Sunteți pe pagina 1din 13

Inginerie Seismica Cutremurele tectonice din Romania-Vrancea

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUCII BUCURETI


MASTER INGINERIA CLDIRILOR AN I,GR.2

INGINERIE SEISMICA
- Cutremurele tectonice din Romania-Vrancea

Student:Axente Cosmin

Inginerie Seismica Cutremurele tectonice din Romania-Vrancea

In context european, Romania este o tara cu seismicitate ridicata. Alaturi de Grecia,


Turcia, Italia si tari din Peninsula Balcanica, Romania a cunoscut, de-a lungul timpului,
experienta unor cutremure de mare magnitudine, cu efecte distrugatoare, pierderi de vieti
omenesti si insemnate pagube materiale. Foarte adesea, marile seisme cu originea pe
teritoriul Romaniei au fost resimtite pe arii foarte intinse in Europa Centrala, precum si in
sudul si estul continentului. Desi nu intotdeauna efectele cutremurelor au fost devastatoare,
riscul seismic in Romania este important, iar capitala Bucuresti se afla pe locul 2 in Europa,
ca nivel al riscului seismic, dupa Lisabona. Cele mai distrugatoare cutremure din Romania isi
au originea intr-o zona situata la Curbura Carpatilor Orientali, zona epicentrala desemnata in
literatura de specialitate sub numele de regiunea Vrancea. De departe, regiunea seismogena
Vrancea reprezinta cea mai activa zona epicentrala din Romania, sursa a numeroase
cutremure distrugatoare; cutremurele majore vrancene, prin efectele lor uneori catastrofale,
au fost mentionate si cunoscute din cele mai vechi timpuri, informatii vagi despre efectele lor
datand inca din primul mileniu, inainte de anul 1000 d.H. Si acest lucru se explica prin faptul
ca aceste cutremure se manifesta violent pe arii foarte intinse, urmari distrugatoare
semnalandu-se la distante relativ mari fata de epicentru.
Ca localizare geografica, regiunea Vrancea ocupa o arie limitata in zona de Curbura a
Muntilor Carpati, incluzand judetele Buzau si Vrancea. Cele mai importante si mai
numeroase cutremure isi au originea in zona muntoasa si subcarpatica a Curburii, in Muntii
Vrancei si ai Buzaului, precum si in zonele subcarpatice adiacente acestor munti. Acestea
sunt cutremurele de adancime intermediara sau subcrustala, generate in focare situate la
adancimi cuprinse intre 60-220 km; seismele mai importante s-au produs, totusi, intre 80-170
km adancime, desi cel mai adanc cutremur vrancean cunoscut a avut loc la o adancime de
circa 210-220 km. In afara de aceste cutremure (denumite seisme subcrustale sau
intermediare), in Vrancea se mai produc si cutremure normale, de tip crustal sau superficial,
1

Inginerie Seismica Cutremurele tectonice din Romania-Vrancea

la adancimi mai mici de 60 km, cu o frecventa mai mare la circa 15-40 km adancime. Aceste
din urma cutremure sunt, insa, subordonate ca magnitudine si frecventa cutremurelor
vrancene de mare adancime; ca localizare geografica, seismele crustale se produc atat in zona
Carpatilor Curburii, cat si in afara arcului carpatic, in zona de campie si de deal din fata
Curburii, in special in Campia Ramnicului, in Campia Siretului Inferior si in partea de sud a
Podisului Barladului.
Cutremurele din Vrancea determina, practic, seismicitatea Romaniei, intrucat sunt cele
mai frecvente seisme produse si resimtite in tara, si au cele mai mari magnitudini.
Cutremurele de mare adancime din Vrancea pot atinge magnitudini maxime de 7,6-7,7 grade
pe scara Gutenberg-Richter, in timp ce seismele crustale vrancene au magnitudini mult mai
mici, rareori atingand 5,2-5,4 grade pe scara Gutenberg-Richter. Din punct de vedere al
efectelor, cutremurele adanci sunt, de departe, cele mai importante; din cauza adancimii mari
la care se produc, a unor proprietati remarcabile ale mecanismelor de focar care determina o
directivitate preferentiala a procesului de rupere, precum si naturii solului, efectele
cutremurelor puternice vrancene se fac simtite la mari distante fata de epicentru. De regula,
cele mai grave urmari se semnaleaza nu in zona imediat invecinata epicentrului, ci de-o parte
si de alta a acestuia, catre Nord-Est (pe directia Focsani-Iasi-Chisinau) sau/si catre Sud-Vest
(pe directia Bucuresti-Zimnicea-Sofia). Transilvania este mai slab afectata de seismele
vrancene de mare adancime. Cutremurele crustale (de mica adancime) sunt seisme cu efecte
locale, mult limitate ca arie, desi in unele cazuri pot fi simtite destul de puternic in zonele lor
epicentrale (in special in arealul Focsani-Ramnicu Sarat).
Originea cutremurelor vrancene este legata de zona de interactiune sau de convergenta
intre mai multe blocuri tectonice, sub-placi care, direct sau indirect, sunt influentate, in
dinamica lor, de miscarile unor placi tectonice majore, cu caracter continental (in speta, cea
Euro-Asiatica, cea Africana si, intr-o maniera indirecta, cea Indo-Australiana). In zona de
contact a mai multor microplaci tectonice convergente la Curbura Carpatilor, se genereaza
tensiuni in interiorul unui bloc litosferic scufundat, bloc provenind dintr-o veche placa
tectonica aflata in proces de subductie pana acum circa 10 milioane de ani in urma. Din cauza
2

Inginerie Seismica Cutremurele tectonice din Romania-Vrancea

presiunilor exercitate din mai multe directii, se produc ruperi in interiorul respectivului bloc,
acestea fiind la originea miscarilor seismice vrancene. Cutremurel crustale sunt legate de o
serie de sisteme de falii si fracturi situate in scoarta terestra in zona adiacenta Curburii
Carpatice, falii activate de tensiunile rezultate din miscarea sub-placilor convergente in
Vrancea.
De-a lungul timpului, seismele vrancene au afectat, cu deosebire, orasele din sudul si
estul tarii, din Oltenia, Muntenia si Moldova. Bucuresti, Craiova, Ploiesti, Focsani, Iasi si alte
orase au avut mult de suferit de pe urma marilor cutremure adanci vrancene. Daca in
perioada medievala efectele seismelor nu erau atat de grave, deoarece orasele nu erau foarte
dezvoltate, in epoca moderna si mai ales in cea contemporana, cutremurele vrancene au avut
urmari catastrofale, in special pentru capitala tarii, Bucuresti.
In fiecare secol, in Vrancea se produc numeroase cutremure de mica si medie
magnitudine, dar si seisme mai puternice, uneori cu caracter catastrofal. In medie, in Vrancea
se produc cam 4 sau 5 seisme mai importante in fiecare secol (cutremure cu magnitudinea
egala sau mai mare de 6,7 grade pe scara Gutenberg-Richter), circa 10 seisme de
magnitudine 6,0 pana la cel mult 6,5-6,6 grade, precum si peste 100 de cutremure mai slabe,
cu magnitudinea mai mare sau egala cu 5,0 pe scara Gutenberg-Richter. Anual, in Vrancea se
produc peste 100 de seisme slabe, in general imperceptibile, din cauza adancimilor mari la
care au loc, si doar 8-12 seisme de magnitudine 4-5 care sunt uneori resimtite in orasele mari
din sudul si estul tarii, dar fara urmari. Uneori se mai produc si cutremure de tip crustal, cu
efecte locale, dar cu magnitudini mici, care rareori ating 5 grade pe scara Gutenberg-Richter.
In ultimele secole, au fost remarcate, prin amploarea efectelor, unele dintre aceste
cutremure vrancene, cum ar fi cele produse in 1471, 1516, 1545, 1590, 1605, 1620, 1681,
1701, unele dintre acestea cu urmari distrugatoare, afectand vechile cetati medievale precum
si manastirile din Moldova.
Cutremurul din 31 mai/11 iunie 1738 a avut urmari foarte grave in special in Moldova,
unde a cauzat mari pagube la Iasi si in alte orase; in Bucuresti a fost avariata Curtea
3

Inginerie Seismica Cutremurele tectonice din Romania-Vrancea

Domneasca, si s-au semnalat si efecte morfologice la nivelul solului; seismul a avut o


magnitudine de circa 7,5 grade pe scara Gutenberg-Richter.
Cutremurul din 26 martie/6 aprilie 1790, desi a avut o magnitudine mai mica decat
precedentul (nedepasind, probabil, 7,0 pe scara Gutenberg-Richter), a provocat avarii
insemnate in special in Moldova, iar in sudul tarii au fost afectate biserici si alte cladiri din
Bucuresti si din Craiova.
Cutremurul din 14/26 octombrie 1802 este considerat cel mai puternic cutremur produs
in Romania si a fost resimtit violent in Moldova, Muntenia, Oltenia, dar si in Transilvania,
precum si in tarile vecine, pe o arie foarte larga in Europa. Seismul, creditat cu o magnitudine
de 7,6-7,7 grade pe scara Gutenberg-Richter, a afectat foarte puternic si Bucurestiul, care a
avut mult de suferit, prin distrugerea si avarierea a numeroase case, biserici, precum si prin
prabusirea partiala a Turnului Coltei (foisorul acestuia); de asemenea, cronicile vremii
consemneaza faptul ca in cateva locuri din oras s-au format crapaturi si s-au semnalat tasniri
de apa.
Cutremurul din 14/26 noiembrie 1829 a fost considerabil mai slab decat cel din anul
1802, nedepasind 6,9-7,0 grade pe scara Gutenberg-Richter. Totusi, seismul a avariat mai
multe case, in special in Bucuresti si alte orase din sudul si estul tarii.
Cutremurul din 11/23 ianuarie 1838 a avut urmari foarte severe in special in Oltenia si
Muntenia, provocand stricaciuni serioase in special in Craiova si Bucuresti, unde numeroase
case si biserici au fost grav afectate. Seismul a avut, probabil, o magnitudine in jur
de 7,2 grade pe scara Gutenberg-Richter si a fost resimtit puternic pe o arie foarte intinsa. Au
fost semnalate si efecte morfologice, in special pe valea Buzaului si spre Ramnicu Sarat,
efecte constand in aparitia unor crapaturi in pamant in apropierea cursurilor raurilor, precum
si in tasniri de apa, tasari, formarea unor cratere si gropi umplute cu nisip.
4

Inginerie Seismica Cutremurele tectonice din Romania-Vrancea

Cutremurul din 31 august 1894, desi cu o magnitudine mai mica (in jur de 6,9 grade pe
scara Gutenberg-Richter), a provocat avarii mai serioase in special in sudul Moldovei, la
Galati, precum si la Bucuresti, unde au fost afectate unele cladiri mai vechi.
Cutremurul din 6 octombrie 1908 a fost primul seism important produs in Vrancea in
secolul XX. Seismul, cu o magnitudine de 6,8-6,9 grade pe scara Gutenberg-Richter, a fost
resimtit pe o arie larga, desi a avut o intensitate mai mare la Adjud si Ramnicu Sarat.
Cutremurul a cauzat panica in multe orase din sud si est, inclusiv din cauza faptului ca s-a
manifestat prin "3 randuri de zguduituri in interval de 3 minute". Desi efectele nu au fost
foarte grave, la Bucuresti au fost afectate unele case mai vechi de la periferia orasului.
Cutremurul din 25 mai 1912, desi de mai mica magnitudine (6,4 grade pe scara
Gutenberg-Richter), a fost resimtit destul de puternic in special in sudul Moldovei, provocand
stricaciuni notabile la Focsani (unde intensitatea a fost de VII pe scara MM). Remarcabil este
si faptul ca acest cutremur a fost urmat, la un interval foarte scurt, de alte seisme resimtite
destul de puternic, dintre care 2 s-au produs dupa 2 ore si, respectiv, 3 ore de la cutremurul
initial, avand magnitudini de 5,8 si, respetiv, 5,5 grade pe scara Gutenberg-Richter. De
asemenea, in zilele imediat urmatoare au urmat si alte cutremure locale, resimtite in special
in Vrancea. Intreaga secventa seismica din mai-iunie 1912 a fost mai deosebita prin numarul
relativ mare de seisme perceptibile produse.
Pana la cutremurul major din 1940, in Vrancea s-au mai produs doar cutremure
moderate, precum si 2 seisme de magnitudini 6,0 si, respectiv, 6,3 pe scara GutenbergRichter, pe 1 noiembrie 1929 si, respectiv, 29 martie 1934.
Cutremurul din 10 noiembrie 1940 a fost cel mai puternic seism produs in Vrancea
dupa o perioada foarte lunga de timp, marcata de cutremure de mai mica magnitudine.
Cutremurul s-a produs la ora 3:39 dimineata, la o adancime de circa 150 km, in Muntii
5

Inginerie Seismica Cutremurele tectonice din Romania-Vrancea

Vrancei, si a avut o magnitudine de 7,4 grade pe scara Gutenberg-Richter, fiind resimtit pe o


arie foarte larga. Seismul a fost precedat de un alt cutremur vrancean, de mai mica
magnitudine, produs in dimineata zilei de 22 octombrie 1940 la ora 8:37; acest seism, de 6,26,5 grade pe scara Gutenberg-Richter, nu a provocat daune insemnate, dar a fost resimtit
destul de puternic in estul si sudul tarii, cu intensitati de pana la VII grade pe scara
Mercalli. Urmarile cutremurului din 10 noiembrie au fost catastrofale in special in Moldova,
orase precum Iasi, Panciu, Focsani si Galati avand foarte mult de suferit. Urmari grave s-au
inregistrat si la Bucuresti, unde blocul Carlton s-a prabusit, ceea ce a reprezentat cea mai
grava catastrofa de acest gen in acea vreme; si alte cladiri din Bucuresti au suferit avarii mai
mult sau mai putin severe.
Dupa cutremurul major din 1940, au mai avut loc cateva evenimente de mai mica
magnitudine in 1945 si 1948; astfel, seismele din 7 septembrie 1945, 9 decembrie 1945 si,
respectiv, 29 mai 1948, au avut magnitudini de 6,5grade, 6,2 grade si, respectiv 6,0 pe scara
Gutenberg-Richter, dar nu au provocat pagube deosebite. Dupa aceste evenimente seismice,
de energie moderata, pana la cutremurul major din 1977, in Vrancea nu s-au mai produs
seisme importante, cu magnitudinea mai mare de 5,5-5,7 pe scara Gutenberg-Richter.
Cutremurul din 4 martie 1977 s-a produs la ora 21:22 in regiunea Vrancea, la o
adancime de circa 95 km. Seismul, cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara GutenbergRichter, a fost printre cele mai distrugatoare cutremure produse in Romania in perioada
moderna, si a afectat cu deosebire Muntenia, Bucurestiul find orasul cel mai greu lovit.
Amploarea distrugerilor semnalate in special in sudul tarii, si mai ales in Capitala, se explica
inclusiv prin adancimea mai mica a focarului, adancime asociata cu o directivitate speciala a
procesului de rupere, precum si prin caracterul multisoc al evenimentului. Distrugeri
importante s-au mai semnalat si in alte localitati din sudul si estul tarii, si chiar in unele tari
vecine (in Bulgaria si in Iugoslavia).

Inginerie Seismica Cutremurele tectonice din Romania-Vrancea

Cutremurul din 31 august 1986 s-a produs in Vrancea, la ora locala 00:28, la o
adancime de circa 133 km, si a avut magnitudinea de 6,9-7,0 pe scara Gutenberg-Richter.
Desi la Bucuresti nu s-au semnalat urmari distrugatoare, totusi in Moldova au fost notate
stricaciuni mai serioase, si mai ales la est de Iasi, inclusiv la Chisinau.
Dupa seismul din 1986, cutremure de mai mica magnitudine au avut loc la 30 mai
1990 (de 6,7 grade pe scara Gutenberg-Richter), 31 mai 1990 (cu magnitudinea 6,1) si,
respectiv, la 27 octombrie 2004; seismul din 2004, avand magnitudinea 6,0 pe scara
Gutenberg-Richter, a fost cel mai important cutremur produs in Vrancea dupa 1990, dar nu a
provocat pagube materiale importante, si nici victime omenesti in Romania, desi a fost
resimtit pe o arie destul de larga, cuprinzand cea mai mare parte a teritoriului tarii, estul
Bulgariei, mare parte din Republica Moldova, chiar si in Turcia la Istanbul.
Cercetarile privind seismele vrancene, desi au reusit sa puna in evidenta anumite
regularitati in declansarea acestora, pe termen lung, nu au putut conduce la elaborarea unor
predictii reusite. Desigur, au existat studii care au evidentiat anumite manifestari si lacune
seismice, dar acestea au fost interpretate ca atare numai dupa producerea evenimentului. In
general, predictia seismelor adanci este mult mai dificila decat a cutremurelor superficiale,
fiindca fenomenele generatoare ale cutremurelor majore se petrec la adancimi mult mai mari,
ceea ce ar atenua eventuale anomalii geofizice care ar putea preceda ruptura majora finala.
Regiunea seismogena Vrancea ramane cea mai activa zona seismica din tara, sursa a
celor mai puternice cutremure din Romania. Aceste cutremure se manifesta cu urmari
distrugatoare pe arii largi, si cu anumite regularitati de aparitie, pe termen lung. Dupa cum
nota, in 1977, regretatul savant american Charles F. Richter, "nicicand nu s-a mai vazut o
concentrare de populatie atat de expusa la cutremure generate, in mod repetat, de aceeasi
sursa". Caracteristicile seismelor vrancene fac din aceasta zona una dintre cele mai
interesante din lume; nu in ultimul rand, trebuie remarcat ca seismele subcrustale din Vrancea

Inginerie Seismica Cutremurele tectonice din Romania-Vrancea

au fost printre cele folosite in cadrul studiilor de demonstrare a existentei cutremurelor


adanci, studii efectuate in anii 30-40 din secolul XX.

Ipoteze privind mecanismul de focar pentru cutremurele vrancene


Intr-o lucrare din 1985 aparuta la Editura Academiei,\"Cutremurele din Vrancea in profil
stiintific si tehnologic\", prof. Dumitru Enescu si acad. Liviu Constantinescu au prezentat,
pentru prima oara, o ipoteza foarte interesanta referitoare la mecanismul de producere al
cutremurelor vrancene adanci. Aceasta abordare se baza pe argumente stiintifice, legate, de
exemplu, de modul de propagare al undelor seismice, de modul in care apar diferite trenuri de
unde, decalate, in diverse locatii. Aceasta arata un mecanism de producere mai deosebit, care
este specific zonei Vrancea. Ulterior, ipoteza a fost intarita cu alte argumente, si la aceasta
explicatie au subscris si alti cercetatori. In fapt, mecanismul propus explica foarte bine si
caracterul multisoc al cutremurelor vrancene puternice, care nu este un caz izolat pentru un
singur cutremur, ci se regaseste, intr-o maniera mai mult sau mai putin evidenta, la toate
cutremurele mari. Ca si un exemplu. O descriere textuala a cutremurului vrancean din 6
octombrie 1908 (mai slab, totusi, decat cel din 1977) specifica: \"in 3 minute s-au succedat 3
randuri de zguduituri, din ce in ce mai puternice...s-au prabusit case la periferia
Bucurestiului...\".
Cutremurele vrancene adanci se produc in interiorul unui bloc litosferic provenit dintr-o
veche placa tectonica aflata in subductie cu multe milioane de ani in urma. Acest bloc
litosferic ar fi desprins (partial sau total) din respectiva placa, si sufera compresiuni din mai
multe directii, exercitate de mai multe subplaci convergente la Curbura; imaginati-va o
bucata mare de caramida care ar fi apasata, presata si impinsa, si care sufera efectul unor
forte de rasucire, de torsiune, din directii diferite. Ca urmare, ruperile apar in interior, pe
suprafete mai mari sau mai mici. Se produc in urma unor forfecari si compresiuni enorme.
Dar oare, s-au intrebat Enescu si Constantinescu, ruperile apar chiar intamplator ???
8

Inginerie Seismica Cutremurele tectonice din Romania-Vrancea

Oare nu exista niste \"puncte\" predilecte din care se declanseaza rupturile in cazul seismelor
puternice ?
Aceasta intrebare pe care si-au pus-o Enescu si acad. Liviu Constantinescu a pornit de la
o constatare interesanta, si anume a faptului ca seismele vrancene puternice se
caracterizeaza printr-un mecanism de focar STABIL si PERSISTENT IN TIMP, care
mecanism de focar nu se schimba, deci, de la un cutremur la altul. Aceasta stabilitate in timp
sau persistenta a aceluiasi tip de mecanism de focar pentru cutremurele puternice (M>6,7)
pare a fi o trasatura remarcabila a zonei Vrancea. De fiecare data, ruperea se face la fel si
genereaza izoseiste de forma elipsoidala cu alungiri spre Nord-Est si spre Sud-Vest fata de
epicentru. Aceata sugereaza, in conceptia lui Enescu, un mecanism de focar aparte, deosebit,
dar care se mentine stabil, pentru toate cutremurele mari.
De ce oare se intampla aceasta ?
Enescu sugera ca marile seisme vrancene se produc prin ruperea IN CASCADA a unor
asperitati adiacente. Deci, se sugereaza un efect in cascada, in sensul ca ruperea unei prime
asperitati genereaza o reactie in lant, deci ruperea unor asperitati adiacente, si tot asa, pana
cand procesul afecteaza intregul volum care a acumulat un stress tectonic ridicat. In cazul
seismului din 1977, cele 4 etape au fost parte a unui acelasi proces, nu independente. Fiindca
toate s-au petrecut, se pare, in aceeasi suprafata, undeva intre 80-110 km adancime. Problema
care se pune este care ar fi factorii ce ar determina ruperea primei asperitati, si din ce cauza
ruperea primei asperitati genereaza reactia inlantuita, in cascada, deci continuarea procesului
prin ruperea altor asperitati. Aici sunt, se pare, inca multe discutii, variante, ipoteze.
Dar ce este o \"asperitate\" ?
Un cercetator japonez a introdus mai demult acest termen pentru a desemna o zona de
minima rezistenta din interiorul unui bloc litosferic subdus. Enescu se refera la aceste
asperitati sub numele de \"pilieri\". Tot el sugereaza si faptul ca, in procesul initial de rupere a
unei prime asperitati ar interveni nu doar eforturi de natura mecanica, ci si niste mecanisme
de lubrifiere si alunecare, declansate prin \"injectia\" de material topit astenosferic intr-una
dintre vechile fracturi din interiorul placii subduse. In decursul procesului vechi de subductie,
9

Inginerie Seismica Cutremurele tectonice din Romania-Vrancea

partea \"indoita\" (scufundata) a placii aflate in subductie a suferit fracturari locale, dislocari.
Aceste vechi fracturi si zone de minima rezistenta din interiorul placii subduse sunt la
originea respectivelor asperitati (pilieri). Se pare ca acesti pilieri nu sunt dispusi chiar aleator
in interiorul blocului litosferic vrancean, si au orientari nete, pe directii care explica si forma
generala a izoseistelor cutremurelor vrancene, anume alungirile pe directia NE-SV. Acest
lucru explica si stabilitatea si persistenta in timp a aceluiasi tip de mecanism de focar pentru
marile cutremure vrancene. \"Injectarea\" cu material topit din astenosfera a vechilor fracturi
din interiorul blocului determina, initial, un proces de lubrifiere, ce genereaza, se pare,
ruperea unei prime asperitati la o anumita adancime; in functie de dimensiunea asperitatii
care se rupe, de nivelul stressului de compresiune acumulat, de marimea volumului litosferic
in care s-a acumulat stressul de compresiune, ruperea primara genereaza, succesiv, ruperea de
noi asperitati, una dupa alta, in cascada,un efect de domino. Practic, se rup asperitatile una
dupa alta, ruperea primeia declanseaza ruperea uneia adiacente, si tot asa, pana se ajunge la
limita volumului de litosfera in care s-au acumulat stressuri de compresiune, deci tensiuni
elastice. In 1977, de pilda, s-ar fi rupt 4 asperitati distincte, dar din acelasi etaj de adancime,
practic. Prima rupere de la 90 km adancime a avut efect de \"triggering\" pentru urmatoarele
ruperi ale unor pilieri adiacenti.
De ce Vrancea e considerata o zona seismica extrem de interesanta, fascinanta chiar ?
Fiindca, desi exista o convergenta de subplaci tectonice care se intalnesc in regiunea
Curburii, seismele nu iau nastere in maniera inter-placa, ci intra-placa, deci IN
INTERIORUL unui fragment cvasivertical din vechea placa subdusa. Deci, intr-o zona de
convergenta intre microplaci se produc cutremure NU INTER-PLACA, ci INTRA-PLACA!
Acest lucru este frapant si unic in lume. Cutremurele nu iau nastere de-a lungul planului de
separare intre subplaci, ci in interiorul unei parti dintr-o veche placa. Este unul dintre
aspectele care deosebeste fundamental zona Vrancea de alte zone seismice din lume in care
se mai produc cutremure adanci. Cutremure intra-placa in zona de intalnire a unor subplaci
tectonice ! Este ceva unic, considera specialistii!

10

Inginerie Seismica Cutremurele tectonice din Romania-Vrancea

Altfel spus, in Vrancea nu mai este o subductie activa, ca atare, asa cum se intampla in
Pacific, ci un rest al placii subduse, care, scufundat fiind in zona Curburii, sufera comprimari
din mai multe directii si, in acelasi timp, un proces lent de digerare (topire) in manta
(astenosfera), al doilea invelis al Terrei, foarte fierbinte. Se presupune ca \"arata\" oarecum ca
un bloc paralelipipedic, cvasivertical. Acesta provine, se pare, dintr-o veche litosfera de tip
oceanic si s-a desprins (total sau partial) din placa aflata in subductie spre Carpatii Orientali,
de la Est catre Vest.
Un argument in favoarea acestei idei este distributia cvasiverticala, intr-un volum
oarecum limitat ca extensie spatiala, a hipocentrelor cutremurelor vrancene intermediare
(subcrustale), la adancimi cuprinse intre 60-220 km. Se pare ca acum mai multe milioane de
ani acest fragment litosferic ar fi ajuns pana la 250-300 km adancime, valori considerate
maxime pentru adancimile la care se produceau paleocutremurele vrancene. In prezent, ca
efect al proceselor de digerare in manta, blocul litosferic de origine oceanica ar ajunge pana
la o adancime de circa 220 km, aceasta fiind si adancimea la care s-a produs cel mai adanc
cutremur vrancean cunoscut (16 mai 1982, M=4,5).
Un al doilea argument este faptul ca, in zona Carpatilor de Curbura, intre 40 si 60 km
adancime activitatea seismica este extrem de slaba si, in plus, in crusta terestra (la adancimi
mai mici de 40 km) seismicitatea este sub nivelul celei de adancime, ca energie eliberata.
Ceea ce inseamna ca procesele dinamice generatoare ale cutremurelor majore se petrec intrun volum limitat si adanc, cvasivertical. De asemenea, de foarte multe milioane de ani
activitatea vulcanica in lungul Carpatilor Orientali a incetat si mai exista doar manifestari
postvulcanice (emanatii de gaze,etc.)
Problema este ca acest fragment litosferic nu este foarte omogen, in interiorul lui ar fi o
serie de neomogenitati si zone de minima rezistenta cu originea in vechile fracturi formate in
cursul procesului de subductie. Aceste vechi fracturi, numite asperitati, sunt cele care
constituie originile marilor cutremure vrancene. In generarea acestor cutremure ar interveni
nu numai eforturi mecanice, stressuri de comprimare pe diferite directii, ci si procese de
lubrifiere intre peretii acestor fracturi. Practic, prin injectarea de topitura intre marginile
11

Inginerie Seismica Cutremurele tectonice din Romania-Vrancea

acestor asperitati, s-ar forma niste zone \"unite\" numite \"pilieri\". Un astfel de \"pilier\"
poarta intregul efort de forfecare acumulat la nivelul unei sectiuni prin respectivul bloc
litosferic. La un moment dat, sub influenta unor factori inca insuficient lamuriti, unul dintre
acesti pilieri cedeaza, si prin lubrifiere incepe un proces de rupere in lungul unui plan care, de
fiecare data, in cazul marilor cutremure vrancene, este orientat NE-SV, dar cu inclinare catre
NV: se spune ca marile seisme vrancene, deci evenimentele cu cele mai mari magnitudini
(peste 7,0 pe scara Gutenberg-Richter) se produc prin alunecare in inclinare, adica in directia
in care se deplaseaza subplaca ce impinge cel mai tare in acel fragment litosferic. Marimea
ariei litosferice in care cedeaza pilierii determina si ordinul de marime al cutremurului. Daca
se rupe doar una sau cel mult 2 asperitati, atunci acest lucru genereaza un cutremur nu foarte
puternic, cu o magnitudine de pana la 6,7-7,0 pe scara Gutenberg-Richter, asa cum s-a
intamplat in 1986 si 1990. Daca cedeaza mai multe asperitati, dintr-o arie mai extinsa, atunci
se produce un cutremur major cu magnitudinea peste 7,0 pe scara Gutenberg-Richter.
Cam acesta este, in mare, modelul propus pentru explicarea cutremurelor vrancene. El
explica bine si caracterul multisoc, dat de ruperea in secventa a unor asperitati diferite, una
dupa alta.

12