Cap.

I - Istoric
Si a intrat Isus n templu si a alungat pe toti cei ce vindeau si cumparau
n templu, si a rasturnat mesele schimbatorilor de bani si scaunele celor
care vindeau porumbei - Noul
Testament, Evanghelia dupa Matei
Citatul biblic prezinta o dovada clara a existentei unei forme incipiente de
piata valutara nca de acum doua milenii. De altfel, o asemenea realitate
este normala, gasindusi o !usti"care solida n faptul ca schimburile sau
efectuat ntre oameni n permanenta# odata cu aparitia mai multor tipuri
de monede schimburile de marfuri au nceput sa "e favorizate sau chiar
conditionate de realizarea unor schimburi de monede.
nceputurile
$olosirea monedei metalice a devenit treptat o obisnuinta n comertul
international. %a nceput, schimbul ntre diverse monede se facea n
special pe baza valorii metalului din care acestea erau fabricate. &e
masura cresterii numarului de monede n circulatie si a valorii lor ca mi!loc
de plata, schimbul a nceput sa aiba ca baza valoarea intrinseca a
monedei. 'n acest fel aparea, practic, piata valutara, n forma sa cea mai
rudimentara.
(data cu dezvoltarea comertului international, schimbul "zic al monedelor
devenea din ce n ce mai di"cil. ( solutie la aceste noi probleme cu care
se confruntau comerciantii a reprezentato n"intarea primelor banci
comerciale. )stfel, aceste institutii devin cea mai importanta veriga n
realizarea schimburilor internationale de marfuri, tot ele a*+nduse apoi la
baza pietei valutare.
&rin intermediul lor, alaturi de numerar, n circuitul economic este introdus
si biletul la ordin. 'n momentul n care aceste titluri de valoare au devenit
transferabile, sa creat, practic, un nou mi!loc de plata, piata evolu+nd de
la un sistem bazat exclusiv pe *uxuri de numerar la un sistem combinat,
de numerar si credit.
Primul razboi mondial
&e l+nga diversele probleme cu care se confruntau participantii la
schimburile internationale, unul din cele mai mari obstacole era
reprezentat de difcultatile de comunicare. C+nd, la sf+rsitul secolului
,-,, Europa si )merica de Nord au fost legate prin intermediul
telegrafului, sa facut poate cel mai mare pas catre forma actuala a
pietei valutare.
'n secolul ,,, cele doua razboaie mondiale au nt+rziat considerabil
dezvoltarea pietei. Nu sau mai efectuat schimburi cu parteneri din tarile
inamice, pietele au devenit mai mici si mai fragmentate. 'n anii imediat
urmatori primului razboi mondial, piata valutara internationala era extrem
de volatila, fac+nd obiectul unor actiunii speculative de anvergura. 'n
acest context, tranzactiile comerciale internationale care necesitau
cumpararea sau v+nzarea de moneda straina implicau riscuri
considerabile. Modalitatea de protectie cel mai des folosita mpotriva
acestora - hedgingul valutar se baza pe operatiunile forward. Desi au
fost criticate pentru esenta lor speculativa, ele sa mentinut si chiar sau
dezvoltat n urma cerintelor manifestate pe piata.
Etalonul aur zdruncinat de primul razboi mondial. &rimul razboi
mondial .si in*atia pe care a generato/ a fost cel care a pus capat
sistemului etalonuluiaur si care a zdruncinat suprematia lirei sterline.
0echile paritati nu mai erau potrivite noii situatii si repartizarea stocului
mondial de aur devenise prea inegala. 1azboiul a accelerat cresterea
datoriilor si a de"citului comercial# stocul de aur mondial ar " fost
insu"cient pentru a le regla fara a devaloriza considerabil monedele n
raport cu metalul pretios. 'n 2324, tarile europene au nt+mpinat mari
greutati la trecerea de la sistemul monetar n regim de razboi la unul de
pace.
Dupa primul razboi mondial, statele europene siau vazut performantele
macroeconomice caracterizate prin divergenta .variatii mari ntre
nivelurile in*atiei/, mecanismele de formare a preturilor si a veniturilor au
fost puternic transformate, iar repartitia stocului mondial de aur a devenit
asimetrica .n favoarea 5tatelor 6nite/. Prima confagratie mondiala a
ruinat fundamentul etalonului-aur deoarece convertibilitatea
monedei de hrtie n aur a fost suprimata !curs fortat". Emisia de
bilete n cantitati mari, facuta de bancile centrale ale statelor beligerante
a provocat o in*atie puternica, intensi"cata de o distantare cresc+nda
ntre nivelul cererii si cel al ofertei din moment de sectorul productiv era
orientat spre economia de razboi.
Imposibila ntoarcere la etalonul-aur. Conferinta de la 7enova asupra
reconstructiei economice a Europei .2388/ cauta sa restabileasca un
sistem monetar international fondat pe etalonul de schimb aur. .7old
Exchange 5tandard/. &articipantii cereau ca monedele sa "e garantate prin
aur sau prin rezerve de devize, ele nsele convertibile n aur. 5e face o
distinctie ntre 9devizelecheie:, pe de o parte, direct convertibile n aurul
statului .care devine centruaur/, si, pe de alta parte, 9devizele periferice:
ale tarilor care nu por raporta n mod direct moneda lor la aur. Expertii
propun o convertibilitate a bancnotelor limitata la lingouri .7old ;ullion
5tandard/
'n 238<, economistul englez =ohn Ma>nard ?e>nes, n tratatul sau asupra
reformei monetare denunta pericolul unei rentoarceri la etalonulaur. El
estimeaza ca nu ar trebui sacri"cat echilibrul interior n favoarea celui
exterior si ca politicile de de*atie destinate stabilizarii cursului de schimb
sunt periculoase. 9'n realitate etalonulaur este de!a o replica barbara. Toti,
de la guvernatorul ;ancii )ngliei p+na la cel mai nensemnat dintre noi
avem interesul primordial de a conserva stabilitatea afacerilor, a preturilor
si a utilizarii fortei de munca si este putin probabil ca atunci c+nd va trebui
sa alegem vom sacri"ca aceste obiective n folosul unei dogme uzate:.
)bandonarea etalonuluiaur si devalorizarea lirei sterline cu <@A n
septembrie 23<2 reprezinta punctul de plecare al unui razboi monetar
.devalorizari n lant n ncercarea de a c+stiga parti din piata/. )ceasta
decizie engleza marcheaza prabusirea sistemului monetar international.
5uspendarea etalonuluiaur n 23<2, la care sau adaugat falimente
bancare si instabilitatea unor monede, au cauzat un regres semni"cativ al
pietei valutare internationale. Daca la nceputul anilor B<@ tranzactiile
valutare se realizau foarte greu, ca si pe celelalte piete, situatia a revenit
la normal la mi!locul deceniului.
)stfel, n perioada interbelica, #ondra sa impus ca cel mai important
centru de realizare a tranzactiilor valutare internationale, "ind urmata
ndeaproape de &aris, Curich, )msterdam si NeD EorF.
$l doilea razboi mondial
'n timpul razboiului, Marea ;ritanie sia pierdut statutul de lider "nanciar
mondial, dolarul american devenind moneda dominanta pe piata valutara.
5ituatiile frecvente n care se manifesta o lipsa de moneda americana,
precum si pozitia %ondrei, care a continuat sa "e un centru "nanciar
international de prima importanta au facut, totusi, ca lira sterlina sa !oace
n continuare un rol cheie.
5pre deosebire de perioada imediat urmatoare primului razboi mondial, n
care piata valutara era marcata de *uctuatii ma!ore ale monedelor
tranzactionate, primele aproape trei decenii de dupa al doilea razboi
mondial au fost caracterizate de stabilitate si un control str+ns asupra
valorii "ecarei monede. Controlul se manifesta n special prin existenta
unui coridor foarte limitat de variatie a cursului valutar.
Etapa postbelica de evolutie a pietei valutare internationale a nceput cu
conferinta de la ;retton Goods din 23HI. 1ezultatul acestei conferinte a
fost starea de ordine si stabilitate care a caracterizat pietele de schimb n
perioada imediat urmatoare. 1atele de schimb pentru principalele monede
erau "xate n dolarul american. )cesta la r+ndul lui era evaluat n aur,
unei uncii de aur revenindui <I dolari americani. Cursurile "xate erau
a!ustate din c+nd n c+nd n scopul adaptarii la presiunile pietei. Dolarul
american a devenit moneda n care bancile centrale si constituiau
rezervele, deoarece 5.6.). garantau convertibilitatea acestora n aur la
rata de schimb "xata.
'n anul 23J2 sistemul de schimb cu rate "xe a cazut. )cest lucru se
datoreaza n mare parte platilor necompensate dintre tari si cresterii, ntr
un ritm rapid, a strainilor detinatori de dolari americani. Dupa ncercarea
de reinstaurare a vechiului sistem, n 23J<, a urmat o perioada preliminara
a ratelor de schimb *otante, prezente si astazi. Cursurile de schimb ale
monedelor evolueaza sub atenta privire a bancilor centrale din "ecare
tara. ;anca intervine pe piata, din c+nd n c+nd, pentru a imprima sensul
de evolutie dorit la timpul respectiv. Cursurile monedelor tarilor mai mici
sunt legate de o moneda mai puternica, de obicei dolarul american, sau de
moneda tarii cu care se realizeaza cele mai importante schimburi
comerciale. )cest nou sistem ngreuneaza anticiparea valorilor ratelor
forDard si spot, dar este mult mai potrivit pentru a face fata presiunilor si
socurilor care au caracterizat pietele de schimb valutar n ultimele decenii.
Capitolul II. Piata valutara - elemente de baza
&iata valutara poate " de"nita ca o piata n cadrul careia persoane "zice,
companii si banci cumpara si v+nd monede straine si alte instrumente de
credit. 'n lumina acestei de"nitii termenul de piata nu se refera la un loc
anume de desfasurare sau la o tara anume care sa "e implicata. De
exemplu piata valutara pentru dolarul american este constituita din toate
locurile unde dolarii sunt cumparati si v+nduti pentru alte monede
nationaleK %ondra, NeD EorF, &aris, Long ?ong, $ranFfurt, )msterdam, etc.
$. Participantii la piata valutara internationala
%peratorii primari - &Primar' price ma(ers)
Primary price makers sau dealerii profesionisti M operatorii primari, sunt
acei agenti care actioneaza n piata, oferind cotatii at+t pentru v+nzare
c+t si pentru cumparare. %a cerere, ei vor prezenta cotatia de pret la care
sunt dispusi sa cumpere sau sa v+nda o anumita cantitate de valuta.
)ceasta categorie de operatori include banci puternice, fonduri de
investitii si chiar mari corporatii internationale. Dintre acestia, bancile se
disting ca "ind cei mai importanti participanti n piata, ele !uc+nd, n mod
traditional, un rol determinant n stabilirea preturilor de tranzactionare.
&ozitia importanta pe care o ocupa bancile n cadrul $(1E, este !usti"cata
de faptul ca n ultima perioada aceste institutii au nceput sa ofere o gama
extrem de diversa de servicii, lucru care a dus la cresterea numarului de
clienti si diversi"carea acestora. 5chimbul valutar este o activitate
inerenta acestor servicii. &robabil ca bancile vor detine n continuare rolul
central n cadrul pietei valutare, dar de!a exista anumite locuri n care se
manifesta o concurenta acerba ntre acestea si marile fonduri de investitii
sau corporatii internationale.
'n mod traditional, fondurile de investitii au oferit servicii "nanciare unui
segment bine individualizat al comunitatii de afaceri. &+na la sf+rsitul
anilor N4@ aceste institutii "nanciare nca mai abordau piata valutara prin
intermediul bancilor. (data cu extinderea procesului de globalizare a
pietelor "nanciare si cresterea pro"turilor obtinute de banci n urma
operatiunilor de schimb valutar international, una din tintele fondurilor de
investitii a devenit obtinerea statutului de operator primar pe pietele
internationale.
Dintre societatile multinationale un numar foarte restr+ns sia asumat rolul
de operator primar, ca urmare a riscurilor foarte mari pe care le implica
aceasta pozitie. )laturi de aceste riscuri se pot identi"ca, nsa, si o serie
de avanta!e, a caror exploatare inteligenta ar putea duce la cresterea
numarului de astfel de societati implicate pe piata valutara. )ctivitatile
"nanciare ale acestor organizatii necesita deseori un management agresiv
al *uxurilor de numerar, al riscurilor pe care le comporta evolutia ratelor
dob+nzii si a cursurilor de schimb. 'n conditiile evolutiei actuale a
procesului de globalizare si a cresterii puterii "nanciare, corporatiile ar
putea bene"cia de un avanta! comparativ n fata operatorilor primari de!a
existenti pe unele piete. 'n plus, aceste corporatii vor bene"cia la costuri
mult mai reduse de ultimele cunostinte si practici n domeniu, pe care
bancile traditional operatoare leau obtinut cu investitii semni"cative.
De orice natura ar " M banci, fonduri de investitii sau corporatii M operatorii
primari !oaca un rol cheie n ceea ce priveste stabilirea pretului pe piata. 'n
mod normal ele ar trebui sa ofere cotatii de v+nzarecumparare la orice
moment n cadrul unei sesiuni de tranzactionare de pe o piata locala. 'n
acest fel, riscurile celorlalti participanti la tranzactii sunt transferate
asupra operatorilor primari care ofera cotatii. 'n schimbul acestui
management al riscului pe care l ofera, operatorii primari spera sa obtina
pro"t. Ei sunt agentii cu cea mai mare implicare n ceea ce priveste
informatiile referitoare la nivelul cererii si al ofertei pentru o anumita
valuta, precum si n legatura cu prognozele de evolutie a acestor
indicatori, factori determinanti, etc.
*econdar' price ma(ers
Secondary price makers sau operatorii secundari de pe piata valutara
sunt agenti economici care participa la stabilirea pretului pe piata, dar nu
exista un raport de reciprocitate n ce priveste prezentarea catre partenerii
de tranzactionare a unei oferte cuprinz+nd cotatii duble, pentru v+nzare
cumparare. 6n exemplu tipic de astfel de societati sunt casele de schimb
valutar. 'n general, ele practica diferente foarte mari ntre cotatiile de
cumparare si cele de v+nzare .spreaduri/ si, n functie de necesitatile de
moment, cumpara sau v+nd o anumita valuta unui participant mai activ la
tranzactiile de pe piata valutara.
( alta categorie de operatori secundari sunt cei care efectueaza tranzactii
futures. )cesti traderi si exprima interesul pentru v+nzarea sau
cumpararea unei anumite valute, dar nu sunt obligati sa ofere o cotatie
partenerilor de tranzactionare. Mecanismul de reciprocitate pentru
prezentarea ofertelor de v+nzarecumparare nu este preponderent, desi el
apare n numeroase cazuri.
Price ta(ers
Price takers sunt acei participanti la tranzactii care fac tranzactii pe baza
cotatiilor oferite de operatorii primari sau secundari de pe piata. 'n
aceasta categorie se includ corporatiile, guvernele, bancile mai mici,
importatorii si exportatorii, practic orice operator care accepta si plateste
un pret solicitat de un 9price maFer:.
*erviciile de consultanta
Cauzele cel mai des invocate ca a*+nduse la baza realizarii c+stigurilor pe
piata valutara se numara cunostintele tehnice ale operatorilor, informatiile
de care acestia dispun, precum si o doza importanta de noroc. Timpul n
care se realizeaza tranzactiile este de maxima importanta, lucru care a
condus la aparitia unui semni"cativ numar de institutii care ofera
publicului servicii de consultantaK c+nd, ce si c+t sa cumpere sau sa
v+nda. Exista de asemenea companii de consultanta n domeniu care se
implica ntro mai mare masura n elaborarea de strategii si identi"carea
celor ai bune metode de actiune care servesc cel mai bine scopurile
clientilor lor. 'n general se percep onorarii pentru servicii de consultanta,
dar se practica si o aran!amentele de participare la pro"tul operatiunilor
consiliate.
)ctivitatea acestor companii de consultanta mbraca forme diverse. 6nele
dintre ele ofera servicii de informatii nsotite de recomandari accesibile n
timp real prin sistemul 1euters# altele practica metoda comunicatelor
zilnice sau chiar a recomandarilor ferme de actiune ntro anume directie
care sunt prezentate clientilor la momentul oportun. -mplicarea directa n
activitatea companiei este de asemenea o practica ncetatenita. )stfel,
consultantul este la curent cu situatia portofoliului clientului, cunoaste
expunerile acestuia si actioneaza ca un 9risk manager: M manager al
riscurilor. El colaboreaza ndeaproape cu trezorierul clientului pentru a
e"cientiza activitatea de culegere a informatiilor si punere n practica a
actiunilor considerate oportune si pro"tabile.
*peculatorii
5peculator pe piata valutara poate " orice !ucator care actioneaza n piata,
pregatit sa si asume riscuri considerabile n vederea obtinerii unor
c+stiguri pe masura. 'ntro abordare mai radicala a subiectului se poate
aprecia ca toti participantii la tranzactiile valutare sunt speculatori, ntro
masura mai mica sau mai mare. $iecare dintre partile implicate ntro
tranzactie valutara are n vedere n afara scopului de baza si faptul ca
pretul la care cumpara sau vinde o valuta se poate schimba extrem de
rapid, put+ndui produce pierderi sau aduce c+stiguri.
5a luam un exemplu n acest sensK 6n exportator are de ncasat o creanta
n valoare de un milion de dolari. Debitele pe care trebuie sa le acopere
sunt scadente n trei zile de la data intrarii milionului de dolari n contul
sau. Elimin+nd dorinta de speculatie M obtinere a unor c+stiguri sau evitare
a unor pierderi M exportatorul ar trebui sa efectueze schimbul din dolari n
moneda sa nationala ori n momentul ncasarii creantei, ori n momentul
efectuarii platilor restante, ori pur si simplu ntrun moment ales arbitrar.
'nainte nsa de a efectua aceasta operatiune el va consulta evolutia
dolarului pe piata n ultima perioada, va apela la sfaturile bancii sau la alte
servicii specializate n acest domeniu# sau va actiona conform expectatiilor
sale privitoare la evolutia cursului. Toate aceste demersuri au un singur
scopK v+nzarea dolarilor la un pret c+t mai bun, specul+ndOutiliz+nd n
avanta!ul sau situatia din piata. )stfel, daca dolarul va " urmat un trend
descrescator n ultima perioada n raport cu moneda nationala a
exportatorului, acesta va opta pentru schimbul valutei disponibile n chiar
momentul ncasarii. Daca, dimpotriva, moneda americana va " urmat o
evolutie ascendenta n raport cu moneda sa nationala, exportatorul va
opta pentru efectuarea schimbului valutar n preziua efectuarii platilor,
deci c+t mi t+rziu posibil pentru a ncasa o suma c+t mai mare n moneda
nationala, moneda n care trebuie sa efectueze plata.
'n aceste conditii, linia de demarcatie dintre operatiunile speculative si
cele caracteristice afacerilor prudentiale .de diversi"care a riscurilor si
limitare a expunerii pe o anumita valuta/ este foarte greu de stabilit.
&roblema devine si mai greu de lamurit n conditiile n care pozitiile
valutare apar ca rezultat al tranzactiilor ne"nanciare, afacerile obisnuite.
Este exact exemplul pe care lam prezentat mai sus, n care un exportator
poate " considerat speculator pe piata valutara n cazul n care el nu este
fortat sa schimbe valuta obtinuta n moneda n care are de efectuat plati si
pentru aceasta alege un moment anume de tranzactionare, conform cu
expectatiile si interesele proprii.
Termenul de speculatie are profunde conotatii negative n imaginatia
celei mai mari parti a publicului. Cel mai proaspat si accesibil exemplu n
acest sens nil ofera presa rom+neasca din !urul datei de 24 martie 2333
c+nd leul a cunoscut o depreciere de P,2A ntro singura zi si ca urmare a
atacurilor speculative. Exprimari de genul 9atacul n haita al bancilor
straine, care au speculat moneda nationala: sau 9baietii cu ochi albastri
care se joaca cu soarta monedei nationale si viata a ! de milioane de
oameni: care au tinut primele pagini ale ziarelor centrale M ofera o
perspectiva destul de clara asupra a ceea ce nseamna imaginea acestei
categorii de participanti la piata valutara. 5peculatorii sunt deseori blamati
pentru miscarile ma!ore care se produc pe o piata, desi nu de "ecare data
ei sunt vinovatii principali. De multe ori, autoritatile nationale si ascund
incapacitatea de a conduce e"cient o economie nationala pe seama
speculatorilor. )ceasta nu nseamna ca nu sunt putine cazurile n care
speculatorii destabilizeaza temporar o piata .desi daca am dori sa ne
transformam n avocati ai speculatorilor am putea spune ca prile!ul pentru
efectuarea de operatiuni speculative este oferit chiar de proasta
gestionare a unor economii, deci chiar de catre autoritati/.
(ricum am aborda aceasta problema, n care argumentele pro si contra
sunt abundente, realitatea este foarte claraK speculatorii exista si se
manifesta pe deplin# n prezent, ponderea operatiunilor speculative n
cadrul tranzactiilor de piata valutara este dominanta, ating+nd niveluri
foarte mari.
"n e#emplu elocvent n acest sens nu este o$erit chiar de situatia de piata
valutara din %om&nia. 'om pre(enta mai jos doua tabele cu in$ormatiile
publicate (ilnic de catre )anca *ationala a %om&niei n care sunt
evidentiate operatiunile de pe piata valutara interna+
%P+,$-I./I P+ PI$-$ 0$#.-$,$
echivalent mii dolari 56)
Nivel mediu n
luna februarie
2333
Nivel mediu
zilnic n
perioada
28 M 23 mar.
Nivel
%a data de
23 martie 2333
2. Cumparari de la
clienti
824P8,2 2344J,P 8@J44,<
8. 0+nzari catre
clienti
82JI2,J 8<JIJ,@ 8IJ33,@
1. %peratiuni
interbancare
2341156 7689351 4337456
H. Total volum zilnic 228P3I,I J3@3P,< 2@I4IJ,<
%P+,$-I./I P+ PI$-$ 0$#.-$,$
echivalent mii dolari 56)
Nivel mediu n
luna martie
2333
Nivel mediu
zilnic n
perioada
83 mar.MI apr.
Nivel
%a data de
I aprilie 2333
2. Cumparari de la
clienti
88IJ@,H 8<@83,8 23348,J
8. 0+nzari catre
clienti
8IIP@,3 8P@I4,I 8HJ84,2
1. %peratiuni
interbancare
713:253 1;81752 97;8;56
H. Total volum zilnic J4IJ3,3 P<<2I,@ I@H@H,H
,&teva observatii pe marginea acestor vor o$eri justi-carea a-rmatiei
noastre+
- volumul cumpararilor si v&n(arilor e$ectuate ntre bancile care
operea(a n piata si clientii lor este relativ comparabil,
- variatiile sunt, de asemenea, mici. .enomenul se e#plica prin
aceea ca operatiunile de e#port-import care se a/a la ba(a
acestor tran(actii nu nregistrea(a evolutii ascendente sau
descendente notabile n perioade scurte de timp.
- volumul operatiunilor interbancare este cu mult superior celor
reali(ate ntre banci si clienti.
- n plus, acest volum nregistrea(a variatii semni-cative pe
termene scurte. 0r, tocmai acest indicator 1 volumul
operatiunilor interbancare 1 re/ecta nivelul speculatiilor
reali(ate pe piata valutara. 2n cea mai mare parte a lor,
tran(actiile e$ectuate ntre banci, n cont si nume propriu, sunt
speculative.
'n cele din urma, elementul speculativ este necesar n piata pentru ca i
asigura acesteia lichiditatea necesara derularii tranzactiilor
9nespeculative:. $ara aceasta lichiditate, spreadurile ar " foarte mari,
viteza de tranzactionare mult mai redusa, etc. 'n consecinta, desi
elementul speculativ al pietei valutare poate " privit ca factor determinant
al unor dezechilibre, impactul negativ acestora este, pe ansamblu, mult
mai mic dec+t cel al efectelor pozitive antrenate de speculatia valutara.
"n alt participant important la tran(actiile care se reali(ea(a pe piata
valutara l repre(inta bancile centrale, carora le-am consacrat un ntreg
capitol n aceasta lucrare, drept pentru care nu vom insista n acest
moment asupra subiectului.
<. /o=iuni specifce
&iata valutara se manifesta, n prezent, la nivel global. &entru a e"cientiza
activitatea operatorilor de pe piata, practica a impus standardizarea
c+torva dintre elementele de baza cu care se lucreaza. 6n astfel de
elemente l reprezinta prescurtarea n trei litere a numelui "ecarei
monede, realizata de catre (rganizatia -nternationala pentru
5tandardizare si sunt cunoscute sub numele de coduri -5(. 'n tabelul de
mai !os prezentam prescurtarile pentru cele mai tranzactionate monede pe
piata valutara internationala si pentru moneda nationala.
-$,$ >%/+?$ Cod I*%
)ustralia Dolar australian )6D
Canada Dolar canadian C)D
Danemarca Coroana D??
$ranta $rancul francez $1$
7ermania Marca germana DEM
Marea ;ritanie %ira sterlina 7;&
Long?ong Dolar L?D
-rlanda &untul irlandez -E&
-talia %ira italiana -T%
=aponia Een =&E
(landa Dolar 5ingapore N%7
Noua Ceelanda Dolar neozeelandez NCD
Norvegia Coroana N(?
)rabia 5audita 1ial 5)1
5ingapore Dolar 5ingapore 57D
5pania &eseta E5&
5uedia Coroana 5E?
Elvetia $ranc elvetian CL$
5tatele 6nite Dolar 56) 65D
1om+nia %eu 1(%
Dintre cele circa 24@ de tari c+te sunt n prezent pe glob, doar <@
dintre ele au monede care sunt tranzactionate frecvent pe piata valutara
internationala. Chiar si asa, cu doar <@ de monede tranzactionate, am
a!unge la un total de H<I de rate de schimb diferite pentru care ar "
nevoie de cotatii n "ecare moment.
'n acest fel, ar " di"cila vizualizarea globala a unei piete valutare n
care "ecare moneda este cotata direct n raport cu alta. 'ntrun astfel de
mediu ar " foarte di"cil pentru toti participantii la tranzactii sa se asigure
ca unele rate de schimb re*ecta schimbarile de pe toate pietele. &entru a
ntelege mai bine acest aspect, sa ncercam sa ne nchipuim o piata de
fructe n care se nt+lnesc producatorii, dar n care nu exista bani.
5chimburile se realizeaza exclusiv n produse. 'n aceste conditii, ar trebui
sa putem manevra cu preturi de genulK x mere per Filogram de pere, per
Filogram de banane, per Filogram de portocale sau > pere per Filogram de
mere, per Filogram de banane, per Filogram de portocale sau z banane
per Filogram de mere, per Filogram de pere, per Filogram de portocale,
etc. procedura se dovedeste a " di"cila chiar si numai pentru patru
obiecte de tranzactionare .n cazul nostru mere, pere, banane, portocale/.
&entru a depasi acest obstacol, ar " mult mai usor ca toate
preturile, respectiv cotatiile, sa se raporteze la o unitate standard de
apreciere. &entru a se evita functionarea defectuoasa a pietelor de schimb
n conditiile dezvoltarii cotatiilor directe ale "ecarei monede contra tuturor
celorlalte n parte, realitatea practica a pietei valutare internationale a
impus dolarul american ca moneda de baza, la care se raporteaza toate
celelalte monede.
?olarul american @ moneda de baza
5tatutul de moneda de baza, la care se raporteaza toate celelalte
monede tranzactionate pe piata valutara internationala a fost atribuit
dolarului american ca urmare a dimensiunilor dominante ale economiei
americane n cadrul economiei mondiale. 5pre exemplu, n 233@, &rodusul
National ;rut al 5tatelor 6nite a fost de II@@ miliarde de dolari, n timp de
&N;ul =aponiei, a doua economie a lumii, a fost de doar 83@@ miliarde de
dolari. Companiile americane sunt implicate n 2IA din comertul
international, "e n pozitia de importator, "e n cea de exportator. 5tatele
6nite detin, de asemenea, un rol dominant n ceea ce priveste *uxurile
internationale de capital, n cadrul carora instrumentele de debit ale
guvernului american detin o pondere importanta.
'n prezent, pozitia dolarului american pare sa se mentina n
continuare dominanta, desi moneda unica europeana a fost introdusa n
spatiul 6niunii Europene. &+na n momentul de fata, nsa, E61( nu a
raspuns asteptarilor optimiste ale conducatorilor 6E. Dupa ce moneda
unica a cunoscut o apreciere rapida n raport cu dolarul, imediat dupa
lansare, urmatoarele luni au dus la o ncetinire treptata a procesului de
apreciere, urmata apoi de dezvoltarea unui trend constant de depreciere a
E61( n raport cu dolarul american.
)ctuala tendinta de depreciere a monedei europene are drept cauza
principala imposibilitatea de armonizare a celor unsprezece
economii care compun n prezent spatiul E61(. ( simpla privire asupra
celor mai importanti indicatori macroeconomici ofera o imagine c+t se
poate de elocventa asupra acestei situatii. -n*atia n luna februarie a fost
n spatiul E61( de @,4A n perioada februarie 2334 M februarie 2333, n
conditiile n care nivelul pentru 7ermania a fost de doar @,2A sau pentru
$ranta de doar @,<A, n raport cu cifre de 2,4A n olanda, 8A n 5pania,
sau chiar mai mult n &ortugalia si -rlanda. 'n aceste conditii, ;anca
Centrala Europeana se gaseste ntro situatie foarte di"cilaK situatia din
&ortugalia si -rlanda ar recomanda o ma!orare a dob+nzilor, n vreme ce
pentru $ranta sau 7ermania ar " necesara o diminuare a acestora, pentru
a stimula cresterea economica.

0om prezenta n continuare c+teva elemente care sustin a"rmatia
conform careia moneda americana este n continuare un etalon n cadrul
pietei valutare internationaleK
n rezerva bancilor centrale ale celor mai multe state, alaturi de aur
exista c+teva monede# ntre acestea, dolarul american detinea cea mai
importanta pondere# n fapt, rezervele n dolari le depasesc, n general,
pe cele n aur.
Cea mai mare parte a bunurilor este evaluatQ n dolari
Cea mai mare parte a datoriilor contractate la nivel international este
denominatQ n dolari
Moneda n care se realizeaza cea mai mare parte a schimburilor
internationale este dolarul
Moneda americana bene"ciaza de cea mai larga acceptare ca mi!loc de
plata n afara granitelor 5tatelor 6nite
Cursurile de schimb cross
0aloarea relativa a doua monede se determina n general, asa cum
am aratat mai sus, prin raportarea la dolarul american. &rin intermediul
acestor cotatii se obtine si cotatia directa ntre cele doua monede. )cest
tip de cotatii, ntre doua monede "ecare diferita de dolarul american,
poarta numele de cotatii cross. 'n executarea tranzactiilor bazate pe
cursurile cross se practica, n general, a"sarea unei singure cotatii n
relatia clientoperator de pe piata, care de cele mai multe ori o banca. 'n
realizarea efectiva a tranzactiei, nsa, cel mai adesea, marFet maFerul
.banca/ realizeaza o dubla tranzactie. 0om prezenta n continuare *uxurile
de numerar .cash*oD/ care se realizeaza pentru ca o companie sa v+nda
7;& pentru a cumpara DEM. -poteza pentru exemplul de mai !os este
urmatoareaK
,onsideram urmatoarele cursuri de schimb+
3 4)P 5 "S6
3,7 689 5 3 "S6
de unde re(ulta cursul cross ! 689 5 3 4)P
'om lua ca(ul ,ompaniei : care intentionea(a sa schimbe ;;; 4)P
pentru <;;; 689 prin intermediul bancii =),, cursurile de schimb -ind
cele pre(entate mai sus
.lu#ul de numerar se pre(inta n $elul urmator+
.lu#ul de numerar
Compania ABC Banca
689 4)P 689 "S6 4)P
,ompania =), cumpara <;;; >;;;? ><;;;? ;;;
689 si vinde 4)P
)anca vinde 4)P pentru
"S6
@;;; >;;;?
)anca cumpara 689 cu
"S6
<;;; >@;;;?
*8A <;;; >;;;? ; ; ;
Aabelul cu /u#ul de numerar pre(entat mai sus arata cum n relatia client
>compania =),? 1 banca se a-sea(a un singur curs, n $apt o cotatie cross.
,ompania va plati bancii 4)P si va primi n contul sau 689.
6in punctul de vedere al bancii, s-a reali(at o tran(actie inversa, adica s-
au v&ndut @;;; 689 pentru ;;; 4)P. 2n ca(ul n care banca nu are o
po(itie deschisa pentru 689, sau nu doreste sa si modi-ce po(itia
deschisa pe 689, ea va trebui sa opere(e o tran(actie dubla pentru a
satis$ace cerinta clientului sau. 2n prima $a(a, banca vinde cele doua ;;;
4)P pentru a obtine @;;; "S6, cu care cumpara <;;; 689 pe care le
trans$era clientului.
.
>etode de cotare
'n practica tranzactiilor valutare se individualizeaza doua metode de
cotareK directa si indirecta.
Cotarea directa exprima numarul de unitati monetare locale echivalente
cu o singura unitate din valuta care se tranzactioneaza. &rin cotarea
directa se determina, practic, pretul unei monede straine. De eAemplu,
2n ,anada o cotatie directa arata ast$el+ ;.7 ,=6 5 3 689, iar
2n 4ermania 689 5 3 ,=6
Cotarea indirecta exprima numarul de unitati monetare din valuta
tranzactionata care se platesc pentru o singura unitate monetara locala.
De eAempluB
2n ,anada o cotatie indirecta arata ast$el+ 689 5 3 ,=6, iar
2n germania ;.7 ,=6 5 3
689
'n concluzie, o cotatie directa pentru o un schimb DEMOC)D n Canada
reprezinta cotatia indirecta din 7ermania pentru acelasi schimb.
)ceasta clasi"care a tipurilor de cotatii nu mai este valabila n cazul
unor tranzactii realizate de operatori cu doua valute din care nici una nu
reprezinta moneda nationala a operatorului, cum ar " de exemplu o
tranzactie DEMO65D ralizata de o banca din 1om+nia.
'n general, operatorii urmaresc n permanenta ca atunci c+nd ofera
o cotatie, aceasta sa "e c+t se poate de simpla si de clara. 'n general,
regula care se aplica este aceea ca valoarea cotatiei trebuie sa "e mare de
2,@@@@. Cu alte cuvinte, moneda mai puternica va " unitatea de cont, iar
rata de schimb va reprezenta numarul de unitati din moneda mai slaba
care trebuie platite pentru moneda mai puternica. De eAemplu, se vor
practica urmatoarele cotatiiK
3,37;; ,=6 5 3 "S6 si nu ;,B<C< "S6 5 3 ,=6
sau
3,D7;; "S6 5 3 4)P si nu ;,7D3@ 4)P 5 3 "S6
Points si Pips
'n general, cotatiile se prezinta n numere cu patru zecimale, cu exceptia
>enului !aponez si a lirei italiene, care se coteaza cinci zecimale.
Dat "ind faptul ca variatiile cursurilor de schimb sunt relativ mici pe
termen scurt, a patra si a cincea zecimala sunt foarte importante
pentru operatori si, pentru a usura comunicarea, acestea au fost denumite
point si, respectiv, pip. 'n cazul lirei italiene si a >enului !aponez, ale caror
cursuri de schimb sunt de ordinul sutelor pentru un dolar american, point
ul este reprezentat de a doua zecimala, iar pipul de a treia.
&ractica schimburilor valutare a instituit o regula pentru numarul de
zecimale prezente n cotatiile oferite de operatori. Conform acestei reguli,
numarul de zecimale trebuie sa "e cu trei cifre mai mare dec+t numarul de
cifre dinaintea virgulei.
<id si $s(
)sa cum am aratat n prima parte a acestei lucrari, practica tranzactiilor
de pe piata valutara a instituit sistemul de cotare dublu, n care "ecare
operator ofera cotatii la care este dispus sa v+nda sau respectiv sa
cumpere o anumita valuta contra alteia. )ceste cotatii sunt prezentate
simultan de catre operatorul solicitat. De eAemplu5 banca = solicita o
cotatie "S6E,=6 din partea bancii ), la care va primi un raspuns de genul+
Ten ffteen, ceea ce nseamna ca banca ) este dispusa sa cumpere 3
"S6 la 3,73; ,=6 si este dispusa sa v&nda 3 "S6 pentru 3,737 ,=6.
6upa cum se observa, raspunsul este e#trem de standardi(at si
simpli-cat, operatorii cunosc&nd $aptul ca primele trei ci$re ale cotatii sunt
3,7.
Pretul de 3,73;, la care este banca ) este dispusa sa v&nda "S6 pentru
,=6 poarta denumirea de BI, iar pretul de 3,737 la care banca ) este
dispusa sa cumpere "S6 pentru ,=6 poarta denumirea de A!".
&ractica tranzactiilor a instituit regula nescrisa conform careia prima
cotatie oferita .cea din st+nga/ este bidul, iar cea dea doua cotatie .din
partea dreapta/ este asFul.
C. Cunctiile pietei valutare
&rincipala functie a pietei valutare este sa asigure un mecanism prin care
fondurile denominate ntro anumita moneda sa poata " transferate ntro
alta. 'n cadrul pietei valutare se nt+lnesc parti care vor sa schimbe
moneda pe care o detin realiz+nd n acest fel o echilibrare a propriilor
bilanturi pe baza ratei de schimb stabilite pe piata.
Tranzactiile realizate pe piata valutara pot " mpartite n patru categorii K
2. tranzactiile dintre bancile comerciale si clientii lor#
8. tranzactiile realizate ntre bancile comerciale#
<. tranzactiile dintre bancile comerciale si "lialele lor din strainatate#
H. tranzactiile dintre bancile centrale.
Tranzactiile care apartin primei categorii se realizeaza ntre exportatori,
importatori, investitori, turisti care v+nd sau cumpara moneda straina de
la bancile comerciale.
Tranzactiile dintre bancile comerciale se realizeaza prin intermediul unor
departamente specializate n cadrul carora actioneaza dealerii bancii.
5copul acestor tranzactii este sa permita bancilor comerciale echilibrarea
*uxurilor de numerar n diverse monede .
'n a treia categorie sunt incluse schimburile valutare realizate ntre o
banca si "lialele sale din strainatate. )ceasta permite echilibrarea cererii
pentru o anumita moneda cu oferta existenta n cadrul propriei retele
bancare.
;ancile centrale se implica n tranzactii de schimb valutar pentru a putea
controla valoarea propriilor monede. Ele pot intervenii "e prin v+nzare, "e
prin cumpararea de valuta n vederea atingerii scopurilor propuse n cadrul
politicii valutarmonetare.
Dincolo de aceasta abordare eminamente teoretica n care piata valutara
este privita ca un instrument de atingere a echilibrului n cadrul unor
anumite procese economice, realitatea tranzactiilor valutare efectuate n
prezent distinge existenta a trei scopuri ma!ore urmarite de operatoriK
executarea ordinelor clientilor#
hedging valutar#
obtinerea de pro"turi n urma operatiunilor speculative