Revolutia industriala

MAREA BRITANIE
Incepand cu secolul al XVIII-lea, Marea Britanie a trecut printr-o transformare
progresiva feudala centrata pe proprietatea asupra pamantului, o forta in era industriala ce lua
nastere.
In 1750 Marea Britanie era deja o putere maritima si comerciala importanta, dar
majoritatea populatiei traia inca din agricultura. ctivitatile industriale, precum mineritul si
prelucrarea fierului, se desfasurau la o scara relativ redusa, iar !ondra era singurul oras cu
ade-varat mare. "e-a lungul secolelor sc#im$area era atat de lenta, incat ramanea aproape
neo$ser-vata. Majoritatea oamenilor considerau ca viata lor face parte dintr-o ordine
traditionala fireasca si nu reali%au ca su$ oc#ii lor lua nastere o noua etapa a istoriei.
&c#im$ari revolutionare
ceasta perioada din istoria ngliei este cunoscuta ca 'revolutie industriala(, cu toate
ca procesul de transformare a implicat progrese in domenii diferite) multe dintre ele nu aveau
nimic in comun cu procesele industriale, dar actionau convergent asupra economiei, pro-
ducand efecte atat de spectaculoase incat puteau fi considerate revolutionare. * serie de
inventii si descoperiri au transformat producerea te+tilelor si prelucrarea metalelor in industrii
recunos-cute pe plan mondial. ,oi surse de energie - mai ales motorul cu a$uri - au fost
valorificate. .+ploatarea car$unilor a fost 'com$usti$ilul( acestei revolutii, iar cresterea
numarului populatiei a asigurat forta de munca necesara si o piata pentru $unurile produse de
industrie.
* revolutie rapida a mijloacelor de transport a dus la scaderea costurilor de transport
a materiilor prime si produselor finite) de asemenea, 'revolutia agriculturii( a pus capat fricii
de foamete si a devenit posi$ila sustinerea unei populatii in crestere.
Modificari spectaculoase au avut loc in productia de textile, datorita unor noi utilaje.
'&uveica %$uratoare( a lui /o#n 0a1 217334 a facut procesul de tesere mai rapid, iar 'spinning
jenn1( 217574, roata de tors creata de /ames 6argreaves, a im$unatatit procesul de tors.
cestor inventii le-au urmat sistemul lui Arkwright 217574 de mentinere a umiditatii
in procesul de fa$ricatie) in actionare se foloseau caii, apa, sau forta a$urilor. 8a%$oiul de
tesut electric inventat de .dmund 9art:rig#t 217;54 a de%voltat procesul de tesere.
In curand producerea te+tilelor, o activitate domestica, de mici proportii pana atunci
2oamenii teseau si torceau in casele lor4, a fost concentrata in mari fa$rici, modificand radical
modul de viata al muncitorilor. <roductia de masa a insemnat ieftinirea te+tilelor, cu im-pact
dramatic asupra industriei. !ana fusese cel mai important produs de e+port la Marii Britanii)
acum insa $um$acul castigase teren, profitand de cererea imensa de im$racaminte usoara si
raco-roasa necesara in %onele toride ale fricii si siei. In sudul districtului !ancas#ire s-au
inmultit filaturile 2fa$rici uriase unde munceau femeile tesand fire, unde aerul fiind umed si
im$acsit a cau%at diferite $oli si deformatii4 mo#orate ale oraselor $um$acului. Manc#aster si
!iverpool devenisera instarite datorita comertului cu $um$ac, iar van%arile in strainatate
aduceau venituri imense ngliei - repre%entand la un moment dat jumatate din e+portul tarii.
<rimele manufacturi te+tile foloseau energie #idraulica, gratuita dar nesigura, deoarece
o seceta putea duce la incetarea lucrului. =olosirea motoarelor cu a$uri pentru actio-narea
utilajelor a fost un pas decisiv pentru producerea te+tilelor, dar si pentru intreaga industrie.
Motoarele cu a$uri erau folosite inca din secolul al XVII-lea, dar implicau c#eltu-ieli
de functionare mari. In 1757, /ames >att, un inginer de origine scotiana, a creat in conden-
sator capa$il sa mentina constanta temperatura in cilindrul principal. ceasta descoperire era
e+-trem de importanta. In 177?, >att s-a asociat cu Mat#e: Boulton si au inceput sa produca
moto-are cu a$uri la fa$rica &o#o din Birming#am. .fectul asupra industriei $ritanice poate fi
dedus din faimoasa fra%a a lui Boulton '.u vand aici ce intreaga lume isi doreste sa ai$a -
putere@(
Epoca ferului
=ierul a fost un sim$ol important al revolutiei industriale din Marea Britanie. In
secolul al XIX-lea fierul era folosit pentru lucruri diverse, ca poduri, vapoare si locomotive,
<alatul de cristal din !ondra si turnul .iffel din <aris. Aotusi, in 1700 industria fierului lupta
pentru supravietuire. Metalul tre$uia topit adica incal%it pana devenea lic#id, astfel incat
mine-reul de scurgea lasand in urma impuritatile. "ar procesul de topire necesita car$une, ia
padurile Marii Britanii 2din care se o$tinea car$unele4 fusesera in mare masura distruse, fiind
necesare importuri costisitoare.
&olutia a fost gasita prin 1707 de $ra#am "ar$1 de la 9oal$rooBdale. semenea altor
e+perimentatori si-a dat seama de ineficienta car$unelui in procesul de topire a metalului) a
descoperit insa ca cocsul, mai putin sulfuros, dadea re%ultate e+celente. Ae#nologia lui "ar$1
a ramas secreta cel putin pana in anii 1730 si, in consecinta 9oal$rooBdale a inflorit
spectaculos. Cn viitor mem$ru al dinastiei "ar$1, al treilea $ra#am "ar$1) a construit
primul pod de fier peste raul &evern 217774.
Fabrica de producere si turnare a ferului
* data secretul aflat, productia de fier a crescut si s-au facut numeroase progrese
te#nologice. stfel, >att si Boulton au folosit prima oara in 1775, motoare cu a$uri pentru a
da furnalelor curentul puternic necesar pentru a atinge temperaturi mari - unul din multele
e+emple de com$inare cu succes a unor inventii in domeniul industrial. =a$ricile de metal au
dus la de%-voltarea unor orase ca Birming#am si &#effield, iar Marea Britanie reali%a in 1;50
jumatate din productia anuala de fier din lume.
Cn element indispensa$il procesului de e+pansiune industriala a fost productia in
cantitati mari a car$unelui. 9ocsul era necesar la topirea fierului si alimentarea motoarelor cu
a$uri care actionau utilaje de productie, furnale, vapoare si locomotive. <opulatia in crestere
necesita cantitati mari de car$une pentru scopuri casnice, in 177; >illiam MurdocB a folosit
ulei de #uila pentru a ilumina lucrarile lui Boulton si >att din &o#o. In 1;15, Dlasgo: si
!ondra erau iluminate cu ga% de #uila.
"in fericire, Marea Britanie dispunea de mari si $ogate depo%ite car$onifere in
apropierea %acamintelor de fier. "e la inceputul secolului al XVIII-lea, motoarele cu a$uri
erau folosite pentru a pompa apa din mine, dar erau putine alte inovatii. &aparea %acamintelor
de car-$une ramanea 'cea mai grea munca de pe pamant(, si intreaga structura a civili%atiei
industriale a secolului al XIX-lea se $a%a pe oameni ce munceau din greu su$ pamant.
Canale, sosele si cai ferate
9alitatea proasta a cailor de comunicatie facea dificil si scump transportul $unu-rilor)
pana in secolul al XVIII-lea drumurile erau atat de grele, incat se prefera transportul marfu-
rilor grele pe apa. Introducerea ta+elor pentru drumuri a avut ca re%ultat intretinerea mai $una
a cailor foarte circulate, te#nicile de constructie au fost im$unatatite de cB Metcalfe, A#omas
Aelford, scotianul /o#n Mcadam si alti constructori.
* importanta deose$ita a avut-o construirea canalelor, care a inceput cu canalul
Bridge:ater 217534, construit de /ames Brindle1 pentru a lega minele "ucelui de Bridge:ater
de Manc#ester. 9analul a avut un impact imediat asupra pretului car$unelui in Manc#ester 2a
sca%ut la jumatate4 si a aratat avantajele folosirii canalelor pentru transportul marfurilor grele,
declan-sand o adevarata 'manie a canalelor(.
ceasta 'manie( a durat pana in 1;30, cand reteaua de canale a Marii Britanii era mai
de%voltata decat cea de drumuri. "ar perioada de glorie a canalelor a fost scurta , deoarece
acestea au intrat in competitie cu locomotivele cu a$uri. "upa e+perimentele initiale, reali%ate
de 8ic#ard Arevat#icB si altii, prima cale ferata pu$lica - de la &tocBton la "arlington - a fost
data in functiune in 1;E5. Inginerul care a construit-o, Deorge &tep#enson, a reali%at si
faimoasa 'ra-c#eta(, cea mai performanta locomotiva care a circulat pe linia construita
ulterior de la !iverpool la Mac#ester.
In 1;50, erau nu mai putin de 10.000 Bm de linii de cale ferata, folosite pentru
transportul de calatori si de marfuri, la vite%e de neimaginat. Cn alt triumf al epocii motorului
cu a$uri l-a constituit dotarea vapoarelor cu motoare) in 1;33 vasul canadian 8o1al >illiam a
facut prima calatorie transatlantica cu ajutorul unui motor cu a$uri.
Oameni si orase
=lota impresionanta a Marii Britanii si uriasul sau imperiu colonial i-au oferit pie-te de
desfacere gata create peste #otare si mijloacele de a le aprovi%iona cu marfuri.
8evolutia industriala ar fi fost mult mai lenta daca populatia aflata in crestere nu ar fi
pus la dispo%itia fa$ricilor cantitatea imensa de forta de munca necesara.
9resterea populatiei pare sa fi inceput in anii 17?0, dupa o$tinerea unor recolte $ogate.
9resterea a fost cu promptitudine sustinuta de cresterea productiei de #rana si de o eco-nomie
in continua de%voltare. !a inceputul acestei cresteri populatia Marii Britanii nu atinsese 5
milioane, in 1;51 cifra s-a ridicat la E1 de milioane si rata de crestere nu dadea semne de
oprire la acest nivel. 9ei care munceau in fa$rici s-au mutat la oras, motiv pentru care
populatia !on-drei a crescut $rusc, de la jumatate de milion la aproape 3 milioane, iar orase
pana acum insigni-fiante ca Manc#ester, !iverpool, Dlasgo: si Birming#am aveau fiecare o
populatie de cateva sute de mii de locuitori. !a mijlocul secolului al XIX-lea, jumatate din
populatia Marii Britanii locuia in orase sau mari ase%ari ur$ane.
r fi fost imposi$il sa se #raneasca o populatie de cateva milioane care locuia si traia
in oras, daca nu era o a$undenta de resurse de #rana, ca urmare a inovatiilor revolutiei agri-
cole din secolul al XVIII-lea.
Practicarea agriculturii
8evolutia agricola, ca si cea industriala, a fost re%ultatul multor sc#im$ari, cea mia
importanta fiind a$andonarea cultivarii ciclice, care presupunea ca prin rotatie, in fiecare an o
treime din terenurile cultivate sa fie lasate neinsamantate. cest sistem a fost inlocuit cu
rotatia culturilor in asa fel incat pamantul era cultivat fara a-si epui%a potentialul) un astfel de
ciclu a fost introdus in ,orfolB de !ordul Ao:ns#ed ',ap( si consta in rotatia a patru tipuri
de plante 2grau, napi turcesti, napi suede%i, trifoi4. 9ultivarea napilor si a sfeclei furajere era
importanta, aceste radacinoase fiind folosite pentru #ranirea animalelor de crescatorie in
timpul iernii - pana atunci animalele erau omorate in octom$rie pentru a nu suferi de foame.
In consecita, carnea si laptele au devenit disponi$ile tot timpul anului.
<rintre proprietarii de pamant 'inovatori( se numara /et#ro Aull) el a promovat
folosirea sapaligii si a inventat o semanatoare, renuntandu-se la imprastierea manuala a
semin-telor deasupra pamantului) 8o$ert BaBe:ell a pus $a%ele cresterii stiintifice a $ovinelor
si ovinelor.
Incercarea de creste eficienta ti profiturile in agricultura a dus la delimitarea si
consolidarea micilor ferme. cest proces dura de secole, dar a cunoscut apogeul dupa 1750.
avut la $a%a sc#im$urile se pamant, cumpararea lor sau evacuarea taranilor si din acest motiv
a avut importante consecinte sociale.
Micii fermieri si taranii erau inlaturati de un nou tip de fermieri, iar ingradirea
terenurilor comune si a celor necultivate a insemnat un adevarat de%astru pentru taranii saraci,
a caror supravietuire depindea deseori de cultivarea sau pasunatul li$er. Ingradirea terenurilor
si mecani%area au dus la scaderea cererii de munca si, in timp, surplusul de populatie a parasit
pa-mantul pentru a se alatura muncitorilor din fa$rici. Viata rurala se sc#im$ase pentru
totdeauna.
Atelierul mondial
!a mijlocul secolului al XIX-lea devenise clar ca revolutia industriala provocase
sc#im$ari majore si transformase Marea Britanie in 'atelierul intregii lumi(. cest statut a
fost cele$rat in 1;51 prin Marea .+po%itie organi%ata, in 61de <arB, intr-o constructie de
metal si sticla numita <alatul de cristal - un adevarat sim$ol al puterii industriale al acestei
natiuni.
Palatul de cristal din Hyde Park, Marea Britanie
9resterea standardului de viata
In pofida pro$lemelor cau%ate initial de industriali%are - venituri mici, cartiere mi%ere,
orase insalu$re, poluate, peisaje innegrite de funingine - pe termen lung, standardul de viata
era in continua crestere. "irect sau indirect, lumea oraselor si a fa$ricilor a generat sc#im-$ari
progresiste, de la calatoriile cu trenul si iluminatul pu$lic la invatamantul pu$lic si
democratie.
<ana la sfarsitul epocii victoriene, suprematia Marii Britanii era concurata de do-ua
mari puteri industriase ce se de%voltau vertiginosF Dermania si &C) cu toate acestea, Marea
Britanie si-a mentinut puterea si prosperitatea si in secolul al XX-lea. <erioada de crestere
eco-nomica, sociala si politica declansata de revolutia industriala din secolul al XVIII-lea a
continuat si, de la un anumit punct, nu a mai fost cale de intoarcere.
iata intelectuala si politica
9u ajutorul stiintei moderne, tara lui ,e:ton aplica masinismul la manufacturi si
porneste 8evolutia Industriala pe plan mondial. In acelasi timp, Britania a populat si a dat legi
mericii de ,ord si, dupa ce a pierdut cele 13 colonii, a reconstituit un al doilea imperiu, mai
larg raspandit si mai vast.
ceste ultime secole d $unastare materiala si de conducere corespund perioadei celei
mai mari reali%ari intelectuale. In ciuda unor Bred, 8oger Bacon, 9#ancer si >#1cliffe,
contri$utia Britaniei la stiinta si literatura medievala este mica, in comparatie cu aria creatiei
sale intelectuale din vremea lui &#aBespeare incoace. .poca in care !ondra a devenit centrul
maritim al Dlo$ului, $rusc largit, a fost de asemenea epoca 8enasterii si a 8eformei - miscari
de de%vol-tare intelectuala si de autoafirmare individuala, care s-au dovedit a fi mai potrivite
$ritanicilor decat multor alte popoare - si pare sa fi emancipat geniul insular.
In sfera politicii pure, Britania este vestita ca mama a parlamentelor. 8aspun%and
instinctului si temperamentului poporului sau, ea a de%voltat, in decursul veacurilor, un sistem
care impaca trei lucruriF eficienta puterii e+ecutive, controlului poporului si li$ertatea
individua-la. Britania se g#idea%a in timpul revolutiei industriale dupa principiul proclamat de
conducatorii ei 'politica $ritanica este comertul $ritanic(, principiu care va sta in picioare
peste o suta de ani.