Sunteți pe pagina 1din 26

BOLILE ENDOCRINE SI

SARCINA
Afectiunile hipofizei
Hipofiza este situate la nivelul unei loje osoase de la baza creierului, in osul
sphenoid denumita saua turceasca. Hipofiza are dimensiunile de 0,6x 0,8 x
1,2 cm. si este formata din doua zone cu origine embriologica diferita
Adenohipofiza are origine mezodermica, reprezinta cea mai mare parte a
glandei si secreta hormonii tropi hipofizari care regleaza functiile glandelor
periferice.
Adenohipofiza are o conexiune vasculara cu hipotalamusului care se
numeste sistemul port hipotalamo-hipofizar. Pe carea acestui sisem
vascular hormonii peptidici care regleaza secretia hormonilor adenohipofizei
si care se numesc releasing hormone (hormoni de eliberare) ajung la
celulele care secreta tropii hipofizari a caror functie o controleaza. Pentru
fiecare trop hipofizar hipotalamusul secreta un hormone de eliberare si unui
de inhibitie al eliberarii
Neurohipfiza are origine neuroectodermica si depoziteaza ocitocina si
vasopresina, hormonal andidiuretic care sunt ambii secretati la nivelul
hipotalamusul anterior in nuclei supraoptic si paraventricular si sunt
transportati pina la neurohipifiza de unde sunt eliberati functie de stimuli
specifici.
Afectiunile hipofizei
Hormoni hipotalamici care regelaza hormonii hipofizar
iGH-releasing hormone stimulator
Somatostatina inhibitorProlactin inhibiting hormone este
dopamina
TRHThyrotropin releasing hormone strimuleaza TSH
CRHHormone peptidic eliberator al ACTHLH-RHGonadotropin releasing hormoneHormoni trop
hipofizarSomatotropul =Hormonal de crestere hormone peptidic cu 191 de aminoaciziProlactinaHormon
polipeptidic cu 198 de amino acizi
TSH thyroid stimulating hormone
ACTH peptid cu 39 amino acizi
FSH/LHGlanda pe care o stimuleaza tropul hipofizar sau structurile pe care le influenteazaProduce la nivelul
ficatului un factor de crestere denumit IGF1 sau somatomediana stimuleaza Actioneaza in rpo\incipal asupra
glandei mamre pregatite de estrogeni si progesteronHormn glicoproteic Cortico suprarenalaGonadele : testiculul si
ovarul Actiuni stimuleaza cresterea tuturor tesuturilor, os, tesut conjuncit., produce hiperglicemieProduce secretia
lactate si inhiba fucntia celulelor gonadotropestimuleaza functia tiroideistimuleaza functia glandei
corticosuprarenaleFSH stimuleaza la barbat spermatogeneza si la femeia secretia de hormoni estrogeni LH
stimuleaza la barbat secretia de ster\tosteron si la femeie p aceea a percursorilor de estrogeniReglarea axului
hipotalamusl hipofiza glanda perifericaHipoglicemia , amonoacizii, somnul cresc secretia de somatotrop,
hipoglicemia o inhibaEste stimulate reflex de susctiunea mamelonuluiEste inhibat prin feed-back negative de
nivelul hormonilor tiroidieniACTH este stimulat de deficitul de cortisol si inhibit de excesul de cortisol prin feed-
backInhibina secretata in cursul sprmatogenezei inhiba FSH la barbat, estrogenii inhiba FSH la femeieLH este
inhibit de testosteron la barbat si de estrogeni la femeieLa femei exista feed-back-ul pozitiv estrogeni preovulator
in care cresterea estrogenilor declaseaza cresstera mediociclica de LH
Afectiunile hipofizei

FSH/LHGlanda pe care o stimuleaza tropul hipofizar sau structurile pe care le
influenteazaProduce la nivelul ficatului un factor de crestere denumit IGF1 sau
somatomediana stimuleaza Actioneaza in rpo\incipal asupra glandei mamre
pregatite de estrogeni si progesteronHormn glicoproteic Cortico suprarenala
Gonadele : testiculul si ovarul Actiuni stimuleaza cresterea tuturor tesuturilor, os,
tesut conjuncit., produce hiperglicemieProduce secretia lactate si inhiba fucntia
celulelor gonadotropestimuleaza functia tiroideistimuleaza functia glandei
corticosuprarenale
FSH stimuleaza la barbat spermatogeneza si la femeia secretia de hormoni estrogeni
LH stimuleaza la barbat secretia de ster\tosteron si la femeie p aceea a percursorilor
de estrogeni
Reglarea axului hipotalamusl hipofiza glanda perifericaHipoglicemia , amonoacizii,
somnul cresc secretia de somatotrop, hipoglicemia o inhibaEste stimulate reflex de
susctiunea mamelonuluiEste inhibat prin feed-back negative de nivelul hormonilor
tiroidieniACTH este stimulat de deficitul de cortisol si inhibit de excesul de cortisol
prin feed-backInhibina secretata in cursul sprmatogenezei inhiba FSH la barbat,
estrogenii inhiba FSH la femeieLH este inhibit de testosteron la barbat si de estrogeni
la femeieLa femei exista feed-back-ul pozitiv estrogeni preovulator in care cresterea
estrogenilor declaseaza cresstera mediociclica de LH
Afectiunile hipofizei
Afectiunile hipofizei
Afectiunile hipofizei
Patologia hipofizara si sarcina
Tumorile hipofizare sunt de cele mai multe ori
benigne, adenoame
Clasificare
In functie de caraterul secretor: secretante si
nesecretante, cele secretante pot produce unul
sau mai multi hormone ( mixte)
In functie de dimensiuni: microadenoame> care
nu depases 10 mm si sunt limitate la nivelul sei
turcesti si macroadenoame care pot atinge
dimensiuni variable depasind saua turceasca
Patologia hipofizara si sarcina
Adenoamele hipofizare produc simptome determinate de secretiile
lor si care vor fi detaliate ulterior si simptome commune reunite sunt
demumirea s\de simdrom tumoral hipofizar
Sindromul tumoral hipofizar produce:
simptome neurologice: cefalee
simptone oftalmologice determinate de compresiunea asupra
chaismei optice si asupra nervilor care trec orin sinusul cavernos:
hemianopsie bitemporal[, paralizii ale nervilor optici
simptone radiologice care sunt date de erodarea peretilor seii
turcesti care devine mai mare, balonizata ci peretii distrusi partial
aceste simtome sunt investigate in cadrul diagnosticului tumorilor
hipofizare
Principale adenoame hipofizare

Adenoamele secretante de hormon de crestere
produc afectiunea denumita acromegalie daca debutul are loc la virsta adulta, de
cele mai multe ori sau gigantism daca afectuena debuteaza inainte de inchiderea
cartilagiilor de crestere
Acromegalia se manifeasta prin cresterea de volum a extremitatilor, cefalee, dureri
articulare, cresterea nasului, buzelor, mandibulei, macroglosie, visceromegalie.
Complicatia metabolica cea mai frecventa este diabetul zaharat. De cele mai multe
ori apare amenoreea prin inhibitia functiei sau distrugerea celulelor gonadotrope.
Tratamentul adenomelor somatotrope este chirurgical, edenomectomei trasfenoiala,
completata sau nu cu radiere cu inailt voltaj si pentru cazurile rezistente se aplica
tratamentul cu somatostatina cu actiune prelungita.


Femeile cu acromegalie au foarte rar sarcini. Fertilitatea in a ocromegalie este
foarte redusa. S-au raportat putine sarcini la femeile cu acromegalie, in special
dupa tratamentul chirurgical la bolii. Pentru femeile care au avut sarcini in
cursul bolii evolutive nu s-au remarcat complicatii particulare, desi diabetul
poate complica evolutia maternal si fetala. Exista riscul apoplexiei hipofizare ,
infarctul adenomului in cursul sarcinii, complicatie extreme de severa care
impune interventia neuro-chirurgicala
Principale adenoame hipofizare

Adenoamele secretante de prolactina
sunt cele mai frecvente adenoame
hipofizare .in afara tratamentului,
excesul de prolatina produce inhibitia
functiei gonadotrope si infertilitate.
Majoritatea adenoamelor prolactinice
sunt susceptibile de tratament medical
cu ajutorul agonistilor de dopamine.
Principalii agonisti de doamina utilizati
sunt bromocriptina si cabergolina
Adenoamele secretante de
prolactina
In microadenoamele hipofizare prolactinice tratate cu agonisti
de dopamine menstrele si fertilitatea se reiai si sarcinile evolueaza
fara mari probleme. In anumite cazurieste posibil ca celulele
prolactinice care in mod normal cresc foarte mult ca numar in cursul
sarcinii sarcinii sa se multiplice si volumul adenoamelor sa creasca.
Din acest motiv femeile cu microadenoame prolactinice trebuie
urmarite in cursul sarcinii prin determinarea cimpului visual la fiecare
2 luni si trebuie avertizate sa se prezinte la specialist in cazul in care
apare cefaleea. In cazul in care apar modificari ale cimpului visual
se efectueaza explorarea in rezonanta magnetica nucleara si se
cere opinia specialistului asupra unei eventuale introduceri a
agonistilor de dopamina.
Nu exista date pina in prezenta care sa ateste ca administrea
agonistilor de dopamine u efecte teratogene oentru fat , sau ar
produce avort sau alte complicatii fetale.
Adenoamele secretante de
prolactina
Macroadenoamele hipofizare prolactinice este foarte bina sa fie
operate dupa un prealabil tratamet cu agonsiti de dopamine inainte
de conceptie, deoarece in timpul sarcinii expansiunea lor poate fi
importanta si pot afecta chaisma optica si produce deficiente
vizuale. Multe dintre macroadenoamele hipofizare oprolactinice se
pot complica in crusul sarcinii cu o rata de 36 %, cefalee, simptome
neurologice, modificari de cimp visual, diabet insipid. Urmarirea
macroadenomealor prolactinice in timpul sarcinii se face tot prin
determinarea peridica a compului visual si femeia trebuie instruita
sa se prezinte la specialist ori de cite ori apar fenomene anormale.
Insuficienta hipofizara, independent de etiologie este incompatibila
cu conceptia spontana. In aceste cazuri femeile trebuie tratate cu
gonadotrofine pentru a se induce ovulatia si apoi pe tot parcursul
sarcinii pentru adaptarea corecta a tratamentului de substitutie
pentru celelalte glande endocrine.
Metabolismuil fosfocalcic si
sarcina
Calciul este un element esential in economia organsimului,
deoarece regleaza cele mai multe dintre procesele biologice
fundamentale: contractia musculara, secretiile diferitelor glande
endocrine si constituie suportul mineral al scheletului.
Metabolismul calciului este dominat de urmatorii hormone:
parathormonul, vitamine D si calcitonina.
Parathormonul este secretat de glandele paraturoide, situate in
vecinatatea tiroidei sub forma unui peptid e 84 de amino acizi.
Parathormonul determina cresterea calcemiei prin urmatoarele
mecanisme:
stimularea rezorbiei caclicului din os
stimularea productiei cu activarii vitamienei D care faciliteaza
absorbtia intestinala a calciului
stimularea rezorbtiei de calciu la nivelul rinichiului
stimularea eliminarii renale a fosforului
Metabolismuil fosfocalcic si
sarcina
Metabolismuil fosfocalcic si
sarcina
Vitaminele D se formeaza la nivelul pielii din
precursori, sub actiunea razelor ultraviolete.
Vitamina D3 care este hidroxilata in ficat si
rinichi pentru a deveni active. Sub acesta forma
stimuleaza reabsrobtia intestinala a calciului
Calcitonina este secretata de celulele C care
sunt situate intre celulele tiroidiene si rolul sau
este aceea a de diminua calciul.
Metabolismuil fosfocalcic si
sarcina
La femeile gravide creste secretia de parathormon care
mobilizeaza calciul din cheletul matern si creste
reabsorbtia intestinala a calciului pentru a mentine
nivelul normal al acestuia in conditiile in care volumul
plasmatic creste la gravide si nivelul albuminelor scade.
Placenta realizeaza un transport active de calciu care
realizeaza un gradient de concentratie in care calciul
fetal este mentinut la valori mai mari decit cel matern.
La fat creste nivelul cacitoninei favorizind depunerea
calciului pe scheletul fetal. Placenta este o sursa
importanta de vitamina D pentru fat. Imediat dupa
nastere fatul trece printr-o scurta perioada de reducere a
calciului dupa care nivelul acestuia revine la valorile
normale.
Hipoparatiroidia maternal si
sarcina
Hipoparatiroidia maternal poate fi de natura
autoimuna sau citigata in urma interventiilor
asupra glandei paratiroide.
Nivelul calciului matern este redus si aceasta
antreneaza cresterea parathormonului matern
pentyru a mentine calcemia nromala. In aceste
conditii se poate produce reducerea calciul
osos matern , iar hipocalcemia fatului este
urmata de insuficienta mineralizare a scheletului
acestuia. Dapa nastere fatul poate face crize de
tetanie severe
Hiperparatiroidia maternal si
sarcina
Hiperparatiroidia maternal este produsa de adenoame secretante de
parathormon.

Acesta se manifesta prin cresterea rezorbitiei osoase,
hipercalcemie, poliurie, polidipsie, dureri osoase si astenie marcata.
Hipercalcemia maternal antreneaza hieprcalcemie fetala care inhiba
secretia de parahormon. Imediat dupa nastere fatul nu poate sa-si
creasca nivelul calciului pentru ca parathormonul este inhibit pentru
mai mult timp si poate dezvolta tetanie severa care poate uneori
antrena decesul.
Din acest motiv hiprparatiroidia maternal trebuie tratata energic in
sensul scaderii calcemiei, prin administrare de diuretice si daca
acest tratament nu da rezultate se practica paratiroidectomie in
trimestrul al doilea sau chiar al treilea al sarcinii.
Suprarenala si sarcina.
Corticosuprarenala secreta
glucocorticoizi cortisolul care determina hiperglicemie,
rezistenta la insulina, inhibitia captarii aminoacizilor de catre
tesuturi, inhibitia cresterii si proliferarii tesutului conjunctiv,
reducerea absorbtiei de calciu, osteoporoza, depresia sistemului
imunitar, leucopoeza, inhibitia eliberarii de gonadotropi,
mineralocorticpozii aldosteronul determina reabsorbtia de
sodium la nivelul rinichiului si eliminerea de potasiu.
Androgenii suprarenali dehidroepinadorsteronul si
androstendionul au rol in biologia fetala si rol virilizant foarte potij
semnificativ la concentratii fiziologice.
Prin hormonii pe care-I produce functia suprarenalei este
indispensabila vietii
Suprarenala si sarcina.
Sarcina este asociata cu cresterea functiei axului corticotrop.
In timpul sarcinii ACTH creste inca din primele saptamini datorita
secretiei placentare de CRH . Nivelul cortisolului total creste ca si a
proteinei care transporta cortisolul. Aceste modificari fac ca
determinarile obisnuite ale corticosteroizilor sa nu mai fie fidele.

Efectul de feed-back negative exercitat de cortisol asupra secretiei
de ACTH este partial blocat de progesterone. Fatul este protejat de
excesul matern de glucocorticoizi datorta unei enzime placentare 11
beta hidroxisteroid dehidrogenaza care degradeaza cortizolul.

Mineralocorticoizii cresc in cursul sarcinii pentru a permite
expansiunea volumului plasmatic necesara in sarcina. Cresterea
mineralocorticoizilor este necesara si pentru ca partial actiuena
acestora la nivel de receptor este antagonizata de progesteron.
Insuficienta suprarenala si
sarcina.
Insuficienta suprarenala este cunoscuta sub numele de boala
Addison.
Insuficienta suprarenala este primara, atunci cind sunt distruse
suparenale si secundara atunci cind suprarenalele nu pot stimulate
din cauza lipsei de ACTH.
Principalele manifestatari ale insuficientei suprarenale sunt: astenia
fizica si psihica, reducerea inportanta greutate, hipotensiunea
arteriala severa cu accentuare la ridicarea in clinostatism,
melanodermia. Acesta este o pigmentatie care apare mai ales la
nivelul fetei, zonelor expuse la soare, zonelor supuse presiunii sau
frictiunii, la nivelul fetei dorsale a miinilor si a pliurilor palmare. Sub
aspect biologic se noteaza hiponatremie, hiperkaliemeie,
limfocitoza, euzinofilie, scaderea nivelulul cortisolului plasmatic si
lipsa de raspuns a cortisolului la administrarea de ACTH. Netratata
insuficienta corticosuprarenala poate progresa catre criza
addisoniana, cu accentuarea hipotensiunii, melanodermiei, aparitia
unor siptome digestive nesistematizate si soc care evolueaza catre
deces in absenta tratamentului.
Insuficienta suprarenala si
sarcina.
Prevalenta asociatiei dintre insuficienta suprarenala si sarcina
nu este cunoscuta. Inainte de aparitia posibilitatii de tratametn
cu glucocortosoizi naturali sau sintetici aceasta situatie se
solda cu decesul matern in 45 % dintre cazuri. In prezent
substitutia corecta in cursul sarcinii permite nasterea de feti
sanatosi.
In timpul sarcinii o parte din cortisolul fetal trece la mama si
acesta suporta destul de bine sarcina. Imediat dupa nastere
nevoile de cortisol matern ar putea creste.
Complicatiile fetale in cazul in care mamele prezinta
insuficienta corticosuorarenala sunt: moartea intrauterine,
retardul de crestere intrauterine, greutate mica la nastere.
Tratamentul gravidei cu insuficienta suprarenala trebuie sa se
efectueaze cu 12-15 mg/m2 cortizon natural repartizat 2/3 din
doza dimineata si o treme dupa amiaza. Daca gravida naste prin
cezariana se impune administrearea de 100 mg hidrocortizon
inainte de interventie. Daca nasterea se produce pe cale
naturala femeia trebuie sa-si dublezecel putin doza obisnuita
de cortizon inainte de travaliu,
Sindromul Cushing si sarcina
Adenoame hipofizare care secreta ACTH si
produc huiperplazie suprarenala bilaterala -
aceasta entitate este cunoscuta sub denumirea
de Boala Cushing sau hipercortisolism ACTH
dependent
Tumori benigne sau maligne ale suprarenalei
care secreta corticosteroizi independent de
ACTH
Administrarea exogena de ACTH sau
glucocorticoizi
Sindromul Cushing si sarcina
Manifestarile excesului de glucocorticoizi sunt:
obezitatea facio-troculara, hirsutism, hipertensiune
arteriala, amiotrofii musculare, striuri purpurice
(vergeturi) la nivelul abdomenului, eritroza faciala,diabet
zaharat, tulburari comportamentale.
Melanodermia este prezenta in formele ACTH
dependente.
Diagnosticul se stabileste prin determinarea nivelului
cortisolului si teste specifice, si este dificl de efectuat in
cursul sarcinii.
Datorita excesului de androgeni si de glucocorticoizi cu
actiune antigonadotropa, sarcina la femeile cu Cushing
este rara. Dupa terapia specifica a bolii este posibila
Sindromul Cushing si sarcina
In cazul in care sarcina apare la o femeie cu Cushing morbiditatea
materna este data de : hipertensiune arteriala, diabet zaharat sau
toleranta scazuta la glucoza, preeclampsie, osteooporoza,
insuficienta cardiaca, edem pulmonar, tulburari psihice, infectii ale
plagilor, moarte materna.

Morbiditatea fetala este data de prematuritate, moarte
intrauterine, avort spontan, moarte neonatala prin hepatita acuta,
gastroneterita, sepsis, retard de crestereintrauterina, hipocorticism
la nou nascut, henoragii ventriculare.

In timpul sarcinii tratamentul afectiunii se face medical, cu metopiron
sau ketoconazol care nu au demonstrat efecte teratogene sic nu
determina insuficienta suprarenala la fat.