P. 1
Hepatitele virale

Hepatitele virale

|Views: 928|Likes:
Published by VLDs

More info:

Categories:Types, Research, Science
Published by: VLDs on Dec 03, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/08/2013

pdf

text

original

HEP A TITELE VIRALE

-HEPA TITE - leziuni inflamatoare ale ficatului

.ORIGINE - infecticasa, medicarnentoasa, toxica, autoirnuna, etc

.Hepatitele virale -lezillni determinate de actiunea citopatica directa a virusului In cauza, sau, mai frecvent, de reactia irnuna contra celulelor hepatice infectate

VIRUSURILE HEPATITICE iiYirusuri dominant hepatotrope

.Yirusul hepatitei A - HA V- (farn. Picornaviridae) .Yirusul hepatitei B - HBV- (fam. Hepadnaviridae) .Yirusul hepatitei C - HCY- (farn. Flaviviridae) IIYirusul hepatitei 0 - HOY - (neclasificat) .Yirusul hepatitei E - HEV - (farn. Hepeviridae) .Yirllsul hepatitei G - HGY?

.Virusurile TT (Circovirus 'I)

a.Virusuri ce afecteaza ficatul ocazional: Coxsackie, virusul citomegalic (CMV), virusul EpsteinBarr (EBY). virusul herpes simplex (HSV), s.a.

MANIFESTARI CLINICO-BIOLOGICE ALE HEPATITELOR

.Incuhatia - variabila (15 zi!e- 61urUJ :\i f

.Gravitatea- hepatitelc A ~i. E au evolutic benigna, hepatitele B, C, D - acute ~l cronice. cornplicatii

.:.:.

grave r" •• '-

.Forma clinica clasica - febra, artralgii, astenie, eruptii, dereglari digestive, urrnate de icter (J saptamani), asociat eu anorexie, oligurie, decolorarea maselor fecale, bilirubinurie

-Forme anictcrice, asirnptomatice (80-90% cazuri)

IIHepatita fulminanta - foarte grava

.Hepatita cronica persistentd ~i cronica activo (cu citoliza) Complicatii - ciroza, cancer primitiv al ficatului

Manifestari extrahepatice, determinate de cornplexe imune circulante - periarterita nodoasa, poliartrita, glornerulonefrita, poliradiculonevrite, etc .

• RM - tara endernica prin hepatitele B si C. Indice!e de prevalenta a HBV este de peste 8%, iar al Hey de5% .

• Program national de cornbatere a hepatitelor virale B, C ~i D (Hotararea Guvernului RM nr 1143 din 19 octombrie 2007)

llR!J_§UL HE.u,IL1J::l_~ -Familia Picornaviridae

-Genul Hepatovirus

.Specie Virusul hepatitei A (HA V) Dimensiuni - 28-30 nm

Genom - ARN+, liniar

Capsida - icosaedrica, 60 capsorneri, cornpusi fiecare din 4 polipeptide VP I, YP2, VP3, VP4 Rezistenta: total a la 60 grade - lora, partiala - 12 ore, rezista la % de clor uzuale. Inactivat de formol, beta-propiolacton, UV, hipoclorit de/sodiu.

IiHA V a fost depistat In 1973 prin IME .Primul vaccin - 1992

Se cunosc 7 genotipuri (om, maimute) Cultivarea :

-Marmozete, cimpanzei

-Celule de hepatocarcinomuman

-Celule diploide umane

-Celule din rinichi de mairnuta

Receptorul celular - mucina (GP membranar) ECP nu provoaca

PA TOGENEZA HEPA TITEI A

.Sursa si rezervor de infectie - omul bolnav

.Mecanismul de transmitere - fecal-oral (rnaini murdare, alimentele, apa contaminate); cazuistic

- transfuzional .

HA V se multiplicji Injesutul Iirnfoid intestinal ~i citoplasma hepatocitelor. Se elirnina cu masele fecale dupa 2 saptamani de la infeetare, dirninueaza odata eu aparitia semnelor clinice. Viremia - 1- 2 saptamani

Hepatocitoliza este deterrninata de LT CD8, NK.

Incubatia - 30 zile (15 - 50 zile)

Forme clinice -' forme asirnptomatice (90%), forme benigne (1-2 sapt.), rareori - forme grave, fulminante. Lipsa cronlcizarii!

Markerii virali in cursul maladiei:

-HAV (Ag viral) (mase fecale, sange) in ultimele 2 saptarnani de incubatie si cateva zile de la aparitia icterului

RIgM anti-HA V - depistate de la debutul fazei icterice, titru maxim peste 0 saptarnana si dispar

dupa 8-12 sap taman i.' ~

iIiIIgG anti-HA V - persista toata viata

EARN viral (In mase fecale, sange, hepatocite)

\aRIlSllL.llE.fAllIEI VIRALE E (HEV) HEV - depistat in 1983 p~i;ME---"

.Familia- Hepeviridae

.Genul - Hepevirus

.Structura HEV

Dimensiuni - 27 - 30 nm

Genom - ARN+ (descris in 1990)

Capsida - icosaedrica (proteina unica glicozilata) HEV se repartizeaza in 3 grupe genomice:

1- asiatica, II - mexicana, JIJ - nord-americana (include ~i tulpini porcine)

Patogeneza

Sursa de infectie - omul bolnav

Mecanismul de transmitere - fecal-oral (apa, alimente), posibil parenteral (la hernofili, persoane cu transfuzii, hernodializa)

Perioada de incubatie - 30 zile

Clinica - hepatita acuta, asemanatoare cu hepatita A. Forme grave lafemei gravide. in special.in trimestrul III al sarcinii (20~40% mortal). Rise de avort ~i nastere prematurd (12 - 30% cazuri)

Markerii HEV:

.Virusul (Ag viral) prezent In mase fecale In faza acuta (ME) .IgM (3 luni de la debut) ~i IgG anti-HEV

.Gcnomul viral In mase fecale, hepatocite

Y!B,llSJ.LL.l:l.EP..A.III~I .YlRA.!-:~ B"_Q1B V)

.Ag "Australia" a fost detectat in 1964 de Blumberg, actual mente numit Ag HBs

.HBV - virus ADN, ciclul de replicare comports ° etapa de transcriptie inversa;

.Extrem de contagios ~i prezent In titruri mari In lichide biologice. Provoaca hepatite acute, chiar fulminante, hepatite cronice, ciroza, hepatocarcinorn .

• Peste 350 mIn persoane infectate in lume

.Peste 1,5 mIn decesuri anual

Clasificare

Familia - Hepadnaviridae Genul- Orthohepadnavirus

Specia - Virusul hepatitei B (HBV) Morfologia

-Particule sferice de 42 nm (particulele Dane), infectioase - virionul cornplet (109 part/rnl)

-Particule sferice, lipsite de acid nucleic, de 22 nm, neinfectioase

-Structuri tubuJare, 200-700 nm lungime, neinfectioase

Structura HBV (particula Dane)

Genomul: ADN circular bicatenar partial (2/3). Poseda catena lunga L(-) si catena scurta S(+). Se disting 8 genotipuri (A - H).

NucIeocapsida (Ne, core) - icosaedrica, comports Ag HBc, asociat cu Ag HBe (solubil). In NC se > afla si ADN-polimeraza si tirnidin kinaza.

Supercapsida - dublu strat lipidic asociat cu proteine virale (Ag HBs). Un receptor pentru albumins din supercapsida intervine la etapa de penetrare a virusului.

Rezistenta : HBY este rezistent la actiunea eterului, la desicare si caldura.

HBY i~i pastreaza infectiozitatea mai multi ani la -20 grade, cateva luni la +30 grade, cateva ore la +60 grade. Este distrus la fierbere si cu hipoclorit de sodiu.

Animale experimentale - rnairnute cimpanzei

.Structura anrigenica a HBV (markeri epidemiologici)

.Ag HBs, de suprafata, Posed a determinant] de grup (a) $i de tip td/y si wlr). Serotipuri ale Ag HBs : ayw, ayr, adw, adr, etc. Anticorpii anti-HBs au rol protector.

BAg HBc, din NC, nu este detectabil in ser, doar in nucleul hepatocitelor infectate .

• Ag HBe, solubil, component al NC. Prezent in ser si martor de infectiozitate (replicare virala). BADN polimeraza

.Timidin kinaza

Ag suscita sinteza Ac anti-HBs, anti-HBc, anti-Hfse, anti-ADN polirneraza.

.Multiplicarea HBV

-Virusul penetreaza in hepatocit debarasat de supercapsida datorita receptorului sau pentru alburnina

-Dupa decapsidare ADN este cornpletat de polimeraza virala, devenind bicatenar

-ADN-ul viral patrunde in nucleul celulei

-ARN polirneraza gazdei transcrie catena ADN LC-) in ARN-pregenomic C+) si ARNm

-In citoplasrna are loc translarea A RNm si sinteza proteinelor virale

-ARN-pregenomic (+) este incorporat 'in capsida ~i ADN polimeraza virala sintetizeaza catena L C-)

- activitate de reverstranscriptazd

-Pe matricea catenei L (-) este sintetizata catena S C +)

-Polirneraza rnanifesta activitate de RNazaH si degradeaza ARN-pregenomic

-Ne capata supercapsida lanivelul MC si virionul nou format este eliberat prin inmugurire

(particulele Dane, infectioase).

Proteinele externe (HBs) sunt produse in exces si se asambleaza in scr in particule sferice sau tubulare, neinfectioase.

HBV nu este citolitic. Hepatocitoliza este deterrninata de raspunsul imun al gazdei. Hepatocitele infectate prezinta pe suprafata lor antigene virale, ce stirnuleaza un raspuns imun.

Limfocitele T CDS si celulele NK ataca si distrug celulele bolnave, iar anticorpii specifici neutralizeaza virusul circulant.

.DE RETINUT !!!

.ADN viral dublu catenar este extrem de stabil, poate persista sub forma deplasmida In hepatocit, fiind la originea portajului cronic si fenomenelor de reactivare .

• ADN viral se poate integra In crornozomul hepatocitelor (actiune oncogena posibila) .lmplicarea transcriptazei inverse se ana la originea unei rate de mutatii crescute (rezistenta la chimioterapice, esec in cursul seroterapiei sau vaccinare, mutante lara Ag HBe)

Patogeneza hepatitei virale B

Sursa de infectie - omul. HBV este prezent In sangele bolnavului, secretii genitale ~i sperma, saliva, lapte, urina, lacrimi.

Caile de transmitere a HBV:

- Parenteral prin sange ~i derivate (transfuzii, tratarnent cu produse sangvine, activitate profesionala, injectii cu seringi contaminate -toxicomani, tatuaj, piercing, acupunctura)

-Sexual (homo- hetero)

-Vertical= de la mama la copil (la nastere sau in perioada neonatala)

-Transrniterea directa (contact, sarut) nu este exclusa

RiscuI infectiei prin injectie - 20-30%

Contagiozitate sangvina extrema - de ]0 ori superioara infectiei cu HCV ~i de 100 ori - HIV.

Perioada de incubatie - 30-180 ziie (i 0 saptam)

Perioada de stare - simptornatica la 20-30% pacienti (forme anicterice 70-80%) Vindecare - 90%

Hepatita virala B poate evolua spre cronicizare (10% la persoane imunocompetente). Hepatita fulrninanta - 0, I - 1%

Ci roza hepatica sau cancer - 20%

CINETICA MARKERILOR

.Hepatita acuta

-Ag IIBs este primul marker depistat in ser dupa 1-3 luni de la contagiu, persists 1-2 luni si dispare pestecateva saptarnani dupa normalizarea transarninazelor. Persista la purtatorii cronici

-Ag HBe apare imediat dupa BBs, marker de replicare virala, disparc inaintea Ag HBs

-Ac anti-HBc (IgM) apar peste 2-4 sapt dupa Ag HBs

-Ac anti-IIBe apar dupa incetarea replicarii viralc, odata cu disparitia Ag HBe. Marker de pronostic

favorabil

-Ac anti-HBs apar peste 2-3 saptarnani dupa disparitia Ag HBs tfereastra imunologica). Neutralizanti, Markeri ai vindecarii. Lipsesc la purtatorii cronici

.Evolutle favorabila: disparitia Ag HBs ~i Ag HBe, aparitia succesiva a Ac anti-HBe, anti-HBe ~i anti-HBs

.Hepatita fulminanta - prezenta constanta a IgM anti-HBe in titru inalt .Hepatite cronice (evolutie peste 6 luni)

-Hepatita cronica activa (persistenta Ag HBs, Ag HBe si Ac anti-HBc - IgG)

-Hepatita cronica persistenta (Ag HBs, Ac anti-HBe, anti-HBe) - purtator cronic de Ag HBs

(Reactivari sunt posibile, supraveghere necesara).

YIR!I~_!l~.,HEPAIlIElJ)

Agent viral defectiv, satelit al HBY, 36-37 nm. Descoperit In 1Y77 Genul Deltavirus

Genom - ARN-, circular (3 genotipuri) Capsida - sferica, 2 proteine, Ag Delta

Supercapsida - derivata din HBY, eu 3 forme de Ag HBs

Se replica in nucleu, independent de HBY, dar care li asigura supercapsida cu Ag HBs. Manifests efect citopatie direct sau via raspunsul imun eelular.

.Markerii HDV - Ag HDV, Ac anti-HDV, ARN viral (asociati cu markeri ai HBV)

.Patogeneza hepatitei D J

Mecanismele si caile de transmitere - identice eu HBY.

Infectia Delta se poate manifesta In acelasi timp eu hepatita B (co-infectie, evolutie acuta, rise de forme fulrninante) sau survine Ia un purtator cronic (suprainfectie, rise de hepatita cronies activa eu evolutie rapida in ciroza, forme fulminante sunt posibiIe)

YIRUSllL HE£.u:lXEI~C

Identificat in 1989. In prezent - 180-"200 mIn infectati Familia Flaviviridae

Genul Hepacivirus

Dimensiuni - 55-65 nrn

Genom - ARN+, liniar. Heterogenitate genetics - se disting 6 (II ?) genotipuri si numeroase .

subgenotipuri. Hey circula sub forma de un amestee complex si instabil de populatii virale genetic distincte. In Europa predornina genotipul I, care este mai putin sensibilIa tratamentul eu 1 FN. Capsida >- icosaedrica, proteins unica

Supercapsida - derivata din membrana reticulului endoplasmatic, cu 2 glieoproteine virale E 1 si E2 Replicarea HCY are loc in citoplasma hepatocitelor ~i a celulelor mononucleate din sange

-Diagnosticul hepatitei C

-Depistarea Ac anti-Hey (80% peste 15 sapt de la expozitie, 95% - 5 luni, 97% - 6 luni )

.. ,

-Diagnosticul hepatitei D

- Evidentierea Ac anti-HOY

PROFILAXIA HEP A TITELOR VlRALE

1- Control eficace al donatorilor de sange, tesuturi, organe, sperm a, prevenirea MST si nozocom iale, utilizarea materialelor de uzaj unic, ameliorarea conditiilor sanitare, etc.

2 -Imunizarea activa

-Anti-hepatita A - vaccin inactivat (l0-20ani)

-Anti-hepatita B (vaccin recombinant Ag HBs).

-Vaccin anti-hepatita 0 ~i E- in curs de studiu

3 - Imunizarea pasiva

- lmunoglobuline specifice anti- HA V, anti-HBV, anti-HEY

ETratament specific al hepatitelor A si E nu exists.

.Tratamentul specific al hepatitei B -Interferon alfa

-Vidarabin, Jamivudin, entecavir, telbivudin, adefovir (!!! Selectia tulpinilor rezistente)-

-Irnunoterapie

Tratamentul specific al hepatitei C -Interferon alfa

-Ribavirin

-Irnunoterapie

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->