate i judec1torii 4
- Cuprind 'ribunalul de Comer (ribunal de Commerce) - litigiile dintre
comerciani sau litigiile privind acte de comer
- 'ribunale paritare - judec! litigiile dintre proprietarii de bunuri i 'ermieri.
- Conseils de ,rudO8ommes , tribunale de munc! = judec! litigiile dintre angajatori
i salariai
- Comisiile de % instan1 de securitate social1 , litigii privind coti)aiile,
indemni)aiile i prestaiile #n general
- E5ist! i un complet special de magistrai, judec1torii de pro@imitate - judec! mici
litigii i contravenii.


Curs G
.radul / de jurisdictie4
%) &urtile de '"el
- organi)ate la nivel regional
- judeca atat pentru starea de 'apt cat si pentru motive de drept (judeca atat in 'apt, cat si
in drept)
- judeca apelurile impotriva tribunalelor de mare instanta dar si contra 3otararilor
jurisdictiilor speciali)ate
- in materie penala e5ista o Camera corectionala care judeca apelurile impotriva
3otararilor tribunalelor de politie si corectionale
- e5ista si o Camera de instructie care judeca in'ractiunile atunci cand acestea sunt
crime de gradul Q ( crima > in'ractiune cu cea mai mare gravitate, nu doar omor)
- e5ista pe langa Curtile de &pel un procuror general care depinde ierar3ic de ministrul
justitiei
() &urtile cu jurati ( &ours d)assises)
- sunt element preluat din sistemul anglo-sa5on
- 'unctionea)a numai in materie penala
- nu sunt permanente, sedintele de judecata sunt trimestriale, in cadrul 'iecarui
department
- completul e 'ormat din 0 magistrati U V jurati (sunt 'ara pregatire juridica, persoane cu o
buna reputatie sociala)
*) &urtile militare
- 'ormate e5clusiv din magistrati
F! ,entru minori e@ista juges dOen?ants
-! %n var?ul %erar8iei se a?la &urtea de &asatie, grad B de jurisdictie, judeca doar in
drept, 'aptele sunt stabilite de instantele ierar3ic in'erioare, Curtea de Casatie veri'ica
legalitatea 3otararilor Curtilor de &pel, dar are si misiunea de a asigura unitatea
interpretativa a legii.
b. Curisdictii speciali3ate
E5ista, de asemenea, pentru litigiile administrative, jurisdictii administrate separat
de cele de drept comun. Dreptul administrativ 'rance) este mai mult un drept al
judecatorilor, ceea ce a impus ca necesara si organi)area unor tribunale separate >^
2 tribunal administrativ, grad Q de jurisdictie=
2 Curti *dministrative De *pel, grad ( =
2 Conseil dOEtat ( Curtea Suprema &dministrativa a Frantei), in var'ul ierar3iei
Conseil dNEtat judeca recursurile contra Curtilor &dministrative De &pel (veri'ica
legalitatea 3otararilor pronuntate), 'ie recursurile pentru e5ces de putere. 9ecursul pentru
e5ces de putere este o cale e5traordinara de atac prin care se conturea)a legalitatea actelor
emise de autoritatile publice-statale, pentru a vedea daca acestea nu au emis acte cu
e5ces de putere, pro'itand de po)itia lor privilegiata.
E5ista BJ de tribunale administrative si J Curti *dministrative De *pel.
E5emplu de recurs pentru e5ces de putere1 recursul contra unui decret
c. 'ribunale de con?lict
- create pt con'lictele de competenta intre jurisdictiile in'erioare si cele administrative=
- este compus din membri ai Consiliului de Stat U membri ai Curtii de Casatie=
- sedintele sunt pre)idate de /inistrul Iustitiei, in realitate el vine in mod e5ceptional, in
ca) de paritate a voturilor. Daca o procedura este inceputa in 'ata jurisdictiilor de drept
comun, pre'ectul declina competenta si aceasta apartine jurisdictiei administrative.
%%%. %3voarele dreptului ?rance3
=egea scrisa este principalul i)vor de drept
- jurisprudenta este i)vor de drept in doua ca)uri1
Q. Iurisprudenta Consiliului Constitutional care se publica in jurnalul o'icial si este
obligatorie erga omnes
(. Iurisprudenta Curtii de Casatie in materia unitatii interpretarii legii
&istemul german de drept
%. Formarea dreptului german
- dreptul german s-a 'ormat in mai multe etape
,rima etapa4 pana la s'. secolului al QV-lea
Dreptul german a 'ost in'luentat de <mperiul 9omano-;ermanic (incepe in WX0, inainte
de a avea acest nume si a re)istat pe timpul catorva secole= dreptul din aceasta perioada
este un drept 'eudal).
9egatul devine imperiu in V[( cand incep sa se a'irme noi state (e5. *rusia). <mperiul
dispare 'ormal abia in anul QWK[. *ana in aceasta perioada dreptul era mai mult cutumiar,
legea scrisa 'iind un i)vor secundar de drept.
Etapa a %%-a4 secolul 1N
- secol ce conduce la unitatea nationala ( QW[]-QW]Q)
- dreptul evoluea)a in aceasta perioada de la un drept tipic 'eudal cu puterea concentrata
in mainile monar3ului la un drept divi)at, intai dupa ducate, apoi state=
- dreptul penal are un caracter neunitar, initial cutumiar, apoi a devenit un drept cu
caracter preponderent scris - initial adaptat Constitutiei Criminale caroliene ( Const.
criminalis-penala)- pentru ca mai apoi sa se ajunga la un process de codi'icare mai ampla=
- Constitutia criminalis avea doua categorii de dispo)itii1 de 'ond si de procedura (penala)
- in ceea ce priveste dreptul privat, a 'ost si el, initial, un drept cutumiar, germanii
'ormuland adagiul 1 Ecutuma este sacra%= acest 'enomen s-a mani'estat pana la mijlocul
sec QW cand apare ca necesara codi'icarea>^ in Javaria a 'ost adoptat Codul Civil (Q]L[)
- cutuma a avut un loc important in i)voarele dr. german pt ca a 'ost considerata dreptul
care a 'ost e5perimentat=
- dreptul roman a 'ost si el receptat de sistemul german si a ocupat si el un loc important
in 'ormarea dreptului german, dar rolul sau se accentuea)a cu incepere din sec Q[=
- dupa Codul Civil din Javaria a 'ost adoptat un Cod general de drept (&llgemeines
"andrec3t)-*rusia, Q]VX. El acoperea intregul sistem de drept, insa 'ara procedura si
organi)area judiciara=
- uni'icarea politica a dus la uni'icarea dreptului. &st'el, a 'ost creata Con'ederatia
;ermaniei de 4ord - era un stat 'ederal, unde autoritatile imperiale aveau competente de
legi'erare, ast'el ca, in timp, si statele din ;ermania de Sud au aderat la Con'ederatie.
&cest lucru a determinat un amplu proces de codi'icare a dreptului.
- dupa adoptarea, in QW]Q, a Codului de comert a 'ost adoptat un nou Cod de comert, in
QWV], pentru ca s-a dorit ca acest nou Cod de comert sa 'ie in armonie cu noul Cod civil.
- Codul penal a 'ost transpus in codul *enal al Con'ederatiei ;ermaniei de 4ord (QW]K)
apoi, dupa aderarea statelor ;ermaniei de Sud, a devenit Cod imperial (QW]Q). & 'ost
urmat de noi legi privind procedura si organi)area judiciara, in QW]].
- in QW]X a 'ost creata o comisie pentru redactarea Codului civil german (J;J -
J_rgerlic3es ;eset)buc3) care a luat deci)ia sa nu urmareasca niciun model prestabilit, ci
sa compare sistemul juridic din statele germane ast'el incat sa gaseasca cea mai buna
solutie= aceasta comisie a 'ost inlocuita de o alta comisie>^ QWV[, Codul civil a 'ost votat,
a 'ost promulgat, dar nu a intrat in vigoare decat de la Q ianuarie QVKK.
- J;J este total di'erit de Codul civil 'rance)= are cinci carti si cuprinde o parte speciala
si una generala= partea generala este de)voltata si repre)inta ansamblul institutiilor de
drept civil= partea speciala are X carti din cele L
- e5ista di'erente de 'ond1 - imprumuta principiul individualismului liberal din sec QV, nu
principiile politice si sociale inovatoare ale epocii sale
-are dispo)itii originale in ceea ce priveste actele juridice
precum si obligatiile civile
- dupa codul civil, o amploare deosebita a luat-o dreptul constitutional >^ se vorbeste
despre un constitutionalism german ( statul este un stat de drept in care legea se aplica in
mod egal nu numai cetatenilor, dar si aut. statale. De asemenea, in vi). germana, statul de
drept trebuie sa 'ie in acelasi timp si un stat social ( asigura protectia cetateanului>^ s-a
de)voltat ramura de drept social) di'erit 'ata de blocul de constitutionalitate de la 'rance)i
%n perioada dintre cele doua +a3boaie 0ondiale se obsv. un 'enomen de cri)a a
dreptului, aceasta cri)a a avut doua cau)e principale1
Falimentul monetar determinat de rigiditatea J;J, care a incercat sa 'ie corectat
de jurisprudenta si alte legi
4a)ismul care a pervertit intreg sist. de drept german
Dupa cel de-al doilea +a3boi 0ondial, ;ermania s-a divi)at in doua state1 9F; si
9D;.
- in 9F; dr. a incercat sa se integre)e spiritului European, adica a 'ost un sist. ce a avut la
ba)a eco. de piata si doctrina liberal=
- in 9D; a e5istat un drept socialist=
Dupa 1NNM, uni'icarea politica a ;er. a determinat si uni'icarea dr. german, uni'icare
'acuta sub egida C6nstitutiei din QVXV,ce a restabilit statul de drept pe intreg ter. ;er.>^
0 consecinte majore1
*romovarea dr. const-^a insemnat si promovarea dr. supranational, adica aplicarea
dr. European ( in special a tratatelor 'ondatoare a 7.E. U Conventia europeana a
drepturilor omului)
- toate dispo)itiile din ramurile de drept (in special civil) sunt aliniate dr. const
(. &u avut loc re'orme te3nice importante in dr. penal si procedura penala, pornindu-
se de la principiul legalitatii ( nullum crimen sine lege>nimeni nu poate 'i tras la
raspundere juridica daca 'apta comisa nu este reglementata intr-o norma de drept)
- procedura releva un sist. intermediar intre 'amilia anglo-sa5ona si sist. 'rance) de
drept
- este un sistem acu)atorial, dar care este imbunatatit sau atenuat prin inst. precum
dreptul la aparare, detentia provi)orie sau preventive etc.
0. 9e'ormarea dreptului privat
- au aparut noi ramuri1 dr. 'amiliei, dr pers. 3andicapate
- s-a re'ormat 'alimentul si dr. obligatiilor
%%. )rgani3area judiciara
- e5ista jurisdictii ordinare si speciali)ate
a. jurisdictiile ordinare sau de dr. comun
- la nivel ba)ic1 rib. cantonal, de prima instanta, grad Q de jurisdictie, judecatorul e unic,
judeca litigii a caror valoare patrimoniala nu depaseste LKKK de euro=
- de la LKKK euro U competenta apartine rib. regional- complete de 0 judecatori, grad (,
judeca litigii atat in materie civila cat si in materie penala. <n materie penala e5ista
urmatoarea structura1 /area camera penala ( judeca in prima 'a)a, judeca grosul) si /ica
sectie penala
- ribunalul regional superior- 0 judecatori in complet, grad (, ec3ivalentul Curtilor de
&pel de la noi, judeca in materie civila, mai pr`cis apelurile impotriva 3ot. pronuntate de
ribunalul regional
- grad 01 in v'. <erar3iei se a'la Curtea Federala de Iustitie> Curtea Suprema Federala,
judeca atat in civil, cat si in 'ederal
b. %n materie adm4
ribunalul adm U Curti &dm. De &pel U Curti 'ederale adm, analog in dreptul muncii si
materie 'inanciar-'iscala (di'erenta e ca nu sunt administrative ci de munca sau 'inanciar-
'iscale)
c.jurisdictia constitutionala
- e5ista Curtea Constitutionala, create in QVXV, Q[ judecatori, doua camera, in 'iecare
camera sunt cate W judecatori ( are sediul la aarlsru3e). Desi nu 'ace parte din jurisdictiile
ordinare, totusi, 'ace parte din puterea judecatoreasca>^ orice judecator poate sesi)a
C.Constitutionala
%%%. %3voarele dr. german
- legea scrisa=
- jurisprudenta are valoare persuasiva=
- e5ista autoritate de lucru judecat ( nu se poate judeca de doua ori aceeasi speta), dar nu
e5ista o 3otarare judec. unica, in sensul ca singura nu poate determina crearea unei norme
de drept pt ca 'ormarea dr. de catre jsp. ger. se poate reali)a doar in urma 3ot. judec.
successive, din care sa 'ie deduse reguli de drept
- contributia jurisprudentei la crearea dreptului este globala, generala=
Dreptul musulman sau %slamic
%.Formarea si i3voarele
- un drept de inspiratie religioasa
- e5ista trei i)voare religioase1 Coranul, Sounna3, <jma=
- e5ista si surse laice de drept=
a. Coranul
- cuprinde revelatii ale pro'etului /o3amed, 'acute de &r3. ;avril, pe care pro'etul le-a
transmis oamenilor=
- doar LKK de versete priversc dreptul=
- in ceea ce priveste dr penal sunt [ 'apte care sunt retinute, de'. ca in'ractiuni sau crime=
- in ceea ce priveste dr civil sunt reglem relatiile de 'amilie U statutul persoanei U
poligamia U repudierea U succesiunile=
- ]K de versete din Coran sunt re'. la statutul persoanei, 0K- dr penal, din care Q0 se re'era
la procedura judiciara, QK- dr const, QK- eco. U 'inante, (L- dr international, ]K- dr civil
propriu-)is ( proprietate si obligatii, in special)=
b. &ounna8
- cuprinde trad. desprinse din comportamentul lui /o3amed, trad. concreti)ate intr-un
ansamblu de 3adit3uri. 7n 3adit3 repre)inta o propo)itie sau un vers cu privire la viata
pro'etului /o3amed, vb sale, obic. sale, atitudinea avuta in 'ata vietii=
- e5ista trei categorii de 3adit3uri ( n. cutumiare religioase)
- autentice1 doar ele pot 'i invocate si aplicate ca norme de drept=singurele care stau la
ba)a crearii concrete a unei reguli
- bune
- 'alse
- e5ista WKKK de 3adit3uri= unele sunt contradictorii=
- s-a considerat ca un 3adit3 poate abroga un altul care a 'ost considerat 'als=
- multe 3adit3uri au 'ost eliminate=
c. %jma
- cuprinde acordul unanim al doctrinarilor
- dogma sa este urmatoarea1 caracterul in'ailibil al vb pro'etului
AConcordanta opiinilor cu privire la normele religioase promovate de <jma
- s-a considerat ca nu este necesar sa e5iste unanimitate, ast'el au aparut rituri di'erite de
<jma, care nu au 'ost considerate obstacole in calea aplicarii <jma=
- se 'ace o distinctie intre cele corecte ( apartin sumitilor, care considera ca pot e5ista
rituri religioase di', dar trebuie sa 'ie compatibile cu Coranul si Sounna3) si cele eretice
( apartin siitilor, considera ca se'ul musulmanilor trebuie obligatoriu sa apartina 'amiliei
pro'etului= pentru sumiti, cali'ul trebuie sa 'ie arab, dar poate 'i orice musulman)=
- <jma este 'olosita pt interpretarea legala a surselor scrise ( e5. Coranul)=
- pt ca o regula de drept sa 'ie admisa de ijma nu este su'icienta credinta poporului sau
aderarea unanima la aceasta
A- a nu se 'ace con'u)ie cu cutuma
- unanimitatea se cere doar din partea specialistilor, a jurisconsultilor
- acc. reg. de drept con'era solutii juridice- e'ecte juridice, inseamna o admitere unanima
( admitere unanima> prioritate 'ata de lege pt ca regula respectiva are 'orta legii)
Cele trei surse religioase nu au o valoare egala in tabloul i)voarelor dreptului= numai
Coranul si Sounna3 sunt considerate cele mai importante i)voare, <jma este considerata
un i)vor provenit din ratiunea umana, ratiune ce nu a bene'iciat de revelatii divine=
- e5ista consacrat un concept aparte-ijdi3ad=
- juristii musulmani au incercat sa e5plice sol. juridice pornind de la Coran si Sounna3. Ei
nu au 'ost preocupati de teoreti)area dr, ci de sistemati)area unui mecanism intelectual pt
a legitima o practica care sa gaseasca solutii la ca)urile noi, dar autorii nu au avut rol
creator de drept pt ca s-au limitat la a avea doar rolul de a interpreta si de a preci)a sol.
continute in sursele initiale ( Coran si Sounna3)
- interpretarea lor s-a impus erga omnes
&ursele laice sunt complementare si compatibile cu sursele religioase,.
Cutuma a 'ost retinuta ca i)vor de drept daca nu a 'ost contrara legilo scrise si regulilor
religioase
=egea scrisa trebuie sa respecte conditia si sa nu 'ie in contradictie cu regulile religioase.
Iudecatorul poate de)volta un rationament prin analogia surselor religioasa, elaborand
solutii proprii. &re libertatea de a crea norme de drept numai daca nu gaseste solutii in
coran- souna3. 4u are liberatea de a crea precedente.
Curs I
P &ursele laice ale sistemului musulman
Sursele sau i)voarele laice sunt complementare surselor religioase, sunt
compatibile cu acestea.
<n ceea ce priveste cutuma, ea trebuie sa 'ie compatibila cu sursele religioase 1 cu
Coranul si cu Sounna3. De asemenea, nu trebuie sa 'ie contrara legilor scrise.
"a randul ei, legea scrisa nu trebuie sa 'ie contrara surselor religioase.
Iurisprudenta, la randul ei, poate 'i creatoare de drept (di'erenta 'ata de sistemul
anglo-sa5on).
Iudecatorul poate de)volta un sistem prin analogie (bi@as) dupa sursele religioase,
elaborand solutii proprii. &re aceasta libertate numai daca nu gaseste solutii direct
aplicabile din Coran si Sounna3, din sursele religioase. 4u poate crea precedente
judiciare ca in sistemul anglo-sa5on, care sa 'ie obligatorii ulterior.
P )rgani3area judiciara si statutul judecatorului
<n dreptul musulman, in dreptul public, un rol central il are Cali?ul (se'ul religios
la suniti) iar la siiti %mam.
Cali'ul sau <mamul delega atributiile sultanului sau pasei (conducator de
provincie), care prin deci)iile lor nu trebuie sa incalce regulile religioase stabilite de
Coran si de Sounna3,
De regula, ;uvernul se numea consiliu, 'ormat din ministri. E5ista un divan care
il repre)enta pe sultan, care era repre)entat de guvernator in 'iecare provincie. 9e)ulta ca
in materia dreptului public autoritatea centrala este dubla, 'ind repre)entata atat de se'ul
religios cat si de se'ul statului.
Dreptul public > relatiile dintre autoritatile statului
<n ceea ce priveste dreptul privat si dreptul penal, rolul important este al
judecatorului devenit cadiu.
*uterea judecatoreasca apartinea guvernatorului, care o delega cadiului. /ai
tar)iu, cadiul devine judecator.
Cadiul judeca singur atat in prima cat si in ultima instanta - complet unic. Iudeca
toate litigiile indi'erent de materie. &plica dreptul musulman utili)and rationamentul prin
analogie. *rocedura cuprindea reguli simple, iar probatoriul se reducea la proba cu
martori (declaratiile martorilor).
<n ceea ce priveste dreptul penal - in'ractiunile sunt clasi'icate in 0 categorii1
crimele de sange - de gravitate ma5ima
e@ 1 omorul deosebit de grav, loviri si vatamari corporale grave, urmari moartea sau
sinuciderea victimei=
() cele G in?ractiuni luate din Coran 1
a) omorul - reglementat in Coran
b) adulterul ?emeii
c) diverse vatamari corporale
d) ?urt
e) in?ractiunea de a bea vin
') renegarea (sau abjurarea! islamului= la crestini aposta)ia
0) in?ractiuni lasate la puterea discretionara a cadiului (a judecatorului) -
'aptele cu gravitatea cea mai mica = de regula, in'ractiunile care pot aduce atingere ordinii
publice - comportament indecent in public, orice 'apta contrara legii savarsita in public.
Dreptul privat este impartit in 4
dreptul persoanelor > barbatul si 'emeia sunt egali in ceea ce priveste
capacitatea de 'olosinta si capacitate de e5ercitiu=
Capacitatea de 'olosinta se dobandeste din momentul nasterii (> aptitudinea de a
dobandi drepturi si de a avea obligatii, dreptul la viata, la scoala, libertatea de circulatie).
Capacitatea de e5ercitiu > posibilitatea de a e5ercita drepturi si obligatii. Dupa QW
ani - subiecte de drept cu capacitate deplina, putem semna orice 'el de acte juridice, ne
poate 'i angajata raspunderea civila, penala.
*e timpul minoritatii, sub QX ani, nu e5ista raspundere penala .
E5ista di'erente intre barbat si 'emeie in ceea ce priveste casatoria si proba in
justitie.
dreptul ?amiliei > barbatul este se'ul 'amiliei iar tatal sau inlocuitorul
acestuia isi poate casatori copiii minori 'ara consimtamantul acestora
Sotul se poate casatori cu mai multe 'emei - Coranul il limitea)a la X.
&re drept de repudiere in ca)ul sotiilor.
7n barbat musulman se poate casatori cu o 'emeie crestina, dar o 'emeie
musulmana nu are dreptul sa se casatoreasca cu un barbat crestin.
<n ceea ce priveste copiii re)ultati din casatorie, 'emeia are mai multe drepturi, ea
este stapana casei. <n a'ara casei, vorbeste barbatul. Femeia poate acorda educatie si are
dreptul de a-i creste. Copiii trebuie crescuti in religia musulmana c3iar daca mama este
crestina.
dreptul patrimonial sau dreptul bunurilor
erenurile pot 'ace obiectul proprietatii individuale, pot 'i transmise prin
succesiuni si prin contracte, insa dreptul de proprietate este un drept absolut, pentru ca
titularul proprietatii este .lla', proprietatea este un dar de la Dumne)eu si are caracter
sacru, este s'anta, inviolabila. 4oi oamenii nu suntem stapanii proprietatii.
De)membramintele proprietatii sunt admise-permise - dreptul de u)u'ruct, dreptul
de 'olosinta si dreptul de utili)are, dreptul de dispo)itie (abusus).
Fruct juridic - iau bani din c3iria apartamentului.
%n ceea ce priveste categoriile de bunuri acestea se clasi?ica4
a) 98aragii - cele mai importante bunuri, pentru ca apartin statului, dar pot 'i date
in detentia persoanelor private
b) QaK? - sunt considerate proprietatea lui &lla3, sunt inalienabile, perpetuum, se
considera ca sunt bunurile a'ectate unei opere
<n ceea ce priveste obligatiile - re)ulta din acte juridice.
Contractele nu au la ba)a teoria consimtamantului sau a acordului de vointa.
7n contract inseamna ( - act juridic bilateral
estamentul - act juridic unilateral
<n dreptul nostru sau anglo-sa5on , contractul este un act care cuprinde minim (
vointe.
<n dreptul musulman este su'icient sa e5iste o declaratie a unei parti care sa
cuprinda intentii serioase de a reali)a o anumita operatiune juridica. E@1 'ie van)are, 'ie
cumparare, 'ie de a dona un bun, 'ie de a accepta donatia unui bun.
E5ista van)are-cumparare din momentul in care e5ista doua declaratii - una a
van)atorului si una a cumparatorului, deci ( declaratii, adica ( acte juridice care sa aiba
concordanta (sa e5prime acelasi lucru).
4u e5ista o teorie a raspunderii juridice civile, cum este in sistemul romano-
germanic sau sistemul anglo-sa5on. 4u e5ista raspundere pentru 'apta altuia, sau
raspundere pentru 'apta lucrului.
<n ceea ce priveste raspunderea persoanei, aceasta este ca)uistica, e@ - este
obligatia de a repara in ca)ul distrugerii lucrului altuia sau in ca) de u)urpare.
P 'endinte actuale ale dr.musulman
"a ora actuala e5ista state musulmane, state 'idele dreptului musulman clasic,
unde Coranul are ponderea majoritara in i)voarele dreptului (e51 &rabia Saudita).
- e5ista state cu tendinte de moderni)are, de laici)are ale sistemului de drept (e51 urcia)=
- e5ista state care au ales o intoarcere la dreptul musulman pur, state ale 'ostului 79SS=
ele au 'ost trans'ormate cu 'orta in republici sovietice, dar erau de traditie musulmana.
Dupa caderea comunismului revin la 'orma lor ancestrala.
- state musulmane, 'oste colonii 'rance)e1 &lgeria, unisia, care au preluat numeroase
elemente din dreptul 'rance), din codul napoleonian, dar dreptul musulman ocupa locul
central=
- statele cele mai puternic laici)ate1 urcia - candidata la 7E.
&istemul 8indus de drept
% - Consideratii generale
%% - %3voarele sistemului
%%% - )rgani3area judiciara
% Consideratii generale
&istemul 8indus > sistem religios de drept care nu se 'undamentea)a pe te5te
religioase unice ci pe mai multe carti sacre care clasea)a in centrul lor individul, sau
omul.
Dreptul 3indus traditional a re'lectat principiul 3induismului care a sustinut ca
adevarul si revelatia divina nu sunt accesibile oricui, ci numai claselor superioare sociale,
deoarece oamenii nu se nasc egali.
Este unul din cele mai vec3i sisteme de drept din lume, care a aparut in jurul
anului Q]KK i 8r .
Sistemul 3indus traditional este caracteri)at insa de principiul discriminarii si al
inegalitatii de tratament care se aplica oricarui individ care recunoastea apartenenta la
3induism, indi'erent de cetatenie sau nationalitate sau de domiciliu, de locul unde traia,
unde traieste.
8induismul nu pretinde, asa cum bine stim, credinta intr-un Dumne)eu unic, ci in
mai multe )eitati, politeism, ceea ce a determinat aparitia a rituri si ritualuri di'erite.
Sistemul 3indus de drept - bibliogra'ie - ve)i articolul din &ub seria drept nr X din
(KKX paginile QK0-QKL.
%% Formarea sistemului - %3voarele dreptului
&istemul 8indus traditional - 'iind un sistem de drept religios, este ba)at pe te5te
sacre denumite &;+#'% (sunt te5te revelate de divinitate oamenilor , inteleptilor)
Este vorba de urmatoarele categorii de te5te sacre 1
1! RED*&= care cuprind 0 categorii de te5te sacre
- +%.RED*&
- RED*".*&
- #,*"%&*DE
Hedas cuprinde un ansamblu de principii care stau la ba)a oricarei cunoasteri,
precum si de reguli de conduita, norme pentru viata personala si sociala.
/! D;*+0* - cuprinde un ansamblu de traditii 3induse aplicabile in viata de )i cu )i,
nu sunt te5te sacre, sunt considerate compilatii care cuprind traditiile si operele marilor
intelepti (pro'eti) ai antic3itatii 3induse.
&ceste compilatii se impart la randul lor 1
- D8armasutra - norme de conduita obligatorii, norme juridice=
- D8armasatras - codul lui /&47=
- "iband8as - prin comentarii ale juristilor, ale specialistilor =
B! C#'#0E=E > repre)inta a treia mare sursa a dreptului traditional 3indus. Cutumele
3induse modi'ica sau completea)a D3arma. Sunt 'oarte numeroase datorita scolilor
di'erite dar si castelor si datorita apartenentei la casta ('iecare casta cu cutumele ei).
S'era de aplicare a unei cutume este de la o regiune la alta, de la o casta la alta,
uneori de la o 'amilie la alta - stricto sensu 1 mama, tata si copilul - lato sensu 1
strabunici, bunici, parinti, copii (strabunicul > pater 'amilias).
F! ,rincipiul ec8itatii > in absenta solutiilor provenite din i)voarele principiilor, din
te5tele sacre, litigiile se solutionau dupa constiinta si ec3itate.
Iudecatorul era obligat de te5tele sacre sa actione)e potrivit constiintei sale - este
si un principiu actual de drept.
-! ,*"C;*S*' - in realitate pot 'i considerate tribunale sau curti, structuri locale ale
castelor care re)olvau problemele interne de casta, atat religioase cat si juridice.
Solutiile *&4C8&c& tineau cont de D8&9/&.
Sanctiunea ma5ima ce putea 'i pronuntata era aceea a e5cluderii din casta.
E5istau X caste 1
Casta bra8manilor - cea mai importanta - 'aceau parte preotii, inteleptii
comunitatilor = era cea mai importanta casta deoarece venea in contact direct cu
divinitatea.
C&;*'+%S*& - intrau militarii sau puterea armata si persoanele cu titluri
nobiliare, printii.
R*S&;S*& - comercianti si agricultori.
&;#D+*& - clasa micilor mestesugari, servitori, mici slujbe .
<n a'ara celor X caste - &;*"D*=*& sau ,*+%*& - oamenii care nu apartineau
niciuneia dintre caste, or'aniii (includea paturile sarace ale societati 3induse).
Speci'icul i)voarelor dreptului 3indus traditional este acela ca nu e5ista nici legi
scrise, nici precedente judiciare, pentru ca 'iloso'ia 3indusa este aceea ca autoritatile
statului sau statul in general nu se pot lega pe viitor sau pentru viitor, mai bine )is, nici de
legi, nici de precedente pentru ca este posibil sa apara o solutie mai buna decat cea
reglementata la un moment dat de o lege sau de'inita intr-un precedent .
J) Dominatia engle3a - o noua etapa in 'ormarea sistemului de drept 3indus.
*e langa dreptul 3indus traditional ba)at pe religie si pe langa dominatia
musulmana care a dus la aplicarea dreptului musulman, dominatia engle)a sau britanica a
avut o contributie importanta la sistemul actual al dreptului 3indus.
<n'luenta engle)a a inceput in sec al DH<<-lea pana la QW iulie QWX] cand <ndia si-a
castigat independenta.
&utoritatile engle)e coloniale au decis sa respecte dreptul traditional 3indus, dar
pentru a-l intelege au apelat la e5pertii denumiti punditi, care aveau rolul sa-i indice
judecatorului britanic solutia aplicabila.
*unditii au de'ormat prin interpretarile lor solutiile cutumiare. *e de alta parte s-a
introdus terminologia juridica britanica peste sistemul traditional.
De asemenea, au 'ost introduse solutiile juridice engle)e .
Dupa QVX], sistemul traditional de drept a continuat sa se aplice, dar numai in
anumite materii, cum ar 'i 1
- statutul persoanei (dreptul persoanei)=
- in materia succesiunilor - adica dreptul de mostenire=
- in materia a'acerilor sau dreptul a'acerilor - daca vrei sa desc3i)i o a'acere=
Se vorbeste in aceasta perioada, dupa QVX], de un anglo-3indu laO caracteri)at
prin 'aptul ca limitea)a dreptul 3indus traditional.
C) Crearea dreptului modern 8indus
Formarea acestuia se remarca inca din QW00, din perioada colonialismului, cand
incepe un proces de codi'icare, caracteri)at sau marcat de receptarea dreptului engle) sau
britanic, precum si practicilor sau te3nicilor de common laO.
<n QW[K a 'ost adoptat Codul penal indian.
<n QW]( a 'ost adoptat E<ndian contract act% - act care reglementa regimul
contractelor.
<n QVKW - Codul de procedura civila.
Dupa independenta, desi s-a incercat uni'icarea dreptului, in special dupa
adoptarea constitutiei <ndiei. Din cau)a sistemului de caste, care ar 'unctiona si asta)i, se
mentin multe inegalitati intre cetateni, deoarece <ndia este stat 'ederal. &ceasta 'ace greu
de reali)at uni'icarea sistemului.
Constitutia din QVLK reglementa <ndia ca republica 'ederala, cu (L de state si ]
teritorii. *uterea legislativa are ( camere 1
- Camera poporului (X0 de membri cu mandat de L ani) - se ocupa de <ndia ca stat
'ederal.
- Consiliul statelor , 'ormat din (XL de membri cu mandat pe [ ani.
<n ceea ce priveste puterea e5ecutiva, presedintele statului este ales pe L ani si are
un rol simbolic cu atributii limitate.
*rimul ministru conduce guvernul si provine din majoritatea a'lata in camera
poporului.
*uterea judecatoreasca este organi)ata in cadrul statelor membre ale 'ederatiei.
Ceea ce este interesant este ca nu e5ista Curti supreme in 'iecare stat, ca in alte
state 'ederale. E5ista, in sc3imb, o curte suprema ?ederala a <ndiei, condusa de C8ie? o?
justice - presedintele curtii 'ederale a <ndiei.
&tributii ale Curtii supreme 'ederale1
- compusa din Q0 judecatori numiti de presedintele republicii
- are competente largi1 control judiciar si control constitutional al legilor
- e5ista recurs pentru incalcarea drepturilor 'undamentale preva)ute de Constitutie
.
- judeca apeluri impotriva unor 3otarari penale (in ca)ul pedepsei cu moartea)
- e5ista jurisdictii in'erioare speciali)ate in anumite domenii1
d <n materia penala 1 Sessions courts
d <n materie civila 1 e5ista tribunale de district.
<n civil - primul grad de jurisdictie care judeca in prima instanta este 'ondul.
;radul ( este asigurat de 8ig3 courts - care sunt atat in materie civila, cat si
penala. Iudeca apelurile impotriva 3otararilor pronuntate de jurisdictiile de prim grad.
;radul 0 de jurisdictie - ultimul si cel mai important - aici se asigura jurisprudenta
de'initiva si irevocabila. Furni)ea)a practica judiciara de'initiva. ;radul 0 este asigurat
de <ndian supreme court, deci)iile ei 'iind considerate precedente obligatorii - marca de
'amilie anglo-sa5on - obligatorie pentru instantele in'erioare.
<n ceea ce priveste statutul persoanelor (sau dreptul persoanelor), s-a ameliorat
'ata de normele cutumiare traditionale. & 'ost abolita interdictia casatoriei dintre membrii
castelor di'erite (inainte te puteai casatori numai cu cei din casta ta). *oligamia a 'ost
inter)isa, la 'el casatoria intre colaterali (casatoria intre 'rate si sora). Divortul a 'ost
liberali)at, inainte era inter)is.
Raduva persoanei decedate - decuius in latina - trebuia si vaduva sa moara
odata cu el. &ceasta norma cutumiara s-a considerat desueta. "a indieni se
incinerea)a, nu e5ista inmormantare= doar pentru vaduve este valabila aceasta
situatie, barbatii putandu-se recasatori. Femeia murea as'i5iata prin incinerare.
<n QWK[, intr-un anumit stat 'ederal, s-a descoperit ca inca se mai practica aceasta
cutuma. &utoritatile locale e5ecutasera aceasta traditie con'om normei 3induse. S-a iscat
un adevarat scandal - statului indian i-a 'ost cerut sa adopte o lege care sa des'iinte)e
acest lucru .
<n alte provincii e5ista aceasta norma 1 cand deceda pater ?amilias, vaduva
devenea o straina pentru 'amilie, era scoasa din 'amilie, devenea o paria. Haduvele
erau i)gonite la marginea orasului. Comunitatea internationala a atras atentia - se
proceda ast'el intrucat averea trebuia sa ramana in 'amilie. Femeia nu este
capabila sa administre)e averea - 'emeile acestea erau obligate sa se imbrace in
negru, erau i)gonite. Se mai practica si a)i in unele comunitati.
&istemele atipice
Q) &istemul c8ine3 de drept acestea doua se studia)a si in alte state
() &istemul japone3 de drept
0) &istemul tarilor nordice - acesta 'ost scos din studiu (controversa doctrinara)
&isteme atipice de drept
1. Consideratii generale
/. &istemul scandinav
B. &istemul japone3
F.&istemul c8ine3
A&rticol din &7J, X-(KKV, pg. QW-(0 pentru completari
1. Consideratii generale
Diversitatea juridica pre)inta cateva sisteme de drept care nu pot 'i incadrate in
niciuna din 'amiliile clasice (romano-germanica, anglo-sa5ona, musulmana), sisteme a
caror di'erenta intriga, dar di'erenta nu e5clude armonia in diversitatea juridica.
"a ora actuala sunt considerate 0 sisteme atipice1 sistemul scandinav, sistemul
japone), sistemul c3ine).
/. &istemul scandinav
<nitial, doctrina a incadrat acest sistem in 'amilia dreptului romano- germanic
pentru ca, ulterior, datorita trasaturilor sale, sa recunoasca 'aptul ca el nu apartine
niciunei 'amilii clasice de drept. &partin sistemului scandinav1 Finlanda, Danemarca,
Suedia si 4orvegia, iar unii autori considera ca putem include si <slanda.
7n rol important in 'ormarea sistemului scandinav de drept a 'ost repre)entat de
receptarea Codurilor civile 'rance) si german. *e de alta parte, un alt element important il
repre)inta istoria-traditia constitutionala a acestor state= toate sunt monar3ii
constitutionale, mai putin Finlanda care e republica pre)identiala.
Danemarca are un regim parlamentar unde rolul central este jucat de primul-
ministru, monar3ul are rol simbolic. *arlamentul este ales prin vot direct, pe un mandate
de X ani.
4orvegia, idem, cu deosebirea ca este un stat con'esional luteran= Suedia e tot un
stat luteran cu *arlament ales= o parte din parlamentari prin scrutin (0QK) si o parte prin
sistem proportional (0V), pentru 0 ani.
<n ceea ce priveste Finlanda, are un regim pre)idential, dar e5ista si un prim-
ministru care conduce ;uvernul. *resedintele e ales pe [ ani, prin vot universal.
<n ceea ce priveste i)voarele dreptului scandinav, sursa esentiala o repre)inta
Codurile civile 'rance) si 'erman, cu ajutorul carora au 'ost uni'icate normele de drept
privind comertul, brevetele ( in special proprietatea intelectuala), precum si in materie
'inanciar-bancara.
<n ceea ce priveste dreptul 'amiliei, acesta re'lecta valorile traditionale ale
societatii scandinave.
Dreptul penal este caracteri)at de idea ca sanctiunea aplicata sa 'ie cat mai mica.
&st'el, cea mai mare pedeapsa este inc3isoarea de ma5im QL ani.
Iuristii scandinavi au introdus si institutii juridice din sistemul anglo-sa5on.
&st'el, au aparut solutii juridice noi despre care s-a spus, insa, ca a nu au 'ost
conceptuali)ate in prealabil ( preluare tale buale).
B. &istemul japone3
a) Dreptul traditional1 este marcat de in'luenta c3ine)a, care a dominat incepand
cu secolul L pana in QW[W sistemul japone).
Doctrina care a stat la ba)a sistemul de drept a 'ost con'ucianismul.
&u 'ost adoptate coduri ce contineau dispo)itii represive (sanctiuni juridice). S-au
de)voltat in special dreptul administrative si penal.
/onar3ia japone)a a 'ost creata dupa modelul C3inei. reptat, con'ucianismul a
'ost inlocuit cu budismul, iar rolul monar3ului a devenit decorativ. &par castele,
caracteri)ate de promovarea inegalitatii si a discriminarii intre membri.
b! Dreptul modern1 este caracteri)at de o in'luenta occidentala ce surprinde doua
momente1
1. Europeni3area dreptului- a presuspus receptarea Codurilor civile 'rance) si german.
/. +eceptarea modelului american de drept- in special in ceea ce priveste organi)area
judiciara.
1. Europeni3area dreptului4 S-a des'asurat intre QW[W-QVXL. Este caracteri)at de
un puternic proces de codi'icare, sistemati)are a dreptului japone), ast'el ca se adopta1
Codul civil japone) (contine dispo)itii din codul civil 'rance) si german= mi5t), Codul de
procedura civila (QWVK), Codul de Comert ( QWVV), Codul penal (QVK]) si Codul de
procedura penala ( QV(().
<n ceea ce priveste dreptul contractelor, are la ba)a teoria germane, in special in
ceea ce priveste nee5ecutarea contractelor. E5ista si dispo)itii din dreptul 'rance).
9aspunderea civila este atat de in'luenta 'rance)a, cat si germana.
9epararea prejudiciilor (civil) are la ba)a teoria 'rance)a (potrivit careia trebuia
reparat nu numai prejudicial material, ci si prejudicial moral= prejudiciu moral> su'erinta
de natura psi3ica pe care o suporta victim sau 'amilia victimei si care trebuie reparata).
/. +eceptarea modelului american de drept 1 &cest moment a inceput in QVXL,
cand trupele americane s-au instalat in Iaponia si au e5ercitat o in'luenta importanta
asupra sistemului de drept >^ in QVX[ a 'ost adoptata o noua Constitutie, 'ondata pe
principii noi, moderne, cum ar 'i principiul suveranitatii poporului, principiul egalitatii
( urmarea suprimarea princ. de caste), principiul laicitatii statului.
4ormele cutumiare japone)e, care erau transp. in Codul civil japone), in special
cele din material casatoriei au 'ost abrogate.
<n ceea ce priveste organi)area judiciara, aceasta are la ba)a sistemul american.
&u 'ost create tribunale de prima instanta, tribunal regionale, Curti de &pel si Curtea
Suprema a Iaponiei. oate au competente in toate materiile, dupa modelul american.
Curtea Suprema are un sistem politi)at de numire a judecatorilor. Este 'ormata din
presedinte si QL judecatori. Iudeca con'ormitatea 3ot. judecatoresti cu legea (control
judiciar), se pronunta asupra tuturor cau)elor cu care este sesi)ata (si pe motive de drept
si 'apt), spre deosebire de sistemul &merican (doar motive de drept). De asemenea, are
competentO in controlul const. legilor pt. ca, la 'el ca in sistemul &merican, judeca
con'ormitatea legilor cu Constitutia.
E5ista si o preocedura necontencioasa sau prejudiciara care cuprinde doua 'a)e1
compromisul si concilierea, si care re'lecta valorile traditionale japone)e (in Europa,
mediere). &ceasta procedura e obligatoriu de urmat inainte de a ajunge la judecator.
F. &istemul c8ine3
&re tot doua etape de 'ormare1
&istemul traditional a 'ost 'undamentat pe con'ucianism. & 'ost un sistem ce a
cuprins atat norme cutumiare, cat si norme scrise, in special in materie penala,
avand 'orma codurilor dinastice.
4otiunea de drept subiectiv a 'ost introdusa abia in secolul (K.
&istemul actual1 in QVXV, C3ina devine republica populara si sistemul de drept se
trans'orma intr-un sistem socialist, dupa model sovietic. Dreptul actual este tot un
drept socialist, insa atenuat in materia proprietatii si in materie comerciala, dar, in
ceea ce priveste notiunea de drept subiectiv, continutul acesteia a 'ost complet
bulversat. &st'el ca statutul persoanelor sau dreptul persoanelor in C3ina este
denaturat.
& avut loc odata cu trecerea la noua 'orma de guvernamant, reconsiderarea i)voarelor
de drept, ast'el ca legea scrisa este i)vorul principal de drept. <)voarele secundare sunt
repre)entate de cutumele civile si comerciale si de jurisprudenta (e5clusiv a Curtii
Supreme).
<n doctrina s-a pus problema daca in sistemul c3ine) normele internationale au
prioritate 'ata de normele interne in ca) de con'lict. 9aspunsul dat a 'ost cvasipo)itiv, in
sensul ca nu e5ista o lege- norma juridica interna care sa prevada superioritatea dreptului
international 'ata de cel c3ine).
<n ceea ce priveste organi)area judiciara, urmareste tot modelul socialist. E5ista doua
grade de jurisdictie1
.rad 1 - ribunalele populare locale (tribunale locale de ba)a, sunt comunale si
orasenesti) - in micile orase= ribunale populare mijlocii sau medii- orase mari care au si
sectoare (la noi, municipii), ribunale populare superioare- la nivel de provincie ( Curti
de &pel, la noi) si ribunale special -speciali)ate intr-o anumita materie ( e5. dreptul
muncii).
.rad / - Curtea Suprema, impartita in mai multe sectii. 4umirea este politica. Iudeca
atat in prima, cat si in ultima instanta. Se pronunta in drept. 8otararile ei sunt obligatorii
pentru instantele in'erioare.
Dreptul penal este de tip sovietic. Curprinde in'ractiuni grave, cea mai grava
pedeapsa este cea cu moartea.
Dreptul privat, in QVW], a cunoscut o re'orma importanta, 'iind adoptat un code51
E*rincipii generale de drept civil% care a cuprins mai multe legi care au codi'icat
cutumele c3ine)e. Ca urmare a acestui act normativ, s-au de)voltat dreptul comercial si
proprietatea privata. De 'apt, intregul drept privat este dominat de in'luenta romano-
germanica.
C)"C=#T%% sisteme atipice4
Sunt sisteme juridice cu un regim mi5t, de tip liberal. Fiecare sistem este un
element al macrosistemului diversitatii juridice. 4u e5isra sistem juridic pur, preluam
creator unii de la altii, ceea ce este o dovada a armoni)arii diversitatii juridice si a unitatii
sistemelor de dept, pentru ca e5ista unitate in diveristate. &rmoni)area nu inseamna, insa,
un'icare juridica, adica aducerea la un numitor comun a tuturor sistemelor. "umea
juridica nu se poate reduce la 0-X sisteme de drept. E5istenta di'erentelor sistemelor este
un element al identitatii nationale a 'iecaruia.
%3voarele dreptului
1. "otiunea de i3vor
/. Clasi?icarea i3voarelor
B. ,re3entarea analitica
"otiunea de i3vor
4otiunea de i)vor de drept comporta o distinctie intre notiunea de i)vor material-real
si notiunea de i)vor 'ormal al dreptului.
%3voarele materialHreale sunt repre)entate de conditiile material de e5istenta a unei
societati. 7nii autori considera ca intra in aceasta categorie si ideologia epocii.
%3voarele ?ormale repre)inta un ansamblu de modalitati prin care continutul unei
norme de drept devine o regula de conduita obligatoriu de urmat.
E5ista, in opinia altor autori, si categoria i)voarelor ne'ormale, cum ar 'i politicile
statale sau publice in anumite materii, constiinta juridica, anumite convingeri publice sau
constiinta sociala.
Ceea ce ne interesea)a, insa, este notiunea de i)vor de drept in sens 'ormal.
<n tabloul i)voarelor 'ormale s-au cristali)at X categorii1 legea scrisa, cutuma sau
obiceiul juridic, jurisprudenta sau precedentul judiciar si doctrina.
/. Clasi?icarea i3voarelor
%3voare scrise1 acte normative, jurisprudenta si doctrina=
%3voare nescrise1 cutuma sau obiceiul juridic.
%3voare o?iciale (emise de autoritatile statale!1 legea, jurisprudenta
%3voare neo?iciale1 cutuma si doctrina.
%3voare directe1 legea scrisa, cutuma
%3voare indirecte1 doctrina, jurisprudenta.
%3voare creative1 cutuma, legea.
%3voare interpretative1 doctrina, jurisprudenta.
,re3entarea analitica a i3voarelor
P Cutuma precede dreptul, este considerat cel mai vec3i i)vor de drept. "a ora
actual, in 'amilia romano-germanica este un i)vor secundar, legea scrisa joaca rolul
central. <n 'amilia anglo-sa5ona de drept, cutuma ocupa un rol central, sistemul de
Common "aO e inca in voga.
*entru ca o cutuma sa devina un i)vor de drept in 'amilia de drept romano-germanica
este necesar ca aceasta sa intruneasca doua conditii sau aspecte. Fie acea cutuma a 'ost
recunoscuta o'icial de catre stat prin incorporarea ei intr-o lege scrisa, 'ie judecatorul
recunoaste in cadrul unui litigiu o cutuma invocata de una din parti si o validea)a juridic (
ca regula de drept).
<n general, pentru ca o cutuma sa devina i)vor de drept trebuie indeplinite doua
conditii, o conditie obiectiva si una subiectiva.
Conditia obiectiva1 comportamentul pe care-l consacra trebuie sa aiba un
caracter repetat in timp.
Conditia subiectiva1 consta in convingerea comunitatii respective ca aceea
conditie sau acel comportament sunt obligatorii de urmat, de respectat.
<ntrunirea acestor conditii se 'ace cumulativ.
<n general, in 'amilia romano-germanica, este important ca legea scrisa sa 'aca
trimitere la o cutuma locala, adica la norme cutumiare in anumite materii.
P Curisprudenta > totalitatea 3otararilor judecatoresti prin care se solutionea)a
litigii.
<n 'amilia dreptului anglo-sa5on, jurisprudenta ocupa un loc central pt ca
judecatorul nu 'ace doar o interpretare si aplicare a legii, ci are rolul de a crea noi reguli
de drept. &st'el, in 'amilia anglo-sa5ona, judecatorul este obligat, pe de o parte, sa tina
cont de jurisprudenta anterioara considerata precedent judiciar, dar si de propria lui
jurisprudenta, pe care nu si-o poate sc3imba. Deci)iile pe care le pronunta sunt obligatorii
pentru toti, nu numai 'ata de partile litigiului si pentru instantele in'erioare.
<n 'amilia romano-germanica, judecatorul nu este obligat sa respecte solutile
judecatorilor pronuntate anterior in aceeasi materie. De asemenea, nu este tinut nici 'ata
de propria jurisprudenta. Deci)iile pe care le pronunta nu sunt obligatorii erga omnes , ci
numai inter partes litiganets.
otusi, e5ista doua e5ceptii cand jurisprudenta este i)vor principal de drept1
1- jurisprudenta constitutionala, in sistemul romanesc, jurisprudenta Curtii
Constitutionale- pronunta deci)ii cu caracter obligatoriu operabile erga omnes si care se
publica in /onitorul 6'icial al 9omaniei. Curtea Constitutionala e5ercita un control de
con'ormitate a legilor cu Constitutia= controlul de constitutionalitate poate avea doua
'orme1 a priori- prin obiectie, a posteori- prin e5ceptie.
/- deci3iile pronuntate de instanta suprema, Curtea de Casatie, in materia
interpretarii si aplicarii unitare a legii. Curtea de Casatie are prin Constitutie atributii de a
veg3ea la aplicarea unitara a legii. &tunci cand in solutionarea aceleasi probleme de drept
si in aplicarea aceluiasi te5t de lege se pronunta solutii di'erite de catre instantele
judecatoresti ( jurisprudenta este neunitara) se poate e5ercita calea e5traordinara de atac 1
recursul in interesul legii de catre *rocurolul ;eneral sau procurorii generali de pe langa
Curtile de &pel, adresat <naltei Curti de Iustitie si Casatie. &ceasta va judeca recursul in
interesul legii, 'acand o interpretare unitara a te5tului de lege ce a generat solutii di'erite,
in sensul lamuririi vointei reale a legiuitorului. Scopul este acela de a se ajunge la o
aplicare unitara pe intregul teritoriu national al legii. <nterpretarea este obligatorie pentru
instantele in'erioare. Deci)ia se publica in /onitorul 6'icial ( solutie preluata din
modelul 'rance)). S-a pus intrebarea daca nu se incalca independenta judecatorilor prin
recursul impotriva legii. Curtea Constitutionala a spus ca nu, deoarece doar interpretarea
e obligatorie, nu si aplicarea.
P Doctrina> totalitatea opiniilor emise de autorii juristi cu privire la problemele de
drept si la interpretarea legii.
<n trecut, acest i)vor de drept avea o pondere esentiala. 6pinio doctrinorum-
opinia savantilor era considerata etalonul in solutionarea litigiilor, in special in 'amilia
anglo-sa5ona. reptat, rolul sau s-a diminuat, ast'el ca, la ora actuala, este un i)vor
'acultativ- secundar de drept. C3iar si asa, rolul doctrinei este important pentru ca
solutiile pe care le propun autorii (lege 'eranda) sunt preluate de judecatori si legiuitori.
<n ambele 'amilii, doctrina sau avi)ul juristilor este cerut in elaborarea de acte normative.
P *ctul normativ sau legea scrisa
<n 'amilia romano-germana, este principalul i)vor de drept.
"egea scrisa trebuie sa intruneasca trei conditii esentiale1
- sa 'ie adoptata dupa o procedura speciala, de catre *arlament=
- legea scrisa intotdeauna reglementea)a relatii sociale primare si originare
(8otararile de guvern si cele emise de organe locale toate sunt acte secundare).
- are intotdeauna caracter normativ=
Contractul normativ e5ista in trei sensuri1 drept constitutional, drept
international public, dreptul muncii. <n dreptul constitutional are 'orma tratatului de
creare a 'ederatiei, in ca)ul statelor 'ederale. <n dreptul international public - conventii si
tratate internationale. <n dreptul muncii - contracte colective de munca.
Curs V^ 4orma juridica
Curs 1M
Subiectul raportului juridic
Continutul raportului juridic
6biectul raportului juridic
Faptul juridic
<nstitutii judiciare
*roba dreptului
De?initie e +aportul juridic repre)inta acea relatie sau legatura sociala dintre
participanti determinati, relatie reglementata de lege, si care, in ca) de nevoie, poate
'i aparata prin apelul la 'orta de constrangere a statului. Este va)ut ca un acord de
vointa intre cel putin ( participanti.
De e5emplu, actul de van)are-cumparare este un raport juridic civil.
"orma de drept este o premisa a raportului juridic.
9aportul juridic are 0 elemente 1
2 subiecte > cine inc3eie, cine participa la raportul juridic
2 continut > ce re)ulta din raportul juridic (drepturi U obligatii)
2 obiect > ce se reglementea)a in raportul juridic
&ubiectul raportului juridic
conceptul de subiect
capacitatea juridica > premisa capacitatii de subiect
clasi'icarea subiectului de drept
a! C)"CE,'#= DE &#>%EC'
4otiunea de subiect de drept a 'ost amplu de)batuta in literatura de
specialitate, 'ormandu-se conceptia generala potrivit careia oamenii, 'ie va)uti
individuali, 'ie grupati in diverse organi)atii, pot avea calitatea de subiect de drept in
orice raport juridic.
*rin urmare, pot 'i subiecte persoana 'i)ica sau persoanele juridice
lato sensu. *ersoanele juridice se compun din oameni, repre)inta o creatie abstracta,
o 'ictiune juridica.
Subiectul de drept este 'ie o persoana va)uta individual, 'ie
organi)ata intr-o anumita structura, care este titulara-purtatoare de drepturi si
obligatii i)vorate din norma de drept si care poate, prin mani'estarea acordului de
vointa, sa participe la orice relatie sociala.
b! C*,*C%'*'E* C#+%D%C*
*entru a putea 'i, insa, subiect de drept, este necesara e5istenta
capacitatii juridice. Capacitatea juridica cunoaste mani'estari di'erite in ramurile
dreptului. &st'el, in dreptul civil se 'ace distinctie intre capacitatea de 'olosinta si
capacitatea de e5ercitiu.
Capacitatea de ?olosinta repre)inta aptitudinea unei persoane de a
avea drepturi si obligatii. 4e nastem cu capacitate de 'olosinta.
Capacitatea de e@ercitiu repre)inta aptitudinea unei persoane de a
e5ercita drepturi si de a e5ecuta obligatiile asumate. Capacitatea de e5ercitiu se
imparte in 1
2 capacitate de e@ercitiu restransa - intre QX-QW ani, cand
minorul poate inc3eia acte administrative dar nu de
dispo)itie, cu privire la patrimoniul sau.
2 capacitate de e@ercitiu deplina - de la majorat, si
presupune 'aptul ca subiectul de drept poate sta singur in
justitie si poate inc3eia orice 'el de acte neasistat, in primul
rand acte de dispo)itie.
<n dreptul constitutional, distinctia dintre capacitati nu are
relevanta pentru ca se vorbeste despre capacitate electorala, care presupune
capacitate deplina de e5ercitiu.
Capacitatea electorala priveste drepturile politice, de a alege si
de a ?i ales. Dobandirea capacitatii electorale presupune indeplinirea conditiei de
varsta, iar in ceea ce priveste dreptul de a 'i ales, legiuitorul a preva)ut o serie de
conditii speciale, precum cea de varsta pentru a accede in anumite 'unctii, sa nu ai
ca)ier judiciar (adica o conditie de buna reputatie sociala).
Din punct de vedere al teoriei dreptului, capacitatea juridica
repre)inta aptitudinea generala a unei persoane de a dobandi si e5ercita dreptul, si de
a-si asuma si e5ecuta obligatii.
2 capacitatea juridica generala > aptitudinea unei
persoane-subiect de drept de a intra-inc3eia orice raport
juridic.
2 capacitatea juridica speciala > aptitudinea unei
persoane-subiect de drept de a participa la anumite raporturi
juridice pentru care legea prevede-leaga indeplinirea unor
conditii speciale (e5 1 reducere pentru transport pentru
studenti , calitatea de student).
c! C=*&%F%C*+E* &#>%EC'E=)+
Q. *ersoana 'i)ica, individuala , cel mai des intalnit subiect de drept
(. Subiecte colective
,ersoana , poate avea 0 calitati 1
2 Cetatean - toate raporturile juridice
2 &train - cu e5ceptia drepturilor politice
2 *patri3i , cu e5ceptia drepturilor politice
<n ceea ce priveste categoriile de raporturi juridice in care intra
persoana 'i)ica, s-a pus problema determinarii legii aplicabile. Sunt consacrate (
sisteme 1
a) =e@ patriae - potrivit ei, legea nationala se aplica tuturor
cetatenilor a'lati pe teritoriul acelui stat dar si cetatenilor a'lati in
strainatate, in privinta starii civile si capacitatii persoanei.
b) =e@ domicilii - aplicarea legii locului unde se a'la subiectul
respectiv. Cu toate acestea, sistemul romanesc permite si aplicarea
lui le5 domicilii cu caracter de e5ceptie (de le@ specialia). &st'el,
legea QKL-QVV( prevede ca le5 patriae se aplica in 9omania in
acele situatii in care legiuitorul nu prevede alte conditii, de unde
re)ulta ca in anumite materii se poate aplica si le5 domicilii (le5
patriae ca lege generala)
/ajoritatea statelor au consacrat le5 patriae, le5 domicilii 'iind va)ut ca o
e5ceptie (e5 1 Franta consacra le5 domicilii in trecut).
&ubiectele colective 4
&tatul
*utoritatile statului
,ersoana juridica
&tatul - poate inc3eia raporturi juridice atat pe plan intern cat si pe plan
international.
2 ,e plan intern apare ca purtator de suveranitate, iar acest lucru
inseamna ca statul are dreptul de a elabora legile pe cuprinsul
intregului teritoriu, de a organi)a e5ecutarea legii si de a controla
respectarea acesteia.
2 ,e plan international, statul este independent, ceea ce inseamna
ca este egal in raporturile juridice pe care le inc3eie cu toate
celelalte state. De asemena poate inc3eia raporturi juridice si cu
organi)atiile internationale(647,Consiliul Europei)
*utoritatile statale , corespun)atoare celor 0 puteri 1
2 ,uterea legislativa - e5ercitata de *arlament
2 ,uterea e@ecutiva - e5ercitata de ;uvern si presedinte
2,uterea judecatoreasca - e5ercitata de autoritatea
judecatoreasca, care e 'ormata din instantele judecatoresti,
/inisterul *ublic (procurorii sunt grupati in parc3ete, si parc3etele
in /inisterul *ublic).
/inisterul *ublic nu este un organ al ;uvernului (ad minister > supus
cuiva). *rocurorii prestea)a un serviciu (CS/). &ceste instante inc3eie raporturi
juridice de putere, 'iind titulare de putere publica.
c) ,ersoanele juridice - pentru ca o structura organi)ata sa 'ie persoana juridica,
trebuie sa indeplineasca 0 conditii 1
2 Sa aiba o organi3are de sine statatoare, proprie
2 Sa aiba un patrimoniu (bunuri)
2 *atrimoniul sa ?ie a?ectat scopului organi)arii
*ersoanele juridice pot participa la orice raport juridic. Statul si
autoritatile sale pot inc3eia raporturi de drept privat, ca) in care se comporta ca un
simplu particular.
Continutul raportului juridic
Continutul raportului juridic > ansamblul drepturilor si
obligatiilor ce re)ulta din inc3eierea acestuia, prin mani'estarea acordului de vointa al
subiectelor de drept.
&ubiectul de drept > purtator de drepturi subiective si de
obligatii juridice.
Dreptul subiectiv > posibilitatea recunoscuta de lege unei
persoane de a avea o anumita conduita, de a pretinde unei alte persoane sa-i respecte
acea conduita si de a apela in ca) de nevoie la 'orta de constrangere a statului.
Drepturile subiective se clasi'ica in mai multe categorii. Cea mai importanta
clasi'icare este aceea in 1
2 drepturi absolute > acele drepturi opo)abile tuturor (erga
omnes) , e5 1 dreptul la educatie, libertatea constiintei, dreptul la
circulatie etc
2 drepturi relative > acele drepturi pe care o persoana le are
numai 'ata de anumite persoane (inter partes) , e5 1 dreptul de
creanta
)bligatia juridica > indatorirea pe care o are o persoana, care
poate consta 'ie intr-o actiune, 'ie intr-o inactiune. Cea mai importanta clasi'icare este
aceea in 1
2 obligatii active > indatorirea unei persoane de a a da sau
a 'ace ceva
2 obligatii pasive > indatorirea unei persoane de a se abtine de la
un anumit comportament (a nu 'ace ceva).
%%%. )biectul raportului juridic
4u trebuie con'undat cu bunurile care 'ormea)a obiectul
operatiunilor juridice.
)biectul raportului juridic il repre)inta conduita partilor, care poate
consta 'ie intr-o actiune, 'ie intr-o inactiune.
%R. Faptul juridic , a 0-a premisa a raportului juridic. Se clasi'ica in 1
2 Evenimente > acele imprejurari comise 'ara vointa oamenilor, dar
pentru care legea prevede crearea de e'ecte juridice, 'iind esentiala
raportarea la lege (e5 1 catastro'e naturale, eruptii vulcanice , acordare de
despagubiri) . <n absenta reglementarii legale, in sensul de a se prevedea
producerea de e'ecte juridice, un simplueveniment nu poate 'i cali'icat
'apt juridic. & produce e'ecte juridice inseamna a crea sau a stinge drepturi
si obligatii, adica a modi'ica realitatea pree5istenta.
2 *ctiunile > imprejurari produse prin vointa oamenilor, 'ie cu
respectarea legii, 'ie 'ara respectarea legii.
d actiuni licite > imprejurari create prin mani'estarea de
vointa a oamenilor, cu respectarea legii
d actiuni ilicite > imprejurari create prin vointa oamenilor,
cu incalcarea legii
7nii autori considera ca ar trebui adaugata la categoria 'aptelor
juridice si starile. Se considera ca starile sunt imprejurari produse atat prin vointa
oamenilor (e5 1 starea de casatorie, starea de a'initate), 'ie 'ara vointa oamenilor
(e5 1 starea de rudenie).
AAAStare de a'initate > cumetrie (nasii)
<n ceea ce ne priveste, consideram ca trebuie retinute numai
primele ( categorii, pentru ca starile nu pot 'i clasi'icate precis ca 'iind 'apte
juridice.
R. %nstitutii judiciare
Q) eoria justitiei ca serviciu public. *rincipii de organi)are si 'unctionare
a institutiei judiciare
() Sistemul jurisdictional
C#&'%'%* este un serviciu public. E5ista X principii 1
,rincipiul separatiei , dubla separatie.
Separatia jurisdictiilor judiciare de drept comun de cele
administrative (in 9omania nu e5ista aceasta separatie).
Separatia 'unctiei de judecator de cea de procuror
,rincipiul ierar8iei jurisdictionale. E5ista 0 grade de jurisdictie.
<nstantele sunt organi)ate in mod ierar3ic, iar in var'ul ierar3iei se a'la
instanta suprema. <nstantele trebuie sa se supuna instantelor
superioare.
,rincipiul independentei si al impartialitatii. Iudecatorii sunt
independenti, se supun numai legii, sunt impartiali 'ata de e5perti, 'ata
de martori, iar 'ata de presedintele instantei nu e5ista decat o
subordonare administrativa si dpdv al organi)arii activitatii de justitie
sunt egali (presedintele instantei nu poata sa impuna solutii).
,rincipiul colegialitatii. "itigiile sunt judecate in complete colegiale,
'ormate din minim ( judecatori. E5ista, insa, e5ceptia completului unic
pentru litigiile usoare.
,rincipii de ?unctionare
,rincipiul egalitatii. 6rice cetatean trebuie sa aiba acces legal la un
judecator (CED6, art [).
,rincipiul gratuitatii. Iustitia este gratuita, oricine trebuie sa aiba
acces gratuit la judecator, dar cu toate acestea, pentru litigiile cu o
anumita valoare patrimoniala, legiuitorul prevede plata unei ta5e de
timbru (cele cu contencios administrativ sunt gratuite).
,rincipiul neutralitatii. Iudecatorul trebuie sa se abtina de la
e5primarea in public a convingerilor si opiniilor sale politice, de
asemenea nu trebuie sa 'ie membru al niciunei 'ormatiuni politice si nu
trebuie sa participe la jocuri electorale.
,rincipiul continuitatii. Serviciul public al justitiei se 'urni)ea)a in
mod continuu, neintrerupt. Cu toate acestea, este reglementata vacanta
judiciara (Q iulie-0Q august), dar pentru acele litigii cu o comple5itate
deosebita se asigura permanenta pe durata vacantei. <n 9omania este
reglementata e5pres vacanta judiciara, in alte state este preva)ut doar
concediul de odi3na al magistratilor.
() &istemul jurisdictional
*. Curisdictii nationale 4
a) Iurisdictii judiciare de drept comun
b) Iurisdictii speciali)ate
c)Sistemul inaltelor jurisdictii
>. Curisdictii internationale
*. Curisdictii nationale
a! Curisdictii judiciare de drept comun 4
- cuprind judecatoriile care asigura gradul Q de jurisdictie si judeca toate litigiile
date de lege in competenta lor.
- apoi, tribunalul (Q pe judet U /J) ce judeca in 'ond litigiile date in competenta
lor, precum si apelurile sau recursurile dupa ca), declarate impotriva sentintelor
judecatoriilor. ribunalele asigura gradul ( de jurisdictie.
- Curtile de &pel asigura gradul 0 de jurisdictie. Iudeca in apel apelurile date
impotriva sentintelor tribunalelor si in recurs recursurile declarate impotriva 3otararilor
pronuntate in apel de tribunale.
b! Curisdictii speciali3ate 4
- litigii privind minori si 'amilie , ribunalul de la Jrasov
- tribunalele militare, judecatorii si procurorii 'iind militari)ati , /J, Curtea
/ilitara Jucuresti
c! &istemul inaltelor jurisdictii
- la nivel national, <nalta Curte de Casatie si Iustitie (<CCI), are competenta si in
'ond (<CCC)
- are X sectii 1
2 &ectia % civila - litigii civile
2 &ectia %% civila - litigii comerciale
2 &ectia penala , litigii penale
2 &ectia de contencios administrativ si ?iscal
- are X complete de L judecatori 1
2 ( in materie penala
2 celelalte in civil si contencios administrativ si 'iscal
- are sectiile unite care au competenta de a judeca recursurile in interesul legii
(9<")
- <nstanta Suprema judeca numai recursuri (gradul 0 de jurisdictie). <n materie
penala judeca si in 'ond (particularitate romaneasca) acele in'ractiuni comise de
persoanele cu 'unctii o'iciale in stat (ministri, parlamentari, judecatori <CCI, judecatori ai
CC 9omania, membri CS/).
>. Curisdictii internationale , judeca litigiile privind incalcarea drepturilor de catre
statele membre.
- Curtea %nternationala de la ;aga
- Curtea Europeana a Drepturilor )mului de la &trasbourg
- <n 7E a 'ost creata Curtea de Custitie de la =u@embourg. Cuprinde 0 instante
2 Curtea de Custitie propriu-3isa - judeca litigii privind
principiile dreptului comunitar, precum si litigii privind intrebarea
preliminara (c3estiunea judiciara = cand au dubii, 'ac o intrebare
cum se interpretea)a acest drept comunitar)
2 'ribunalul #niunii Europene - judeca litigii privind marca
comunitara, precum si dreptul concurentei comunitare
2 'ribunalul ?unctiei publice - judeca litigii privind
'unctionarii europeni.
R%. ,roba dreptului
4otiune. <mportanta. Clasi'icare.
Sisteme probatorii
6biectul probei
Sarcina probei
/ijloacele de proba
"otiunea de proba a 'ost de'inita di'erit atat in dreptul civil, cat si in dreptul
penal. 6pinia majoritara este, insa, ca proba repre)inta posibilitatea de a
demonstra e5istenta unei 'apte, imprejurari, precum si re)ultatele produse de
acestea, prin 'olosirea mijloacelor speci'ice care sa conduca la dovedirea lor.
Discutia care a starnit controverse a 'ost aceea daca trebuie sa includem in
de'initia probei si mijloacele de probe. 6pinia majoritara este ca da.
%mportanta. *robele sunt esentiale pentru ca stabilesc adevarul in cau)a,
contribuind ast'el la corecta aplicare a legii.
Clasi?icare
dprobe directe care conduc nemijlocit la solutionare sau la
dovedire
dprobe indirecte care demonstrea)a prin intermediul altor circumstante
imprejurarea de dovedit
d probe pertinente , care au legatura cu cau)a
d probe concludente , care solutionea)a cau)a
&isteme probatorii
d sistemul acu3atorial H sistemul probei morale - administrarea probelor
se 'ace de catre parti. Iudecatorul solutionea)a cau)a e5clusiv pe ba)a
probelor aduse de parti in 'ata sa, avand un rol pasiv. &cest sistem se
aplica mai mult in 'amilia dreptului anglo-sa5on.
d sistemul inc8i3itorial H sistemul probei legale - administrarea probelor
revine judecatorului-procurorului. Iudecatorul are un rol activ, este obligat
prin lege sa dispuna toate masurile necesare pentru a'larea adevarului in
cau)a. Dispune e'ectuarea de e5perti)a, de comisii rogatorii (compuse din
judecatori care se deplasea)a la martori). &cest sistem este aplicabil in
'amilia romano-germanica.
Cele ( sisteme pot 'i combinate.
)biectul probei > ce trebuie dovedit. 9epre)inta acele 'apte juridice, acte
juridice, imprejurari necesare pentru solutionarea cau)ei.
<n dreptul civil se dovedesc 'apte juridice si acte juridice.
<n dreptul penal se dovedesc 'apte juridice.
E5ista anumite categorii de 'apte care nu trebuie dovedite - ?aptele de
notorietate, 'aptele recunoscute de parti, unanim admise.
&arcina probei > cine trebuie sa dovedeasca. 9evine reclamantului, dar e5ista si
e5ceptii (de e5emplu, daca paratul 'ace o a'irmatie, trebuie s-o dovedeasca) -
*ctori incumbit probatio
<n dreptul penal, sarcina revine organelor judiciare, iar paratul are pre)umtia de
nevinovatie.
L) 0ijloacele de proba
1. ,roba literala , inscrisurile 1 autentice , emise de autoritatea
statala
electronice , cu sau 'ara semnatura
electronica
private
/. ,roba testimoniala - cu martori - consta in declaratiile acestora
B. E@perti3e 1 criminalistice (legata de sange, urme papilare), in'ormatice,
balistice, contabile, topogra'ice
F. Constatari te8nico-stiinti?ice asupra obiectelor de probat.
4u e5ista o ierar3ie a probelor, aplicandu-se principiul coroborarii probelor.

Cursul 11
*ctele juridice
%. 4otiune si clasi'icare
%%. Caracteristici ale actului juridic in dreptul privat
%%%. Caracteristici ale actului juridic in dreptul public si international
%. "otiune si clasi?icare
"otiune
Drepturile subiective, element de continut al raportului juridic, au / surse de creare1
1. &ctele juridice
/. Faptele juridice
(Drepturile subiective i)vorasc din 'apte juridice)
1. <n ceea ce priveste actele juridice, spre deosebire de alte acte legislative (codul civil
german) care se ocupa de actul juridic in general, legiuitorul roman , a preluat modelul
'rance) ast'el ca si noul cod civil intrat in vigoare la Q oct (KQQ nu contine o teorie
generala a atului juridic si reglementea)a materia contractelor , dar dispo)itiile privitoare
la conracte sunt aplicabile actelor juridice in general.
<n noul cod civil, separat de contracte e5ista [ articole consacrate actului juridic unilateral
si anume1 Q0(X -^Q0(V, unde intalnim o de'initie a actului unilateral, precum si
preci)area ca fDispo)itiile legale privitoare la contracte se aplica in mod corespun)ator
actelor unilaterale.f(Q0(L).
%ntr-o de?initie simpla, actul juridic >^ mani'estarea de vointa a unei persoane in scopul
de a produce e'ecte juridice.
Din aceasta de'initie re)ulta / elemente esentiale1
- actul juridic este un act de vointa al uneia - mai multe persoane (este un act dorit de om)
-actul juridic produce e'ecte juridice (de aceea se si numeste fjuridicf- e'ecetele pe care
le produce sunt preva)ute de lege)
<n general, e'ectele juridice constau in crearea de drepturi subiective, sau
constatarea-transmiterea-stingerea unui drept.
<n ca)ul actului juridic civil, acetse e'ecete constau in crearea, modi'icarea, sau
stingerea unui raport juridic. &cest lucru distinge actul juridic civil de alte acte din alte
ramuri. (e51 actul administrativ)
Concret4 E'ectele actului juridic constau 'ie in intentia de van)are-cumparare a unui bun,
sau inseamna donatia unui bun-inc3irierea lui-prestarea unui serviciu public-e'ectuarea de
lucrari publice.
E'ectul juridic-e'ectul de drept este ceea ce doreste-urmareste in deplina libertate si in
mod constient autorul actului.
In doctrina france!a,se sublinia)a ca e'ectul juridic nu este doar obiectul actului , ci
scopul pe care il cauta autorul actului. nu doar constiinta obiectiva a actului, ci 'inalitatea
urmarita de autor. <n ca)ul actelor juridice, e'ectele se produc cu intentie, pe cand in ca)ul
'aptelor juridice, e'ectele se produc 'ara intentia autorului. *rin urmare, actul juridic este
un act intentional(intotdeauna-^nu e5ista act juridic 'ara intentie).E'ectele juridice sunt
cunoscute , sunt dorite, cautate a se produce prin anticipatie.
"otiunea de act juridic comporta intr-o distinctie intre 1
a!negotiuni ( operatiunea in sine pe care o persoana doreste sa o 'aca, din care re)ulta
consecinte-e'ecte juridice in ba)a legii)
b!instrumentiuni (documentul scris ce incorporea)a negotiuni, operatiunea juridica dorita
^ e51 donatie-van)are-cumparare= si care ajuta la proba actului)
Clasi?icare
%n teoria generala a dreptului actele juridice se clasi?ica dupa B mari criterii4
*) Dupa numarul partilor 4
-unilaterale >^ sunt re)ultatul unei singure vointe (un singur emitent al actului)
<n dreptul public e5ista numeroase acte unilaterale1 acte de numire intr-o 'unctie publica=
diverse autori)atii administrative (certi'icat de urbanism,autori)atie de
constructie-demolare)
<n dreptul privat, actele unilaterale sunt de asemenea numeroase 1 testamentul, o'erta de a
contracta (o'erta de van)are, inc3iriere) .
-bilaterale/multilaterale >^ sunt re)ultatul vointei a doua sau mai multe persoane( acest
tip de acte se numesc contracte) <n general au e'ecte finter partesf(sunt individuale), dar
e5ista si contracte normative(cum sunt contractele colective de munca)care sunt
reglementate integral sau partial de legiuitor.
>! Dupa gravitatea e?ectelor
,conservare>^actele de mentinere, de consolidare si de prevenire a pierderii unui drept
(e51 intreruperea termenului prescriptiei, inscrierea unei ipoteci, somatia de plata)
,administrare>^ actele de gestionare curenta a bunului(aici intra culegerea 'ructelor
bunului, incasarea c3iriei,adaugarea de imbunatatiri, e'ectuarea de reparatii ale bunului)
,dispo!itie>^cele mai grave acte, pentru ca ele angajea)a viitorul patrimoniului= sunt
acele acte care au ca e'ect 'ie scoaterea bunului din patrimoniu (alienarea-instrainarea
bunului-prin van)are-cumparare, donatie), 'ie prin gre'area bunului cu o sarcina reala.
*rin urmare, actele de dispo)itie nu sunt obligatoriu legate de ideea instrainarii bunului
(van)are-cumparare, donatie, gre'area cu o ipoteca-gaj al unui bun)
gaj> pt. bunurile mobile (amanet)
ipoteca>pt. bunurile imobile
C! Dupa scopulHinteresul urmarit
Se mai numeste in literatura 'rance)a si fcriteriul economiei generale al operatiunii
reali)ate de autorul actuluif.
Concret este vorba de interesul urmarit de parti in momentul inc3eierii actului.
-cu titlu oneros>^ sunt acele acte in care ambele parti urmaresc obtinerea unui 'olos
patrimonial (e51 van)area-cumpararea unui bun= van)atorul este interesat sa primeasca
pretul pentru bunul sau, iar cumparatorul este interesat sa primeasca proprietatea bunului
in sc3imbul pretului platit= alte e5emple 1 contractul de inc3irieie-lucatiune, contractul de
renta )
-cu titlu gratuit>^ acele acte in care doar una dintre parti primeste un 'olos patrimonial,
'ara a i se o'eri celeilalte nimic in sc3imb (e51 donatie, mercenar?)
%%. Caracteristici ale actului juridic in dreptul privat
4oul cod civil prevede in art. QQ]V patru conditii esentiale pentru inc8eierea unui
contract dat, care sunt aplicabile pentru inc3eierea unui act juridic1
Q. Capacitate juridica
(. Consimtamant
0. 6biect determinat si ilicit
X. Cau)a licita si morala
Q ! Capacitatea juridica>^ atitudinea unui subiect de drept de a avea drepturi si obligatii-
de a inc3eia acte juridice
E5ista ( categorii de persoane care 47 pot inc3eia acte juridice1
-minorii (sub QX ani)
-inter)isul judecatoresc
/inorii intre QX-QW ani pot inc3eia acte juridice dar cu incuviintarea parintilor-tutorelui.
&ctele inc3eiate sunt de conservare, administrare a patrimoniului si acte de dispo)itie
'oarte simple(noutate in codul civil). --^ capacitatea de e5ercitiu restrans.
/! Consimtamantul >^ 3otararea unei parti de a inc3eia un act juridic = 3otarare
mani'estata in e5terior.
&cesta trebuie sa indeplineasca cumulativ mai multe conditii1
a)sa e5iste
b)sa 'ie e5primat de o persoana cu discernamant
c)sa 'ie e5primat cu intentia de a produce e'ecte juridice
d)sa 'ie e5teriori)at
e)sa 'ie neviciat , integru
$xplicatie (pentru fiecare punct in parte)
a!E@istenta
rebuie sa aibe o e5istenta reala, adica sa vina de la o parte contractanta.
b!Discernamantul
Se considera ca a provenit de la o persoana cu discernamant daca este e5primat de o
persoana cu o deplina caacitate de e5ercitiu. /inorii cu capacitate restransa (QX-QW ani) se
considera ca au discernamantul in 'ormare.Se considera ca nu au discernamant persoanele
din ( catergorii1
-minorii sub QX ani
-inter)isul judecatoresc (alienat mintal, etc)
c!E?ectele juridice
Consimtamantul produce e'ecte juridice ca o consecinta a mani'estarii de vointa, de a-si
asuma re)ultatele actului juridic inc3eiat.
Consimtamantul 47 produce e'ecte juridice in urmatoarele situatii1
i!daca mani'estarea de vointa a 'ost 'acuta in gluma (joc anti cau)a)
ii!sa nu 'ie 'acuta sub conditie pur contestativa (fma oblig daca vreauf)
iii!mani'estarea de vointa a 'ost prea slaba, creand indoieli asupra 'aptului ca partea
doreste sa inc3eie actul juridic
iv!mani'estarea de vointa s-a 'acut cu o anumita re)erva psi3ica-psi3ologica - re)ervatio
mentalis (este ca)ul actului 'ictiv)
d!E@teriori3area
*artile au deplina libertate sa-si stabileasca atat actul juridic(operatiunea pe care si-o
doresc sa o inc3eie) adica sa determine 'ondul -consinutul actului, cat si 'orma acestuia =
Este principul consesnualismului, con'orm caruia partile sunt libere sa-si aleaga 'orma de
e5teriori)are a mani'estarilor de vointa.
Contractele pot 'i consesnuale atunci cand inc3eierea lor e valabila prin reali)area
consensului -acordului de vointa. Ele pot si solemne atunci cand inc3eierea lor e supusa
'ormei autentice. *ot 'i contracte reale atunci cand se cere remiterea bunului. (e51
contractul de imprumut)
/ani'estarea de vointa poate 'i e5teriori)ata e5pres sau implicit. <n ca)ul actelor solemne
se cere, insa, ca e5teriori)area sa 'ie e5presa.
E5teriori)area tacita-implicita re)ulta din anumite gesturi-'apte neindoielnice (e51 acte de
conservare a mostenirii care arata acceptarea acestora).
E5teriori)area poate 'i 'acuta verba, in scris, sau prin 'aptele indoielnice. <n doctrina s-a
pus problema daca tacerea are valoare juridica. 9aspunsul este 47, cu 0 e5ceptii1
-daca legea prevede e5pres acest lucru (prin lege)
-potrivit obiceiului )onei
-prin vointa partilor, daca acestea atribuie tacerii o anumita semni'icatie juridica
e!%ntegritate (neviciere!
"egiuitorul roman a retinut viciile de consimtamant1 dolul eroarea violenta le3iunea.
-Eroarea7UEste 'alsa repre)entare a reali)atii cu oca)ia inc3eierii actului juridic
*oate 'i1
-error in substantiam (cand poarta asupra calitatilor substantiale ale obiectului actului
-error in personam (asupra calitatii persoanelor contractante)
Se mai clasi'ica si in1
-eroare de 'apt^ poarta asupra unor imprejurari , unor circumstante e5istente la inc3eierea
actului
-eroare de drept^ poarta asupra continutului unei dispo)itii legale(a unei norme judice)
-Dolul>^ determinarea unei persoane de a inc3eia n act juridic prin 'olosirea de mijloace
viclene
Concret1 inducerea in eroare a unei persoane, cu scopul de a o 'ace sa inc3eie actul
juridic.
*oate 'i1
-principal^ cand priveste elemente esentiale, importante pentru inc3eierea actului.
-secundar-incidental^ cand poarta asupra unor elemente nedeterminate.
-Riolenta>^ amenintarea unei persoane cu un rau care produce o temere, temere ce o
determina sa ince3ie actul juridic pe care alt'el nu l-ar 'i inc3eiat.
&ceasta poate consta intr-o constrangere 'i)ica-psi3ica1
-violenta 'i)ica ^ cand se re'era laintegritatea persoane sau a bunurilor sale
-violenta morala^cand priveste onoarea, demnitatea unei persoane sau a 'amiliei sale
-=e3iunea>^disproportia vadita de valoare intre ( prestatii-contraprestatii cu oca)ia
inc3eierii actului juridic.
Concret1 un prejudiciu material pe care il su'era una din parti din cau)a valorii
disproportionate a contraprestatiei lor actului juridic, e5istente la momentul inc3eierii
actului.
Hiciile de consimtamant se sanctionea)a cu anularea actului
B! )biectul actului
9epre)inta conduita partilor(actiuni-inactiuni) care re)ulta din actul juridic inc3eiat.
<n 4oul Cod Civil (art Q((L), stabileste conditiile pe care trebuie sa le indeplineaca
obiectul1
a)sa e5iste
b)sa 'ie determinat-determinabil
c)sa 'ie licit (sa nu incalce legea-morala)
F!Cau3a actului
Este obiectivul partilor. Este un element de validitate a actului juridic.Este reglementata
in art.Q(0L din 4oul Cod Civil unde intalnim conditiile pe care aceasta trebuie sa le
intruneasca1
a)Sa e5iste
b)Sa 'ie licita si morala
&anctiunea pentru nerespectarea celor X condtii de validitate a actului juridic(condtii ce
se cer a 'i intrunite cumulativ) este nulitatea relativa sau nulitatea absoluta.
<n ca)ul unui interes general^ nulitatea absoluta
<n ca)ul unui interes privat^ nulitate relativa.
%%%. Caracteristici ale actului juridic in dreptul public si dreptul international
<n dreptul administrativ, actele juridice au 'orma actelor administrative si a contractelor.
(in dreptul 'rance) aceste contracte tin tot de dreptul privat).
&ctele administrative sunt unilaterale atunci cand sunt emise de o singura autoritate
administrativa.
Doctrina si jursiprudenta 'rance)a au admis ca sunt acte administrative si actele care
emana de la un organism privat care e5ercita un serviciu public administrativ. (e51 actele
unor 'undatii care prestea)a uns erviciu cultural).
&ctele administrative unilaterale pot 'i cu caracter individual si caracter normativ.
-&ctele normative dau e5presie vointei generale, concreti)ate intr-o lege.
-&ctele individuale sunt 1denumire intr-o 'unctie,diverse autori)atii.
&ctele administrative au ca principal scop organi)area legii. Sunt acte secundum legem
care de)volta dispo)itiile primare din legi.
&e mai clasi?ica in4
-acte individuale>^ sunt emise de o singura utoritate (ordinele ministrilor , pre'ectului,
dispo)itia primarului)
-acte colective>^ sunt emise de mai multe autoritati sau o autoritate colectiva( 6;, 67;,
acte emise de ministere care 'ac obiect comun)
<n ceea ce privetse administratia publica, aceatsa 47 are drept de optiune intre actele
individuale-colective.
*ctele unilaterale presupun ,de regula, o singura mani'estare de vointa(din partea unei
singure autoritati) e5ista autori care sustin ca mani'estarea de vointa poate proveni
indi'erent daca e vorba de autoritate individuala-colectiva.
*doptarea actelor unilaterale administrative ecaracteri)ata de absenta 'ormalismului ,
in sensul ca, nu se cere nicio 'orma sau procedura speciala (legea prevede cum se inc3eie
actul).
<n dreptul international public, contractele administrative sunt re)ultatul a cel putin (
vointe si intotdeauna una dintre parti este o autoritate publica... .... .... este reglementat de
o norma juridica si contine dispo)itii e5orbitante(derogatorii de la dreptul comun).
*rin contracte, administratia publica poate deroga un serviciu public. &st'el, o persoana
privata poate distribui apa potabila= se poate ocupa de gospodarirea comunala.
<n dreptul international public, actele juridice sunt tratatele internationale (care sunt acte
inc3eiate intre( -mai multe state= obiectul lor 1 stabilirea de reguli intre state dar si crearea
de organi)atii internationale, crearea unei ordini juridice speciale-e51 a 7E)
ratatul se mai numeste si conventie, acord, carta. ratatele pot 'i1
-bilaterale ^ acordurile inc3eiate intre ( state
-multilaterale^ in care 'iecare stat stabileste conditii in inc3eierea tratatului
<n ca)ul 7E sunt tratatele constitutive care 'ormea)a dreptul comunitar originar.
&doptarea de acte de catre institutiile 7E a dus la crearea dreptului comunitar
derivat(este vorba de acte normative comunitare ce deriva din dreptul originar unitar-^
e519egulamentele sunt direct aplicabile dreptului intern, directivele trebuie transpuse
printr-o lege nationala in dreptul intern, recomandari care contin norme)
<n dreptul international public e5ista si acte juridice ... (actul de constatare a e5istente
unui stat-guvern nou). E5ista si acte colective(re)olutiile trimise de consiliul de securitate
al 647.
Curs 12
Procedura
Notiuni de procedura civila
Activitatea partilor
Activitatea judecatorului
Notiuni de procedura penala
Faza urmaririi penale
Faza judecatii
Notiuni de procedura civila
Activitatea partilor
In procesele civile, partile se numesc reclamant si parat. Pentru a se
putea adresa judecatorului, ele trebuie sa introduca o actiune in justitie.
Codul de procedura civila republicat, cu modificarile si completarile
ulterioare, prevede in articolul 109, alin.1 ca "oricine pretinde un drept
impotriva unei alte persoane trebuie sa faca o cerere inaintea instantei
competente".
Actiunea in justitie nu trebuie confundata cu libertatea sau cu dreptul de
acces la justitie si la judecator. In doctrina franceza se arata ca actiunea in justitie
nu trebuie confundata nici cu cererea in justitie, pentru ca cererea in justitie
reprezinta actele de procedura care se fac in cadrul procesului. In doctrina
romaneasca si dreptul romanesc, notiunea de actiune in justitie si cea de cerere
in justitie sunt sinonime.
Conditiile actiunii in justitie sunt interesul si calitatea.
Interesul nu se poate actiona in justitie decat daca exista un interes al
persoanei care doreste sa faca cererea de chemare in judecata. Interesul trebuie
sa indeplineasca mai multe conditii
sa fie legitim
interesul trebuie sa fie nascut si actual ex actiunea in
evaluarea prejudiciului se va respin!e daca prejudiciul este
ipotetic, eventual"
interesul trebuie sa fie direct si personal. Fiecaruia ii revine
sarcina sa#si apere interesele, drepturile sale prevazute de
le!e.
Calitatea are un sens general si un sens special.
sensul general reprezinta titlul in baza caruia actioneaza o
persoana $nume personal, fie este creditor, fie e platitor,
mostenitor, parinte"
sensul special reprezinta posibilitatea de a actiona in justitie,
care este rezervata numai pentru anumite persoane, care au
o calitate speciala $ex intentarea actiunii de divort presupune
calitatea de sot% actiunea de ta!aduire a paternitatii
$contestarea paternitatii" poate fi introdusa numai de sotul
mamei"
& actiune civila poate fi introdusa si in cadrul procesului penal,
deschizandu#se astfel latura civila a procesului penal. Astfel, se poate formula o
actiune civila in despa!ubire pentru repararea prejudiciului savarsit de autorii
infractiunii sau de inculpat, si suferit de partea vatamata sau victima infractiunii
$ex cel ce accidenteaza trebuie sa#i plateasca spitalizarea, prejudiciul moral".
Actiunea in despa!ubire se poate introduce si separat in procesul penal.
Activitatea !udecatorului
Actul de sesizare este procedura inaintea primei instante. 'esizarea
instantei se face numai dupa indeplinirea procedurii prealabile, daca le!ea
prevede expres acest lucru.
(eclamantul formuleaza o cerere de c"emare in !udecata, ce
reprezinta actul de sesizare. )a trebuie sa cuprinda mai multe elemente
datele personale ale reclamantului
datele reprezentantului partilor in proces
obiectul si valoarea cererii si valoarea patrimoniala
motivele de fapt si de drept ale chemarii in judecata
probele pentru fiecare capat de cerere
Intr#o actiune in justitie pot sa existe mini#cereri in cererea mare.
Paratul se apara printr#o intampinare, care trebuie sa cuprinda
datele sale personale
exceptiile de procedura pe care vrea sa le invoce
raspunsurile sale la toate capetele de fapt si de drept ale
cererii
probele in apararea sa
Atunci cand paratul, la randul lui, emite pretentii in contra
reclamantului, actul pe care il intocmeste se numeste cerere reconventionala.
In acest caz, cererea reconventionala trebuie sa indeplineasca aceleasi conditii
ca si cererea de chemare in judecata.
Cererea se inre!istreaza la instanta, se formeaza dosar si se
repartizeaza aleatoriu unui complet de judecata de calculator.
*a primul termen de judecata, la inceputul sedintei, poate fi amanata
cau$a. Presedintele completului deschide, suspenda sau ridica sedinta si da
cuvantul mai intai reclamantului, iar apoi paratului. Apoi, presedintele completului
cere explicatii partilor in le!atura cu motivele de fapt si de drept ale cererii de
chemare in judecata.
In sistemul nostru de drept, judecatorul are un rol activ ceea ce
inseamna ca este obli!at sa foloseasca toate mijloacele le!ale in scopul aflarii
adevarului.
Cererea de c"emare in !udecata care nu cuprinde numele
reclamantului sau paratului, obiectul ei sau semnatura este nula.
Prima zi de infatisare este cea in care partile le!al citate pot pune
concluzii. Partile au obli!atia sa urmareasca dezvoltarea si finalizarea procesului.
Prin urmare, partile trebuie sa faca toate actele de procedura in conditiile le!ii,
sa#si exercite drepturile procesuale, sa#si probeze pretentiile si apararile.
In ceea ce priveste motivele de fapt si de drept, judecatorul cere
partilor e%plicatii. +e asemenea, cere sa puna in de$batere orice imprejurare de
fapt si de drept, chiar daca nu sunt mentionate nici in cererea de chemare in
judecata, nici in intampinare.
,udecatorul si partile pot pune intrebari martorului si expertilor prin
intermediul presedintelui completului. In liti!iile in care se prevede procedura
medierii, judecatorul va invita partile la o sedinta de informare cu privire la
avantajele folosirii procedurii de mediere. (ecomanda, daca este cazul,
recur!erea la mediere. Cu toate acestea, medierea nu e obli!atorie pentru parti.
,udecatorul se pronunta mai intai asupra e%ceptiilor de procedura,
apoi asupra e%ceptiilor de fond, care, daca sunt admise, nu se va mai intra in
solutionarea fondului. +upa solutionarea exceptiilor invocate, daca au fost
respinse, se va dezbate fondul. Apoi, se spun conclu$iile de catre parti.
,udecatorul delibereaza, apoi se pronunta fie admite actiunea, fie o respin!e.
Partea nemultumita poate recur!e la apel. Apelul se poate declara la
1& $ile de la data comunicarii sentintei.
Partile in apel se numesc apelant $poate fi reclamantul sau paratul" si
intimant $poate fi reclamantul sau paratul", in functie de cine e nemultumit si
declanseaza apelul.
Cererea de apel trebuie sa cuprinda
datele personale
hotararea atacata
probele
semnatura
'otivele de fapt cuprind o descriere succinta a ceea ce s#a intamplat.
,udecatorul verifica, in limitele cererii de apel, stabilirea situatiei de fapt si
legalitatea in aplicarea legii.
+aca se constata existenta unor motive de ordine publica, acestea se
invoca din oficiu.
,udecatorul de apel poate incuviinta refacerea sau completarea
probelor deja administrate, si, in plus, poate sa incuviinteze probe noi. +e
asemenea, prin hotararea pe care o pronunta, poate pastra sau schimba, total
sau partial, hotararea atacata, insa trebuie sa respecte regula potrivit careia
apelantului nu i se poate crea o situatie mai grea in propria cale de atac,
decat cea din "otararea atacata, din situatia de la fond.
'olutionarea sau dezle!area problemelor de drept de catre judecatorul
de appel, plus necesitatea administrarii unor probe noi, sunt obli!atorii pentru
judecatorul de fond. +aca se admite apelul, se poate casa hotararea # fie total,
fie partial.
+aca este necesara rejudecarea, readministrarea probelor, se
casea$a cu trimitere, adica se trimite inapoi la instanta inferioara, sa fie
judecata din nou.
Partea nemultumita poate declara recurs. (ecursul se exercita pentru
motive de drept, nu pentru fapte.
Partile se numesc recurent si intimat.
-ot in ./ zile, se depune cererea de recurs. Cererea de recurs trebuie
sa cuprinda
datele personale ale recurentului
hotararea atacata
motivele de nele!alitate si dezvoltarea lor
semnatura partilor
'otivele de recurs pot fi dezvoltate ulterior prin metode separate.
*a judecarea recursului, presedintele da cuvantul partilor dupa citirea
raportului cauzei. Au loc dezbaterile, se spun concluziile, apoi completul
delibereaza si se pronunta, recursul putand sa fie admis sau respins. +aca se
admite hotararea atacata, se caseaza total sau partial. Casarea poate fi cu
trimitere, ca la apel.
Notiuni de procedura penala
Procesul penal are doua faze fa$a urmarii penale $secreta" si fa$a
!udecatii $publica".
(a$a urmaririi penale
0rmarirea penala se efectueaza de procurori si organe de cercetare
penala.
'esizarea se face prin plangere penala sau din oficiu.
'olutiile care vor fi date in faza urmarii penale vor fi
neinceperea urmarii penale
inceperea urmaririi penale
scoaterea de sub urmarirea penala
incetarea urmaririi penale
clasarea cauzei
Atunci cand se stabileste vinovatia invinuitului sau inculpatului, se
intocmeste rec"i$itoriul 1 actul de trimitere in judecata si totodata de sesizare a
instantei.
(a$a !udecatii
In faza judecatii, judecatorul verifica temeinicia acuzatiilor
procurorului.
)arcina probei revine acuzarii, inculpatul bucurandu#se de pre$umtia
de nevinovatie. (eclamantul trebuie sa dovedeasca vinovatia. In caz de probe
care nu dovedesc clar vinovatia, dubiul profita inculpatului $in dubio pro reo"
$re!lementat in 2 Noul Cod de Procedura Penala 3"
,udecatorul administreaza probe la cererea procurorului, a partii
vatamate sau din oficiu. Probele din oficiu se administreaza atunci cand
judecatorul considera ca acest lucru e necesar pentru formarea convin!erii lui
intime. +upa dezbateri, se pun concluzii, completul delibereaza, iar apoi se
pronunta.
Partea nemultumita, procurorul sau inculpatul, pot declara apel. Apelul
se formuleaza atat pentru motive de drept, cat si pentru motive de fapt.
,udecatorul poate readministra probele administrate la prima instanta. +e
asemenea, poate administra probe noi. )l este obli!at sa verifice hotararea
atacata sub toate aspectele de fapt si de drept. Apelul poate fi admis sau
respins.
+aca apelul este admis, hotararea se caseaza total sau partial.
Casarea poate fi cu trimitere sau retinere. +aca se respin!e apelul, inseamna
ca hotararea este corecta.
Persoana nemultumita poate declara recurs. (ecursul se judeca
numai pentru motive de drept, competenta materiala.
+aca se admite, hotararea va fi casata # fie cu trimitere, fie cu
retinere. +aca se respin!e, hotararea se mentine # inseamna ca e le!ala.
In ceea ce priveste caile e%traordinare de atac, 2 Noul Cod de
Procedura Penala 3 modifica caile de atac, astfel nu mai exista calea ordinara
obiectiva de atac a recursului. Inalta Curte de Casatie si ,ustitie va judeca
apelurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel cand acestea judeca in
prima instanta, precum si apelurile impotriva hotararilor sectiei penale a ICC,,
cand aceasta judeca in prima instanta.
2 Noul Cod de Procedura Penala 3 introduce o noua cale
extraordinara de atac recursul in casatie. 'e exercita numai la ICC,. &biectul
lui il reprezinta asigurarea unei practici unitare la nivelul intregii tari. 'e
poate exercita numai pentru motive de drept. 2 Noul Cod de Procedura Penala 3
mentine caile de atac e%traordinare, contestatia in anulare si revi$uirea.
*evi$uirea cuprinde un motiv nou, si anume, se poate exercita atunci
cand hotararea s#a pronuntat in baza unei le!i declarate ulterior
neconstitutionala, iar hotararea judecatoreasca este definitiva si efectele
incalcarii dispozitiilor constitutionale continua sa se produca.
'e mentine si contestatia in anulare, care se formuleaza pentru
anularea unor hotarari definitive, pronuntate cu anularea normelor procesuale.
+e asemenea, este mentinut si recursul in interesul legii.
Pe de alta parte, 2 Noul Cod de Procedura Penala 3 mai
re!lementeaza posibilitatea pronuntarii unui nou tip de hotarare, si anume,
"otararea prealabila pentru rezolvarea unei probleme de drept. Astfel, instantele
inferioare se pot adresa Inaltei Curti pentru a pronunta o astfel de hotarare. )ste
similara intrebarii pre!udiciare+preliminare din dreptul comunitar, cand
instantele nationale din cele 45 de state membre ale 0) se adreseaza Curtii de
,ustitie a 0) din *uxembour!. Instanta )uropeana interpreteaza dreptul
comunitar, astfel incat acesta sa fie aplicat in mod unitar de catre statele
membre.
+e asemenea, recursul in interesul legii se mentine si nu are acelasi
obiect ca recursul in casatie. Instanta suprema isi mentine misiunea de a asi!ura
o interpretare unitara a le!ii, astfel incat aplicarea acesteia sa fie identica pe
intre!ul teritoriu national.
..
CAP I:
Locul si rolul TGD in sistemul stiintelor juridice
Teoria generala a dreptului ofera o viziune de ansamblu asupra fenomenului
juridic. Ea pleaca de la concret si formeaza abstractul si pleaca de la special,
formuland generalul. Cu toate acestea aceasta disciplina nu trebuie
considerate o magna matter a celorlalte stiinte. Prezenta disciplinelor de
ramura a dus la necesitatea existentei unei discipline care sa ofere o viziune
de ansamblu asupra conceptelor de drept. In cadrul acestei discipline se
formuleaza concept generale care servesc drept baza pentru toate
disciplinele(raport juridic, norma juridica, izvor de drept, raspundere juridica)
T! nu are doar caracter teoretic ci si practice pt ca ea ofera solutii pentru
legiuitor pentru imbunatatirea legislatiei dar si pentru jurisprudenta, pt
practica judiciara. In cadrul T! se formuleaza categoriile, conceptele
fundamentale precum si principiile. Teoria generala a dreptului, stiintele
juridice de ramura, stiintele ajutatoare si stiintele istoriice nu trebuie private
ca "ind rupte unele fata de altele. Intre ele exista o unitate insolubila, toate
contribuind la dezoltarea fenomenului juridic.
CAP III:
Conceptul dreptului
#. $cceptiunile termenului drept.
%. &riginea si evolutia dreptului' dimensiunea istorica
(. !imensiunea sociala a dreptului
). *actorii de con"gurare a dreptului
+. Esenta, continutul si forma dreptului
,. Tipologia dreptului
-. .istemul dreptului
/. !e"nita dreptului.
Acceptiunile termenului drept' etimologie
Termenul drept provine din latinescul directus de la verbul dirigo, dirigere,
care inseamna cale dreapta si a conduce. 0atinii pentru drept ca realitate
normativa foloseau ius. In alte sisteme de drept actuale exista o anumita
diferenta. In anglia se numeste law dar pentru a desemna dreptul subiectiv
este right. In sistemul francez se foloseste droit.
Termenul drept are o tripla semni"catie1 2 stiinta
2 te3nica
2 arta
.ensul de stiinta este folosit pentru a desemna totalitatea conceptelor,
categoriilor, principiilor fundamentale ale dreptului.
!reptul este o te3nica care consta in totalitatea procedeelor folosite "e
pentru crearea sa cat si pentru aplicarea acestuia. In literature de specialitate
se face referire la ( concepte de baza 1 notiunea de drept obiectiv, drept
subiectiv si drept pozitiv.
&rice norma juridica apara anumite interese sociale si contine anumite
scopuri. Totalitatea scopurilor pre"gurate de norma juridica formeaza dreptul
obiectiv. !repul obiectiv inseamna ratiunea unei anumite reglementari.
!reptul subiectiv reprezinta posibilitatea recunoscuta de lege titularului de a
pretinde unui tert respectarea unui interes legitim..
!reptul pozitiv inseamna totalitatea normelor juridice in vigoare la un
moment dat
Termenul drept mai are si semni"catia de arta. !reptul reprezinta si arta
judecatorului sau a autoritatilor administrative de a aplica legea. $stfel in
aplicarea legii se emit judecati de valoare asupra normelor juridice, "ind
necesara interpretarea acestora. Pentru a putea aplica correct o norma
juridica, trebuie sa o interpretezi corect. $rta legiuitorului de a crea dreptul
prin folosirea regulilor de te3nica legislativa.
Dimensiunea istorica a dreptului. Originea aparitiei si evolutia
dreptului.
In literature de specialitate s2au pus doua mari intrebari1
a. Cand apare dreptul4
!reptul apare o data cu statul sau apare odata cu primele forme de
organizare primitive4
!reptul este apanajul exclusiv al statului sau este creat si de alte institutii
nestatale4
In doctrina au fost formulate mai multe teorii. .unt unele teorii care sustin ca
dreptul apare odata cu primele forme de organizare primitive. .2a considerat
ca dat "ind ca in cadrul gintilor matriar3ale si apoi patriar3ale existau
anumite reguli de convietuire. $cestea ar reprezenta forme embrionare de
drept, adica mini norme juridice. $stfel s2a subliniat ca aceste norme gentilice
privind organizarea gintilor, relatiile dintre seful gintii si ceilalti membrii ai
comunitatii care s2au dezvoltat ulterior la nivelul tribului, au dus in timp la
formarea anumitor toteme, iar aceste toteme au format un sistem in doctrina
formulandu2se un sistem al totemismului de clan.
$ceste reguli au dus la creare unor interdictii sau pro3ibitii numite tabuuri. Cu
timpul aceste tabuuri s2au extins la anumite obiecte personale ale sefului de
trib, iar incalcarea acestor pro3ibitii a determinat aplicarea de sanctiuni. In
opinia acestor autori, existenta acestor pro3ibitii ar semni"ca existenta unor
norme de drept in forma embrionara.
Dreptul apare o data cu statul. 5u putem vorbi despre existenta normelor
juridice decat in prezenta acelei organizari sociale capabile sa ne apere
atunci cand acestea sunt inculcate si sa le restabilieasca continutul. .tatul
este singura forma de organizare sociala care dispune de un aparat distinct,
special, care are ca misiune restabilirea ordinii de drept inculcate. El dispune
de forta de constrangere capabila sa asigure indeplinirea normelor juridice
c3iar cu forta. 6arile state antice au demonstrate "ecare in parte existenta
unui aparat statal investit cu forta de constrangere care sa apere dreptul.
!reptul de altfel se a7a in stransa corelatie cu statul pentru ca el
reglementeaza principalele puteri ale statului. In cazul gintilor si al triburilor
nu se poate vorbi despre existenta unui aparat statal care sa asigure cu forta
indeplinirea regulilor de convietuire sociala. 5ormele juridice au c3aracter
obligatoriu. 5umai statul prin autoritati special create si investite poate crea
obligativitatea lor. inta si tribul nu dispuneau de o autoritate speciala
capabila sa asigure obligativitatea normelor .
b. !reptul este creatia exclusiva a statului 4
Teoriile pluraliste sustin ca dreptul nu este numai creatia statului ci si creatia
unor organizatii nestatale.
Teoriile moniste a"rma ca dreptul este creatia exclusive a statului, caci doar
statul poate impune o anumita conduita.
*ara a imbratisa nici teoriile pluraliste, nici pe cele moniste, apreciem ca
dreptul reprezinta un process complex de creare care uneori presupune nu
numai contributia organizatiilor nestatale, dar si a cetatenilor. !aca sunt
respectate anumite conditii prevazute de constitutie, si cetatenii pot formula
un proiect de lege.
Dimensiunea sociala a dreptului
!reptul are un c3aracter social, rolul sau "ind acela de a disciplina
domportamentul uman in principalele relatii din societate.
8ealitatea juridica (9uridicul) are ( elemente componente1 2 Constiinta juridica
2!reptul
2 8elatiile juridice (ordinea de drept)
!reptul este mai intai o constiinta in sensul ca el se a7a mai intai la nivelul
constiintei legiuitorului, care inainte de a adopta o lege supune interesele
sociale unui process de selectie si valorizare.
Constiinta juridica are rolul de receptor la stimuli pe care ii emite societatea
in vederea reglementarii si de "ltrul care se interpune intre acesti stimuli.
Constiinta juridica cunoaste mai multe ipostaze1
2 cognitive
2 actionala
2 cultural2axiologica
Constiinta juridica are mai multe functii1
2 functia normative (a crea drept)
2 functia creatoare anticipativa (stabileste dinainte prioritatile in
reglementare
$l doilea element al juridicului il reprezinta dreptul. !reptul este retinut ca
element al juridicului pentru ca el stabileste in cadrul normativ al puterii in
stat, dreptul si libertatile fundamentale ale omului, principalele relatii sociale
din societate.
$l treilea element il reprezinta relatiile juridica. 8aporturile juridice si situatiile
juridice care dau concretete dreptului.

Factorii de confgurare a dreptului
$. Cadrul natural
:. *actorul social2politic
C. *actorul uman
Cadrul natural se compune din mai multi factori1
#. factori georgra"ci
%. factori demogra"ci
(. imprejurarile care nu depind de vointa omului, dar care produc efecte
juridice
#. *actorul geogra"c
2 exista elemente care determina adoptarea unor legi
2 in doctrina s2a subliniat necesitatea de a nu se exagera cu importanta
acestui factor' de altfel :laise Pascal a atras atentia asupra faptului ca
;justitia ar " 3azlie daca ar depinde de un munte.< pentru ca ar depinde de
un meridian, un rau sau un munte.
2 acest factor este util si determina adoptarea unor legi, dar sa nu
exageram cu rolul acestuia deoarece se poate ajunge la discriminari.
%. *actorul demogra"c
2in7uenteaza dreptul prin adoptarea de acte normative
2 exista politici de crestere demogra"ca care implica adoptarea legislatiei
corespunzatoare (ex. Tarile nordice au o legislatie favorizanta)
2 s2au adoptat norme juridice care sa favorizeze cresterea demogra"ca
2 exista si politici de scadere demogra"ca (ex C3ina)
2 exista anumite situatii care nu depind de vointa omului, dar care produc
efecte juridice (moartea, scurgerea ireversibila a timpului =extintiva )
2 ac3izitiva
Cadrul social2politic
= la randul sau are mai multe elemente componente1 economic, ideologic,
cultural, politic
2 sunt structurile organizatorice ale societatii1 grupuri de interes, partide
politice
*actorul economic = in7uenteaza dreptul.
In economia de tip liberal intregul sistem e bazat pe principiul cerere2oferta si
pe principiul noninterventiei statului in economie.
*actorul ideologic
$cest factor contribuie de asemenea la con"gurarea dreptului in functie de
ideologia existenta la un moment dat. Ideologia marxista a impus un anumit
tip de legislatie, ideologia liberala si neoliberala a determinat la randul ei
pre"gurarea unui anumit sistem de norme juridice.
.tructurile organizatorice ale societatii1
a. rupurile de interese
b. rupurile de presiune
c. Partidele politice
a. rupurile de interese1 acea structura a grupuriloe care transmit in baza
unei atitudini comune unei alte structuri anumite scoputi in vederea
reglementarii acestora
b. rupurile de presiune urmaresc impunerea propriilor interese in afara
politicului. !esi a"rma ca nu doresc puterea, aparatele de presiune isi
transmit interesele catre autoritatile decizionale exercitand o permanenta
in7uenta.
c. Partidele politice "e ca acced la putere in urma votului electoral, "e ca nu
acced (partidele neparlamentare) in7uenteaza adoptarea unei norme juridice
din anumite domenii.
*actorul uman
Este cel mai important, deoarece dreptul este facut de oameni si pentru
oameni.
!reptul prin principiile sale stabilste o conduita tip pe care o impune ca "ind
obligatorie tuturor membrilor societatii. $ceasta conduita tip are rolul de a
disciplina comportamentul uman.
!e asemenea, dreptul "xeaza anumite roluri individului in societate (sunt
create regimuri juridice pentru anumite categorii socio2profesionale' ex1
statutul cadrelor didactice, politistului, magistratului) = delimiteaza drepturile
si obligatiile persoanelor
Pe de alta parte, dreptul reglementeaza un corpus de norme obligatorii
pentru buna functionare a societatii si reprezinta o garantie a statului de
drept
senta! continutul si "orma dreptului (a nu se confunda cu forma
statului)
$. Esenta dreptului
$ studia esenta unui fenomen inseamna a cerceta substanta lui, trasaturile
calitative si unitatea loturilor care il compun. In ansamblul intereselor sociale,
numai o parte sunt selectate si valorizate pentru a da expresie dorintei
generale a societatii si vointa care apoi este insusita de stat, dorinta
o"cializata sau dorinta juridica
Esenta dreptului, astfel consta in calitatea juridica a vointei o"cializate de
stat. >ointa generala a societatii nu este o simpla suma a vointelor
individuale, pentru ca este rezultatul vointelor supuse unui proces de selectie
si ierar3izare. 5u orice vointa poate deveni o vointa cu caracter general.
Esenta dreptului nu consta in vointa generala a societatii daca aceasta nu
este o"cializata. Caracterul juridic al vointei este cel care determina esenta
dreptului
:. Continutul dreptului
.unt autori care considera ca elementul principal al cuntinutului dreptului il
formeaza normele juridice, astfel ca s2a vorbit de un continut normativ al
dreptului (?ans @elsen). In conceptia lui, singura relatie a dreptului este cu
statul. $ceasta conceptie nu poate " sustinuta pentru ca dreptul nu poate "
redus doar la un continut normativ astfel ca pe langa normele juridice dreptul
inseamna si raporturi juridice si situatii juridice.
C. *orma dreptului
8eprezinta modul de concretizare a continutului dreptului.
*orma cunoaste urmatoarea structura1 2 interna
2 externa.
*orma interna a dreptului inseamna modul de structurare a continutului
dreptului pe ramuri de drept si in institutii juridice.
*orma externa a dreptului reprezinta concretizarea continutului dreptului de
catre destinatarii acestuia. $ceasta cunoaste mai multe modalitati de
exprimare1
Izvoarele dreptului1legea, cutuma, jurisprudenta si doctrina.
Incorporarile sau codifcarile rezultate in urma procesului de sistematizare a
legislatiei.
Forta juridica a actului normativ in care sunt cuprinse normele juridice, astfel
putem avea1 legi, ordonante de guvern, 3otarari de guvern, ordine ale
ministrilor, ordine ale prefectilor, 3otarari ale consiliului judetean, 3otarari ale
consiliului local, dispozitii ale primarului.
*orma exterioara a dreptului mai cuprinde si regulile, procedeele de te3nica
legislativa
Tipologia dreptului
Tipologizarea dreptului inseamna structurarea dreptului dupa anumite criterii
care pun in evidenta existenta anumitor trasaturi caracteristice ale sistemelor
de drept. Exista mai multe criterii de tipologizare a dreptului 1
I. Relatiile sociale caracteristice fecarei epoci istorice in parte. $stfel
intalnim1
2 pt epoca antica1 sistemul de drept sclavagist
2pt evul mediu1 sistemul de drept feudal
2pt epoca moderna1 sistemul de drept modern
2pt epoca contemporana1 dreptul contemporan.
II.!upa apartenenta la un bazin de civilizatie juridica,dreptul se imparte in1
2.istemul de drept 8omano2germanic
2 .istemul de drept $nglo2saxon
2 .istemul de drept 6usulman
2 .istemul de drept ?indus
2 .istemul de drept 9aponez, C3inez
2 .istemul de drept al $fricii negre si al 6adagascarului
$..istemul de drept romano germanic = .2a format ca urmare a receptarii
dreptului roman in Europa prin intermediul .colii losatorilor si a .colii
Postglosatorilor.
.tructura1
a. .istemul de inspiratie franceza
b. .istemul germano2italiano2elvetian
c. .istemul tarilor nordice
Codul civil francez adoptat in #/A) cod care a creat o bresa in gandirea
juridica a vremii astfel incat a sc3imbat radical prin dispozitiile sale conceptia
existenta pana atunci. $ fost introdus in :elgia, 0uxemburg, 8omania.
Pe de alta parte o importanta o are si Codul Civil erman care a preluat multe
din institutiile dreptului roman, dar a creat si institutii juridice noi. $cest cod a
exercitat o puternica in7uenta in Italia, Elvetia si $ustria.
In Europa 5ordica o mare in7uenta a avut Codul Civil erman si cutumele
proprii.
:. .istemul de drept anglo2saxon
.tructura1
a. .istemul common laB
b. .istemul de eCuitD
c. .istemul de statutarD laB
a. .istemul de commonlaw reprezinta precedentele judiciare, sau solutiile
date de instantele judecatoresti in problemele de drept.
b. !"uit#law inseamna reglile de drept existente sau formate inainte de
uni"carea jurisdictiilor engleze
c. $tatutar#law reprezinta regulile de drept cuprinse in legile scrise(statute
sau regulamente)
.istemul de drept anglo2saxon este fundamental diferit de sistemul romano
germanic (unde izvor de drept este legea scrisa). In sistemul anglo2saxon un
rol important il are cutuma si practica judecatoreasca ce are rol de precedent
cu valoare obligatorie.
!esi, in ceea ce priveste legea scrisa, in doctrina s2a spus ca nu ocupa locul
central intre izvoarele acestui sistem de drept, cutuma nu trebuie privita ca o
le% specialia, ea are valoare egala cu legile scrise atunci cand intervin in
solutionarea unei probleme de drept.
Ex1
Consitutia 6arii :ritanii are o parte cutumiara si una scrisa. Partea scrisa este
formata din 6agna C3arta 0ibertatum si :ill of 8ig3ts. 5u trebuie privita ca o
lex specialia fata de partea cutumiara.
C. .istemul musulmanEislamic = sistem de inspiratie religioasa.
Cuprinde mai multe parti1
2 Coran (+AA de versete de drept) cuprinde revelatiile pe care ala3 le2a facut
profetului ma3omed.
2 8evelatiile si regulile de convietuire sociala transmise de ma3omed
profetilor.
2 Idjma 2 regulile transmise de profeti califului(autoritatilor statale).
2 Idjidi3ad (jurisprudenta)
Exista tendinta de laicizare a acestui sistem in sensul reglementarii
institutiilor juridice in mod distinct fata de conceptia religioasa (Turcia,
Tunisia)
Institutii1
2Institutia Proprietatii = calitatea de proprietar o are $lla3' exercitarea acestui
drept se realizeaza prin intermediul califului
2 Inst casatoriei
III. Dupa criteriul supranational
!reptul comunitar a luat nastere mai intai in baza unei uniuni economice
dupa cel de2al doilea razboi mondial cand s2au pus bazele uniunii carbunelui
si otelului (CEC&). Fninunea s2a extins si la alte domenii ajungandu2se astazi
la o comunitate politica si economica 2G sistem de drept nou
!reptul comunitar (European)1
a. !reptul comunitar originar = cuprinde tratatele constitutive ale
comunitatilor FE (Tratatul de la 6astric3, Tratatul de la $mster, 5isa,
0isabona)
b. !reptul comunitar derivat (deriva din prevederile de stat)2cuprinde actele
normative europene adoptate in baza tratatelor constitutive (directive,
regulamente emise de Consiliul Europei, recomandari = Parlamentul
European' decizii2 Comisia Europeana' )
$re la baza principiile generale fundamentale ale dreptului dar si principii
speciale1 principiul subsidialitatii, principiul solidaritatii.
Principii generale2 principiul egalitaitii intre state, principiul independentei
statului.
FE a insemnsat aducerea in plan supranational a unor probleme care sa
dobandeasca reglementare comuna.(politica externa, armata si securitatea
interna, justitia, moneda nationala)
Institutiile FE = re7ecta moelul national de organizare a statului1
2 legislativ = Parlamentul European si Consiliul FE (.trasbourg, :ruxelles)
2 executiv = Comisia Europeana (:ruxelles = 0uxemburg)
2puterea judecatoreasca= Curtea de 9ustitie a comunitatilor europene (C9CE =
0uxemburg)
2 ( instante1 #2 Curtea de 9ustitie
% = Tribunalul de prima instanta
(2 Tribunalul functiei publice
Conventiile FE au efect in dreptul intern prin rati"carea facuta de Parlamentul
5ational.
#istemul dreputului
Criteriile de structurare a sistemului dreptului1
I. 5otiunea sistemului dreptului.
II. Criteriile de structurare a sistemului dreptului
III. !iviziunea dreptului in drept public si drept privat.
I. 5otiunea sistemului dreptului.
$sa cum in cazul legislatiei se foloseste notiunea de sistem legislativ si in
cazul dreptului sistematizarea normei juridice formeaza sistemul dreptului.
5orma juridica este elementul fundamental al sistemului. 5orma juridica
reprezinta sistemul elementar de drept.
II. Criterii de structurare1
Criteriul ramurii de drept, criteriul institutiei juridice.
8amura de drept reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza
relatii sociale dintr2un anumit domeniu al vietii sociale, folosind o metoda
comuna de reglementare precum si principii comune. !in aceasta de"nitie
rezulta urmatorul triptic1
2obiectul de reglementare
2metoda de reglementare
2principiile de ramura.
&biectul de reglementare il reprezinta relatiile sociale dintrun anumit
domeniu.
6etoda de reglementare reprezinta atitudinea fata de conduita de
reglementare.
Principiile comune pe ramuri mari, aplicate pe "ecare ramura componenta.
In interiorul ramurii de drept normele se impart in institutii juridice.
Institutia juridica reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza
relatii sociale inrudite intre ele in baza unei metode de reglementare si a unor
principii ale ramurii din care fac parte.
III. !iviziunea dreptului in1 2 drept public (dr const, dr administrativ, dr penal,
dr international public)
2drept privat.
Criteriile de distinctie intre ramura dreptului public si ramura dreptului privat1
a.Criteriul interesului ocrotit de norma juridica. 5ormele drepului public
ocrotesc un interes general al societatii iar normele dreptului privat un interes
personal.
2 treburile particulare apartin dreptului privat. !reptul privat este mai 7exibil
pentru ca, ocrotind un interes al particularilor, contine reglementari mai
desc3ise, si de mai mare stabilitate. .unt de o mai mare stabilitate pentru ca
ceea ce astazi este de interes public maine poate s anu mai "e, prin urmare
normele de drept public sunt supuse sc3imbarii, si deci instabilitatii, mult mia
mult fata de cele private.
$.Criteriul utilitatii sociale sau al afectatiunii bunurilor. !e ex sunt
anumite bunuri(plajele, apa teritoriala) care prin natura lor servesc interesului
public si atunci ele nu pot " reglementate decat prin norme de drept public.
Defnitia dreptului
Inca din dreptul roman, drepul se de"nea ca "ind arta binelui si a ec3itatii
(jus est ars $oni et ae%ui). !in aceasta de"nitie HG dreptul se con"unda
cu morala.
In gandirea juridica, dreptul a evoluat desprinzandu2se treptat de morala, si
creandu2si un obiect de studiu propriu.
Scoala Dreptului Natural sustinea ca drepul este de fapt un drept natural
cu caracter imuabil, preexistent omului, cu care ne nastem si pe care il
transmitem mai departe. !repul este considerat un produs al ratiunii
Scoala istorica a dreptului considera ca dreptul nu este nici un produs al
ratiunii si nu este nici natural preexistent omului, ci este un produs istoric al
societatii! este re&ultatul spiritului poporului(volIsg3eist), adica dreptul
este creatia exclusiva a omului.
!e"nitie1
!reptul reprezinta ansamblul normelor juridice care reglementeaza relatiile
sociale din principalele domenii ale vietii socialle, norme asigurate si
garantate de catre stat, care au ca scop organizare comportamentului social
intr2un climat capabil sa asigure apararea drepturilor esentiale ale omului,
coexistenta libertatilor si statornicirea spiritului de dreptate.
!reptul este un ansamblu de norme juridice asigurate si garantate de catre
stat. .copul normelor juridice care compun dreptul este disciplinarea
oamenilor in relatiile sociale. 5ormele juridice trebuie sa concureze la
realizarea statului de drept, ceea ce implica asigurarea coexistentei
libertatilor, apararea drepturilor fundamentale ale omului si asigurarea
dreptatii.
CAP I':
Puterea de stat. este al treilea element al continutului statului. In
antic3itate se facea distinctie intre autoritas si potestas. $utoritas apartinea
senatului si potestas poporului. $stazi titularul puterii este poporul, care o
exercita prin intermediul reprezentantilor sai, care exercita cele ( institutii ale
statului. Puterea nu se instraineaza niciodata de la popor.
Puterea de stat prezinta urmatoarele trasaturi1
2are caracter politic, are o sfera generala de aplicabilitate, are agenti
specializati care o realizeaza, este suverana.
#uveranitatea interna inseamna puterea de comanda a statului in
interiorul teritoriului, puterea de a crea dreptul si de a exercita forta de
constrangere.
#uveranitatea e(terna se manifesta in plan international prin egalitatea
statului cu alte state.
Independenta statului pe plan international.
Forma statului cuprinde ( elemente1
2*orma de guvernamant
2.tructura de stat
28egimul politic.
Forma statului reprezinta modalitatea de alcatuire si de organizare a
elementelor statului. *orma de guvernamant este o componenta a formei
statului.
$tructura de stat inseamna modul de utilizare si de impartire a statului in
unitati administrativ2teritoriale precum si raporturile dintre stat si aceste
unitati. .unt state cu o structura simpla sau compusa(fedelare).
Regimul politic determina aparitia mai multor tipuri de state1 2 totalitare
2 democratice.
$lta clasi"care
8egim politic = parlamentar
2 prezidential
2 semiprezidential
Principii de organi&are si "unctionare ale institutiilor judiciare
9ustitia este inerenta societatii, ea realizeaza cea de2a treia functie a statului,
cea jurisdictionala si functioneaza ca un serviciu public. Institutiile judiciare
cunosc ) principii de organizare si ) principii de functionare1
a. Principiile de organizare sunt urmatoarele1
2Principiul separatiei1 are multiplu aspect. .epararea jurisdictiilor
ordinare de cele administrative, pe de alta parte este vorba despre separarea
magistratilor judecatori de magistratii procurori. In romania functioneaza
aceasta a doua coordonare a principiului
2&rincipiul ierarhiei jurisdictiilor1 presupune ca exercitarea controlului
judiciar asupra solutiilor pronuntate de instantele judecatoresti sa se faca de
catre instante superioare in grad' existenta dublului grad de jurisdictie sau a
triplului grad de jurisdictie.
2&rincipiul neutralitatii1 o neutralitate te3nica si una social politica.
5eutralitate te3nica1 judecatorul trebuie sa se abtina de la orice manifestare
a opiniilor sale cu privire la cauzele pe care le judeca,
5eutralitate politica1 neutru de puterea politica existenta, de presiunile
sociale.
2&rincipiul colegialitatii 1 de regula procesele sunt judecate conform
acestui principiu de % sau mai multi judecatori cu scopul asigurarii
independentei actului de justitie. Cu toate acestea in legislatia majoritatii
statelor europene se observa si solutia judecatorului unic. Este agreata
pentru judecarea litigiilor de mica importanta
b. Principii de functionare
2!galitatii1 presupune ca "ecare justitiabil este egal in fata legii, "ecare
are dreptul natural la un judecator, "ecare are un acces nelimitat, legal de a
apela la judecata unui judecator. $cest lucru este consacrat si in conventia
europeana a drepturilor omului.
2'ratuitatii1 justitia este gratuita. In materie civila si comerciala, in
functie de valoarea obiectului litigiului se pot percepe taxe.
2(ibertatii si impartialitatii. Consacrat prin constitutie, justitia este
unica, egala si impartiala pentru toti, iar judecatorii sunt independenti si se
supun numai legii. Fn judecator nu poate " mutat, transferat, detasat fara
acordul lui, odata investit cu judecarea unui caz prin repartizare aleatorie,
este liber sa pronunte o solutie in temeiul legii. .unt independenti c3iar si
fata de propriile solutii pronuntate anterior. 5u li se pot impune solutii de
catre alte autoritati.
2)ontinuitatii1 inseamna ca activitatea justitiei se desfasoara in mod
continuu fara intrerupere. Cu toate acestea este reglementata in unele state
in mod distinct vacanta judiciara, dar acest lucru nu trebuie interpretat ca
"ind o intrerupere al serviciului public al justitiei, pentru ca nu reprezinta
decat un drept al magistratilor. In realitate pentru cauzele urgente, judecata
este posibil sa continue si in perioada de vacanta.
)urisdictii nationale si internationale
In romania exista urmatoarele instante ordinare1
*udecatorii2 judeca in materie civila litigiile din competenta lor, iar in materie
penala infractiunile date de lege in competenta lor
Tribunale(unul pe judet)2judeca in prima instanta faptele prevazute de lege in
competenta lor
2 judeca apelurile sau recursurile declarate impotriva
sentintelor pronuntate de judecatorii.
)urti de apel(#+)2 judeca in prima instanta faptele prevazute de lege in
competenta lor, deasemenea judeca apelurile declarate impotriva 3otararilor
pronuntate de tribunale si recursurile impotriva 3otararilor pronuntate de
tribunale ca instanta de apel.
Inalta curte de casatie si justitie2 judeca recursurile impotriva 3otaririlor
pronuntate de curtile de apel dar sectia penal judeca in prima instanta
anumite fapte prevazute de lege (oameni politici).
$re 2) sectii1 .ectia civila, penala, comerciala, contencios administrativ,
2 % foormatiuni1 2 completul de J judecatori 2 judeca recursurile
impotriva 3otararilor sectiilor
2 sectiile unite 2 judeca recursurile in interesul legii, acele
recursuri declarate in scopul interpretarii corecte a legii.
*urisdictiile specializate1 Tribunale militare, Curtea militara de apel.
!easemenea exista Tribunalul privind cauzele cu minori, cu sediul la :rasov.
Complete specializate sau dupa caz sectii specializate in cadrul tribunalelor
pentru litigiile de munca si judecarea cauzelor cu minori.
9urisdictii internationale1
2CE!& (.trasbourg) 2 judeca litigiile privind aplicarea conventiei europene a
drepturilor omului. !eciziile pronuntate au valoare obligatorie pentru statele
membre.
2Curtea internationala de justitie de la ?aga este compusa din #+ judecatori.
Exercita o dubla competenta1 contencioasa si necontencioasa.
5econtencioasa cand ofera consultanta juridica.
In cazul competentei contencioasa judeca litigii. In fata curtii pot aparea
numai statele si onu.
2 Curtea de justitie a comunitatii europene de la luxemburg este curtea de
justitie a uniunii europene care are in componenta ( instante1 2 Curtea de
justitie 2 judeca litigiile privind principiile dreptului comunitar precum si
c3estiunea prujudiciara(inseamna solicitarea din partea instantelor nationale
ale statelor membre de a interpreta o norma de drept comunitar).
2 Tribunalul de prima instanta 2 judeca litigiile
privind dreptul concurentei comunitare si litigiile privind marca comunitara.
2 Tribunalul functiei publice, judeca litigiile
dintre functionarii europeni (nu nationali) si institutiile europene.
!eciziile Curtii de 9ustitie sunt obligatorii statelor membre.
CAP 'I:
Corelatia normelor juridice cu normele tice
Inca din antic3itate se observa o impletire a dreptului cu morala. Plecand de
la aceasta conceptie, s2a considerat ca dreptul, in fapt reprezinta un minim
de morala. 5ormele juridice ar " de fapt norme morale insusite de stat si
transformate in norme obligatorii. .2au conturat % categorii de conceptii1
Conceptiile moraliste despre drept = dreptul cuprinde in mod necesar si
obligatoriu un minim de morala, adica reprezinta transpunerea in forma
obligatorie a principiilor morale. !reptul nu poate sa "e imoral.
Conceptia scolii pozitiviste = normele dreptului sunt create de stat, separate
de moraluri si nu se confunda' singura relatie pe care dreptul o are este cea
cu statul.
Cap 'III:
I. *otiunea si trasaturile normei juridice
5orma juridica reprezinta acea norma de conduita cu caracter general si
obligatoriu care are ca scop realizarea intereselor sociale si asigurarea
acestora si a carei indeplinire se realizeaza pe cale statala in caz de nevoie
prin forta de constrangere a statului. !in de"nitie rezulta trasaturile normei
juridice1
a.+orma juridica are caracter general si impersonal = reglementeaza
acele situatii care reprezinta un comportament repetat de majoritatea
membrilor societatii, unanim acceptat de acestia ca "indui aplicabil indiferent
de statutul personal al "ecaruia. 5orma juridica reprezinta de fapt
reglementarea intereselor generale ale societatii. Ea nu poate avea caracter
personal. Caracterul general si impersonal al normei juridice nu dispare daca
norma juridica nu se aplica asupra intregului teritoriu al statului, ci numai
asupra unei parti a teritoriului sau daca nu se aplica asupra intregii populatii,
ex norma juridica poate " destinatara numai a unor anumite subiecte de
drept1 pensionari, studenti, profesori, functionari publici. !e asemenea,
caracterul general si impersonal al normei se mentine si atunci cand norma
juridica se aplica numai anumitor persoane, de ex. 6inistri, presedintele curtii
constitutionale, presedintele inaltei curti de casatie si justitie, avocatul
poporului, pentru ca este avuta in vedere nu persoana ci functia pe care o
exercita. Pe de alta parte caracterul general si impersonal al normei juridice
nu poate " infrant nici pe motive de autonomie locala. $utonomia locala este
reglementata in art ##J din Consttitutie si inseamna o descentralizare a
autoritatilor si o deconcentrare a serviciilor publice in teritoriu. $stfel exista
autoritati locale1 consiliul local, consiliul judetean, precum si servicii publice
de interes local organizate distinct in unitatile administrativ teritorial.
5ormele juridice emise de aceste autoritati au acelasi caracter general si
impersonal si invers, actele normative ale autoritatilor centrale au caracter
general si impersonal, "ind deci aplicabile si autoritatilor autonome locale.
b. )aracterul tipic. 5orma juridica reglementeaza numai
comportamentele cu caracter repetat, indelungat. 5orma juridica insa nu
poate descrie toate situatiile, imprejurarile, in care se produce un anumit
comportament. Caracterul tipic al normei inseamna ca conduita retiunta de
legiuitor este in constiinta sociala considerata ca "ind generala (a tuturor
membrilor sai).
c. Implica un raport intersubiectiv = norma juridica reprezinta o relatie
intre oameni. In baza normei juridice iau nasteri raporturi juridice, ceea ce
duce la conturarea caracterului bilateral al normei juridice. Caracterul
bilateral al normei juridice pune in evidenta % idei1
2Ideea de alteritate a normei = transformarea obiectivului in subiectiv.
.ubiectele de drept inc3eie anumite raporturi juridice
2Ideea de reciprocitate a normei = posibilitatea inc3eierii de raporturi
juridice in baza normei
d. )aracterul obligatoriu = acest caracter este esenta normei juridice, o
distinge de celelalte norme sociale. Inseamna ca atunci cand regula de
conduita prescrisa de aceasta este incalcata aceasta este restabilita prin
forta de constrangere a aparatului statal. Caracterul obligatoriu al normei nu
depinde insa de frecventa aplicarii normei juridice in timp. Pot sa "e norme
juridice cu aplicare foarte rara sau norme juridice a caror aplicare sa "e
suspendata, norme juridice cu caractrer temporar.
II. #tructura normei juridice:
a. $tructura logicojuridica. !pdv logico juridic norma cuprinde ( parti1
2ipoteza
2dispozitii
2sanctiuni
Ipoteza descrie situatia in care se aplica dispozitia si sanctiunea. Ipotezele se
clasi"ca in1
2 ipoteze determinate
2 ipoteze relativ determinate.
Ipoteza este absolut determinata atunci cand descrie toate imprejurarile in
care se aplica norma. .unt relativ determinate atunci cand cuprind cu titlu
exempli"cativ imprejurarile.
!ispozitia inseamna comandamentul normei si poate sa constea intro actiune
sau inactiune. .e clasi"ca in1
2dispozitii absolut determinate
2 relativ determinate.
.anctiunile arata consecintele nefavorabile ale incalcarii dispozitiei( sanctiune
negativa sau masuri de stimulare in respecatrea dispozitiei)..anctiunile pot
"(in fct de criteriul de clasi"care)1
2 .anctiuni absolut determinate sau relativ determinate
2 .anctiuni pozitive sau negative
2 .anctiuni civile sau penale
2 .ancitiuni alternative (infractiunea K se pedepseste cu amenda sau
inc3isoare) sau santiuni cumulative. (infractiunea K se pedepseste cu
amenda si decaderea din drepturile parintesti)
b. $trucura tehnicolegislativa. In literatura de specialitate s2a pus
problema structurii unor norme speciale(penale si drept international si
constitutionale). In cazul normelor penale unii autori sustin ca ar avea o
structura di3otonica(ipoteza este subinteleasa, avand doar dispozitie si
sanctiune). $lti autori considera ca si normele penale au o structura
tri3otonica, c3iar daca ipoteza nu apare prevazuta in mod expres.
0a normele de drept international, lipseste sanctiunea, dar evolutia ultimilor
ani arata ca a inceput sa "e reglementata (au aparut sanctiuni morale si
pecuniare).
In ceea ce priveste structura concreta te3nicolegislativa, normele juridice
sunt structurate in articole(unitatea de baza) iar art in alineate. !e regula o
norma juridica este cuprinsa intrun articol dar putem regasi si o norma
juridica cuprinsa in mai multe articole.
III. Clasifcarea normei juridice
$re atat semini"catii teoretice cat si practice
a. dupa criteriul ramurii de drept (adica dupa obiectul de reglementare si
dupa metodele de reglementare)1
2 norme juridice de drept civil
2 norme juridice de drept penal
2norme juridice de drept comercial
2 norme juridice de drept constitutional etc
b. dupa criteriul fortei juridice a actului normativ
2norme juridice cuprinse in 1 2legi
2decrete
2ordonante de guvern
23otarari de guvern
2acte normative elaborate de organele
administratiei locale(decizii)2acte cu o sfera limitata la nivelul intinderii
competentei teritoriale a organului respectiv
c. dupa criteriul modului de cuprindere a partilor
2 norme juridice complete1 cuprind ipoteza,dispozitie si sanctiune2majoritatea
normelor
2 norme juridice incomplete2se impart in1
2 norme juridice de trimitere (completeaza alte norme si
fac referire la ele)
2 norme juridice in alb ( norme juridice care
urmeaza sa apara)
d. dupa criteriul sferei de aplicabilitate1
2 norme juridice generale1 au sfera larga de aplicabilitate
2 norme juridice speciale1 au sfera restransa de aplicabilitate ,deroga de la
dreptul comun,sunt de stricta interpretare
2 norme juridice de exceptie1 completeaza normele generale sau pe cele
speciale , sunt de stricta interpretare
e. dupa criteriul gradului si al intensitatii incidentei 1
2norme2principii(denumite si norme cardinale)1 se gasesc in
constitutii,declaratii, au o forta de valabilitate evidenta si sunt adevarate
postulate juridice
2norme mijloace normative1 asigura traducerea in limbajul speci"c dreptului
a cerintelor fundamentale de regl a ordinii sociale
f. dupa caracterul conduitei impuse sau datorate
2 norme juridice onerative1 obliga subiectul sa savarseasca o anumita actiune
2 norme juridice pro3ibitive1 obliga subiectul sa se abtina de la unele actiuni
2 norme juridice permisive 1 nici nu obliga si nici nu interzic o anumita
actiune, se lasa la aprecierea subiectului
5orme juridice permisive pot deveni imperative(onerative sau
pro3ibitive).!aca normele permisive devin imperative atunci ele vor purta
denumirea de norme supletive.
$lte tipuri de norme1
2 norme juridice organizatorice1 norme care privesc organizarea institutiilor si
a organismelor sociale(se prevad aici modul de
in"ntare,scopurile,competentele,etc).Frmaresc sa fundamenteze cadrul legal
de functionare a institutiilor
g. dupa tipul sanctiunii,
2 norme juridice punitive1 au sanctiune negativa(pedeapsa juridica,are
caracter punitiv)
2norme juridice stimulative 1 au sanctiune pozitiva(decoratii,recompense in
domeniul dr constitutional,"nanciar etc)
I'. Actiunea normei juridice
5orma juridica isi desfasoara activitatea pe ( coordonate1
$. pe o anumita durata de timp
:. pe un anumit teritoriu
C. asupra unor persoane
$.$ctiunea normei juridice in timp are la randul sau ( componente1
2Intrarea in vigoare
2Caracterul activ
2Iesirea din vigoare.
Intrarea in vigoare = de regula norma juridica intra in vigoare la la data
aducerii ei la cunostinta publica, sau la o data ulterioara prevazuta in
cuprinsul normei. In 8omania norma juridica intra in vigoare in a treia zi de la
data publicarii lor in monitorul o"cial. Cele ( zile sunt zile calendaristice si a
treia zi expira la ora A. &rdonantele intra in vigoare in ziua publicarii.
In literatura de specialitate, in legatura cu momentul intrarii in vigoare a
normei juridice, a fost formulat principiul nome gensecum ignorare legem
-nimeni nu poate invoca necunoasterea legii.. !e la acest principiu exista
anumite exceptii1 atunci cand o parte a teritoriului este izolata(calamitati
naturaleL) si in mod obiectiv legea nu poate " adusa la cunostinta. $ doua
exceptie, eroare de drept, atunci cand una dintre parti se a7a in eroare cu
privire la consecintele juridice ale legii care i se aplica cu ocazia inc3eierii
unui act juridic.
)aracterul activ (actiunea propriu2zisa)25orma juridica are un caracter activ,
adica ea nici nu retroactiveaza si nici nu ultraactiveaza. $cest moment al
activitatii normei este guvernat de principiul neretroactivitatii legii si
principiul neultraactivitatii legii.
2 principiul neretroactivitatii1 0egea nu se aplica situatiilor juridice anterioare
intrarii ei in vigoare. Exceptii1
a.5ormele juridice cu caracter interpretativ. *ac corp comun cu legea
interpretata si deci se aplica situatiilor existente anterior intrarii ei in vigoare,
deci retroactiveaza.
b.5ormele penale dezincriminatorii si normele penale mai favorabile
infractorului si normele contraventionale mai favorabile contravenientului.
2 principiul neultraactivitatii1 0egea nu se aplica situatiilor create dupa iesirea
din vigoare.
Iesirea din vigoare1
2 ajungerea la termen
2desuetudinea
2abrogare = expresa directa (legiuitorul prevede in mod clar norma juridica
care se abroga) si expresa indirecta
2tacita
:. $plicarea normei juridice in spatiu
5orma juridica are efect asupra intreg teritoriului si aupra tuturor
persoanelor.
Principiul teritorialitatii. Exceptia extrateritorialitatii 12 in anumite situatii legea
nationala se aplica si asupra unor parti din teritoriu a7ate in alte state (ex
misiunile diplomatice si consulare, bordul navelor si aeronavelor).
C. $plicarea asupra persoanelor
0egea se aplica asupra cetatenilor, apatrizilor si persoanelor straine cu
exceptia1 legea nationala sa aplica cetatenilor romani pe % aspecte1 starea
civila si capacitatea persoanei.
Personalul1
2 consular si diplomatic = se bucura de imunitate totala (sistem de drepturi si
privilegii, inclusiv imunitatea de jurisdictie)
2te3nico2administrativ = sistem de privilegii, imunitati in exercitarea functiilor
care le revin, dar 5F au imunitate de jurisdictie
2administrativ = sistem de privilegii strict in exercitarea functiilor
In ceea ce priveste regimul juridic al strainilor, aplicarea normei juridice
aduce in discutie ( tipuri de regimuri juridice1
Regimul national = un stat acorda strainilor aceleasi drepturi ca si
cetatenilor proprii mai putin cele politice.
Regim special = acordarea de catre stat cetatenilor straini a anumitor
drepturi special reglementate in acorduri bilaterale sau anumite tratate
de cooperare internationala.
)lauza natiunii celei mai favorizante = recunoasterea pentru cetatenii
straini ai unui stat a acelorasi drepturi ca pentru cetatenii proprii in
raport cu cetatenii unui stat tert considerat ca favorizat.
CAP I+:
Izvoarele formale reprezinta formele de concretizare a normelor juridice.(ex1
obiceiul juridic, jurisprudenta, doctrina1)
Clasi"care1
Izvoare o"ciale (ex. 0egea, jurisprudenta)
neo"ciale (ex obicei, doctrina)
Izvoare directe ( actEcontract normativ' elaboreaza, modi"ca, abroga o
norma de drept)
Indirecte (obiceiul)
Izvoare creatoare (legea scrisa, cutuma)
Interpretative (jurisprudenta, doctrina)
O$iceiul juridic sau cutuma , i&vor de drept
&biceiul precede legea scrisa si c3iar dreptul. Exista anumite conditii pentru
ca un obicei sa devina juridic si deci izvor de drept1
2este recunoscut de stat
2 este invocat direct de catre parti in fata judecatorului care2l valideaza
Conditii materiala = practica indelungata cu caracter repetat
subiectiva = convingerea membrilor societatii ca acea practica
are caracter obligatoriu
In dreptul public obiceiul este mai usor acceptat ca izvor de drept pentru ca
exista practica uzantelor.
In dreptul privat, o cutuma este considerata izvor de drept numai daca legea
scrisa face trimitere la ea.
Doctrina reprezinta totalitatea opiniilor, comentariilor si interpretarilor facute
de specialisti cu privire la sistemul juridic. In $ntic3itate sau Evul 6ediu
doctrina era un important izvor de drept, insa in epoca actuala este un izvor
indirect de drept.
&pera doctrinara in7uenteaza insa atat pe legiuitor cat si pe judecator. $stfel
anumite dezbateri doctrinare cu privire la aprobarea proiectelor de lege pot
duce la retinerea solutiilor propuse de catre legiuitor. !e asemenea
interpretarile facute de autori anumitor acte normative pot in7uenta
judecatorul in aplicarea legii.
Practica judiciara si precedentul judiciar. -)urisprudenta.
In sistemul anglo2saxon, precedentul judiciar este un izvor direct de drept,
mai ales in sistemele de Common 0aB.
In sistemul romano2german, jurisprudenta este un izvor de drept indirect.
9udecatorul trebuie sa respecte % mari principii1
9udecatorul nu este obligat sa tina cont de jurisprudenta anterioara
pronuntata in materie si nici macar de propria sa jurisprudenta.
9udecatorul se pronunta numai cu privire la partile in cauza.
In sistemul romanesc de drept exista anumite exceptii1
2deciziile curtii constitutionale
2deciziile pronuntate in recursul in interesul legii de catre Inalta Curte de
Casatie si 9ustitie.
$ceste decizii au caracter obligatoriu si se puiblica in 6onitorul &"cial
intocmai ca legea.
8ecursul in interesul legii are ca obiect asigurarea interpretarii unitare a legii.
$stfel, e o practica neunitara atunci cand se constata ca in aplicarea aceluiasi
text de lege, pentru a solutiona aceiasi problema de drept exista solutii
diferite pronuntate de instantele judecatoresti, atunci procurorul genereal sau
curtile de apel sesizeaza ICC9, formuland 8ecursul in interesul legii. Instanta
.uprema se va intalni in sectiile unite avand ca scop interpretarea textului
legal. !ecizia pronuntata are caracter obligatoriu, se publica in 6&.
5u se incalca principiul independentei judecatorului pentru ca aceasta decizie
impune doar interpretarea textului de lege ca "ind obligatorie,
necontestandu2se si judecata cauzelor.
Contractul normativ
2 a nu " confundat cu contractul din dreptul privat (acesta e un act juridic
bilateral care produce efecte numai intre partile contractante)
2 contractul normativ se intalneste in ( ramuri de drept si are efecte
obligatorii erga omnes1
in dreptul constitutional 2 contractul are forma contractului de
constituire a federatiei de stat, avand ca obiectiv crearea statului
federal
in dreptul muncii = are forma contractului colectiv de munca ce se
inc3eie la nivel national sau la nivel de ramura a economiei
2 pe baza lui se inc3eie contractele individuale de
munca
in dreptul international public / contractul normativ are forma
tratatelor inc3eiate intre state
2 este un izvor de direct de drept
Actul normativ
2 in sistemul de drept romano2germanic este principalul izvor de drept
2 mai este denumit si lege, cunoscand % sensurilege in sens larg1 lato
sensu
lege in sens restrans1 stricto
sensu
0ato sensu1 orice act normativ, indiferent de autoritatea care l2a emis'
constituie lege actele normative adoptate de Parlament dar si
ordonantele,decretele cu caracter normativ,3otararile de guvern,ordinele
ministrilor, 3otararile consiliului judetean si local
.tricto sensu1 2 actul juridic emis de Parlament1 legi constitutionale, organice
si ordinare
Cu toate acestea, o lege ca act juridic al Parlamentului se deosebeste de
celalalte acte normative prin1
2 legea are o procedura speciala de adoptare si de modi"care
2 legea are intotdeauna caracter normativ (spre deosebire de alte acte
normative, care desi au aceiasi forma pot avea si caracter individual = ex1 a. o
3otarare a consiliului local judetean poate avea atat caracter normativ cat si
caracter individual1 forma juridica a actului "ind aceiasi' b. un decret al
presedintelui, dupa caz, poate avea "e caracter normativ, "e caracter
individual)
CAP +:
*otiunea te/nicii juridice
Te3nica juridica reprezinta ansamblul, procedeele, mijloacele te3nicilor prin
care necesitatile vietii sociale dobandesc forma juridica exprimandu2se in
continutul normei de drept in scopul asigurarii convietuirii sociale.
Te3nica juridica priveste intregul sistem al dreptului = toate ramurile de drept
si toate institutiile juridice
*otiunea te/nicii legislative
Te3nica legislativa a reprezentat acea parte componenta a te3nicii juridice
prin care relatiile sociale sunt reglementate ca norme de drept, cele % notiuni
ne"ind ec3ivalente.
8elatia te3nica juridica2 te3nica legislativa este o relatie de la intreg la parte.
Te3nica legislativa priveste strict elaborarea actului normativ.
Principiile legi"erarii
#. Principiul fundamentarii stiinti"ce a elaborarii actului normativ
Elaborarea unei legi presupune un amplu demers stiinti"c intreprins de
legiuitor cu privire la relatiile sociale ce urmeaza sa "e reglementate, forma
reglementarii, studiul dreptului comparat (studiul legislatiei altor state in
aceiasi materie, compatibilitateaEincompatibilitatea cu legislatia FE)
Totdeauna crearea unui nou act normativ este precedata de elaborarea unei
prognoze legislative (anticiparea efectelor posibile a viitoarei reglementari)
Costul social al viitoarei legi1
2 fundamentarea stiinti"ca inseamna determinarea situatiilor de fapt, care
urmeaza a " reglementate
2 alegerea modalitatii de transformare a unei stari de fapt intr2o stare de
drept
2analiza oportunitatii (nu numai a continutului) abordarii actului normativ
2impactul social al unei legi
%. Principiul asigurarii unui raport "resc intre dinamica si statica dreptului
!e regula, orice act normativ este elaborat pe termen lung.
2efectele sale juridice sunt gandite a se produce pe un timp indelungat
2dreptul se bucura de o anumita stabilitate, de aceea spunem ca are caracter
static
2actele normative trebuie sa "e capabile a se adopta in permanenta
intereselor sociale, astfel risca sa fevina anacronice, de aceea dreptul are si o
parte dinamica
2actele normative trebuie sa nu "e rigide, astfel incat sa poate " usor
modi"cate pentru a raspunde noilor interese sociale. $cest lucru este cerut in
special in cazul normelor de drept public, intrucat ele apara un interes public,
iarceea ce astazi este de interes public, maine nu mai poate " HG trebuie
sc3imbate.
(. Principiul corelarii actelor normative
Presupune evitarea paralelismelor in reglementare.
!e asemenea, noua lege trebuie sa precizeze ce se intampla cu celalalte acte
normative cu care se coreleaza.
$stfel, trebuie precizat in cuprinsul noului act normativ, daca se abroga sau
se modi"ca alte acte normative emise in materia respectiva.
). Principiul accesibilitatii si al economiei de mijloace in reglementarea
normativa
Presupune1
2alegerea formei exterioare a actului de reglementare
2alegerea modalitatii de reglementare (legiuitorul va stabili daca
relatiile sociale ce urmeaza a " reglementate este oportun sa "e consacrate
printr2o conduita permisiva, onerative sau pro3ibitiva)
2alegerea stilului si al limbajului normei juridice (limbajul trebuie sa "e
clar, concentrat, cu un stil concis)
*ictiunile juridice1
Totalitatea acelor mijloace si procedee prin care un fapt este considerat
existent si stabilit, desi in realitate el nu a existat si nu a fost stabilit (ex.
persoana juridica)
Prezumtiile juridice1
.unt presupuneri sau concluzii emise de legiuitor sau judecator, prin care se
pleaca de la un fapt cunoscut la unul necunoscut.
Partile constitutive ale actului normativ
Fn act normativ are urmatoarele parti constitutive
a. Expunere de motive (note de fundamentare) = legiuitorul explica adoptarea
actului
b. Titlul actului normativ = constituie un element de identi"care
c. *ormula introductiva 2 cuprinde temeiul constitutional sau legal al
reglementarii
d. Preambulul = oportunitatea si necesitatea
e. !ispozitii generale = obiectul reglementarii
f. !ispozitii de continut = substanta actului
g. !ispozitii "nale
3. !ispozitii tranzitorii
Elemente de structura1 gruparea dispozitiilor in articole si alineate.
& norma juridica 2G # sau mai multe articole.
#istemati&area actelor normative
$. Incorporarea
:. Codi"carea
$.Incorporarea = presupune gruparea acestora in functie de materia
reglementata (ex. legislatia cu privire la protectia mediului)
2poate " o"ciala = facuta de autoritatile statale
neo"ciala = facuta de un simplu particular
:.Codi"carea
2este o forma superioara de sistematizare, o adevarata opera de creatie
legislativa
2presupune reunirea actelor normative emise intr2o materie si transformarea
lor intr2un singur act normativ, ceea ce implica corelarea dispozitiilor,
abrogarea unora sau modi"carea altora
CAP +I:
*otiunea reali&arii dreptului