7

8
6
3
1
Efluent
4
5
2
Spumant
Pompa +
Agitator
Influent
CAPITOLUL I
MODELAREA MATEMATIC A PROCESULUI DE FLOTAIE
1.1 Descrierea construciei, uncion!rii "i eno#ene$or care %u&ernea'! insta$aia
(e $otaie )i*o+aric!
Instalaia de flotaie ipo!ari"# $fig% 1%1& "onine o "elul# de flotaie $1&' (n"is# ermeti"'
f#r# piese (n mi)"are* un idroaerator $2&' "are prin alimentare "u influent' saturat (n preala!il "u
aer prin agitare (n agitatorul $8&' asigur# depresiunea ne"esar# dega+#rii aerului di,ol-at )i
ridi"area spumei (n !a,inul de separare $5&% Ai"i' greutatea "oloanei de tul!ureal#' "are "onine
impurit#ile flotate' (mpinge !ila "u rol de supap# din "omponena dispo,iti-ului de e-a"uare "u
(n"idere idrauli"# $7&' e-a"u.ndu/se "ontinuu sau intermitent% Efluentul se a"umulea,# la !a,a
"elulei )i se e-a"uea,# prin dispo,iti-ul $6&% 0 parte din efluent "onstituie apa de re"ir"ulaie
"are se introdu"e su! presiune (n idroaeratorul $2&% A"esta fun"ionea,# pe prin"ipiul
"ompresoarelor "u +et "are aspir# din "ir"uit o parte din aerul dega+at "are se emulsionea,# (n ap#
)i (l reintrodu"e (n "elul# prin intermediul a""eleratorului $3&%
Hidroaeratorul este un aparat "are lu"rea,# (n ".mp "entrifugal )i folose)te efe"tul
1oand#' "eea "e determin# aspirarea )i di,ol-area unei "antit#i de aer (n ap# )i formarea de
mi"ro!ule' fenomen fa-ori,at de pre,ena soluiei de spumant administrat# (n idroaerator%
Emulsia ap# 2 aer (mpreun# "u influentul a+unge (n tu!ul "entral de ade,iune $4& pre-#,ut
"u fante o!li"e din "are ies !ulele minerali,ate' urm.nd (n "ontinuare s# o"upe partea superioar#
a "elulei%
3ig% 1%1 Instalaia de epurare prin flotaie ipo!ari"#
1
4
4
15
1
5
3
6
2
8
Spumant
Influent
7
Aer aspirat
A"umularea impurit#ilor flotate (ntr/un strat de spum# fa"e "a a"esta s# se re-erse (n
preaplinul "elulei' de unde se alimentea,# !a,inul de separare $5&% 1oloana de li"id (n-inge
greutatea !ilei din dispo,iti-ul de e-a"uare idrauli"# $7& )i se e-a"uea,# "a un produs flotat "are
poate suferi prelu"r#ri ulterioare $dese"are' degradare !iologi"# et"%&%
1.1.1 Ce$u$a (e $otaie )i*o+aric!, (escriere "i uncionare.
Descriere% 1elula ipo!ari"# este "ompus# din6 "orpul "elulei $1&' tu! "entral de
ade,iune $2&' "amer# de a""elerare $3&' "amer# de re"ir"ulare de form# "ilindri"# $4&* palete
(n"linate $5&* fante $6'7&* palete radiale stati"e $8&* rigol# "ir"ular# $4&* dispo,iti- de e-a"uare a
efluentului $15&%




3ig 1%2 1elula de flotaie ipo!ari"#
Funcionare. 1elula $fig% 1%2& nu are ni"i o pies# (n mi)"are )i (ntreg pro"esul6 aeraie'
ade,iune' "ir"ulaie intern#' e-a"uarea produselor se reali,ea,# pe seama sinergismului dintre
".mpul "entrifugal )i "el gra-itaional% Influentul este alimentat prin intermediul
idroaeratorului' unde este emulsionat "u aer% 7ot (n idroaerator se introdu"e )i rea"ti- spumant
"u rolul de redu"ere a tensiunii superfi"iale pe de o parte' iar pe de alt# parte pentru a "onferi
!ulelor re,isten# me"ani"# mai ridi"at#% Influentul emulsionat este introdus la !a,a "u-ei de
flotaie (n "amera de a""elerare $3&% A"easta este format# din dou# "onuri "on"entri"e suprapuse
2
"are diri+ea,# "urentul rotati- as"endent (n tu!ul "entral de ade,iune $2&% Parti"ulele aderate la
!ulele de ga, au posi!ilitatea de a fi e-a"uate (n drumul lor as"endent din tu!ul "entral de
ade,iune prin intermediul "elor dou# ni-ele de fante $6'7& pra"ti"ate (n peretele tu!ului $2&%
Stratul de spum# "u impurit#i este de-ersat li!er prin rigola "ir"ular# $4&' iar efluentul se
e-a"uea,# pe la !a,a "u-ei prin intermediul dispo,iti-ului regla!il $15&% Pentru a asigura o ,on#
de lini)tire' la partea superioar# a "u-ei' sunt amplasate palete radiale stati"e $8& "are transform#
o parte a "urentului as"endent rotati- e-a"uat din "amera de a""elerare (ntr/un "urent laminar%
8n rol aparte (l are "amera de re"ir"ulare $4&' de form# "ilindri"#' unde a+ung parti"ulele
de impurit#i "are nu au aderat la !ulele de ga,% A"east# re"ir"ulare se datorea,# -ite,ei mari "u
"are iese din "amera de a""elerare emulsia influent 2 aer' "eea "e "reea,# (n urma sa o depresiune
"e atrage spre tu!ul de ade,iune $2& influentul din ,ona apropiat#' pre"um )i densit#ii mi"i a
emulsiei influent 2 aer (n ,ona "amerei de a""elerare $3& "e o!lig# "a o parte din influentul din
"amera de re"ir"ulare s# fie redire"ionat# spre tu!ul "entral de ade,iune $2&%
9ntreg pro"esul se desf#)oar# pe seama forelor de,-oltate de "urentul de influent "e
alimentea,# idroaeratorul' a"esta fiind fa"torul "e suprim# ori"e alt "onsum de energie%
1.1., Dis*o'iti&u$ (e aerare, (escriere "i uncionare.
Prin"ipiul "onstru"ti- )i fun"ional al idroaeratorului se !a,ea,# pe -ariaiile unor
parametri idrodinami"i )i anume6
/-ite,a tangenial# a stratelor "on"entri"e de fluid $u
ti
&*
/(n#limea stratelor "oa:iale de fluid $
i
&*
/se"iunile "oa:iale de fluid de ra,# r
i
*
/presiunile stati"e p
s
)i dinami"e p
d
*
/forele de re,isten# ale fluidului la "urgerea laminar# a a"estuia $3
r
&%
;idroaeratorul sau dispo,iti-ul de autoaerare este un aerator e:tern' u)or de reglat )i
e:ploatat la presiuni "onstante de alimentare "u influent $fig 1%3%&%
;idroaeratorul are o "onstru"ie e:trem' de simpl#' (ns# fenomenele "e au lo" (n interiorul
a"estora impli"# "unoa)terea riguroas# a unor prin"ipii idrodinami"e% ;idroaeratorul se
"ompune dintr/o parte "ilindri"# $1& prelungit# "u o parte "oni"# numit# "onfu,or )i un tu! "u
se"iune "onstant#% 1orpul aparatului este (n"is la partea superioar# de "apa"ul profilat )i filetat
$3&' etan)area reali,.ndu/se "u garnitura $2&% 9n interiorul "onfu,orului se poate deplasa pe
-erti"al# in+e"torul $4& solidar "u o ti+# filetat# "a-#' a "#rei po,iie se fi:ea,# "u a+utorul
"ontrapiuliei $5&% Apa este alimentat# tangenial su! presiune prin "ondu"ta $6& form.ndu/se (n
a"est fel strate "on"entri"e de fluid' a "#ror -ite,# "re)te (n "amera de a""elerare )i p#trunde (n
spaiul dintre "onfu,or )i in+e"tor% <edu"erea se"iunii de "urgere a stratelor de fluid determin# o
3
nou# a""elerare "are la e-a"uarea din aparat prin "ondu"ta de se"iune "onstant# "reea,# (n urma
sa o depresiune "e aspir# aerul atmosferi" prin "a-itatea din ti+# )i in+e"tor% Prins (ntre stratele
"on"entri"e de fluid' o parte din aerul atmosferi" se di,ol-#' re,ult.nd la e-a"uarea din aparat o
emulsie ap# 2 aer "e alimentea,# instalaia de flotaie%
3ig% 1%3 ;idroaeratorul $s"em# de prin"ipiu* foto&
1 2 "orpul aparatului* 2 2 garnitur# de etan)are* 3 2 "apa" profilat* 4/ in+e"tor* 5 2 piuli# de fi:are* 6 2 du,# de
alimentare%
Ansam!lul "onfu,or 2 in+e"tor tu! e-a"uare' tre!uie pri-it "a un e+e"tor tip 1oand# "u
diferena "# pro"esul se desf#)oar# (n ".mp rotati-%
Alimentarea "u fluidul prin"ipal $apa re,idual#& se reali,ea,# la un ni-el superior fa# de
ungiul de ata" al "onfu,orului% Stratele elementare de fluid "urg unele peste altele (n dire"ie
eli"oidal 2 des"endent#' "u -ite,e din "e (n "e mai mari' "eea "e "reea,# o ,on# depresionar#
"entral#% A"east# ,on# depresionar# pe poriuni foarte mi"i' dinspre periferie spre a:a aparatului
()i modifi"# propriet#ile de-enind (nspre a:# o ,on# permea!il# pentru fluidul se"undar $aerul
a!sor!it& )i impermea!il# pentru fluidul prin"ipal $apa&%
=atorit# redu"erii se"iunii prin "are tre!uie s# se >stre"oare? spre e-a"uare stratele
"on"entri"e de fluid' -ite,a "re)te de la ""a% 3 m@s la intrarea (n aparat' p.n# la -ite,e mai mari de
6 m@s la e-a"uarea din tu!ul "u se"iune "onstant#%
A"east# a""elerare a fluidului prin"ipal $apa& "reea,# o depresiune de 5'2 2 5'6 atm% "are
aspir# din atmosfer# prin tu!ul "entral al in+e"torului tip lan"e $4& "antitatea ne"esar# )i
sufi"ient# desf#)ur#rii pro"esului de flotaie% =iferena mare dintre -ite,ele de "urgere ale
fluidului prin"ipal )i se"undar "ondu"e la o "urgere emulsionat# (n tu!ul de e-a"uare% <olul
spumantului introdus odat# "u aerul' pe la partea superioar# a ti+ei printr/o p.lnie' este a)a "um
4
s/a mai amintit' e:trem de important' f#r# a"est adaos' (n ma)ina de flotaie a+ung.nd !ule "u
dimensiuni relati- mari total inade"-ate pro"esului de separare%
Spre deose!ire de toate tipurile de pompe "u +et de fluid' idroaeratorul pre,int#
parti"ularitatea "# toate fenomenele fi,i"e interne au lo" (n ".mp "entrifugal datorit# aliment#rii
tangeniale a a"estuia* indiferent de tipul "onstru"ti- )i domeniul de utili,are' pompele "u +et
fluid sunt (n general alimentate a:ial su! presiune' -aloarea presiunilor de alimentare fiind mult
mai mare de".t (n "a,ul aliment#rii tangeniale' de)i efe"tul final este a"ela)i%
Aai "on"ret idroaeratorul "a dispo,iti- de autoaerare se "omport# "a un "ompresor "u
+et "u "amer# de ameste" (ntru/".t (n "a,ul fluidelor !ifa,i"e ap# 2 aer' ".nd fluidul prin"ipal
$motor& este apa iar "el se"undar aerul' aparatul este de fapt un "ompresor* (n "a, in-ers' aparatul
se "omport# "a o pomp# "u +et%
Pentru fun"ionarea ".t mai !un# a idroaeratorului e:ist# o singur# -aria!il# regla!il#'
a"easta fiind distana "on"entri"# dintre ''lan"ea? in+e"torului $4& )i partea "oni"# a "onfu,orului%
1antitatea de aer aspirat# din atmosfer# este determinat# dire"t de "re)terea -ite,ei apei'
o!inerea unor -alori ".t mai mari ale -ite,elor "urentului de ap# fiind posi!il# nu numai prin
mi")orarea se"iunii de "urgere "i )i prin s"im!area dire"iei de "urgere a stratelor de fluid% 9n
pun"tele (n "are se reali,ea,# s"im!#ri de dire"ie $suprafee Bolet&' apare efe"tul 1oand# a
"#rui "onse"in# fa"e posi!il# reali,area pro"esului de su"iune $aspirare& a aerului atmosferi"%
=esf#)urarea pro"esului (n ".mp "entrifugal are "a efe"t formarea stratelor "on"entri"e de
fluid "e se deplasea,# pe traie"torii eli"oidal des"endente' fapt "e fa-ori,ea,# apariia "onului de
depresiune )i formarea unei "oloane a:iale de aer a "#rei pre,en# poate fi e-ideniat# prin
des"rierea -ariaiei -ite,ei tangeniale ale stratelor "on"entri"e de fluid (n fun"ie de ra,#' dinspre
periferie (nspre a:a de simetrie%$fig% 1%4%&
1.1.- Feno#ene i'ice ce %u&ernea'! )i(ro(ina#ica a*aratu$ui
Prin"ipalele elemente fi,i"o / teoreti"e )i legit#i "e gu-ernea,# fenomenele
idrodinami"e ale idroaerartorului doar semnalate sau folosite "on"ret (n "al"ulul de proie"tare
)i "onstru"ie a dispo,iti-ului de aerare sunt pre,entate (n "ontinuare%
Eectu$ Coan(!% Este un fenomen aerodinami" "e se desf#)oar# numai (n "a,ul +eturilor
su!iri% 9n esen#' efe"tul 1oand# "onst# (n "urgerea (n regim tur!ulent a +eturilor de fluide de/a
lungul suprafeei -olet%
Procesu$ (e cur%ere .n c/#* centriu%a$
Ai)"area de rotaie a fluidului )i deplasarea a"estuia dinspre periferie (nspre "entrul
idroaeratorului )i (n dire"ie longitudinal# de/a lungul a:ei este o!inut# datorit# faptului "#
alimentarea se fa"e tangenial' iar e-a"uarea printr/un orifi"iu plasat "entral fa# de a:a de
simetrie a aparatului%
5
Parametrii "are "ara"teri,ea,# a"este mi)"#ri sunt 6
/ presiunea stati"#*
/ presiunea dinami"#%
Ca o fun"ionare normal# suma presiunilor stati"e )i dinami"e pe ori"e ra,# de rotaie a
fluidului din interiorul idroaeratorului are o -aloare "onstant#' iar presiunea stati"# se
mi")orea,# de la periferie (nspre "entru )i este dependent# de -ite,a de rotaie a "urentului%
S"#derea presiunii stati"e "ondu"e la o "re)tere a presiunii dinami"e "onform legii lui Dernoulli'
fapt "are -a "au,a "re)terea -ite,ei de rotaie a fluidului pe m#sura mi")or#rii ra,ei de rotaie
$dinspre periferie (nspre a:a aparatului&% =atorit# a"estui fapt' (n apropierea a:ei' -ite,a de
rotaie )i presiunea dinami"# (nregistrea,# -alori at.t de ridi"ate (n".t se produ"e fenomenul
"a-itaiei $"u formarea' de/a lungul a:ei' a unei "oloane de aer "are se menine )i atun"i ".nd
unul dintre orifi"ii este o!turat&%
3igura 1%4% Bariaia parametrilor idrodinami"i )i tenologi"i (n fun"ie de ra,a de rotaie
Ceg#tura fun"ional# "e e:ist# (ntre "omponenta tangenial# a -ite,ei fluidului $u
ti
& )i ra,a
de rotaie $r
i
& este dat# de e:presia $Eelsall& 6
[ ] s m
r
r
r
r
r
r u
u
i
i
t
ti
@ '
ln 1
ln 1
1
2
1 2 2

,
_

,
_

$1%1&
(n "are6
r
1
2 ra,a "onfu,orului' la intrare $m&*
6
r
2
2 ra,a idroaeratorului (n dreptul tu!ului de alimentare $m&*
u
t2
2 -ite,a "urentului la intrarea (n idroaerator $m@s&*
r
i
2 ra,a -aria!il# pentru "are se "al"ulea,# u
ti
%
Bariaia "omponentei radiale a -ite,ei "urentului (n ".mp "entrifugal (n "a,ul (n "are
deplasarea se fa"e de la periferie (nspre "entru "u o -ite,# "onstant# pe (n#limea a fie"#rei
se"iuni "oa:iale F% 7ar+ani re"omand# relaia6
G @ H '
8 2
2
2
s m
h r
u d
h r
Q
u
i i
t a
i i
r

$1%2&
(n "are6
I 2 de!itul de alimentare al idroaeratorului $m
3
@s&

i
2 (n#limea se"iunii "oa:iale de ra,# r
i
d / diametrul orifi"iului de alimentare
9n#limea stratelor "on"entri"e de ap# se "al"ulea,# "u relaia6
G H '
2
2
m d
tg
r r
h
a
i
i
+

$1%3&
(n "are6 J 2 repre,int# ungiul la -.rf al "onfu,orului%
Presiunea stati"# "u "are a"ionea,# fluidul $"u densitatea K& la periferie asupra suprafeei
laterale a p#rii "ilindri"e a idroaeratorului se "al"ulea,# "u e:presia6
G @ H '
2
2
m N
S
Q
p
i
si

,
_

$1%4&
iar presiunea dinami"# (n dire"ia "urgerii' se "al"ulea,# "u urm#toarea relaie6
G @ H '
2
2
2
m N
u
p
ti
di

$1%5&
Presiunea re,ultant# este dat# de relaia6
G @ H '
2 2 2
m N p p p
d s
+ $1%6&
3ora de re,isten# (n domeniul StoLes (n regim laminar de "urgere (n interiorul
idroaeratorului se "al"ulea,# "u relaia6
G H '
<e
24
N p S F
i i

$1%7&
unde6 <e 2 "riteriul <eMnolds*
S
i
2 suprafaa lateral# a p#rii "ilindri"e a idroaeratorului*
p 2 presiunea re,ultant#%
7
Pe !a,a a"estor relaii de "al"ul pentru ra,e ale p#rii "ilindri"e interioare "uprinse (ntre 4
)i 45 mm s/au "al"ulat parametrii "onstru"ti-i )i idrodinami"i pre,entai (n ta!elul 1%1% 9n
fun"ie de de!itul de alimentare al idroaeratorului se sta!iles" dimensiunile "onstru"ti-e pre"um
)i de!itul de aer a!sor!it din atmosfer# )i di,ol-at (n ap#% 7a!elul nr 1%1%
9n pra"ti"# $3lotaia produselor petroliere din p.n,a freati"# de la SAA8SS II' ECE17<0C8N /
Satu Aare& s/a optat pentru po,iia nr% 12 din ta!elul 1%1 @ figura 1%5%
Bederea de ansam!lu )i s"ema de prin"ipiu al idroaeratorului industrial pre,entat# (n
fig%1%5 demonstrea,# (n"# o dat# "# transpunerea la s"ar# industrial# nu se poate fa"e pe !a,a
similitudinii geometri"e "i numai a "elei idrodinami"e' "amera de a""elerare fiind mult diferit# "a
form#%
a0
8
1r.
crt.
2 3 14
56
7#
-
8s0
Ut,,
7#8s0
r1 314
5-
7#0
r, 314
5-
7#0
r9 314
5-
7#0
r: 314
5-
7#0
$
7##0
u
7;0
(-
7##0
1 165 3'18 4 17 1'5 2'5 1 77'34 8
2 254 3'35 15 18'8 1'65 2'77 1'15 78'34 8'8
3 313 3'67 12 22'66 2'54 3'33 1'3 75'74 15'4
4 448 3'47 14 26'44 2'43 3'84 1'46 73'42 12'5
5 612 4'24 16 35'22 2'83 4'46 1'62 72'47 13'6
6 856 4'5 18 34'5 3'18 5'52 1'8 72'27 15'1
7 1531 4'74 25 37'77 3'6 5'58 1'47 71'17 16'6
8 1287 4'47 22 41'55 4'5 6'14 2'1 75'24 18'2
4 1577 5'2 24 45'33 4'4 6'7 2'28 64'45 14'7
15 1451 5'41 26 44'11 4'8 7'27 2'4 68'76 21'2
11 2265 5'61 28 52'88 5'2 7'8 2'6 68'68 22'6
1, ,6:: :,<1 -4 :6,66 :,6 <,-= ,,>6 6<,4= ,9,1
13 3587 6'55 32 65'44 6'56 8'46 2'4 67'56 25'6
14 3556 6'18 34 64'22 6'48 4'53 3'5 67'54 27'1
15 4563 6'36 36 68'55 6'87 15'54 3'2 67'53 28'5
16 4615 6'54 38 71'77 7'24 15'65 3'3 66'61 35'5
17 5146 6'71 45 75'55 7'72 11'22 3'5 66'23
5
4
3
2
1
3ig% 2% =ispersatorul =0O
S0C87IE
<EA17IB
APA
<EA17IB
3ig% 3% Se"tiune prin
dispo,iti-ul de aerare "u +et
3
1
4
2
5
+0
Fig. 1.5. Hidroaeratorul de laborator i hidroaeratorul industrial ( a- schem de principiu; b-
edere de ansamblu!
1., Meto(o$o%ia #o(e$!rii #ate#atice a *rocese$or (e $otaie
9n pro"esele de flotaie' metodele matemati"e apli"ate pot fi ela!orate teoreti" sau
e:perimental $statisti"&%
0ri"are ar fi metoda utili,at# se disting trei etape6
/ ela!orarea propriu/,is# a modelului $formarea pro"esului&*
/ a+ustarea modelului la datele reale $"rearea algoritmului "are simulea,# pro"esul&*
4
/ -erifi"area "ompati!ilit#ii modelului "u datele reale )i e-entual retu)area lui%
9n general a"este modele au fost sta!ilite analiti"' in.ndu/se seama de propriet#ile
(ntregului sistem "are parti"ip# (n pro"es' folosind metodele apli"ate (n "ineti"a rea"iilor "imi"e
sau legile statisti"e de desf#)urare a pro"eselor aleatorii%
8lterior au fost sta!ilite di-erse modele semiempiri"e determin.ndu/se "orelaiile simple
sau "omple:e dintre di-er)i parametri "are inter-in (n flotaie% 9n a"est "a, s/au folosit metodele
de sta!ilire a "ur!elor de regresie' datele statisti"e fiind determinate prin (n"er"#ri f#"ute (n
la!orator' (n instalaii pilot sau "iar (n instalaii industriale programate dup# anumite norme $(n
spe"ial prin programare fa"torial#&% Aodele mai "omple:e sunt utili,ate pentru proie"tarea
"ir"uitelor' pentru optimi,area fun"ion#rii sau pentru "ontrolul )i reglarea fun"ion#rii
instalaiilor%
=e asemenea' au fost "reate di-erse modele pentru proie"tarea )i fun"ionarea ma)inilor
de flotaie sau pentru studiul unor aspe"te ale fun"ion#rii lor $aeraia' "ir"ulaia tul!urelii'
e-a"uarea spumei et"%&%
8nele dintre a"este modele au fost sta!ilite analiti"' iar altele pe !a,a datelor
e:perimentale% Ca ela!orarea lor au fost luate (n "onsiderare prin"ipalele -aria!ile "are
influenea,# pro"esul de flotaie )i fun"ionarea ma)inilor%
Pentru a putea -or!i despre proie"tare )i dimensionare de e"ipamente este ne"esar s#
pre,int unele aspe"te de similitudine idrodinami"# ale pro"eselor "e de"urg (n regim
gra-itaional )i "entrifugal%
9n general' da"# dou# fenomene fi,i"e sunt similare (ntre ele atun"i "riteriile de
similitudine pe "are le des"riu au a"eea)i -aloare numeri"#%
Prin urmare' pentru "a dou# fenomene fi,i"e s# fie similare este ne"esar )i sufi"ient "a ele
s# fie "alitati- identi"e $s# fie des"rise prin relaii matemati"e "are "oin"id "u e:"epia
"onstantelor dimensionale&' iar "riteriile lor determinante' "are "onin numai m#rimile "unos"ute
prin "ondiiile de uni-o"itate' s# fie identi"e "a -aloare numeri"#%
9n ta!elul 1%2 sunt pre,entate grupuri adimensionale de m#rimi' larg utili,ate (n
similitudinea fenomenelor din instalaiile de preparare' transport idrauli" )i epurare%
7a!elul 1%2
1riteriul
Sim/
!ol
<elaia Semnifi"aii 8%A%
<eMnolds Re

N " "
2
*
= 2 diametrul materialului sau al
piesei "are se deplasea,#'
- / -ite,a liniar# de deplasare'
P 2 -ite,a de rotaie'
Q 2 densitatea fluidului'
m
m@s
rot@s
Lg@m
3
15
Aatemati"a
Solutiile
dorite
=efinitia
pro!lemei
Dunul simt
1omputer
7eoria
Berifi"ari
0rdonarea
e"uatiilor
E"uatiile
modelului
Solutii
R 2 -.s"o,itatea fluidului Ps@m
2
Arimede Ar

2
2 3
g " S 2 densitatea minereului'
g 2 a""eleraia gra-itaiei
Lg@m
3
m@s
2
3roude Fr
g
" N
g"

2 2
*
/idem /
Euler $"riteriul
de presiune&
Eu

2 2 2
*
" N
#

gp
p 2 presiune'
P 2 puterea "onsumat#
P@m
2
Pm@s
1riteriu de
putere
Cp

5 3 2 3
*
" N
#
"
gp
/ /
1riteriu de de!it Cd
3 2
*
N"
Q
"
Q I 2 de!it de fluid m
3
@s
Oe!er We

3 2 2 2
*
" N " T 2 tensiunea superfi"ial# P@m
Falileu Ga
2
2
3
<e Fr

gl
l / lungime m
Pusselt Nu

d d / diametru m
Pe"let $difu,ie& Pe
r
"
l
/ /
Prandtl Pr

d "

U 2 -.s"o,itate dinami"#
V 2 -.s"o,itate "inemati"#
Lg@ms
m
2
@s
S"midt Sch

"
/ /
1.,.1 E$a+orarea #o(e$e$or #ate#atice
A"esta "onst# (n sta!ilirea unor dependene (ntre di-ersele -aria!ile fundamentale prin
"are se des"rie "antitati- )i "alitati- modul de desf#)urare al pro"eselor%
=a"# din pun"t de -edere teoreti" )i al me"anismului de desf#)urare' fenomenele "are
"onstituie pro"esul sunt "unos"ute' ele pot fi des"rise prin relaii sau e"uaii "are indi"# sensul (n
"are se desf#)oar# $produse' deri-ate' difereniale' integrale )%a.0. A"este relaii "onstituie modele
matemati"e teoreti"e%
Etapele (n "are se reali,ea,# modelele teoreti"e sunt pre,entate (n figura 1%6%

11
3ig% 1%6% Etapele ela!or#rii modelelor teoreti"e
9n "a,ul (n "are nu dispunem de informaii teoreti"e sufi"iente' modelele matemati"e pot
fi ela!orate )i pe !a,a datelor e:perimentale% A"este modele denumite statisti"e ofer# a-anta+ul
unei mari simplit#i' ele pret.ndu/se foarte !ine pentru des"rierea unor pro"ese (n "are -aria!ilele
fundamentale sunt aleatorii%
Pentru alegerea tipului de model )i a aparatului matemati" folosit' tre!uie s# inem seama
de o serie de prin"ipii generale6
/ modelul tre!uie s# refle"te ".t mai e:a"t posi!il "ara"teristi"ile flu:ului' folosindu/se (n
a"est s"op des"rieri matemati"e ".t mai simple*
/ parametrii reali ai modelului tre!uie s# fie determinai e:perimental*
/ (n "a,ul modelelor (n "are se iau (n "onsiderare mai multe fa,e' modelarea fie"#rei fa,e
(n parte poate fi sau nu identi"#% 1onstru"ia modelelor matemati"e (n"epe "u des"rierea
formali,at# a o!ie"tului "are se modelea,#%
9n "a,urile "omple:e "ea mai indi"at# metod# de ela!orare a modelelor este de a (mp#ri
pro"esele (n fenomene sau pro"ese elementare "are "onstituie un !lo" "e poate fi anali,at )i
des"ris separat%
9n "adrul epur#rii apelor prin flotaie fenomenele "are se produ" pot fi des"rise "u a+utorul
urm#toarelor tipuri de e"uaii matemati"e6
/ e"uaiile de !ilan s"rise pe !a,a stru"turii idrodinami"e a deplas#rii "urenilor (n
instalaii% Ele "ara"teri,ea,# repartiia (n "ureni a "omponenilor )i a propriet#ilor pe "are le
posed# a"e)tia $densitate' granulometrie' flota!ilitate et"%&*
/ e"uaiile pro"eselor elementare referitoare la di-ersele fenomene "are se produ" la
ni-elul granulelor $pro"ese de adsor!ie' de ade,iune et"%&*
/ e"uaiile teoreti"e' semiempiri"e )i empiri"e (ntre diferitele -aria!ile ale pro"esului
$relaiile "are dau leg#tura dintre "onstanta -ite,ei de flotaie' L' )i fineea granulelor et"%&*
/ e"uaiile de "onstr.ngere asupra parametrilor pro"eselor%
1.,.,. E$a+orarea a$%orit#u$ui
Sta!ilirea algoritmului este o fa,# distin"t# a model#rii "are are "a s"op "on"reti,area
modelelor pentru un "a, real% =e "ele mai multe ori modelele ela!orate "onin termeni
neidentifi"ai "are nu permit s# se determine dependena dintre -aria!ilele determinate )i "ele
nedeterminate (n "a,uri "on"rete%
Se (nt.mpl# "a anumite dependene s# nu se g#seas"# dire"t "i prin intermediul unui
sistem de e"uaii% Pentru a adu"e modelul la o form# u)or utili,a!il# se sta!ile)te algoritmul' "are
permite "al"ularea -alorilor reale ale dependenei dintre -aria!ile%
12
9n "a,urile mai "ompli"ate algoritmul se sta!ile)te prin di-erse teni"i de "al"ul'
adu".ndu/se la o form# "are repre,int# !a,a programului folosit (n "omputere sau "al"ulatoare de
pro"es% A"esta permite anali,area pro"esului real' (n "ondiii de -ariaii deose!it de mari' a
-aria!ilelor "are influenea,# pro"esul%
Pentru reali,area programelor ne"esare "al"ul#rii modelelor "u a+utorul "al"ulatoarelor se
impune o anali,# minuioas# a pro!lemei' "are s# "ondu"# la un algoritm de re,ol-are "e ine
seama de toate situaiile "are apar (n "ursul pro"esului de "al"ul%
=es"rierea "u lu: de am#nunte a tuturor posi!ilit#ilor de "al"ul se fa"e )i "u a+utorul
s"emelor logi"e de "al"ul' a"estea fiind formele grafi"e ale algoritmilor%
0ri"are ar fi metoda de o!inere a algoritmului a"esta tre!uie s# fie "lar' efi"ient )i "u
apli"aie uni-ersal#% A"east# ultim# "alitate permite utili,area (n mod me"ani" a unor algoritmi
sta!ilii pentru anumite "lase de pro!leme%
1.,.- ?eriicarea &a$a+i$it!ii #o(e$u$ui "i corectarea $ui
Berifi"area -ala!ilit#ii modelului este o!ligatorie deoare"e uneori' din "au,a
superfi"ialit#ii sau impre"i,iei (n "on"epere' modelul nu "orespunde realit#ii' utili,area sa
produ".nd daune importante% Berifi"area se fa"e prin sta!ilirea "on"ordanei dintre datele
o!inute (n pra"ti"# )i "ele "al"ulate pe !a,a modelului' atun"i ".nd parametrii "oninui (n model
iau a"elea)i -alori "a (n realitate% 9n"er"#rile pentru -erifi"area modelelor se efe"tuea,# astfel
(n".t s# se determine performanele pro"esului ".nd se -aria,# di-ersele -aria!ile (n mod
simultan sau singular% Planifi"area e:perienelor de -erifi"are tre!uie s# fie astfel "on"eput# (n".t
s# se o!in# ma:imum de informaii "u un minim de efort% Pentru -erifi"area modelelor e:ist#
numeroase metode de planifi"are a e:perienelor dintre a"estea' "ea mai "omplet# fiind "ea
fa"torial#%
8neori datele e:perimentale pot "onine anumite erori' a"estea sunt supuse unor a+ust#ri
statisti"e dup# pro"edee "unos"ute% =a"# se "onstat# unele nepotri-iri (ntre model )i situaia real#
se poate reali,a grafi" prin >a+ustarea? pun"telor $teni"a >"ur!ei fran"e,e?&' suprapun.nd "ur!a
de r#spuns a modelului peste "ur!a determinat# e:perimental )i g#sind (n felul a"esta "oefi"ienii
optimi ai e"uaiei de performan#%
Indiferent "are ar fi metoda de a+ustare a modelului ea tre!uie s# "ondu"# la un model
"ompati!il "u realitatea% 1ompati!ilitatea se -erifi"# printr/o metod# analiti"# pornindu/se de la
ideea "# ori"e model "onine >n? parametri a "#ror m#rime nu poate fi sta!ilit# (nainte de a
"unoa)te -aria!ilele "are intr# (n sistem )i "# dintre -aria!ilele "ara"teristi"e ale sistemului un
num#r >i? pot fi m#surate dire"t e:perimental%
3un"ia "are m#soar# "ompati!ilitatea modelului este de forma6
13
( )
2
1
i i
n
i
i

' $1%8&
(n "are6
/
i

)i
i

sunt -alorile a"eleia)i -aria!ile >i? folosite (n model )i respe"ti- m#surate

e:perimental*
/
i

/ "oefi"ientul ponderal' a"esta aleg.ndu/se (n fun"ie de importana pe "are o

repre,int# -aria!ila respe"ti-# (n apli"area modelului%
1u ".t num#rul de -aria!ile "are se g#ses" (n e:presia $1%8& este mai mare "u at.t -a fi
mai "ore"t# estimarea% Aodelul -a fi "u at.t mai "ore"t "u ".t fun"ia -a a-ea o -aloare mai
mi"#%
9n "a,ul (n "are (ntre datele o!inute (n pra"ti"# )i "ele "al"ulate pe !a,a modelului e:ist#
ne"on"ordane modelul tre!uie "ore"tat sau a!andonat%
1.,.9. Mo(e$e *entru sta+i$irea (uratei (e staionare a #ateria$e$or .n siste#
3lotaia' fiind un pro"es "are se desf#)oar# (n timp' repre,int# "ara"teristi"i "ineti"e
importante% Pentru "ara"teri,area elementelor "are parti"ip# (n pro"es $parti"ule' agregate' !ule
de ga, et"%& din pun"t de -edere temporal pre,int# importan# noiunile de >durat# de staionare?
)i de >-.rst#?%
=urata s"urs# de la intrarea unui element al ansam!lului de flotaie (n ma)ina de flotaie'
p.n# (n momentul "onsiderat' poart# numele de -.rsta a"elui element%
E:ist# o >-.rst# real#? $
r

& )i una medie $

r
&%
?/rsta #e(ie este egal# "u raportul dintre -olumul de material $B
r
& "are poate fi
alimentat (n unitatea de timp (n instalaie )i de!itul -olumetri" $I
5
& al aliment#rii%
5
Q
$
r
r

$1%4&
Durata (e staionare $
s

& repre,int# -.rsta de ie)ire a elementului din ma)in# )i poate

fi e:primat# (n fun"ie de -olumul ma:im de material "are poate fi alimentat (n ma)ina de
flotaie $
%
$
& )i de!itul -olumetri" $
S
Q
& al ansam!lului de preparare la e-a"uare%
S
%
s
Q
$

$1%15&
Durata s*aia$! $ sp

& se define)te "a timpul ne"esar pentru prelu"rarea unui -olum de

material alimentat egal "u -olumul ma:im $
%
$
&6
14
!& a&
5
Q
$
%
sp

$1%11&
9n pro"esele dis"ontinue ideale -.rsta real# a elementelor $
r

& este egal# "u -.rsta medie

$
r
& )i "u timpul de staionare $
s

&6
s r r

$1%12&
A"eea)i situaie "ara"teri,ea,# )i dispo,iti-ele sau instalaiile "u deplasare ideal#
$fig% 1%7 a&' deoare"e se poate presupune "# (n regim staionar de "urgere a ansam!lului de
epurare pe o se"iune trans-ersal# pe dire"ia de deplasare' in"lusi- a"eea "orespun,#toare ie)irii
din dispo,iti-' e:ist# situaia dat# de relaia $1%12&
3igura 1%7 Instalaiile "are fun"ionea,# dup# prin"ipiul deplas#rii ideale $a& )i dup# prin"ipiul
ameste"#rii ideale $!&
In "a,ul instalaiilor "u fun"ionare "ontinu# (n "are materialele sunt ameste"ate ideal
$fig%1%7 !&' (n timpul deplas#rii se poate presupune "# unele elemente stau (n dispo,iti- mai mult
de".t altele' astfel "# relaia dintre diferitele -.rste este6
s r r

$1%13&
=e o!i"ei' (n lo"ul duratei efe"ti-e se folose)te o m#rime normat# $redus#&'
adimensional#' "are are forma6

$1%14&
Pentru sta!ilirea -.rstei medii a elementelor dintr/un ansam!lu de epurare se re"urge la
"al"ule pro!a!ilisti"e "u a+utorul "#rora se determin# distri!uia -.rstelor di-erselor elemente din
sistem%
=a"# s/ar "unoa)te profilul de -ite,# (n fie"are pun"t al dispo,iti-elor de epurare s/ar
putea dedu"e e"uaiile "ore"te pentru deplasarea materialelor prin ele )i impli"it pentru
dimensionarea lor' apli".nd anumite legi me"ani"e% A"est lu"ru nu este posi!il (n pra"ti"#'
deoare"e (n deplasarea materialelor prin dispo,iti-ele de epurare se pot i-i fenomene de
s"urt"ir"uitare' de stagnare' et"%
15
=in modul de fun"ionare al "elulelor ipo!ari"e de flotaie re,ult# unele diferene fa# de
"oloane )i de "elule "lasi"e $me"ani"e&6
/ modul de generare )i dispersare a !ulelor (n influent*
/ (n "elulele ipo!ari"e "urgerea este de tip "om!inat $paletele radiale stati"e ale "elulei
transform# o parte a "urentului as"endent rotati- e-a"uat din "amera de a""elerare (ntr/un "urent
laminar&%
1a urmare' pentru sta!ilirea distri!uiei "ore"te a duratelor de staionare a materialelor (n
ma)inile de flotaie pre"um )i identifi"area unui model de "ir"ulaie "are s# ai!# o anumit#
distri!uie' se foloses" diferite metodologii $spre e:emplu semnal 2 r#spuns&%
1.- Princi*a$e$e &aria+i$e (e $ucru ce tre+uie $uate .n consi(erare $a #o(e$area
#ate#atic! a ce$u$e$or )i*o+arice (e $otaie
1ondiia prin"ipal# pentru o!inerea indi"atorilor de "alitate s"ontai (n "elula ipo!ari"#
de flotaie este a"eea s# fie dimensionat# (n fun"ie de parametri de lu"ru spe"ifi"i pentru
operaia pe "are "elula de flotaie o -a reali,a% A"e)ti parametri nu pot fi sta!ilii (n "elule de
flotaie "lasi"#%
=eterminarea lor se fa" pe o "elul# ipo!ari"# tip la!orator sau pilot' la "are se asigur#
"ondiii -aria!ile de lu"ru% Prin (n"er"#ri se sta!iles" "ondiiile de lu"ru optime la "are "alitatea
atinge ni-elele dorite%
=imensionarea "elulelor ipo!ari"e se fa"e (n fie"are "a, (n parte (n fun"ie de -alorile
optime ale parametrilor de lu"ru sta!ilii prin (n"er"#ri%
3irmele "u e:perien#' dup# sta!ilirea parametrilor de lu"ru spe"ifi"i produsului )i
operaiei' reali,ea,# dimensionarea "elulelor )i a "elorlali parametri de lu"ru pe "al"ulator
fun"ie de "apa"itatea proie"tat#%
Prin"ipalele -aria!ile de lu"ru pe "are tre!uie s# le "onin# un model matemati" sunt
pre,entate (n figura 1%8%
3a"torii e"onomi"i mai importani "are tre!uie luai (n "onsiderare la apre"ierea
fun"ion#rii prototipului de "elul# ipo!ari"# re,ultat pe !a,a modelului matemati" sunt6
/ "ostul in-estiiilor*
/ "ostul operaiilor de monta+*
/ !enefi"iul reali,at%
Aodelele ela!orate (n "a,ul "elulelor ipo!ari"e se refer# la 6
/ parametri geometri"i )i fun"ionali*
/ parametri idrauli"i )i de aeraie*
16
/ performane "e se pot o!ine $"apa"itatea&%
17
PA<AAE7<II FE0AE7<I1I
AI AASIPII
/ diametrul' inaltimea
/ -olumul
/ timpul de stationare a influentului
/ designul "elulei
$"ir"ulatia interna a influentului&
BA<IADICE =E IP7<A<E
/ de!it influent
/ "on"entratia impuritatilor
/ densitatea impuritatilor
/ -as"o,itatea influentului
/ energia
BA<IADICE =E IP7E<A17I8PE
/ "oefi"ientii -ite,ei de flotatie
/ fa"tori e"onomi"i
/ "eltuieli de in-estitii
/ "eltuieli de monta+
/ "eltuieli de e:ploatare
/ !enefi"ii
BA<IADICE =E IESI<E
/ de!it produs neflotat
/ densitatea si -as"o,itatea
produsului neflotat
/ energia
S70;AS7I1E
/ -aria!ilitatea alimentarii
/ -aria!ilitatea tuturor -aria!ilelor de lu"ru
3INE
/ tipul aeratorului
BA<IADICE =E C81<8
10P7<0CADICE
/ ni-elul influentului
/ (naltimea stratului de spuma
/ alimentarea "u aer $de!itul&
/ regimul de rea"ti-i
S1;EAA 1%1
Fi%. 1.<
18
1
3
p
Ial
atm
2
Pa
7
4
6
5
7
1.9 Stu(iu$ inter(e*en(ene$or (intre *ara#etri (e intrare "i ie"ire
caracteristici )i(roaeratoru$ui R @ ? "i ca$cu$u$ #!ri#i$or (e core$aie
Pentru o!inerea interdependenelor dintre parametrii de intrare si ie)ire
"ara"teristi"i idroaeratorului s/au efe"tuat o serie de determin#ri e:perimentale ale
"#ror re,ultate sunt pre,entate (n ta!elul 1%4%
Pentru m#surarea presiunii din alimentare' a depresiunii create )i a olumului
de aer aspirat de "#tre idroaerator' s/a folosit monta+ul >MonteAous? pre,entat (n
fig% 1%4%
3ig% 1%4% Aonta+ul Aonte+ous
Instalaia Aonte+ous este "ompus# din -asul tampon $1& pre-#,ut "u
manometru' idroaeratorul $2&' manometru "u ;g $tu!ul (n form# de >8? "u mer"ur&
$4&' )i re"ipientul "u ni-el "onstant $3&%
=e!itul de ap# -ei"ulat prin idroaerator s/a determinat prin "ronometrarea
timpului de umplere a unui -olum "onstant% =e!itul de aer aspirat se determin# tot
prin "ronometrarea timpului (n "are se umple "u ap# re"ipientul "u ni-el "onstant $3&
(ntre dou# repere% Se -or utili,a doi fa"tori de "ore"ie6 unul datorat influenei
presiunii atmosferi"e "are apas# asupra apei din -asul des"is $6& )i altul datorat
diferenei de "ompresi!ilitate dintre ap# )i aer%
1ei doi "oefi"ieni de "ore"ie se "al"ulea,# "u relaiile6
( )
& %
Q
# ' m
e(
r

HLg@sG $1%14&
14
(n "are6
D 2 presiunea !arometri"# $5%42 15
5
Pa&*
P
r
2 presiunea "reat# $"itit# la manometru&W 15
5
Pa*
I
e:
2 de!itul m#surat sta!ilit la 255 W 15
/6
m
3
@s*
< 2 "onstanta uni-ersal# a ga,elor $287 X @ Lg' E&*
7 2 temperatura a!solut#' E*
( ) ) $ m $
m n

HP m
3
@ sG $1%15&
(n "are6
B
n
2 -olumul de aer aspirat*
B
m
2 -olumul unui mol de ga, $22%41 15
/3
'm
3
@mol&*
A 2 masa molar# a aerului $28%46 15
/3
Lg @ mol&*
Pentru determinarea inter-alului optim de lu"ru al idroaeratorului s/a utili,at
o presiune de lu"ru de 1 atm%' un -as gradat de 2 dm
3
)i un "ronometru pentru
m#surarea inter-alului de timp% <e,ultatele sunt pre,entate (n ta!elul 1%3%
7a!elul 1%3
HmmG 5 5%25 5%55 5%75 1%5 1%25 1%55 1%75 2%5
IHdm
3
@sG 5 5%5174 5%5555 5%5714 5%5454 5%1265 5%1176 5%1552 5%5452
fig% 1%15
=in diagrama influenei dintre de!itul de influent )i (n#limea se"iunii de
"urgere' )i e"uaia de regresie o!ser-#m "# (ntre "ei doi parametri e:ist# o influen#
25
puterni"# $r Y 5'47&' iar legitatea "are le leag# este des"res"#toare )i materiali,at# (n
e"uaia de gradul doi de forma6
M Y /5'5514:
2
+ 5'1543: / 5'5158 $1%16&
Balorile pre,entate sunt -alori medii o!inute "a re,ultat a trei m#sur#tori%
=in datele o!inute se poate "on"lu,iona "# idroaeratorul lu"rea,# (ntr/un
domeniu optim la o distan# a in+e"torului fa# de "onfu,or de 1'25 mm%
9n "ontinuare se urm#re)te determinarea dependenei dintre presiunea de
alimentare (n fun"ie de de!it )i depresiunea "reat# de asemenea (n fun"ie de de!it%
9n urma e:perimentelor efe"tuate s/au o!inut datele pre,entate (n ta!elul 1%4%
pe !a,a "#ruia s/au "onstituit diagramele din fig% 1%15 )i fig% 1%11
7a!elul 1%4
21
Nr. Crt.
Presiune
apa alimentare
[atm]
Depresiune
Creata
[atm]
Debit apa
* 10
-6
[m
3
/s]
Debit aer aspirat
* 10
-6
[m
3
/s]
1 0 0 0 0
2 0.25 0.01 40 0
3 0.5 0.026 82 .2
4 0.5 0.04 104 !
5 1 0.052 126 11
6 1.25 0.05 143 12
1.5 0.065 160 14
8 1.5 0.02 165 14
! 2 0.08 11 15
10 2.25 0.08 16 15
11 2.5 0.08 182 16
12 2.5 0.085 18 16
13 3 0.0!1 1!3 1
14 3.25 0.0!3 204 18
15 3.5 0.104 215 1!
16 3.5 0.10! 220 1!
1 4 0.11 226 20
3ig% 1%11
=in anali,a diagramei din fig% 1%11 se desprind urm#toarele6
/ de!itul "re)te liniar p.n# la presiunea de 1'5 atm $1'5 W 15
5
P @ m
2
&*
/ apare un pun"t de infle:iune la presiunea de 1'5 atm dup# "are "re)terea
de-ine apro:imati- liniar#' dar "u o rat# de "re)tere mai mare%
fig% 1%12
Anali,a diagramei din fig% 1%12 e-idenia,# o "re)tere "-asiliniar# a depresiunii
"reate de de!itul de influent din idroaerator%
/ (n prima fa,# s/a m#surat depresiunea o!inut# "u a+utorul trompei de -id%
22
Pentru "ara"teri,area interdependenelor dintre parametri de intrare )i ie)ire ai
idroaeratorului </B' s/a apli"at metoda statisti"o/matemati"# de "orelaie )i regresie%
9n a"est s"op s/au efe"tuat 17 m#sur#tori "u a+utorul monta+ului Aonte+ous%
$ta!elul 1%4&
A"este m#sur#tori se refer# la6 Presiunea apei din alimentarea idroaeratorului
$N&* =epresiunea "reat# $Z&* =e!itul de ap# e-a"uat $[& )i =e!itul de aer aspirat $O&%
Deter#inarea &aria+i$ei a$eatoare BCD
Baria!ila aleatoare >N? repre,int# presiunea apei din alimentarea
idroaeratorului%
=in ansam!lul -alorilor N
i
una -a fi "ea mai mi"#' pe "are o -om nota "u N
min
Y 5' iar alta -a fi "ea mai mare' N
ma:
Y 4% <estul -alorilor pe "are le poate lua -aria!ila
>N? -or fi "uprinse (n inter-alul determinat de a"este dou# -alori $N
min
* N
ma:
& pe "are
(l -om numi inter-al de -ariaie al -aria!ilei aleatoare >N?%
I Y $N
min
\ N
ma:
& Y $5 \ 4& $1%17&
Inter-alul de -ariaie -a tre!ui (mp#rit "u num#rul >n? al su!inter-alelor "are
ne -or da "lasele%
8 ' 5
5
5 4

n
*
clasele
$1%18&
n Y 1 + 3'322 log P Y 1 + 3'322 log 17 Y 5'58 ] 5 $1%14&
3ie"#rei -alori N
i
a -aria!ilei aleatoare >N?' i se poate aso"ia o -aloare
(ntreag# 3
i
"are repre,int# num#rul de indi-i,i ai populaiei P' -aloare pe "are o
numim fre"-en# a!solut# a -aria!ilei N
i
%
7a!elul nr% 1%5
C$ase$e F
i
, rec&ena
a+so$ut!

i
, rec&ena
re$ati&!
5 2 5'8 4 5'235
5'8 2 1'6 3 5'176
1'6 2 2'4 3 5'176
2'4 2 3'2 3 5'176
3'2 / 4 4 5'235
f
i
/ fre"-ena relati-#

a -aria!ilei N
i
N
F
+
i
i
$1%25&
23
=a"# se ine "ont de semnifi"aia fre"-enelor a!solute 3
i
re,ult# "#6
^ 3
i
Y P Y 17
1al"ul.nd media aritmeti"# a -alorilor N
1
' N
2
' %%%' N
n
-om o!ine m#rimea
A$N&' "are repre,int# -aloarea medie a -aria!ilelor aleatoare% Baloarea medie a
-aria!ilelor aleatoare >N? este repre,entat# (n ta!elul nr% 1%6%
7a!elul nr% 1%6
C$ase$e 5 2 5'8 5'8 2 1'6 1'6 2 2'4 2'4 2 3'2 3'2 / 4
Me(ia c$asei
i
,
5'4 1'2 2 2'8 3'6
Baloarea medie a -aria!ilei aleatoare >N? este6
2
17
4 6 ' 3 3 8 ' 2 3 2 3 2 ' 1 4 4 ' 5
5 5 4 4 3 3 2 2 1 1

+ + + +

+ + + +

N
F , F , F , F , F ,
m
(
$1%21&
0dat# determinat# a"east# -aloare medie se poate o!ine a!aterea lui N de la
medie )i distri!uia a"esteia' "are -a fi6
(
m ,
1 (
m ,
2 ( i
m ,
( m
m ,

#
/1'6 /5'8 5 1'6
5'235 5'176 5'176 5'235
<e,ult# "# dispersia -aria!ilei aleatoare N este6
5
2
5 4
2
4 3
2
3 2
2
2 1
2
1
& $ & $ & $ & $ & $ & $ + m , + m , + m , + m , + m , , "
( ( ( ( (
+ + + +
$1%22&
=$N& Y $5'4 2 2&
2
5'235 + $1'2 2 2&
2
5'176 + $2 / 2&
2
5'176 + $2'8 / 2&
2
5'176 + $3'2 / 2&
2
5'235
=$N& Y 5'651 + 5'112 + 5 + 5'112 + 5'351 Y 1'426
A-.nd (n -edere faptul "# fre"-enele relati-e f
i
sunt m#rimi po,iti-e )i' la fel
diferenele
2
& $
( i
m , re,ult# "# ori"are ar fi -aria!ila aleatoare N' dispersia sa =$N&
nu poate a-ea -alori negati-e )i' de"i' -om putea "al"ula m#rimea6
24
& $ & $ , " ,
$1%23&
144 ' 1 & $ ,
1are repre,int# a!aterea medie p#trati"# a -aria!ilei N%
Deter#inarea &aria+i$ei a$eatoare EFD
Baria!ila aleatoare _Z? repre,int# depresiunea "reat# "u a+utorul
idroaeratorului < 2 B%
Z
min
Y 5* Z
ma:
Y 5'11
I Y $5 \ 5'11&
522 ' 5
5
11 ' 5 5 11 ' 5

n
clasele
n Y 1 + 3'322 log P Y 5
N
F
+
i
i

7a!elul nr% 1%7
7a!elul nr% 1%8
C$ase$e 5 2 5'522 5'522 2 5'544 5'544 2 5'566 5'566 2 5'588 5'588 2 5'11
Me(ia c$asei
i
-
5'511 5'533 5'555 5'577 5'544
.
m -
1
.
m -
2
.
m -
3 .
m -
4 .
m -
5
f
1
f
2
f
3
f
4
f
5
25
C$ase$e F
i

i
5 2 5'522 2 5'117
5'522 2 5'544 2 5'117
5'544 2 5'566 3 5'176
5'566 2 5'588 5 5'244
5'588 2 5'11 5 5'244
566 ' 5
17
445 ' 5 385 ' 5 165 ' 5 566 ' 5 522 ' 5
5 5 4 4 3 3 2 2 1 1

+ + + +

+ + + +

N
F - F - F - F - F -
m
.
5'511 2 5'566 5'533 2 5'566 5'555 2 5'566 5'577 2 5'566 5'544 2 5'566
5'117 5'117 5'176 5'244 5'244
5
2
5 4
2
4 3
2
3 2
2
2 1
2
1
& $ & $ & $ & $ & $ & $ + m - + m - + m - + m - + m - - "
. . . . .
+ + + +
555858 ' 5 15 557 ' 3 15 526 ' 5 & $
4 4
+

- "
3
15 262 ' 4 & $ & $

- " -
9n mod analog s/au "al"ulat m#rimile statisti"e )i pentru "elelalte -aria!ile%
Ca$cu$u$ #!ri#i$or (e core$aie
Pornind de la ideea e:istenei a)a numitelor dependene stoasti"e' o prim#
pro!lem# "e se formulea,# "onst# (n sta!ilirea unei metodologii prin "are s# se poat#
determina da"# e:ist# o "oresponden# (ntre dou# -aria!ile date% Pentru re,ol-area
a"estei pro!leme "are formea,# o!ie"tul "orelaiei este ne"esar s# utili,#m ta!elul de
"orelaie%
A"esta este un ta!el "u du!l# intrare $ta!elul nr% 1%4& "are are urm#toarea
stru"tur#6 pe prima linie sunt "uprinse -alorile lui N (n ordine "res"#toare
$N
i
' unde i Y 1 ` 5&%
Pe prima "oloan# sunt "uprinse -alorile lui Z (n ordine "res"#toare $Z
+
' + Y 1 ` 5&%
Pe ultima linie -om a-ea fre"-enele a!solute ale -alorilor lui N' iar pe ultima "oloan#
-om a-ea fre"-enele a!solute ale -alorilor lui Z%
Core$aia (intre *resiunea a*ei (in a$i#entarea )i(roaeratoru$ui 7C0 "i
(e*resiunea creat! (e aceasta 7F0
N
i
,
Z /
-
5 \ 5'8
5'4
5'8 \ 1'6
1'2
1'6 \ 2'4
2
2'4 \ 3'2
2'8
3'2 \ 4
3'6
.
/
F
5 \ 5'522
5'511
2 / / / / 2
5'522 \
5'544
5'533
2 / / / / 2
5'544 \
5'566
5'555
/ 3 / / / 3
26
5'566 \
5'588
5'547
/ / 3 2 / 5
5'588 \
5'11
5'544
/ / / 1 4 5
(
i
F
4 3 3 3 4 17
=eterminarea "orelaiei 1$N'Z& se fa"e pe !a,a ta!elului nr% 1%4 )i este
pre,entat (n ta!elul 1%15%
7a!elul 1%15

Pornind de la ta!elul de "orelaie $ta!elul nr% 1%15&' folosind -alorile -aria!ilei
aleatoare N' "uprinse pe prima linie a ta!elului' )i -alorile -aria!ilei Z' "uprinse pe
prima "oloan#' -om putea determina "u a+utorul relaiei $1%21& -aloarea medie a
-aria!ilelor m
:
)i m
M
%
1u a+utorul -aria!ilelor m
:
)i m
M
pre"um )i "u a+utorul -aria!ilelor aleatoare N'
Z -om putea determina alte dou# -aria!ile aleatoare 8 )i B "are -or a-ea urm#toarea
distri!uie%
8
1
]
1

a
5
a
4
a
2
a
2
a
1
5 4 3 2 1
+ + + + +
0 0 0 0 0
8
1
]
1

235 ' 5 176 ' 5 176 ' 5 176 ' 5 235 ' 5
6 ' 1 8 ' 5 5 8 ' 5 6 ' 1
unde6
( i i
m , 0
)i
N
F
+
(
i
i

a
27
B
1
]
1

b
5
b
4
b
3
b
2
b
1
5 4 3 2 1
+ + + + +
$ $ $ $ $
B
1
]
1

244 ' 5 244 ' 5 176 ' 5 117 ' 5 117 ' 5
533 % 5 511 % 5 511 ' 5 533 ' 5 555 ' 5
unde6
. / /
m - $
)i
N
F
+
.
/
i

b
=in a"este date re,ult# "# (n lo"ul ta!elului de "orelaie $ta!elul nr% 1%15& se -a
(nto"mi un alt ta!el' (n "are (n lo"ul -alorilor N )i Z -or apare -alorile -aria!ilelor 8
)i B' iar restul elementelor -or r#m.ne nes"im!ate%
8
i
0
B /
$
/ 1'6 / 5'8 5 5'8 1'6

/
F
/ 5'555 2 / / / / 2
/ 5'533 2 / / / / 2
/ 5'511 / 3 / / / 3
5'511 / / 3 2 / 5
5'533 / / / 1 4 5
u
i
F
4 3 3 3 4 17
7a!elul nr% 1%11%

28
/5%7 /1 /5%3 5 5%3 5%7 1
1u a+utorul datelor "uprinse (n a"est ta!el putem tre"e la "al"ularea "orelaiei%

+ + + + + 533 ' 5 & 211 ' 5 526 ' 5 517 ' 5 5264 ' 5 155 ' 5 176 ' 5 $
17
1
& $
1
& * $

/ i /
u
i
F 0 $
F
- , 1
$1%24&
1$N*Z& c 5' re,ult# "# e:ist# o "orelaie (ntre "ele dou# -aria!ile' iar legea de
dependen# "are le leag# este "res"#toare 1$N*Z& d 5%
Coeicientu$ (e core$aie
A"east# m#rime este definit# de urm#toarea egalitate6
471 ' 5
534 ' 5
533 ' 5
555858 ' 5 426 ' 1
58 ' 5
& $ & $
& ' $
& ' $

- " , "
- , 1
- , %
$1%25&
A"est "oefi"ient de "orelaie posed# urm#toarele propriet#i6
/ ori"are ar fi -aria!ila aleatoare N* Z iar < $N'Z& "oefi"ientul de "orelaie al
a"estora -om a-ea6
/1 e < $N'Z& e 1 $1%26&
/ "oefi"ientul de "orelaie < $N'Z& repre,int# o m#sur# a intensit#ii influenei
-aria!ilei N asupra -aria!ilei Z%
9n fun"ie de m#rimea de -ariaie a "oefi"ientului de "orelaie' putem (mp#ri
a"este intensit#i de influen# (n trei "lase6
/ 1lasa I' pentru < $N'Z& $/1' /5'7&

$5'7' 1& "a, (n "are -om spune "#

a-em o influen# puterni"#%
/ 1lasa II' pentru < $N'Z& $/5'7* /53&

$5'3* 5'7& "a, (n "are spunem "#

a-em o influen# de intensitate medie%
/ 1lasa III' pentru < $N'Z& $/5'3* 53& "a, (n "are spunem "# a-em o
influen# sla!#%
=in pun"t de -edere grafi" a"este "lase sunt pre,entate (n figura de mai +os%
3ig% 1%13% <epre,entarea grafi"# a "laselor
24
1.: Sta+i$irea $e%ii (e (e*en(en! *rin teoria re%resiei
A-.nd dou# -aria!ile aleatoare de stru"tur# N )i Z ale unei populaii "u
a+utorul ta!elului de "orelaie' "orelaia )i "oefi"ientul de "orelaie' -om putea de"ide
da"# (ntre a"este -aria!ile aleatoare e:ist# sau nu o dependen#%
=in ta!elul de "orelaie afl#m -alorile medii ale -aria!ilelor aleatoare
"ondiionate% Apli"#m (n a"est s"op relaiile6
(
i
mi m /i / i i
i
F
F - F - F - F -
, - )
+ + + + +

2 2 1 1
& @ $ $1%27&
522 ' 5
4
2 533 ' 5 2 511 ' 5
& @ $
1

+
, - )
555 ' 5
3
3 555 ' 5
& @ $
2

, - )
577 ' 5
3
3 577 ' 5
& @ $
3

, - )
584 ' 5
3
1 544 ' 5 2 572 ' 5
& @ $
4

+
, - )
544 ' 5
4
4 544 ' 5
& @ $
5

, - )
E:ist# posi!ilitatea repre,ent#rii prin relaii analiti"e a dependenei dintre dou#
-aria!ile% Pentru re,ol-area a"estei pro!leme poate fi utili,at# dreapta de regresie%
A"east# dreapt# este des"ris# de e"uaia6
& $
& $
& $
& * $
( i .
m ,
, "
- "
- , % m -
' $1%28&
unde6 / m
M
)i m
:
sunt -alorile medii ale -aria!ilelor N )i respe"ti- Z*
/ =$N&* =$Z& / dispersiile -aria!ilelor N )i Z%
& 2 $ 5238 ' 5 566 ' 5 & 2 $
426 ' 1
555858 ' 5
471 ' 5 566 ' 5
i i
, , -
35
=a"# a"east# dreapt# o -om repre,enta grafi" se poate o!ser-a "# a"easta d# o
apro:imaie sufi"ient de !un# pentru dependena (ntre "ele dou# -aria!ile% Bom
(nto"mi un ta!el $ta!elul nr% 1%12&' "u -alorile "orespun,#toare -alorilor N' o!inute "u
a+utorul mediilor "ondiionate )i "ele o!inute de e"uaia dreptei de regresie%
7a!elul nr%1%12
C 5'4 1'2 2 2'8 3'6
M7FG C0 5'522 5'555 5'577 5'584 5'544
F 5'113 5'112 5'112 5'111 5'111
<epre,entarea grafi"# a a"estei drepte de regresie este pre,entat# (n $figura 1%14&%
3ig% 1%14% =ependena dintre presiunea de alimentare )i depresiunea "reat# in
idroaerator determinat# prin regresie liniar#%
9n mod analog s/au o!inut m#rimile )i "orelaiile dintre "elelalte -aria!ile
aleatoare pre,entate (n ta!elul 1%13
1alculul mrimilor statistice
7a!elul 1%13
Denu#ire Si#+o$ Me(ie 7#
i
0 Dis*ersie D7i0
A+atere #e(ie
*!tratic! H7i0
Presiunea (e
a$i#entare
N m
:
Y 2 =$N& Y 1'426 f$N& Y 1'144
De*resiunea
creat!
Z m
M
Y 5'566
=$Z& Y
5'55585
f$Z& Y
4'26W15
/3
De+it (e a*!
e&acuat
[ m
,
Y 15'522 =$[& Y 32'167 f$[& Y 5'675
De+it (e aer
as*irat
O m
g
Y 13'244 =$O& Y 28'525 f$O& Y 5'345
%
31
3a# de a"este "orelaii )i dependene liniare "are apro:imea,# mai mult sau
mai puin pre"is legitatea dintre pere"ile de parametri "orelai' programul E:"el
pri-ind "orelaia parametrilor ne ofer# )i alte e:presii matemati"e "are apro:imea,#
legit#ile de influen# )i "are -or fi folosite la modelarea matemati"# a pro"esului
"omple: de flotaie%
1.6. Re%resia *o$ino#ia$! *rin a*$icaia ECCEL
9n -ederea sta!ilirii "orelaiei dintre parametrii de intrare )i ie)ire s/a utili,at
metoda regresiei prin apli"aia EN1EC%
Pentru a ne putea folosi de apli"aia >E:"el? (n domeniul regresiei' (ntr/o
prim# etap# tre!uie s# par"urgem !a,ele teoreti"e ale a"estei pro!leme de
statisti"#/matemati"#%
=a"# pentru o -aloare anumit# a -aria!ilei independente :' -aria!ila
dependent# M ia o -aloare uni"# )i !ine determinat#' se spune "# (ntre "ele dou#
-aria!ile este o legtur +unc2ional3 . 4 + ((!. =a"# fie"#rei -alori a lui ( (i
"orespunde o 5distribu2ie legat6 de -alori pentru . )i nu o -aloare uni"#' a-em de/a
fa"e "u o legtur statistic (stohastic! respe"ti- e:ist# o "orelaie (ntre ( )i ..
Poiunea de distri!uie legat# este (neleas# (n sensul "# la o -aloare deter minat# a
lui (7 . are "ara"terul unei -aria!ile aleatoare "u o distri!uie legat# de -aloarea
lui (7 "u o medie )i o dispersie legate sau "ondiionate de -aloarea lui ( menionat#%
Aediile 5distribu2iilor legate> se plasea,# apro:imati- (n lungul unei drepte%
=reapta "are tre"e >"el mai aproape de toate pun"teleb )i "are repre,int# mediile
legate se nume)te dreapt de regresie a lui . (n raport "u (.
9n pra"ti"# pentru -aria!ile "ara"teri,ate prin distri!uii legate "are au
dispersii de -alori foarte mi"i' (n lo"ul >sele"iilor legateb se lu"rea,# "u o singur#
-aloare "are se "onsider# "# apro:imea,# sufi"ient de !ine media sele"iei
legate%
Prin anali,ele de "orelaie )i regresie se determin# puterea leg#turii dintre
-aria!ile' e"uaiile dreptelor de regresie' ni-elul de (n"redere $semnifi"aie& al
"oefi"ienilor dreptei de regresie et"%
#uterea legturii (ntre -aria!ilele ( )i . se m#soar# prin parametrul
coarian23
32

( ) ( )
1 n
M M : :
s
:M

$1%28&
unde n este num#rul o!ser-aiilor pere"i ((7 .!* : )i
M
mediile de sele"ie pentru
"ele n -alori o!ser-ate% 9n relaia $1%28& "a )i (n alte relaii "e urmea,#' -aria!ilele (
)i . de su! semnul ^ tre!uie (nelese "a fiind afe"tate de un indi"e i al num#rului
de ordine al termenului sele"iei de n -alori%
9n lo"ul "o-arianei se utili,ea,# coe+icientul de corela2ie "are re,ult# prin
(mp#rirea "o-arianei prin dou# "onstante s
(
)i s
M
$a!aterile medii p#trati"e de
sele"ie& "a )i (n "a,ul tre"erii de la legea normal# de distri !uie la legea normal#
normat# de distri!uie%

( ) ( )
( )
M :
:M
s s 1 n
M M : :
r

$1%24&
Balorile s
:
)i s
M
se "al"ulea,# "u relaiile6
( )
( ) ( ) ( )
1 n
: : %%% : : : :
1 n
: :
s
2
n
2
2
2
1
n
1 i
2
i
2
:

+ + +

$1%35&
( )
( ) ( ) ( )
1 n
M M %%% M M M M
1 n
M M
s
2
n
2
2
2
1
n
1 i
2
i
2
M

+ + +

$1%31&
1oefi"ientul de "orelaie "ara"teri,ea,# puterea leg#turii liniare lu.nd -alori
"uprinse (ntre /1 )i +1 astfel6
/ "u ".t r
(.
este mai apropiat de /1 sau de +1 "u at.t "orelaia re"tilinie
este mai intens#*
/ da"# r
(.
este aproape de ,ero' "ele dou# -aria!ile nu sunt liniar "orelate'
e:ist.nd alternati-a de a fi "orelate dup# alt# lege de".t "ea liniar# sau
alternati-a de a nu fi "orelate*
/ ".nd -alori mari ale lui ( se (nt.lnes" "u -alori mari ale lui .7 r
(
este
po,iti- )i -aria!ilele sunt corelate po8iti7 (n "a,ul in-ers -aria!ilele au o
corela2ie negati.
Baloarea "al"ulat# a "oefi"ientului de "orelaie r7 este numai o estimat# a
"oefi"ientului de "orelaie teoreti" Q )i "a urmare tre!uie testat su! aspe"tul
ni-elului de (n"redere' folosind -alorile ta!elare $ane:a 8&HSimiones"u Aurelianh%
=a"# i r i "al"ulat d r9 $J' V& atun"i "orelaia este do-edit# "u o pro!a!ilitate
33
# 4 1 2 J pentru V Y n 2 2 grade de li!ertate%
1.6.1. Re%resia $iniar! "i *o$ino#ia$! *rin ECCEL
8n prim pas "e tre!uie f#"ut (n "a,ul regresiei liniare efe"tuate (n
apli"aia EN1EC este repre,entarea pere"ilor de -alori "are arat# "# ar
e:ista o "orelaie po,iti-# (ntre "ele dou# )iruri de date% 1u datele ordonate
(ntr/un ta!el )i "u a+utorul relaiilor $1%35& )i $1%31& se "al"ulea,#
"oefi"ientul de "orelaie $1%24&%

( )
( ) 1 n
n
:
:
s
2
2
2
:

( )
( ) 1 n
n
M
M
s
2
2
2
M

( )
M :
:M
s s 1 n
n
M :
:M
r

9n ane:a 8 se g#se)te "oefi"ientul de regresie rW )i pentru "# r d rW
"orelaia dintre "ele dou# serii de -alori este do-edit#%
=up# "e "orelaia liniar# a fost do-edit# se tre"e la sta!ilirea e"uaiei
dreptei de regresie%
Baria!ila aleatoare . este distri!uit# normal "u dispersia
2
5

)i media
J+j(% 1oefi"ienii J )i j ai dreptei teoreti"e de regresie se estimea,# prin
"oefi"ienii de regresie' de sele"ie a )i b' iar dreapta de regresie sta!ilit# pe
!a,a sele"iei are forma6
ZYa+b(
Pentru determinarea "oefi"ienilor a )i b ai dreptei de regresie se apli"#
"ondiia 5celor mai mici ptrate:% Pe !a,a a"estei "ondiii se a+unge (n final la
urm#toarele relaii6
( )( )
( )
2
2
: : n
M : :M n
!

*

sau
( )( )
( )
n
:
:
n
M :
:M
!
2
2

$1%32&
34

n
: ! M
a

* sau
: ! M a
$1%33&
=reapta ZYa;b( este o estimat# a dreptei teoreti"e' ne"unos"ute
( ) : ' ' : f +
a)a "um : )i
M
sunt estimate ale mediilor teoreti"e
ne"unos"ute <
(
)i respe"ti- <
.
. ki (n "a,ul dreptei de regresie sta!ilit# pe !a,a unei
sele"ii de n pere"i se pune pro!lema sta!ilirii inter-alelor de (n"redere pentru
"oefi"ienii a )i b7 pentru media -
o
"e re,ult# din e"uaia dreptei de regresie de
sele"ie la o -aloare (
=
oare"are atri!uit# -aria!ilei ( )i sta!ilirea limitelor de
(mpr#)tiere ale -alorilor indi-iduale fa# de -alori -
o
re,ultate din e"uaia dreptei
de regresie pentru -alori date (
=
.
E:ist# anumite diferene (ntre dreapta teoreti"# de regresie )i dreapta de
sele"ie% Pentru a -erifi"a a"este diferene se par"urg urm#toarele etape6
1% 1al"ulul estimatei dispersiei generale )i a regresiei
2
5
s
6

2 n
:M ! M a M
s
2
2
5

$1%33&
8nde :' M )i Z sunt pere"i de -alori o!ser-ate : )i M' iar Z re,ult# de pe dreapta
de regresie pentru fie"are din "ele n -alori ale lui (% Balorile pere"i : )i M au
fost utili,ate la sta!ilirea "oefi"ienilor dreptei de regresie%
2% 1al"ulul estimatei dispersiei "oefi"ientului b6

( )

2
2
2
5 2
!
: : n
ns
s
$1%34&
3% Sta!ilirea inter-alului de (n"redere al lui ! fa# de j "u a+utorul
distri!uiei Student6

( ) ( ) 2 n ' P W t ! s 2 n ' P W t !
!
+ < <
$1%35&
4% 1al"ulul estimatei dispersiei dreptei de regresie
2
5 Z
s
pentru un :
5
dat6

( )
( ) 1
1
]
1

+

2
2
2
o 2
o
2
Zo
: : n
: : n
n
1
s s
$1%36&
5% Sta!ilirea inter-alului de (n"redere al lui Z
o
Y a + !:
o
fa# de f$:
o
'J'j&
"u a+utorul distri!uiei Student' pentru diferite -alori :
o
din inter-alul de -ariaie
al lui :6
35
( ) ( ) ( )
.o o o .o o
s n # t - ( + s n # t - + < < 2 ' W ' ' 2 ' W
$1%37&
Inter-alul de (n"redere se mi")orea,# (n +urul -alorii
M Z
o

pun"t (n "are
n
s
s
2
5 2
Zo
)i este dat de relaia6
( ) ( ) ( )
n
s
2 n ' P W t M ' ' : f
n
s
2 n ' P W t M
o o
+ < <
$1%38&
6% 1al"ulul estimatei dispersiei -alorilor indi-iduale (n raport "u dreapta
de regresie pentru un :
o
dat6

( )
( ) 1
1
]
1

+ +

2
2
2
5 2
5
2
Mo
: : n
: : n
n
1
1 s s
$1%34&
7% Sta!ilirea limitelor de (mpr#)tiere ale -alorilor indi-iduale fa# de Z
o
"al"ulat "u e"uaia dreptei de regresie de sele"ie pentru diferite -alori date :
o
6
( ) ( )
.o o .o o
s n # t . . s n # t . + < < 2 ' W 2 ' W
$1%45&
8% 1al"ulul estimatei dispersiei parametrului a' porne)te de la faptul "# : Y
:
o
Y 5 )i Z
o
Y a6

( )
1
1
]
1

2
2
2
5
2
a
: :
:
n
1
s s
$1%42&
4% Sta!ilirea inter-alului de (n"redere al lui a fa# de J "u a+utorul
distri!uiei Student6

( ) ( )
a a
s n # t a s n # t a + < < 2 ' W 2 ' W
$1%43&
A"este "al"ule se efe"tuea,# "u a+utorul datelor de intrare%
Par"urg.ndu/se analog pa)ii anteriori se pot o!ine )i regresii polinomiale
$e"uaii de gradul II' e"uaii logaritmi"e et"&%
9n "adrul apli"aiei EN1EC s/a o!inut foaia de "al"ul "are efe"tuea,#
regresii liniare )i polinomiale prin introdu"erea formulelor printr/o s"em#
logi"#%
A"east# apli"aie (n "adrul programului de "al"ul ta!elar EN1EC u)urea,#
mult mun"a "er"et#torilor )i "elor "are utili,ea,# regresia liniar# )i polinomial#
prin e"onomisirea timpului alo"at "al"ulelor )i ridi"#rii grafi"elor%
36
3a# de "orelaiile )i dependenele liniare "are apro:imea,# mai mult sau mai puin
pre"is legitatea dintre pere"ile de parametri "orelai' programul E:"el pri-ind "orelaia
parametrilor ne ofer# )i alte e:presii matemati"e "are apro:imea,# legit#ile de influen# )i
"are -or fi folosite la modelarea matemati"# a pro"esului de epurare prin flotaie%
9n "ontinuare se pre,int# "orelaiile liniare )i "orelaiile sta!ilite "u a+utorul
apli"aiei E:"el%
10 C7CGF0. 1orelaia dintre presiunea apei din alimentarea idroaeratorului
$N& )i depresiunea "reat# de a"easta $Z& este repre,entat# grafi" (n fig% 1%15' pe !a,a
datelor o!inute prin prelu"rare statisti"# )i pre,entate (n ta!elul "entrali,ator 1%16' )i
fig% 1%17' 1%18 )i 1%14 o!inute "u a+utorul apli"aiei E:"el' e"uaiile de regresie
sta!ilite fiind de gradul I' logaritmi"# )i e:ponenial# iar -alorile a!aterii medii
p#trati"e $<
2
& fiind 5'1724* 5'1457 )i 5'1562%
Fig. 1.15. 1orela2ia (,;-! ob2inut cu a/utorul regresiei liniare
Fig. 1.1>. 1orela2ia (,;-! ob2inut prin aplica2ia ?(cel
37
Fig. 1.1@. 1orela2ia (,;-! ob2inut prin aplica2ia ?(cel

Fig. 1.1A. 1orela2ia (,;-! ob2inut prin aplica2ia ?(cel
Pe "onsiderentul a!aterii medii p#trati"e minime se optea,# pentru e"uaia
logaritmi"# $<
2
Y 5'1457&% 9n "onse"in# legitatea dintre "ei doi parametri
este des"ris# de o e"uaie logaritmi"# de tipul6 M Y 5'5363 ln$:& + 5'5526' "elelalte
legit#i fiind forate )i ade-#rate numai pe anumite segmente%
9n s"opul surprinderii influenelor re"ipro"e dintre "ei patru parametrii
fun"ionali ai idroaeratorului s/a apli"at metoda "orelaiei )i regresiei polinomiale%
7otu)i referitor la dependena presiune de alimentare 2 de!it de aer
aspirat' tre!uie remar"at faptul "# (n inter-alul de presiuni mai mari $de la 3 la 4 atm& se
"onstat# o aplati,are a "antit#ii de aer aspirat' element pra"ti" de o importan#
deose!it#% A"est fenomen este e:pli"a!il in.nd "ont de faptul "# apa este
in"ompresi!il#' iar pentru un anumit regla+' num#rul de strate "on"entri"e de fluid' este
"onstant' a"easta determin.nd fun"ionarea normal# a aparatului%
1orelaiile dintre depresiunea "reat# 2 de!itul de aer aspirat )i dintre de!itul de
ap# e-a"uat 2 de!it de aer aspirat' sunt de asemenea (n domeniul unor dependene "u
38
influen# puterni"#% 1on"lu,ia "e se poate desprinde din toate a"este anali,e' este a"eea
"# printr/un regla+ "orespun,#tor a distanei dintre in+e"tor )i "onfu,or )i a presiunii de
alimentare' se o!ine un de!it sufi"ient de aer "are prin emulsionare' (n pre,ena
spumantului' s# reali,e,e o aeraie efi"ient# a "elulei de flotaie de la!orator "u
"apa"itatea de 8 dm
3
%
9n a"est su!"apitol s/au pre,entat "orelaiile parametrilor de intrare )i ie)ire a
idroaeratorului "u a+utorul legit#ilor )i dependenelor liniare pe de o parte' iar pe de
alt# parte a"este "orelaii au fost o!inute "u a+utorul apli"aiei E:"el% 9n "adrul
"orelaiilor liniare folosind -alorile -aria!ile aleatoare s/au determinat -alori medii ale
-aria!ilelor' "u a+utorul a"estora determin.ndu/se alte -aria!ile aleatoare' astfel
put.ndu/se "al"ula "orelaia liniar#% A"east# metod# impli"# o ela!orare minuioas# )i
greoaie% 9n "adrul apli"aiei E:"el se poate fa"e o foaie de "al"ul pentru "orelaii de
ori"e tip' informaiile o!in.ndu/se numai prin introdu"erea datelor (n ta!el% Astfel
apli"aia E:"el -a materiali,a at.t grafi"ul "orelaiei ' e"uaia aferent# a"esteia ".t )i
-aloarea a!aterii mediei p#trati"e%
A"este "orelaii sunt deose!it de utile' (ntru".t' prin eliminarea -alorilor limit#
sau a erorilor "e inter-in (n m#sur#tori' permit sta!ilirea domeniilor de -ariaie' astfel
(n".t' "unos".nd $sau impun.nd& o -aloare pentru o -aria!il# ' din legea de dependen#'
pot fi aflate dire"t' -alorile pentru "elelalte -aria!ile "are pre,int# interes%
CAPITOLUL II
OPTIMIIAREA PROCESULUI DE EPURARE PRI1
METODA JRADIE1TULUI
9n a"est "apitol se propune optimi,area pro"esului de epurare' "u adaos de
rea"ti-i flo"ulani' a apelor de min# (n"#r"ate "u suspensii minerale%
,.1. Jenera$it!i *ri&in( ascensiunea *e o su*raa! necunoscut! (e
r!s*uns
S# presupunem "# e:ist# o suprafa# de r#spuns de forma "elei din fig% 2%1%
34
Fig B.1 Supra+a2a de rspuns . 4 +((
1
7 (
B
!
E"uaia matemati"# a suprafeei nu este "unos"ut#% Pentru g#sirea domeniului
de optim "er"et#rile (n"ep dintr/un pun"t ar!itrar situat unde-a la >pi"iorul pantei?%
Aetoda as"ensiunii dup# linia de "ea mai mare pant# "onst# (n deplasarea dup# o
traie"torie "are ()i s"im!# dire"ia (n ".te-a pun"te de pe suprafaa >"olinei? tin,.nd
"#tre regiunea -.rfului unde se g#se)te domeniul de optim% =in fie"are pun"t (n "are
are lo" s"im!area dire"iei traie"toriei' deplasarea se fa"e dup# dire"ia gradientului
suprafeei (n pun"tul respe"ti-%
9n planul topologi" al suprafeei de r#spuns din fig% 2%2' linia fr.nt# plea"# din
pun"tul A
5
$
5
1
: '
5
2
: & numit )i >ni-el de !a,#? al "elor dou# -aria!ile
1
:
)i
2
:
%
Pi-elul de !a,# mai poart# numele de >pun"t de start? sau de pornire (n "#utarea
domeniului de optim%
Fig. B.B *nterpretarea geometric a deplasrii dup direc2ia gradientului7
Cn ederea atingerii domeniului de optim
45
Programarea e:perimentelor "onst# (n a"eea "# din pun"tul A
5
luat "a !a,# se
efe"tuea,# modifi"#ri ale -aria!ilelor
1
:
)i
2
:
pentru a se identifi"a dire"ia
gradientului (n pun"tul A
5
%
3ie"#rui pun"t definit (n +urul ni-elului de !a,# A
5
(i "orespunde un r#spuns M
"are se o!ine pe "ale e:perimental#%
Suprafaa de r#spuns "u e"uaie ne"unos"ut# se apro:imea,# (n ,ona din
-e"in#tatea pun"tului A
5
"u un plan% Apro:imarea se !a,ea,# pe e:perimentele din
"are re,ult# -alori ale r#spunsului M pentru s"im!#ri programate ale -aria!ilelor
i
:
%
Interpretarea geometri"# a "elor de mai sus este dat# (n fig% 2%3' astfel $S& este
poriunea suprafeei de r#spuns ne"unos"ut# $(n -e"in#tatea lui A
o
&' iar $A& este
poriunea planului de a+ustare%
Fig. B.D *nterpretarea geometric a a/ustrii liniare
Aflarea e"uaiei planului de a+ustare permite determinarea gradientului
suprafeei de r#spuns $notat (n figur# "u g&%
=eplasarea dup# dire"ia gradientului "ondu"e numai (n -e"in#tatea pun"tului
de optim A $fig% 2%2& )i nu e:a"t (n a"est pun"t% 9n domeniul de optim fun"ia . de-ine
apro:imati- staionar#' iar apoi (n"epe s# s"ad#' da"# deplasarea dup# dire"ia
gradientului "ontinu#%
,., Meto(o$o%ia a*$ic!rii #eto(ei %ra(ientu$ui
Algoritmul apli"#rii gradientului este6
1. Alegerea fun"iei de r#spuns' a -aria!ilelor de e:ploatare )i a ni-elului de
!a,# A
o
%
41
=a"# se porne)te de la "onsiderente teni"o 2 e"onomi"e referitoare la
"on-ertirea s"opului operaiei (ntr/un "riteriu "antitati- se alege fun"ia de r#spuns
>.?%
Programarea e:perimentelor dup# metoda gradientului presupune optimi,area
dup# un singur "riteriu%
9n "adrul program#rii e:perimentelor dup# metoda gradientului fun"ia >.?
tre!uie s# ai!# o singur# semnifi"aie )i o e:primare numeri"#%
=intre fa"torii "are influenea,# asupra desf#)ur#rii pro"esului $asupra
re,ultatului .& este ne"esar s# se aleag# "u atenie a"ei fa"tori "are urmea,# a fi
"er"etai% 3ie"are din fa"torii "er"etai tre!uie s# ai!# "ara"ter numeri"' s# influene,e
semnifi"ati- r#spunsul . )i s# poat# fi modifi"ai (n mod "ontrolat%
Alegerea ni-elului de !a,# )i a s"im!#rii unitare pentru fie"are fa"tor "er"etat
tre!uie s# se fa"# astfel (n".t' influenele fa"torilor asupra fun"iei de r#spuns . s# fie
"uantifi"a!il%
Pentru fie"are fa"tor "er"etat se alege un ni-el de !a,#
5
1
: '
5
2
: ' %%%'
5
i
: ' %%%'
5
n
: % A#rimea ori"#rui ni-el de !a,# atri!uit s# permit# s"im!area -alorii fa"torului
(n am!ele sensuri $l&%
,. Alegerea s"im!#rilor unitare
Aarele a-anta+ al metodelor de programare ale e:perimentelor pentru
atingerea domeniului de optim (l "onstituie alegerea s"im!#rilor unitare% A#rimea
influenei unui fa"tor asupra fun"iei de r#spuns depinde de s"im!area unitar#
adaptat#%
S"im!#rile unitare se pot alege ar!itrar dar a"est lu"ru "ondu"e la repetarea
(n"er"#rile to"mai "u s"opul d a reali,a un >a+usta+? al s"im!urilor unitare% =a"#
s"im!#rile unitare sunt prea mi"i' influena a"estora asupra r#spunsului . nu se poate
pune (n e-iden#' a"easta fiind a"operit# de eroarea e:perimental#% =a"# s"im!area
unitar# este prea mare se -a >tre"e? peste domeniul de optim )i de"i nu se -a putea
defini un domeniu restr.ns de optim%
Pe !a,a "oordonatelor pun"tului de start A
5
$ni-el de !a,#& )i a s"im!#rilor
unitare S
1
' S
2
' %%%' S
n
se sta!iles" "oordonatele pun"telor "are defines" (n"er"#rile (n
+urul pun"tului A
5
astfel6
/ ni-elul superior al fa"torului i6
42

i
5
i i
S : : +
+
$2%1&
/ ni-elul inferior al fa"torului i6

i
5
i i
S : :

$2%2&
-. Alegerea matri"ei de programare a e:perimentelor
1u a+utorul matri"ei de programare a e:perimentelor se sta!ile)te num#rul de
(n"er"#ri >m? "e se fa"e prin modifi"area -aria!ilelor >:? (n +urul pun"tului de start
A
5
% Aodifi"#rile pre-#,ute (n "adrul matri"ei permit s# se determine "oordonatele
fie"#rui pun"t prin "are de define)te o (n"er"are din (ntregul set de >m? (n"er"#ri'
f#"ute (n -ederea determin#rii e"uaiei planului de a+ustare )i impli"it a gradientului
suprafeei de r#spuns%
1oordonatele -aria!ilelor :
i
pentru "ele >m? (n"er"#ri programate sunt date (n
matri"ea de programare (ntr/un sistem normat (n sensul "# inter-alul de -ariaie este
m#surat "u a+utorul s"im!#rilor unitare%
Aatri"ile s"im!#rilor pentru n Y 2 $e:periment !ifa"torial "omplet& )i n Y 3
$num#r de (n"er"#ri m Y 2
n
Y 2
3
Y 8 )i s/a adoptat o semirepli"#& sunt redate (n ta!elele
2%1 )i 2%2%
)atricea schimbrilor pentru n 4 B7 ((
1
i (
B
! (e(periment bi+actorial complet!
7a!elul 2%1
Kncercarea, A 3
4
L 3
1
L 3
,
L 3
1
L3
,
L R!s*unsu$, M
1 N 5 5 N M1
2 N N 5 5 M2
3 N 5 N 5 M3
4 N N N N M4
)atricea schimbrilor pentru n 4 D7 ((
1
7(
B7
(
D
! (e(periment tri+actorial Cntr-o semireplic!
7a!elul 2%2
Kncercarea,
A
3
4
L 3
1
L 3
,
L
3
1
L3
,
LO
3
-
L
3
1
L3
-
L 3
,
L3
-
L 3
1
L3
-
L 3
-
L
R!s*unsu$,
M
1 + / / + / / + M1
2 + + / / / + + M2
3 + / + / + / + M3
4 + + + + + + + M4
9. =eterminarea "oefi"ienilor de regresie
43
Prin (n"er"#rile e:e"utate "onform matri"ei de programare se o!in simultan
-alori pentru -aria!ila dependent# . )i pentru -aria!ilele independente :
1
' :
2
' %%%' :
n
% 9n
felul a"esta e:ist# datele "erute pentru a s"rie o e"uaie de regresie (ntre . )i -aria!ilele
independente%
8n plan de a+ustare a poriunii din suprafaa de r#spuns pe "are se g#ses"
pun"tele A
1
' A
2
' A
3
)i A
4
-a fi definit (n sistemul M ' : ' :
a
2
a
1
de o e"uaie de forma6

a
3 3
a
2 2
a
1 1 5
( a ( a ( a a . + + +
$2%3&
1oefi"ienii de regresie din a"east# e"uaie se determin# (n !a,a
raionamentului "# (n"linarea planului (n raport "u a:ele
a
1
: )i
a
2
: este dat# de o
medie a -aria!ilelor :
i+
M
i
' iar termenul li!er a
5
(n !a,a faptului "# planul tre!uie s#
trea"# prin pun"tul "are are . egal "u media -alorilor lui . din "ele patru pun"te%
Pentru e:perimentul !ifa"torial "onform matri"ii din ta!elul 2%3 am g#sit6
( )
4 3 2 1 1
M M M M
4
1
a + +
$2%4&
( )
4 3 2 1 2
M M M M
4
1
a + +
$2%5&
( )
4 3 2 1 3
4
1
. . . . a +
$2%6&
( )
4 3 2 1 5
M M M M
4
1
a + + +
$2%7&
:. =eterminarea erorilor e:perimentale
Pentru e-aluarea siguranei de estimare a "oefi"ienilor de regresie este ne"esar
s# se "unoas"# m#rimea erorilor e:perimentale% Eroarea e:perimental# este fun"ie de
a!aterea medie p#trati"# a r#spunsului S
M
% A!aterea medie p#trati"# este e:primat#
prin -aloare de estimaie S
M
o!inut# prin di-erse metode%
6. Berifi"area semnifi"aiei statisti"e a "oefi"ienilor de regresie%
1oefi"ienii de regresie a
i
)i !
i
sunt "al"ulai pe !a,a datelor e:perimentale
afe"tate de erori )i "a urmare tre!uie "onsiderai "a -alori relati- e:a"te )i relati- sigure
sau estimaii ale unor m#rimi ne"unos"ute% Pe l.ng# erorile e:perimentale "are afe"tea,#
datele folosite la estimarea "oefi"ienilor de regresie a"e)tia mai "onin )i o eroare de
analogie re,ultat# din apro:imarea suprafeei reale de r#spuns printr/o suprafa# plan#
sau' de o!i"ei' printr/o suprafa# de a+ustare%
Berifi"area semnifi"aiei "oefi"ienilor de regresie este ne"esar# pentru "# (n
unele "a,uri m#rimea erorilor dep#)e)te m#rimea unor "oefi"ieni de regresie% 9n
44
asemenea "a,uri este imposi!il s# se trag# "on"lu,ii -ala!ile (n leg#tur# "u tendina de
"re)tere sau s"#dere a r#spunsului M' "a urmare a -ariaiei unei -aria!ile "are are un
"oefi"ient de regresie mai mi" de".t eroarea% Se spune (n a"est "a, "# m#rimea
"oefi"ientului de regresie nu are semnifi"aie%
0 -erifi"are pre"is# a semnifi"aiei "oefi"ienilor de regresie se fa"e "u
a+utorul "riteriului Student $>t?& astfel6

M
i
a
i
S
m a
S
a
t
$2%8&
=a"# >t? "al"ulat este mai mi" de".t t
P
ta!elar din ane:a 5 pentru V grade de
li!ertate "u "are s/a determinat a!aterea medie p#trati"# S
M
atun"i "oefi"ientul de
regresie este semnifi"ati-%
>. Berifi"area ipote,ei "u pri-ire la liniaritatea suprafeei de r#spuns
Aetoda gradientului are la !a,# ipote,a referitoare la posi!ilitatea de a
apro:ima o poriune a suprafeei de r#spuns situat# relati- departe de domeniul de
optim printr/un polinom de gradul (nt.i%
Se o!ser-# "# r#spunsurile M
i
o!inute din (n"er"#ri nu "oin"id "u -alorile
r#spunsurilor "al"ulate printr/o e"uaie a suprafeei de r#spuns% =a"# diferenele dintre
asemenea pere"i de -alori se datorea,# unor erori (nt.mpl#toare atun"i "#utarea
domeniului de optim dup# metoda gradientului "e poate "ontinua dup# "al"ularea )i
-erifi"area semnifi"aiei "oefi"ienilor de regresie a
i
% =a"# diferenele (ntre pere"ile de
-alori se datorea,# unei analogii ne"orespun,#toare' adi"# imposi!ilit#ii de a (nlo"ui
suprafaa de r#spuns printr/o suprafa# plan# )i de"i a ne"esit#ii de a re"urge la o a+ustare
"u un polinom de grad superior' atun"i metoda gradientului nu este apli"a!il#%
<.Berifi"area atingerii domeniului de optim de pe suprafaa de r#spuns
1oefi"ienii de regresie ai termenilor de gradul doi "ara"teri,ea,# neliniaritatea
suprafeei de r#spuns% =a"# se admite ipote,a liniarit#ii atun"i termenul li!er a
5
din
e"uaia de regresie liniar# repre,int# at.t termenul li!er propriu/,is al suprafeei de
r#spuns ne"unos"ute ".t )i toi termenii de gradul doi ai relaiei de regresie adi"#

+
a
i
a
5 5
: : a
%
1unos".ndu/se "oordonatele pun"tului "entral A
5
de pe suprafaa de r#spuns
atun"i (ntre
M
' "are define)te pun"tul A
5
' )i termenul li!er al e"uaiei de regresie a
5
e:ist# o diferen#6
45

M a
5

$2%4&
"are "ara"teri,ea,# to"mai influena asupra lui M produs# de termenii de gradul doi%
=a"# eroarea e:perimental# este relati- mi"# atun"i (n po,iia "entral# A
5
se e:e"ut# o
singur# (n"er"are "#reia (i "orespunde o -aloare M
5
' (n "a, "ontrar se fa" mai multe
(n"er"#ri la ni-elul de !a,# $al "oordonatelor lui A
5
& )i se "al"ulea,# media lui M%
1u a+utorul indi"elui U se determin# )i "ara"terul suprafeei de r#spuns (n
domeniul studiat% Pentru U d o suprafaa de r#spuns este "on"a-# iar pentru U m 5
suprafaa este "on-e:#%
,.-. A*$icarea #eto(ei %ra(ientu$ui .n &e(erea %!sirii (o#eniu$ui (e o*ti#
(e reacti&i .n ca'u$ e*ur!rii a*e$or (e #in!
Pe !a,a des"rierii metodologiei de apli"are a metodei de optimi,are a
gradientului s/a "onstituit ta!elul de (nregistrare nr%2%3%
7a!el nr% 2%3%
1r.
crt.
S*eciicaia
?aria+i$e (e *roces Para#etrii ca$itati&i R!s*uns
M
i
3
1
A$
,
7SO
9
0
-
3
,
Ca7OQ0
,
*Q
Sus*ensii
#%8(#
-
Su$ai
7SO
9
0
#%8(#
-
?ite'a
(e
se(i#en
tare
7##8#in0
1 2 3 4 5 6 7 8
1% Pi-elul de
!ar# A
5
5%225Lg@m
3
5%155 Lg@m
3
7'8 325 151 1'3
225g@m3 155g@m3
2% S"im!area
unitar# S
i
55g@m
3
25g@m
3
3% Pi-el
superior
:
i
+
Y :
i
5
+ S
i
225+55Y275 155+25Y125
4% Pi-el inferior
:
i
/
Y :
i
5
/ S
i
225/55Y175 155/25Y75
5% Aatri"ea de
programare
In"% 1 A
1
$/& 175 $/& 75 7'2 275 151 2'1
In"% 2 A
2
$+& 275 $/& 75 6'8 355 378 5'4
In"% 3 A
3
$/& 175 $+& 125 8'3 255 135 1'7
In"% 4 A
4
$+&275 $+& 125 7'8 285 268 1'5
46
6% 1oefi"ienii
de regresie
a
1
Y / 5'475 a
2
Y / 5'575
7% Pasul unitar
K
i
Y a
I
n S
i
/23'75 / 1'875
8% Pun"tul
urm#tor "#tre
optim $D
1
& de
"oordonate 6
:
i
1
Y :
i
5
+ LK
i
LY1
251'25 48'125 7'6 245'7 154 1'85
Fig. B.E. Fscensiunea pe linia de cea mai mare panta G +a8a *
1al"ulul "oefi"ienilor de regresie 6
1
1
m
i i
i
a .
m

a
5
Y 1@4 $+2'1 +5'4 +1'7 +1'5& Y 1'425
a
1
Y 1@4 $/2'1 +5'4 /1'7 +1'5& Y /5'475
a
2
Y 1@4 $/2'1 /5'4 +1'7 +1'5& Y /5'575
1oefi"ientul de regresie a
1
arat# "# sulfatul de aluminiu influenea,# pro"esul
de "oagulare 2 flo"ulare (n mai mare m#sur#' iar semnul $/& arat# ne"esitatea s"#derii
"onsumului spe"ifi"%
47
9n "eea "e pri-e)te "oefi"ientul de regresie a
2
a"esta influenea,# (n mai mi"#
m#sur# pro"esul iar semnul $2& arat# ne"esitatea redu"erii "onsumului spe"ifi" de
idro:id de "al"iu%
1oordonatele pun"tului D
1
pe dire"ia gradientului se "al"ulea,# (n fun"ie de
s"im!#rile unitare )i "oefi"ienii de regresie "u relaiile6
Pasul unitar K
i
K
1
Ya
1
%s
1
Y /5'475 % 55 Y /23'75
K
2
Ya
2
%s
2
Y /5'575% 25 Y /1'875
1oordonatele pun"telor pe dire"ia gradientului sunt tre"ute (n ta!elul N%5'
unde L este un "oefi"ient de "ore"ie a pasului (n -ederea redu"erii num#rului de
(n"er"#ri%
=in interpretarea re,ultatelor re,ult# "# -ite,a de limpe,ire (n pun"tul D
1
pe
dire"ia gradientului are -aloare mai mi"# de".t (n pun"tul A
1
)i foarte apropiat# de
-ite,a o!inut# (n pun"tul A
3
din simple:ul de start' "eea "e ne poate du"e la "on"lu,ia
"# regimul optim este (n pun"tul A
1
"u toate "# tur!iditatea nu se (n"adrea,# (n limitele
impuse%
Pentru a ie)i din pun"tul de optim fals' "are ar fi regimul de rea"ti-i din A
1
se
impune -erifi"area semnifi"aiei "oefi"ienilor de regresie%
1oefi"ienii de regresie a
i
sunt "al"ulai pe !a,a datelor e:perimentale afe"tate
de erori )i "a urmare tre!uie "onsiderai "a -alori relati- e:a"te )i relati- sigure sau
estimaii ale unor m#rimi ne"unos"ute% Pe l.ng# erorile e:perimentale "are afe"tea,#
datele folosite la estimarea "oefi"ienilor de regresie a"e)tia mai "onin )i o eroare de
analogie re,ultat# din apro:imarea suprafeei reale de r#spuns printr/o suprafa# plan#
sau' (n general' printr/o suprafa# de a+ustare%
Eroarea de estimaie "orespun,#toare unui "oefi"ient a
i
de regresie este (n
fun"ie de a!aterea medie p#trati"# a "oefi"ienilor dat# de relaia6
9n "are s
M
este a!aterea medie p#trati"# a re,ultatelor din (n"er"#rile
programate (n simple:ul de start
9n "are6 L este num#rul de termeni din relaia de regresie' (n afara termenului
li!er* $2&
m 2 num#rul de (n"er"#ri din matri"ea de programare* $4&
+ 2 num#rul "oefi"ientului de regresie% $2&
=a"#6 a
i
] s
a
"oefi"ienii de regresie sunt nesemnifi"ati-i*
48
42 ' 1
4
853 ' 2

m
S.
Sa
S.
. m a
m H
i i
/
H
i
m

2 2
1 1
1
853 ' 2
1 2 4
& 575 ' 5 475 ' 5 $ 4 1 7 ' 1 4 ' 5 1 ' 2
2 2 2 2 2 2

+ + + +
S.
a
i
o s
a
"oefi"ientul de regresie este nesemnifi"ati- sau este foarte mi" )i
(n a"est "a, se pot fa"e mai multe interpret#ri6 sau fa"torul "onsiderat nu influenea,#
semnifi"ati- asupra pro"esului* sau s/a ales o s"im!are unitar# mi"#' efe"tul a"esteia
fiind aniilat de eroare* sau fa"torul are -alori "are se g#ses" (n domeniul de optim%
0 -erifi"are mai pre"is# a semnifi"aiei "oefi"ienilor de regresie se poate fa"e
"u a+utorul "riteriului ''t? $Student& astfel
=a"# t "al"ulat este mai mi" de".t t
W
ta!elar $ane:a 3& @ S%A%@ pentru V grade de
li!ertate "u "are s/a determinat a!aterea medie p#trati"# s
M
atun"i "oefi"ientul de
regresie este nesemnifi"ati-%
t
W
Y 2'78
se o!ser-# "# at.t t
1
".t )i t
2
au -aloare mai mi"# de".t t
W
%
9n a"est "a,' "onform pun"tului 16 din s"ema logi"# de apli"are a metodei
gradientului se e:e"ut# o nou# serie de (n"er"#ri dup# a"eea)i matri"e de programare
dar "a ni-el de !a,# se alege "el mai !un re,ultat din primul set de (n"er"#ri' respe"ti-
regimul de rea"ti-i din pun"tul A
1
%
<e,ultatele sunt tre"ute (n ta!elul de (nregistrare 2%4
44
t
a
S
a m
S
i
i
a
i
.

55 ' 5
853 ' 2
4 575 ' 5
* 332 ' 5
853 ' 2
4 475 ' 5
2 1
t t
55
51
7a!elul 2%4%
1r.
crt
.
S*eciicaia
?aria+i$e (e *roces Para#etrii ca$itati&i R!s*uns
M
i
3
1
A$
,
7SO
9
0
-
3
,
Ca7OQ0
,
*Q
Sus*ensii
#%8(#
-
Su$ai
7SO
9
0
#%8(#
-
?ite'a (e
se(i#en5
tare
7##8#in0
1 2 3 4 5 6 7 8
1% Pi-elul de
!ar# A
5
5%175 Lg@m3 5%75 Lg@m3 7'2 275 151 2'1
275g@m3 125g@m3
2% S"im!area
unitar# S
i
75g@m3 35g@m3
3% Pi-el
superior
:
i
+
Y :
i
5
+ S
i
175+75Y255 75+35Y115
4% Pi-el inferior
:
i
/
Y :
i
5
/ S
i
175/75Y155 75 / 35Y45
5% Aari"ea de
programare
In"% 1 A
1
$/& 155 $/& 45 7'5 215 155 2'8
In"% 2 A
2
$+& 255 $/& 45 6'2 355 355 1'4
In"% 3 A
3
$/& 155 $+& 115 4'5 355 155 2'4
In"% 4 A
4
$+&255 $+& 115 7'4 325 148 2'5
6% 1oefi"ienii
de regresie
a
1
Y / 5'325 a
2
Y / 5'575
7% Pasul unitar
K
i
Y a
i
n S
i
/24'375 / 2'625
8% Pun"tul
urm#tor "#tre
optim $D
1
& de
"oordonate 6
:
i
1
Y :
i
5
+ LK
i
LY1
155'625 72'375 7'15 155 155 3'4
4% Al doilea
pun"t "#tre
52
optim $D
2
& de
"oordonate 6
:
i
2
Y :
i
1
+ LK
i
LY1@2
138'437 71'562 75'52 88 155 4'52
15% Al treilea
pun"t "#tre
optim $D
3
& de
"oordonare 6
:
i
3
Y :
i
2
+ LK
i
LY1@4
1-,,-4 >4,94 6,=: :<,> 16: 9,>:
11% Al patrulea
pun"t "#tre
optim $D
4
& de
"oordonate 6
:
i
4
Y :
i
3
+ LK
i
LY1@4
126'2 64'74 7'55 65'2 157 4'52
53
Fig. B.>. Fscensiunea pe linia de cea mai mare panta G +a8a **
1al"ulul "oefi"ienilor de regresie6
a
5
Y p $2'8+1'4+2'4+2'5& Y 2'275
a
1
Y p $/2'8+1'4/2'4+2'5& Y / 5'325
a
2
Y p $/2'8/1'4+2'4+2'5& Y / 5'575
Pasul unitar pentru "ontinuarea as"ensiunii pe linia de "ea mai mare
pant#6
K
i
Y a
i
: s
i
K
1
Y / 5'375 : 75 Y /24'375
K
2
Y / 5'575 : 35 Y / 2'625
1oordonatele primului pun"t pe dire"ia gradientului "#tre optim' D
1
1oordonatele "elui de al doilea pun"t pe dire"ia gradientului "#tre
optim' D
2
Suspe"t.nd posi!ilitatea dep#)irii pun"tului de optim datorit# redu"erii drasti"e a
"onsumurilor spe"ifi"e de rea"ti-i' de 2'16 ori la sulfatul de aluminiu )i de 2'58 ori
la laptele de -ar' pentru urm#torul e:periment "oefi"ientul de "ore"ie s/a
(n+um#t#it' E Y q%
1oordonatele "elui de al treilea pun"t pe dire"ia gradientului "#tre
optim' D
3
Pentru a tatona suprafaa de r#spuns (n -e"in#tatea domeniului de optim'
se ia L Y p
54
'
( (
( (
1
1
1
1
5
1
2
1
2
5
2
+
+

'

(
(
1
1
1
2
175 24 375 155 625
75 2 625 72 375


' '
' '
'
( (
( (
2
1
1
1
1
1
2
2
2
1
2
1 2
1 2
+
+

'

@
@

(
(
1
2
2
2
155 625
1
2
24 375 138 437
72 375
1
2
2 625 715625
+
+
' $ ' & '
' $ ' & '
1oordonatele "elui de al patrulea pun"t pe dire"ia gradientului "#tre
optim' D
4
<e,ultatele "orespun,#toare a"estor regimuri de rea"ti-i sunt sinteti,ate
(n ta!elul 2%4%
?eriicarea atin%erii (o#eniu$ui (e o*ti#
1oefi"ienii de regresie ai termenilor de gradul doi "ara"teri,ea,#
neliniaritatea suprafeei de r#spuns% Admi.nd ipote,a liniarit#ii atun"i termenul li!er
din e"uaia de regresie liniar# repre,int# at.t termenul li!er propriu/,is al suprafeei de
r#spuns ne"unos"ute ".t )i toi termenii de gradul doi ai relaiei de regresie%
Astfel pentru -erifi"area posi!ilit#ilor de negli+are a termenilor de gradul doi
se "ompar# -aloarea a!solut# a diferenei6
I 4 a
=
G .
o

"are "ara"teri,ea,# to"mai influena asupra fun"iei de r#spuns a termenilor de
grad superior%
Pentru -erifi"area posi!ilit#ilor de negli+are a termenilor de gradul doi se
"ompar# -aloarea a!solut# a diferenei "u a!aterea medie p#trati"# a "oefi"ienilor de
regresie de gradul (nt.i%
=a"# @ U @ d s
a
indi"# "er"et#torului "# s/a atins domeniul de optim )i ori"e
"ontinuare a "#ut#rii pe dire"ia gradientului este lipsit# de sens%
9n a"ela)i timp "u a+utorul indi"elui se determin# )i "ara"terul suprafeei de
r#spuns' (n domeniul studiat% Pentru R 4 suprafaa este "on"a-#' iar pentru S 4
suprafaa este "on-e:#%
Apli".nd de+a relaiile "unos"ute o!inem pentru a!aterea medie p#trati"#
-aloarea de 4'556' iar pentru eroarea de estimaie a "oefi"ienilor de regresie -aloarea
de 2'278%
1onform pun"tului 11 )i 12 din s"ema logi"# de apli"are a metodei
gradientului re,ult# "#6
55
'
( (
( (
3
1
3
1
2
1
2
3
2
2
2
1 4
1 4
+
+

'

@
@

(
(
1
3
2
3
138 4 1 4 24 375 132 35
771 56 1 4 2 625 75 45
+
+
' @ $ ' & '
' @ $ ' & '
'
( (
( (
4
1
4
1
3
1
2
4
2
3
2
1 4
1 4
+
+

'

@
@

(
(
1
4
2
4
132 35 1 4 24 375 126 25
75 45 1 4 2 625 64 74
+
+
' @ $ ' & '
' @ $ ' & '
optim de domeniul atins a s deci a
timp acelasi in si s
a

> >
5
' 278 ' 2 475 ' 2

=eoare"e S 4 suprafaa este "on-e:#' a)a "um s/a presupus (n de!utul

e:perimentului' "# suprafaa de r#spuns este "olinar#%
9n "on"lu,ie putem afirma "# redu"erea "onsumului spe"ifi" de ""a% 2 ori' "u
toate a-anta+ele e"onomi"e pe "are le adu"e' ne arat# "lar "# prin e:perimentul iniial'
pasi-' eram "antonai (ntr/un domeniu de du!l# "oagulare%
=up# dep#)irea pun"tului de optim fals' dup# numai 3 pa)i de as"ensiune pe
linia de "ea mai mare pant# s/a atins domeniul de optim%
1ontinuarea as"ensiunii $pun"tul D
4
& ne arat# "# suntem (n"# "antonai (n
domeniul de optim dar am dep#)it pun"tul de optim )i suntem (n situaia "o!or.rii pe
partea opus# a suprafeei "olinare de r#spuns%
0 alt# "on"lu,ie "are se desprinde este raportul "are tre!uie meninut (ntre
rea"ti-ul "oagulant 2 sulfatul de aluminiu 2 )i "el de "ondiionare al p;/ului 2 laptele
de -ar 2 "are la r.ndul s#u are (n sine )i efe"t de "oagulant prin ionul 1a
++
%
7o"mai din a"est moti- e:perimentul a"ti- pre,entat ()i demonstrea,#
efi"a"itatea' deoare"e permi.nd -arierea am!ilor parametrii de pro"es (n a"ela)i timp'
dup# reguli !ine sta!ilite' surprinde efe"tul sinergi" al a"estora asupra fun"iei de
r#spuns "are este -ite,a de sedimentare' "u restri"ii pri-ind tur!iditatea' p;/ul' )i
"oninutul de ioni S0
/
4
%
<estri"iile pri-ind ionii sulfai $ ma:% 255 mg@dm
3
&' sunt (ndeplinite' mai ales
"# e:perimentul a "erut permanent redu"erea "onsumului spe"ifi" de sulfat de
aluminiu%
TITLIOJRAFIE
1% Da"iu' =% 7eni"i' utila+e )i tenologii de epurare a
apelor re,iduale' Ed% <isoprint' 1lu+ Papo"a'
2551
2% Dold 0%' Eraus, S% Influena parametrilor "onstru"ti-i asupra
regimului idrodonami" de fun"ionare a
ma)inilor tip "oloan# $<eferat&' 8ni-ersitatea
7eni"# Petro)ani 1445
3% 1io"an B% 1er"et#ri pri-ind perfe"ionarea pro"esului
de flotaie prin apli"area unui nou sistem de
aerare a ma)inilor )i de emulsionare a
rea"ti-ilor' 7e,a de do"torat' Petro)ani' 1447
4% 1r#es"u I%' Eraus, S%' S.r!u <%'
1onstantin =%' ;anes P%
Prepararea su!stanelor minerale utile' Ed%
=ida"ti"# )i Pedagogi"#' Du"ure)ti' 1482
5% =o!res"u C% Aodelarea )i simularea (n prepararea
minereurilor' Ed% A"ademiei <%S%<%'
Du"ure)ti' 1483
56
6% 3lorea X%' <o!es"u =%' Petro-i"i 7%'
Stamatoiu =%
=inami"a fluidelor polifa,i"e )i apli"aiile ei
teni"e' Ed% 7eni"#' Du"ure)ti' 1487
7% Ia"o-a"i I%' 1o+o"aru I% ;enri 1oand#' Ed% ktiinifi"# )i
En"i"lopedi"#' Du"ure)ti' 1483
8% Ilie P% 3lotaia' -ol% I 2 II' Ed% 7eni"#' Du"ure)ti'
1442
4% Eraus, S%' Ilie P% 7eoria )i tenologia flotaiei' -ol% I 2 II' Ed%
Aatri: <om' Du"ure)ti' 2551
15% PagM D%' Simiones"u A% 0ptimi,area pro"eselor de preparare a
su!stanelor minerale utile' Ed% 7eni"#'
Du"ure)ti' 1474
11% Pegules"u A%' Antoniu <%' <usu
F%' 1u)a E%
Prote"ia "alit#ii apelor' Ed% 7eni"#'
Du"ure)ti' 1485
12% S.r!u <% Programarea e:perimentelor )i interpretarea
datelor "er"et#rilor folosind metode statisti"o
2 pro!a!ilisti"e $<eferat&
13% S.r!u <%' 1io"an B% Posi!ilit#i de (m!un#t#ire a indi"ilor
teni"o 2 e"onomi"i prin adaptarea unui nou
dispo,iti- de autoaerare "u +et de la ma)inile
de flotaie e:istente (n instalaiile de
preparare a "#r!unilor din Balea Xiului' 7em#
de "er"etare' 8ni-ersitatea Petro)ani' 1447
14% S.r!u <% Prepararea gra-itaional#' Citografia
8ni-ersit#ii 7eni"e Petro)ani' 1443
15% S.r!u <%' 7ot C%
7e gastegaters treatment !M flotation git
air released from pulp' 8
t
1onferen"e of
En-ironment and Aineral Pro"essing'
0stra-a' 2554
16% S.r!u <% Instalaie de flotaie ipo!ari"#' In-enie' Pr%
0SIA 48/55567A @ 15%51%1448
17% Sturua <% 3lotation' 7e"ni"al 8ni-ersitM Press' 7!ilisi'
2555
18% Baillant X%<% Ces di-ers tMpes dretanM de sta!ilisation 2
Perfe"tionnement et nou-eautes pour
lrepuration des eau: residuaires' Paris' 1474
57