Sunteți pe pagina 1din 71

Amenajare arhitecturala si pei sagi stica

in zona Baicul ui



PROIECT TEHNIC SI DETALII DE EXECUTIE







DATA ELABORARII: OCTOMBRIE 2009







Capitolul 1. DATE GENERALE


1.1. DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTITII :
AMENAJ ARE ARHITECTURALA SI PEISAGISTICA IN ZONA BAICULUI

1.2. AMPLASAMENTUL
Zona Baicului este amplasata in Sectorul 2, Municipiul Bucuresti.


Prezentul proiect cuprinde amenajarea a 25 de locatii din aceasta zona.
1.3. FORMA DE PROPRIETATE A TERENULUI
Terenul pentru care s-a intocmit prezenta documentatie este in administrarea
Adrninistratiei Domeniului Public si este situat in intravilanul orasului
Bucuresti. Folosinta actuala este de spatiu verde public. Destinatia stabilita
prin documentatiile de urbanism este de zona verde.

1.4. TITULARUL INVESTITIEI
Titularul investitiei este CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 2 AL
MUNICIPIULUI BUCURESTI


1.5. BENEFICIARUL INVESTITIEI
Beneficiarul investitiei este CONSILIUL LOCAL AL SECTORULUI 2 AL
MUNICIPIULUI BUCURESTI


1.6. ELABORATORUL PROIECTULUI
Elaboratorul proiectului este S.C. GARDEN CENTER GRUP S.R.L. BUCURESTI
cu sediul social in strada Valea Buzaului nr.14, bl G 2 Bis, sc. 2, et. 6, sector
3, Bucuresti, tel: 021.313 54 55 / fax 021-327 77 96, inmatriculata la Registrul
Comertului cu nr. J 40/818/2003, cod unic de inregistrare R151489523.

1.7.DATA ELABORARII PROIECTULUI
OCTOMBRIE 2009









Capitolul 2. DESCRIEREA GENERALA A LUCRARILOR

Proiectul tehnic Amenajare arhi tecturala si pei sagi stica in zona
Baicului presupune: mentinerea, reabilitarea si amenajarea complexa a 25 de
spatii verzi din zona Baicului, din Sectorul 2, prin:
- reabilitarea vegetatiei aferente cartierului de locuinte Baicului,
- infiintarea de noi spatii verzi care actualmente sunt neamenajate cu
vegetatie,


- dotarea cu mobilier urban, in vederea imbunatatirii si reabilitarii
infrastructurii publice urbane.

Elaborarea documentatiei in faza P.T.+ D.D.E. a proiectului
Amenajare arhitecturala si pei sagi stica in zona Baicului s-a facut pe
baza temei de proiectare elaborata de beneficiar, a studiului de fezabilitate si
a legislatiei in vigoare cu privire la interventiile de specialitate in domeniul
spatiilor verzi :

- Ordinul nr.863/2008 pentru aprobarea Instructiunilor de aplicare a unor
prevederi din Hotararea Guvernului nr.28/2008 privind aprobarea continutului
-cadru al documentatiei tehnico-economice aferente investitiilor publice,
precum si a structurii si metodologiei de elaborare a devizului general pentru
obiective de investitii si lucrari de interventii.

- Hotararea privind evaluarea si gestionarea zgomotului ambiant, hotarare
nr.321/2005, republicata in 2008;

- Hotarare privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si
subsolului, hotarare nr.1408/2007;
- Legea 24/2007 privind reglementarea si administrarea spatiilor verzi din
zonele urbane;

- OUG nr. 15/2009 pntru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a
Guvernului nr.68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea
si repararea prejudiciului asupra mediului.

Prin acest proiect se urmareste crearea unor spatii optim rezolvate
functional si estetic, cu impact pozitiv deosebit asupra mediului natural si
social. Prin amenajarea complexa proiectata se va realiza ridicarea calitatii
spatiilor verzi, cresterea gradului de dotare a zonei, marirea confortului urban
si imbunatatirea calitatii mediului.





Proiectul propune crearea de facilitati locuitorilor din zona Baicului,
ceea ce va conduce la cresterea confortului si calitatii vietii populatiei. De
asemenea proiectul va contribui la crearea de noi locuri de munca.
Acest obiectiv se inscrie in obiectivul general al Domeniului major de
interventie 1.1 Planuri integrate de dezvoltare urbana" , Sub-domeniul
Centre urbane" , din Axa prioritara 1 Spri jinirea dezvoltarii durabile a
orasel or - poli urbani de crestere" , a Programului Operational Regional
si se incadreaza in cadrul operatiunilor si activitatilor eligibile categoria a) -
reabilitarea i nfrastructurii urbane si imbunatatirea serviciilor urbane,
inclusiv transportul urban", respectiv reabilitarea infrastructurii publice
urbane.
Acest proiect isi propune sa respecte cat mai mult omul si problemele
sale, sa respecte natura si sa contribuie la imbunatatirea calitatii mediului, sa
fie in concordanta atat cu obiectivele generale ale Programului Operational


Regional cat si cu cele ale Pl anului Integrat de Dezvol tare Urbana a zonei
Baicului, din care face parte. Acest proiect isi propune sa aiba un impact
pozitiv asupra calitatii vietii pentru locuitori si sa contribuie la cresterea
biodiversitatii din zona.
Pentru a indeplini obiectivele strategice si prioritatile de dezvoltare
strategice ale orasului - acest proiect contribuie la indeplinirea unui obiectiv
general important din cadrul Planului Local de Dezvol tare Durabila a
Sectorului 2, si anume " Cresterea suprafetel or de spatii verzi" . In cadrul
Strategiei Locale de Dezvoltare Durabila a Sectorului 2, investitia este luata in
considerare in cadrul Obiectivelor - Dezvoltare echilibrata a tuturor zonelor,
Masura 1 - Regenerare urbana a zonelor degradate.

Pentru elaborarea prezentului proiect tehnic a fost luat in calcul
scenariul recomandat de el aboratorul studiului de fezabi litate -
VARIANTA 1 IPOTEZA OPTIMA enuntata in cadrul Studilui de Fezabilitate
elaborat in luna martie 2009: Prin Amenajarea arhi tecturala si peisagistica
din zona Baicului, Sector 2, Bucuresti, la o investitie maxima, se asigura
estetica si functionalitatea maxima a spatiului amenajat .

Pentru realizarea obiectivului sunt prevazute:
- lucrari complexe de amenajare a terenului,
- lucrari de construire a unor zone dalate prevazute cu mese si banci
pentru socializare si jocuri statice, accesibile tuturor, fara discriminare,
- montarea de cosuri de gunoi pentru colectarea selectiva a deseurilor,
- realizarea unor elemente de ingradire constand in plantare gard viu si
montare gard metalic,
- plantari de arbori si arbusti decorativi precum si gazonarea
suprafetelor libere de teren.





In acest context, proiectul, prin reabilitarea infrastructurii urbane va
contribui la atingerea obiectivului Domeniului Major de Interventi e 1.1. al
Axei Prioritare 1 di n POR, respectiv cresterea calitatii vietii si crearea de noi
locuri de munca in orase.

Implementarea acestui proiect de modernizare va contribui la
regenerarea acestui areal urban, reprezentand una dintre masurile intreprinse
de CLS2 Bucuresti, pentru atingerea obiectivului de dezvoltare echilibrata a
tuturor zonelor Sectorului cuprinsa in Planul local de dezvoltare durabila a
Sectorului 2 Bucuresti ".

De asemenea va contribui la diminuarea disparitatilor in cadrul
sectorului 2, intre zonele atractive pentru investitori si cele neatractive, si
implicit, la dezvoltarea echilibrata a municipiului Bucuresti pentru ca acesta
sa-si indeplineasca functiile urbane, fiind un oras polarizator, care are legaturi
intense cu arealele inconjuratoare, a caror dezvoltare este dependenta de
capitala.


In acelas timp, nivelul de dezvoltare al regiunii Bucuresti-Ilfov este
direct influentat de nivelul de dezvoltare al Municipiului Bucuresti, prin
multitudinea de functii de grad superior pe care aceasta o indeplineste.
Proiectul contribuie astfel la atingerea obiectivului specific al
Programului Operational Regional si anume cresterea rolului economic si
social al centrelor urbane, printr-o abordare policentrica, pentru a stimula o
dezvoltare mai echilibrata a regiunilor, in concordanta cu obiectivele
Strategiei Nationale pentru Dezvol tare Regionala si Cadrului National
Strategic de Referinta, precum si cu Ori entaril e Strategi ce Comunitare
pentru actuala perioada de programare 2007-2013.
2.1. DESCRIEREA LUCRARILOR

Zona verde a Baicului care face obiectul prezentei amenajari
arhitectural-peisagistice este alcatuita din spatii verzi cu suprafete variabile,
aferente locuintelor colective (blocuri de locuit) cu regim de inaltime p+4.
Aceasta zona necesita interventii asupra fondului vegetal si plantari de
completare: arbori, arbusti, garduri vii, gazon.
Se impune completarea acestei zone verzi cu dotari adecvate -
mobilier urban si zone de odihna in aer liber pentru valorificarea potentialului
ansamblului peisagistic urban .
Pentru elaborarea proiectului s-a tinut cont de urmatoarele date ale
situatiei locale: analizarea si pastrarea fondului vegetal valoros existent,
analizarea conditiilor de climat ale zonei, temperatura medie anuala,
temperaturile extreme, regimul de precipitatii, directia si intensitatea vanturilor
dominante, umiditatea aerului si atmosferei, curentii microclimatici, zonele
expuse inghetului, conditiile de sol, grosimea stratului fertil.




2.1.1. AMPLASAMENTUL

Cele 25 de locatii care se vor amenaja in Zona Baicului sunt amplasate in
partea centrala a sectorului 2, in intravilanul Municipiului Bucuresti, zona fiind
delimitata geografic de artere importante de circulatie:
- Limita de nord este formata din Lacul Fundeni , str. D-na Ghica, str. Gherase.
- Strada Rodica, cu tranzit catre str. Fantanica, constituie limita partii de est.
- Linia de cale ferata si Gara Obor sunt localizate in partea de sud a zonei studiate.
Linia ferata separa zona Baicului de restul Sectorului 2, str. Baicului fiind principala
cale de acces dinspre partea sudica.
- Limita de vest a zonei Baicului este formata de str. Heliade Intre Vii.

La nivelul Sectorului 2 arterele importante aflate in apropiere: Soseaua
Colentina , Bulevardul Ferdinand, Strada Doamna Ghica si Soseaua Pantelimon,
fac legatura cu Soseaua de Centura, constituind o punte strategica pentru zona
Baicului. Aceasta, localizata strategic in Capitala, reprezinta un major punct de


transport datorita situarii in apropierea arterelor de transport importante ale orasului
(Gara Obor, Sos. Colentina, Bd. Ferdinand I).
















Fig 1. Zona Baicului Amplasare intre zona Lacului Fundeni, Str. Dna Ghica si
Str. Gherase (la nord) si zona Garii Obor- calea ferata - (la sud) - imagine din
satelit prelucrata





Suprafetele de spatiu verde ce vor fi amenajate sunt urmatoarele :
1. Str. Popa Nicolae nr.3 Bloc 32
2. Str. Lunca Florilor nr.6 Bl. 18
3. Str. Lunca Florilor nr.3 Bl.15
4. Str. Lunca Florilor nr.5 Bl.17
5. Str.Rauseni nr.2 Bl. sc.1 sc.2
6. Str.Rauseni nr.1 Bl.31
7. Str.Vasile Stolnicul nr.8 Bl.28
8. Str.Vasile Stolnicul nr.27 Bl.27
9. Str. Baicului nr.83 Bl.81
10. Str. Popa Nicolae nr.8 Bl.24
11. Str. Lunca Florilor nr.4 Bl.14
12. Str. Lunca Florilor nr.1 Bl.12
13. Str. Lunca Florilor nr. 2 Bl.11
14. Str. Vasile Stolnicul nr.27 Bl.27 sc.1,2,3
15. Str. Dimitrie Grozdea nr.10 Bl.82
16. Intr. Abanosului nr.8 Bl.4
17. Intr. Abanosului nr. 4 Bl.2
18. Intr. Abanosului nr. 6 Bl.3
19. Intr. Abanosului nr. 10 Bl.5
20. Str. Popa Nicolae nr.6 Bl.23
21. Str. Doamna Ghica nr. 38 Bl.15
22. Str.Rauseni nr. 7 Bl.16


23. Str. Bistricioara nr.16-18, Bl.65-66
24. Str. Popa Nicolae nr.7 Bl.25
25. Str. Doamna Ghica intersecie cu Heliade ntre Vii


2.1.2. TOPOGRAFIA
Terenul care se va amenaja este plat, orizontal, lipsit de denivelari
majore, conform studiului topografic ce a stat la baza proiectarii. Suprafetele
proiectate a se amenaja sunt de dimensiuni variabile, fiind spatii verzi
cuprinse intre blocuri de locuinte si circulatii pietonale, acestea din urma,
perimetrale unor artere de circulatie auto .

2.1.3. CLIMA SI FENOMENELE NATURALE SPECIFICE ZONEI
Datorita pozitiei geografice, clima Municipiului Bucuresti are un
caracter continental pronuntat. Temperatura medie anuala este de 10,5C ;
temperatura medie a lunii iulie este 22C
Vara, predomina timpul secetos, cu temperaturi ridicate- valoarea
maxima absoluta fiind de 42C.
Iarna, cea mai mare parte este acoperita de mase de aer venite
dinspre nord - est si nord, fiind adesea supusa viscolului.
La aceste date statistice privind clima orasului Bucuresti se adauga
tendinta actuala de incalzire globala a climei si de crestere a temperaturilor
medii anuale , ca si o serie de factori locali :


- cuprinderea spatiilor verzi de-a lungul unor suprafete mari asfaltate
genereaza o crestere a temperaturii la nivelul solului in imediata vecinatate;
- terenurile care se amenajeaza sunt invecinate unor constructii cu inaltimi
medii care afecteaza circulatia locala a aerului, creindu-se curenti locali;
- circulatia auto aduce un aport de emisii poluante.

2.1.4. GEOLOGIA, SEISMICITATEA
Geomorfologic, zona studiata se incadreaza in caracteristicile
regiunii
Campia Romana.
Structural, compozitia solului este, in general, din argile prafoase,
uneori loesoide, de culoare bruna sau brun roscata, si sunt in stare plastica.
Stabilitatea zonei
Zona amplasamentului are stabilitatea generala si locala asigurata si nu este
supusa viiturilor de apa sau inundatiilor.
Seismicitatea
Conform STAS 11100/1-77 corelat cu Normativ P100/92 rezulta pentru
Municipiul Bucuresti, implicit pentru zona amplasamentului zona de
seismicitate "C".
Adancimea de inghet
Conform STAS 6054/77 adancimea de inghet a amplasamentului este de 0,90m.

2.1.5. PREZENTAREA PROIECTULUI PE SPECIALITATI
Proiectul tehnic si detaliile de executie fac obiectul unei singure
documentatii. Acesta se compune dintr-un volum de piese scrise care


cuprinde:
-memoriile
-listele de cantitati
-devizele pe categorii de lucrari
-deviz pe obiect
-deviz general
-extrase de resurse materiale ,manopera , utilaje,transport
-lista dotari
si un volum de pi ese desenate pentru toate specialitatile .
Proiectul tehnic AMENAJARE ARHITECTURALA SI PEISAGISTICA
IN ZONA BAICULUI este elaborat in vederea mentinerii, reabilitarii si
amenajarii complexe a 25 de spatii verzi din zona Baicului, Sectorul 2,
Bucuresti.
SITUATIA EXISTENTA

Suprafetele de spatiu verde ce vor fi amenajate variaza intre 152 si 1259 mp:
1. Str. Popa Nicolae nr.3 Bloc 32 (1073mp)
2. Str. Lunca Florilor nr.6 Bl. 18 (392mp)
3. Str. Lunca Florilor nr.3 Bl.15 (456mp)
4. Str. Lunca Florilor nr.5 Bl.17 (198mp)
5. Str.Rauseni nr.2 Bl. sc.1 sc.2 (496mp)


6. Str.Rauseni nr.1 Bl.31 (942mp)
7. Str.Vasile Stolnicul nr.8 Bl.28 (525mp)
8. Str.Vasile Stolnicul nr.27 Bl.27 (291mp)
9. Str. Baicului nr.83 Bl.81 (491mp)
10. Str. Popa Nicolae nr.8 Bl.24 (1129 mp)
11. Str. Lunca Florilor nr.4 Bl.14 (585 mp)
12. Str. Lunca Florilor nr.1 Bl.12 (338 mp)
13. Str. Lunca Florilor nr. 2 Bl.11 (368 mp)
14. Str. Vasile Stolnicul nr.27 Bl.27 sc.1,2,3 (1259 mp)
15. Str. Dimitrie Grozdea nr.10 Bl.82 (1043 mp)
16. Intr. Abanosului nr.8 Bl.4 (152 mp)
17. Intr. Abanosului nr. 4 Bl.2 (181 mp)
18. Intr. Abanosului nr. 6 Bl.3 (320 mp)
19. Intr. Abanosului nr. 10 Bl.5 (314 mp)
20. Str. Popa Nicolae nr.6 Bl.23 (805 mp)
21. Str. Doamna Ghica nr. 38 Bl.15 (1032 mp)
22. Str.Rauseni nr. 7 Bl.16 (859 mp)
23. Str. Bistricioara nr.16-18, Bl.65-66 (596 mp)
24. Str. Popa Nicolae nr.7 Bl.25 (438 mp)
25. Str. Doamna Ghica intersecie cu Heliade ntre Vii (548 mp)
Suprafata totala a celor 25 de locatii de spatiu verde pentru care se
intocmeste prezentul proiect tehnic este de: 14.831 mp.
In aceasta zona vegetatia este haotic distribuita, lipsind elemente care
sa ii dea unitate.
Fondul vegetal existent este alcatuit din urmatoarele tipuri de plante:
Arbori - 294 de exemplare din 24 de specii
Arbusti - 95 de exemplare din 10 specii
Garduri vii - 258 ml din 4 specii
Suprafete gazonate - nu exista suprafete gazonate


Spatiile verzi sunt actualmente in marea lor majoritate imprejmuite cu
garduri din plasa metalica galvanizata, inaltimea imprejmuirii fiind de cca
0.60m. Gardurile de acest tip insumeaza o lungime totala de 3379ml.
SITUATIA PROPUSA

Lucrarile care se vor executa presupun infiintarea de noi spatii verzi
care actualmente sunt neamenajate, plantarea de vegetatie adecvata si
dotarea cu mobilier urban, in vederea imbunatatirii si reabilitarii infrastructurii
publice urbane. Pentru realizarea obiectivului sunt prevazute lucrari complexe
de amenajare a terenului, plantari de material dendrologic (arbori, arbusti,)
realizarea unor zone dalate prevazute cu mese si banci, montarea de cosuri de
gunoi penttru colectarea selectiva a deseurilor, realizarea unor elemente de
ingradire constand in plantare gard viu si montare gard metalic, plantari de arbori
si arbusti decorativi precum si gazonarea suprafetelor libere de teren.
Lucrarile proiectate cuprind:
- amenajare teren:
-dezafectare gad vechi
-pregatrirea terenului

- amenajare pentru protectia mediului
- toaletare arbori
- degajare terenuri corpuri straine
- transportul rezidurilor la groapa
- lucrari de constructii
- sapaturi
- umpluturi (agregate: nisip, balast)
- turnat beton simplu
- cofrare (lucrari de drumuri pavaje)
-imprejmui re gard metalic bordurat
-montat mobilier
-lucrari de spatii verzi

Amenajarea spatiilor verzi cuprinde reabilitarea si amenajarea
spatiilor verzi aferente celor 25 de locatii prin:
Pregatirea terenului
Toaletarea arborilor si arbustilor
Defrisarea arborilor necorespunzatori
Plantarea de material dendrologic de calitate - arbori si arbusti din
specii de foiosi si rasinosi care sa indeplineasca cerintele fnctionale si
estetice ale zonei. Alegerea acestora s-a facut pe criterii de adecvare
la conditiile de mediu si crearea unei ambiante placute, atractive.
Plantarea de garduri vii din specii de arbusti cu frunze semipersistente.
Gazonarea cu gazon samanta, diferentiat in functie de gradul de
insorire a terenului.

Se vor planta:

A. 338 buc arbori foiosi, din 5 specii diferite:
-Albizzia julibrissin: 118 buc
-Betula pendula: 63 buc
-Koelreuteria paniculata: 14 buc


-Rhus hirta: 73 buc
-Rhus hirta laciniata: 70 buc

B. 1873 buc arbusti cu perioade alternative de inflorire, din 9 specii diferite:
-Chaenomeles japonica: 43 buc
-Cornus alba Sibirica: 378 buc
-Cotoneaster dammerii: 83 buc
-Deutzia gracilis 384 buc
-J uniperus horisontalis: 148 buc
-Lonicera fragrantissima: 174 buc
-Lonicera pileata: 109 buc
-Philadelphus coronarius: 288 buc
-Spiraea prunifolia: 266 buc

C. 977ml garduri vii din 3 specii diferite:


-Ligustrum ovalofolium: 806ml
-Hibiscus siriacus: 120ml
-Spiraea x vanhouttei: 51ml

D. Suprafetele gazonate aferente celor 25 locatii vor totaliza 13 298 mp.


Realizarea suprafetelor dalate in vederea crearii unor spatii pentru
odihna si pentru jocuri statice

Realizarea unor suprafete dalate in zonele in care spatiul o permite,
construite la aceeasi cota cu trotuarul de pe care se face accesul. Cota
superioara finita a suprafetelor dalate si a bordurilor este proiectata la
aceeasi cota cu aleile si trotuarele de pe care se face accesul in aceste
zone, pentru a facilita si accesul persoanelor cu dizabilitati.
Aici se vor monta mese si banci pentru jocuri statice, incurajand
socializarea locuitorilor zonei. Dalajele vor insuma 162 mp.
Ariile dalate vor fi bordurate cu borduri inguste, integrate in spatiul
verde .

Montarea de mobilier urban

Montarea unor mese si banci din lemn de esente rezistente tratate
special pentru exterior, montat pe structura metalica tratate
corespunzator pentru exterior in zonele amenajate pentru jocuri statice,
tratate corespunzator pentru exterior (impregnare, vopsire speciala);
Inlocuirea gardurilor improvizate cu gard metalic de calitate de tip
panou bordurat din sarma zincata cu inaltimea 0,60 m pentru a asigura
o imagine unitara tuturor spatiilor amenajate. Acelasi tip gard se va
monta si in locurile in care gardurile lipsesc pentru a se asigura
protejarea corespunzatoare a zonelor verzi.
Montarea, in zonele verzi amenajate a unor cosuri de gunoi metalice,
cu design adecvat, unitar cu al bancilor si meselor pentru jocuri statice,
tratate corespunzator pentrua rezista la exterior (vopsire speciala),


alcatuite din patru compartimente diferite pentru colectarea diferentiata
a deseurilor (hartie, sticla, material plastic, materii bioegradabile).

Bilantul functional propus este urmatorul
Total suprafata amenajata (mp) 14831 100,00%
Realizare suprafete dalate (mp) 162 1,09%
Spatiu verde efectiv (mp) 14669 98,01%






ESALONAREA TEHNOLOGICA A LUCRARILOR PROPUSE

Pentru imbunatatirea calitativa a amplasamentului din punct de vedere
functional, urbanistic, constructiv si estetic se propun lucrari de amenajare
spatii verzi, realizare suprafete dal ate si montaj mobilier urban,
desfasurate in urmatoarea succesiune:
-inlaturarea tuturor elementelor care nu intra in viitoarea amenajare,
-defrisarea arborilor,
-extragerea buturugilor,
-curatarea resturilor, pietrelor, deseurilor ,
-demontarea segmentelor de gard improprii,
-inlaturarea buruienilor ce acopera solul,
-decopertarea stratului vegetal degrdat,
-decopertarea stratului vegetal in zonele in care se executa ariile dalate,
-degajarea terenului de elementele desfiintate (incarcarea si transportul la
groapa de gunoi)
-scarificarea mecanizata,
-executia suprafetelor dalate,
-montarea mobilierului urban (banci si mese, gard metalic),
-plantarea arborilor, arbustilor si a gardurilor vii,
-completarea cu pamant vegetal,
- ancorarea arborilor plantati,
-rectificarea manuala a terenului,
-gazonarea cu seminte adecvate gradului de insorire (seminte de gazon
pentru suprafete insorite sau semi-respectiv umbrite) ,
-udarea vegetatiei plantate si a suprafetelor gazonate,
-rectificari, unde este cazul
-receptia lucrarilor executate.

IMPLICATII ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR

In cadrul proiectului s-au prevazut solutii tehnologice de realizare a
lucrarilor de reabilitare si extindere care au avut in vedere reducerea
impactului negativ asupra mediului. Prin amenajarea spatiilor verzi se
urmareste ridicarea calitatii mediului prin realizarea de spatii verzi amenajate
corespunzator, reducerea poluarii si cresterea confortului ambiental si termic
la nivelul zonei.
Pentru aceasta in timpul lucrarilor se vor lua urmatoarele masuri privind:



Protectia cal itatii aerului si climei
-pe timpul lucrarilor de demontari se vor lua masuri pentru prevenirea
degajarii prafului, dupa caz , prin stropirea cu apa a prafului rezultat,
protejarea echipamentelor din zona de desfacere, prin acoperire, instalare
bariera de protectie,etc;

Managementul deseurilor:
-deseurile vor fi identificate si colectate selectiv;
-restrictionarea lucrarilor la desfaceri, cand bate vantul, spre zonele

invecinate, locuite;
-in urma desfacerilor de constructii vor rezulta deseuri metalice si de beton.
Acestea se vor colecta si transporta in locuri speciale, stabilite de comun
acord cu beneficiarul;

Protectia solului si a apelor subterane :
-In timpul executiei lucrarilor se vor lua masuri in vederea diminuarii poluarii
solului si a apelor subterane prin mal, noroi, betoane procesate, pierderi de
lubrifianti si/sau combustibili: mentinerea camioanelor si utilajelor de lucru
curate, curatarea camioanelor inaintea de iesirea din zonele de incarcare-
decarcare, reprimarea oricarei pierderi din camioane in timpul transportului,
curatirea amplasamentului la sfarsitul zilei de lucru.
-Pe parcursul desfasurarii lucrarilor, executantul are obligatia conf OG
195/2005 sa utilizeze wc-uri ecologice pentru echipele de lucratori care vor
asigura punerea in opera a lucrarilor.

Reducerea zgomotelor si a vibratii lor
-Restrictionarea programului de lucru cu utilaje de dezafectari si a mijloacelor
de transport materiale in perioada de timp 7am.-20 pm. de comun acord cu
comunitatea.
-Restrictionarea vitezei camioanelor la 30 km/h, sau mai putin, de comun
acord cu comunitatea;

2.1.7. DEVIERILE SI PROTEJARILE DE UTILITATI AFECTATE

Nu este cazul.

2.1.8. CAILE DE ACCES PERMANENTE, CAILE DE COMUNICATIE

Accesul in locatiile amenajate se face la nivelul trotuarelor pietonale si
aleilor asfaltate din zona.

2.1.9. TRASAREA LUCRARILOR

Trasarile se vor efectua conform planurilor de trasare corespunzatoare
fiecarei locatii.
Trasarea proiectului se realizeaza prin pichetarea planimetrica si
altimetrica, prin care se transpune pe teren atat desenul in plan al proiectului
cat si cotele viitoarei amenajari.
Ca prima etapa, se delimiteaza pe teren zonele care vor fi amenajate,
conform proiectului. Dupa efectuarea terasamentelor generale se face
trasarea pe teren a planului de amenajare, in etape, conform esalonarii
lucrarilor de executie - Anexa 3, incepand cu fixarea locului liniilor importante


ale desenului: axele principale si schema generala, terminand cu detaliile. Pe
suprafete intinse, pichetarea se face prin metode topografice, cu ajutorul
instrumentelor uzuale. Pe suprafete mici se utilizeaza metoda caroiajului.
Aceasta consta in raportarea pe teren a unei retele de patrate executate pe
proiect la scara de 1/1/m data si transpunerea elementelor din planul desenat
(plantatii, dalaje,etc.) prin masurarea pe plan si teren a distantelor fata de liniile

de caroiaj. Pentru trasarea sectoarelor regulate, a elementelor geometrice, se
folosesc mijloace simple de ridicare a perpendicularelor si de raportare a
unghiurilor.

2.1.10. ANTEMASURATOAREA

Proiectul propune realizarea amenajarii la nivel de amenajari spatii verzi,
realizare suparafete dalate si montare mobilier urban, conform tabelului din
Anexa 1 si a listelor de canti tati pentru fiecare locatie, cuprinse in volumul I
- piese scrise.
Acestea insumeaza , pentru toate cele 25 de locatii:
-Arbori foiosi: 338 buc,din 5 specii diferite
-Arbusti foiosi si rasinosi: 1873 buc, din 9 specii diferite
-Garduri vii: 977ml, din 3 specii diferite
-Suprafata totala gazonata: 13 298 mp
-Defrisat arbori: 40 buc, din 3 specii diferite
-Dezafectari garduri metalice: 327 ml
-Imprjmuiri garduri metalice noi: 240 ml
-Locuri de odihna(banci): 36 buc
-Mese jocuri statice: 18 buc
-Suprafete dalaj: 162 mp
-Borduri - suprafete dalaj: 162 ml
-Cosuri de gunoi selective: 105 buc




CAPITOLUL3.MEMORII TEHNICE PE SPECIALITATI

AMENAJARE SPATII VERZI

REALIZARE SUPRAFETELOR DALATE

MONTAJUL MOBILIERULUI URBAN



3.1. AMENAJARE SPATII VERZI

MEMORIU TEHNIC
Structura constructiv



Zonele verzi care vor fi amenajate sunt proiectate pentru a ndeplini
cerinele de recreere ale locuitorilor zonei si de ridicare a calitatii mediului.
Lucrarile care se vor executa presupun reabilitarea spatiilor verzi
existente precum si infiintarea de noi spatii verzi care actualmente sunt
neamenajate, prin plantarea de vegetatie adecvata.

Existent

In prezent vegetatia este haotic distribuita si nu prezinta elemente care
sa ii dea unitate, Vegetatia existenta este alcatuita din arbori si arbusti,
garduri vii incomplete, iar suprafetele verzi gazonate lipsesc cu desavarsire.
A fost realizat un echilibru intre aspectele vizuale si cele functionale prin
folosirea de specii dendro-floristice cu caracter decorativ ridicat, dar care
prezinta plasticitate ecologica mare, putandu-sa adapta conditiilor de mediu
corespunzatoare acestei zone urbane.

Fondul vegetal existent ( conform Plan situatie existenta-locatiile 1-
25) este compus din:
Arbori : - 294 de exemplare din 24 de specii;
Arbusti: - 95 de exemplare din 10 specii;
Garduri vii: - 258 ml din 3 specii.
Suprafete gazonate: nu exista.
Plantele existente pe cele 25 de locatii fac parte din urmatoarele specii: Abies
alba, Acer negundo, Acer platanoides, Acer pseudoplatanus, Aesculus
hipocastanum, Ailanthus altissima, Betula pendula, Catalpa bignonioides,
Celtis orientalis, Fraxinus excelsior, J uglans regia, Koeulreuteria paniculata,
Moras alba Pendula, Platanus occidentalis, Populus alba, populus nigra
Columnaris, Prunus cerasifera, Robinia pseudoacacia, Salix babilonica, Salix
matsudana, Tilia cordata, Tilia tomentosa, Ulmus carpinifolis, Buxus
sempervirens, Hibiscus siriacus, Lonicera fragrantissima, Mahonia aquifolium,
Philadelphus coronarius, Spiraea x vanhouttei, Siringa vulgaris, Taxus
baccata si Thuja orientalis.

Propus

Lucrarile de amenajare proiectate, (conform Plan situatie propusa-
locatiile 1-25), presupun:
-Plantare arbori foioi 338 exemplare din 5 specii diferite;
-Plantare arbusti foioi i rinoi 1873 exemplare din 9 specii diferite;
-Defriri arbori - 40 buc. din 3 specii diferite
-Plantare garduri vii cu 1,2 m (la maturitate) 977 ml din arbusti foiosi
semipersistenti - Ligustrum ovallifollium precum si Hibiscus siriacus, Spiraea x
vanhouttei.
-Gazonare prin seminte de umbra sau soare in functie de conditiile concrete
din teren, totaliznd 13928 mp.

Fondul vegetal existent va fi completat cu arbori si arbusti care prin
forma, coloritul scoartei, forma frunzelor si coloritul florilor si fructelor -
conform plansei de prezentare a tabloului vor aduce un plus de culoare si
accente cromatice amenajarii, exemplarele fiind amplasate pentru a se profila
pe arborii existenti fondul construit.



Au fost alese exemplare de arbori, arbusti si garduri vii cu un potential
ridicat din punct de vedere al capacitatii decorative dar si de adaptabilitate la
conditiiile de mediu al microclimatului local.

Arbustii folositi in aceste zone au fost alesi si grupati astfel incat sa
asigure un ansamblu vegetal agreabil permanent atat prin port, culoarea
frunzelor, florilor, lastarilor cat si a volumelor astfel create. Caracterele
decorative ale speciilor de plante sunt prezentate in plansa de detaliu -
Tablou vegetatie

Pentru suprafetele gazonate s-au prevazut decapari ale terenului de
10cm si inlocuirea acestui volum de pamant cu sol fertil pentru o buna
dezvoltare a viitoarelor peluze.
In prealabil, inaintea gazonarii se va pregati terenul prin decaparea unui
strat de 10 cm de sol si nlocuirea acestuia cu 10 cm de pmnt fertil .
Lucrrile de umpluturi cu pmnt fertil se vor realiza atat mecanizat cat si
manual. Pamantul vegetal, fertil, va fi nivelat mecanizat cu utilaje folosite n
amenajrile peisagistice - mpingtoare frontale de mici dimensiuni.

Pentru realizarea amenajarii se vor planta urmatoarele categorii de
material vegetal:
A. 338 buc arbori foiosi, din 5 specii diferite:
-Albizzia julibrissin: 118 buc /h=3,5m
-Betula pendula: 63 buc /h=4m
-Koelreuteria paniculata: 14 buc /h=3,5m
-Rhus hirta: 73 buc /h=3m


-Rhus hirta laciniata: 70 buc /h=1,7m

B. 1873 buc arbusti cu perioade alternative de inflorire, din 9 specii diferite:
-Chaenomeles jponica: 43 buc /h=0,6m
-Cornus alba Sibirica: 378 buc /h=0,6m
-Cotoneaster dammerii: 83 buc /h=0,4m
-Deutzia gracilis 384 buc /h=0,6m
-J uniperus horizontalis: 148 buc /h=0,4m
-Lonicera fragrantissima: 174 buc /h=0,6m
-Lonicera pileata: 109 buc /h=0,6m
-Philadelphus coronarius: 288 buc /h=0,8m
-Spiraea prunifolia: 266 buc /h=0,7m

C. 977ml garduri vii din 3 specii diferite, cu inaltimea de 0.60 m (care vor
fi lasate sa creasca pana la maximum 1,2 m la maturitate, mentinute in
aceasta forma prin taieri specifice si periodice):
-Ligustrum ovalofolium: 806ml /h=0,6m
-Hibiscus siriacus: 120ml /h=0,6m
-Spiraea x vanhouttei: 51ml /h=0,6m
Gardurile vii din specia Ligustrum ovalifolium se vor executa pe un
singur rand.

D. Suprafetele gazonate aferente celor 25 locatii vor totaliza 13 298 mp



Cantitatile de fond vegetal proiectat pentru fiecare locatie sunt cuprinse in
tabelul urmator:























Caracterizarea materialului vegetal propus:


ARBORI FOIOSI

Nr. DENUMIRE SI DESCRIERE DENUMIRE IMAGINE


CRIT. POPULARA

1. ALBIZZIA JULIBRISSIN
Arbore de talia III, frunzis elegant
foarte fin, inflorirea de durata in iulie
august. Specie repede crescatoare,
termofila, soluri bune permeabile in
iernile grele lastarii si ramurile tinere
pot degera, insa plantele se refac
prin noi cresteri.

ARBORE DE
MATASE


2. BETULA PENDULA
Arbore de talia II, frunzele devin
toamna galbene aurii, rezistent la
ger, nepretentios la fertilitatea solului,
evita solurile prea calcaroase si
excesiv umede. Nu este rezistent la
seceta excesiva.


MESTEACAN

3. KOELREUTERIA PANICULATA
Arbore de talia III, cu trunchi
neregulat, coroana rara, cu ramuri
destul de fragile, frunze lungi pana la
35 cm; infloreste in iunie iulie, flori
galbene, mici; fructele capsule
veziculoase, destul de mari ( 4 5
cm ) la inceput verzi deschis, devin
ruginii. Creste rapid, lastareste bine.
Specie termofila, sensibila la ger,
rezista la seceta, heliofila. Prefera sol
usor, reavan,calcaros.




4. RHUS HIRTA
Mic arbore, ramificat cu lastari grosi
catifelat parosi, frunzele devin
toamna rosii aprins si aramii in
diferite tonuri; florile formeaza
panicule terminale compacte,
paroase la fructificare, devin rosii
inchis, paroase foarte decorative,
mentinandu-se si iarna. Au crestere
rapida, drajoneaza, necesita clima
blanda, prefera un sol cald, calcaros,
cresc bine si pe soluri pietroase. Se
adapteaza la lumina si la semiumbra,
rezista la poluarea atmosferica.

OTETAR


5. RHUS HIRTA LACINIATA
Mic arbore, ramificat cu lastari grosi
catifelat parosi, frunzele devin
toamna rosii aprins si aramii in
diferite tonuri, sunt sectate ; florile
formeaza panicule terminale
compacte, paroase la fructificare,
devin rosii inchis, paroase foarte
decorative, mentinandu-se si iarna.
Au crestere rapida, drajoneaza,
necesita clima blanda, prefera un sol
cald, calcaros, cresc bine si pe soluri
pietroase. Se adapteaza la lumina si
la semiumbra, rezista la poluarea
atmosferica.

OTETAR




ARBUSTI RASINOSI

Nr.
CRIT.
DENUMIRE SI DESCRIERE ] DENUMIRE
POPULARA

IMAGINE
1. JUNIPERUS HORIZONTALIS
Arbust tarator inalt pana la 1 m
si larg pana la 3 4 m, cu ramificatii
orizontale, lungi, lastari scurti, desi;
frunze aciculare, lungi de 2 6 mm,
grupate frecvent cate 3; culoare
verde albastruie.Creste incet,
marcoteaza natural., se comporta
bine pe solurile permeabile,
calcaroase, suficient de revene. Pot
fi cultivati la lumina si la semiumbra

IENUPAR







ARBUSTI FOIOSI

Nr.
CRIT.
DENUMIRE SI DESCRIERE DENUMIRE
POPULARA

IMAGINE


1. CHAENOMELES JAPONICA
Arbust cu lastari prevazuti cu spini
rari ce poate ajunge pana la 1,5m
inaltime. Valoarea ornamentala
deosebita se datoreaza florilor rosii-
caramizii solitare sau cate 2-4, care
imbraca ramurile in martie-aprilie
inainte de infrunzire. Fructele sunt
globuloase, galbene, parfumate. Se
foloseste solitar, in grupuri, garduri
vii.


GUTUI
JAPONEZ


2. CORNUS ALBA SIBIRICA
Inaltime si diametru 2.5m, arbust cu
aspect de tufa inalta, Frunze caduce,
verzi, devin rosiatice toamna. Lujerii
se culore rosie au un puternic impact
decorativ iarna. Nepretentios la teren
sau amplasament. Utilizat in grupuri,
izolat sau garduri vii rustice libere.


CORN ROSU

3. COTONEASTER DAMMERII
Are forma taratoare, foarte
decorativa, cu ramurile intinse pe sol,
frunzele verzi inchis, mate; in mai
iunie decoreaza prin florile mici albe.
Fructele sunt rosii deschis,
globuloase, se pastreaza mult timp
pe planta. Are frunze persistente.
Rezista bine la ger, cresc bine pe
soluri variate, preferabil mai uscate
decat prea umede, rezista la seceta



4. DEUTTZIA GRACILIS
Planta are forma neregulata. Arbust
de statura mica,creste lent. Este
plantat in primul rand pentru
frumusetea floral ape care o are.
Florile sunt de culoare alba.
Infloreste din mai pana in iunie.
Poate fi plantata la fel in locuri
insorite si in semiumbra.



5.
LONICERA
FRAGRANTISIMA
Plant cu form neregulat care n
construcia grdinii poate fi i
componenta unui gard verde, sau
poate fi aezat chiar solitar. Arbust
de statur mijlocie ce ajunge pn la
nlimea de 100 - 200 cm. Cu putere
de cretere normal. Arbustul este
plantat n primul rnd pentru flori i
fructe a cror frumusee este
deosebit. Culoarea florilor este alb-



glbui. Perioada de nflorire: aprilie-
mai. Are o exigen medie de ap,
dar n secet, n perioada de var
necesit udare. Poate fi plantat n
locurile semiumbrite sau nsorite ale
grdinii.

6. LONICERA PILEATA
Arbust creste inalt pana la 0,8 m,
ramuri arcuite, lastari subtiri cu
frunze mici ( 12 25 mm ), verzi
intens. Flori foarte mici galben pal ;
fructe mici sferice, violet purpuriu,
lucioase de 5 mm.Cresc repede,
lastaresc si suporta tunderea.
Rezistenta mica la ger. Cresc bine la
soare, tolereaza si semiumbra.
Rezista la poluare.


7. PHILADELPHUS CORONARIUS
Arbust erect, inalt de 2 3 m , frunze
de 4 9 cm lungime. Infloreste in
iunie. Florile sunt albe crem de 2,5
3 cm, cu 4 -5 petale, parfumate,
abundente. Cresc repede, lastaresc
bine, suporta tunderea. Rezista bine
la ger, mai putin la seceta.
Nepretentioase la sol, se comporta
bine si pe soluri calcaroase, sarace.
Infloresc bine la soare, suporta si
semiumbra. Rezista bine la poluarea
cu fum si gaze.

IASOMIE ,
LAMAITA

8. SPIRAEA PRUNIFOLIA
Arbust viguros de 2 m, frunze verzi-
inchis, cu reversul verde-albastrui,
flori mici, albe; nu este pretentioasa
fata de sol, se cultiva in plin soare
cat si la umbra; rezista la poluarea
atmosferica. Are plasticitate
ecologica destul de mare, rezista la
seceta.

CUNUNITA

9. LIGUSTRUM OVALIFOLIUM
Arbust cu crestere erecta, ajunge
pana la 5 m inltime, frunze de 3 7
cm, verzi inchis, lucioase cu reversul
verde galbui. In iernile blande
frunzisul este semipersistent. Flori
mici, albe galbui, apar in iunie.
Prefera climat moderat, creste bine
la soare si la semiumbra.


LEMN
CAINESC



10. HIBISCUS SYRIACUS
Arbust cu inflorirea tarzie, de vara.
Talie pana la 2 m, frunze trilobate.
Flori solitare, larg campanulate,
mari ( 6 cm ), violet pal, apar in
iulie august, septembrie. Fructele
sunt capsule de 1 2 cm. Specia
este subtermofila, heliofila, destul de
rezistenta la seceta, nepretentioasa
la sol, prefera solurile fertile si
revene, chiar calcaroase.

ZAMOSITA
DE SIRIA

11. SPIRAEA VANHOUTTEI
Arbust viguros de 2 m, frunze verzi-
inchis, cu reversul verde-albastrui,
remarcabila prin abundenta florilor
mici, albe, infloreste in mai-iunie; nu
este pretentioasa fata de sol , se
cultiva in plin soare cat si la umbra;
rezista la poluarea atmosferica. Are
plasticitate ecologica cea mai mare,
rezista la seceta.

CUNUNITA





GAZON

Nr.
CRIT.
DENUMIRE SI DESCRIERE DENUMIRE
POPULARA

IMAGINE
1. GAZON
Graminee folosite pentru
compozitia gazonului in parcuri si
gradini : Agrostis stolonifera si
Argostis tenuis (iarba campului),
Festuca rubra (paisul rosu), Lolium
multiflorum (raigrasul aristat),
Lolium perenne (raigrasul
englezesc, denumit si iarba de
gazon), Poa pratensis (firuta),
Phleum pratense (timoftica).

IARBA





Implicatii asupra mediului inconjurator



Prin amenajarea spatiilor verzi la o calitate superioara se urmareste
ridicarea calitatii mediului prin:
- reducerea poluarii prin absorbtia de CO2
- cresterea confortului ambiental si termic la nivelul zonei.

Condiii generale de recepie

n cadrul recepiei se va verifica aspectul estetic i funcional al
lucrrilor prevzute. Procesul verbal de receptie ntocmit cu ocazia recepiei,
trebuie s data efecturii recptiei amenajarii, funcia, calitatea i numele
persoanei care a efectuat verificarea datelor din teren, defectele observate la
elementele supuse verificrii, observaii privind nlturarea defectelor
constatate.

Asisten tehnic

Pe parcursul derulrii lucrrilor de realizare a zonei verzi se va efectua
asistena tehnic i verificarea din partea proiectantului i a beneficiarului, prin
personal calificat pentru fiecare etap de execuie, inclusiv n cazurile de
apariie a unor neconcordane de aplicare a proiectului.

Urmrirea n timp
Beneficiarul are obligaia de a urmri comportarea n timp a lucrrilor
sub exploatare. n acest sens, observaiile periodice se vor face conform
prescripiilor tehnice n vigoare pentru fiecare categorie de lucrri n parte.
Conform P 130/97 Normativ pentru urmrirea comportrii n timp a
construciilor, lucrrile la spaii verzi se ncadreaza n categoria urmrire
curent .

ntreinerea spatiilor verzi

Propunerile de plan pentru lucrrile de ntreinere i reparaii se fac de
ctre administratorii spaiilor verzi respective.
Periodicitatea efecturii lucrrilor de ntreinere la spaiile verzi se
definete ca fiind intervalul de timp la care lucrarea respectiv se repet,
pentru acelai obiectiv:

-Gazonul necesita 32 toaletari-tunderi incepand din primavara si pana toamna
si doua fertilizari/an.
-Arbustii necesita toaletari de 2ori/an , odata la 6 luni.
-Arborii necesita toaletare o data pe an, primavara.



3.2. REALIZAREA SUPRAFETELOR DALATE

MEMORIU TEHNIC

GENERALITATI


In cadrul AMENAJARII ARHITECTURALE SI PEISAGISTICE IN ZONA
BAICULUI s-a proiectat realizarea mai multor zone dalate, destinate exclusiv
circulatiei pietonale, insumand 162mp. Dalajele sunt prefabricate din beton
ecologic, cu dimensiunile de: 20/20/6 cm.; marginite cu borduri de beton cu
dimensiunile de: 50 x 15 x 10 cm, montate pe fundatie de beton clasa C 8/10.
Cota superioara finita a suprafetelor dalate si a bordurilor este proiectata la
aceiasi cota cu aleile si trotuarele de pe care se face accesul in aceste zone,
pentru a facilita si accesul persoanelor cu dizabilitati. Dalajele se vor executa
cu o panta de 2% , directia de scurgere a apelor fiind spre spatiul verde -
conform Detaliului tehnic din Vol II Piese desenate, pentru preluarea apelor
de precipitatii.
Prezenta documentaie trateaz categorii de lucrri de tipul:
trasare
decopertare
sapaturi
umplutura cu balast
umplutura cu nisip
turnat beton
montat borduri
montat pavele

Ordinea de execuie a lucrrilor:

Dup finalizarea lucrrilor de infrastructur i executarea lucrarilor de
umplutura, se vor turna soclurile de prindere pentru mese si banci( ansambluri
petru jocuri statice), apoi se realizeaza dalajele montate intre borduri,
conform planurilor tehnice de detaliu.

Lista normati velor si legislatiei in vigoare privi nd executi a:

La intocmirea proiectului s-au respectat indicatiile normativului:

a. standarde de referin:

STAS 2914-84 Lucrri de drumuri. Terasamente. Condiii generale
STAS 1243-88 Teren de fundare. Clarificarea i identificarea
pmnturilor

STAS 1913/5-85 Teren de fundare. Determinarea granulozitii


STAS 1913/12-88 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizico-
mecanice ale pmntului cu umflri i contracii mari

STAS 1709/1-90 Aciunea fenomenului de nghe-dezghe la lucrrile de
drumuri. Adncimea de nghe n complexul rutier.
Prescripii de calcul
STAS 1913/1-82 Teren de fundaii. Pmnturi. Determinarea umiditii


STAS 1709/2-90 Aciunea fenomenului de nghe-dezghe la lucrrile de
drumuri. Prevenirea i remedierea degradrilor din nghe
- dezghe. Prescripii tehnice



STAS 1709/3-90 Aciunea fenomenului de nghe - dezghe la lucrrile de
drumuri. Determinarea sensibilitii la nghe a
pmnturilor de fundaie. Metoda de determinare

STAS 662-89 Lucrri de drumuri. Agregate naturale de balastier


SR 667-2001 Agregate naturale si piatra prelucrata pentru lucrari de
drumuri. Conditii tehnice de calitate

STAS 6400-84 Lucrri de drumuri. Straturi de baz i de fundaii. Condiii
tehnice generale

STAS 1913/13-83 Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de
compactare. ncercarea Proctor

STAS 730-89 Agregate naturale pentru lucrrile de ci ferate i drumuri.
Metode de ncercare

STAS 10144/1-90 Profiluri transversale pentru strzi. Prescripii de
proiectare

STAS 10144/3-91 Elemente geometrice. Prescripii de proiectare pentru
strzi

STAS 10144/2-91 Trotuare, alei de pietoni. Prescripii de proiectare.

Din punct de vedere standardelor de referin, lucrrile care fac obiectul
acestui proiect se ncadreaz n categoria de proiectare STAS 101442/2-91
Trotuare, alei pietonale conformndu-se normativului NP 116-2004,
Normativ privind alctuirea structurilor rutiere rigide i suple pentru strzi.


Suprafetele zonelor dalate de odihna proiectate pentru fiecare
locatie in parte sunt detaliate in urmatorul tabel:





Materiale folosi te:

-Agregate -pietris,nisip,
-Dale beton ecologic cu dimesiunile 20/20/6cm, culoarea rosu-caramiziu
-Borduri beton cu dimensiunile 50/15/10 cm
-Beton C8/10
-Mortar M100 T
La executarea lucrrilor se vor utiliza numai materialele consemnate
prin proiect. Orice propunere de nlocuire trebuie motivat de contractant i
aprobat de ctre proiectant i beneficiar.
Toate materialele vor trebui s fie nsotite de Certificate de calitate.





nainte de punerea n oper se vor face verificri vizuale, materialele
necorespunztoare urmnd a fi nlturate.


Realizare i punere n funciune



Programul de execuie a lucrrilor

Program de execuie Se va respecta ordinea de lucrri prezentate n
proiect.

Trasarea
Trasarea lucrrilor va fi efectuat prin msurare i pichetare de
specialiti topo, pe baza planurilor elaborate de proiectant.

Succesiune tehnologica
Pentru asigurarea unui executii corespunzatoare, se va respecta
urmatoarea succesiune tehnologica:
-Decaparea stratului vegetal de cca 0.30m grosime si depozitarea acestuia
pentru a fi refolosit in amenajare.
-Sapatura pana la cota proiectata conform detaliului de executie.
-Fundatia din beton simplu C8/10 ( se verifica suprafata de pozare si se aplica
strat de poza din mortar de ciment).
-Montarea bordurilor inguste din beton 50/15/10
-Aplicarea unui strat de pietris de de 0.2m
-Compactare cu utilaje mecanice.
-Aplicarea unui strat de baza nisip de de 0.10m compactat cu utilaje
mecanice.
-Montarea stratului de uzura dale din beton ecologice cu dimensiunile: 0.20x
0.20x 0.06m, pe stratul de baza din nisip.

Condiii generale de recepie

n cadrul recepiei se va verifica aspectul estetic i funcional al
lucrrilor prevzute. Procesul verbal de verificare ntocmit cu ocazia recepiei,
conform STAS 12604/5-1990 art. 2.3.2, trebuie s cuprind: data efecturii
verificrii; funcia, calitatea i numele persoanei care a efectuat verificarea.

Asisten tehnic i supervizare

Pe parcursul derulrii lucrrilor de realizare a dalajelor se va efectua
asistena tehnic i verificarea din partea proiectantului i a beneficiarului, prin
personal calificat pentru fiecare etap de execuie, inclusiv n cazurile de
apariie a unor neconcordane de aplicare a proiectului.
n conformitate cu Legea nr.10/1995, ordinele i normativele tehnice n
vigoare se va stabili n cadrul proiectului tehnic programul pentru controlul
calitii lucrrilor de investiii.

PROGRAM DE CONTROL AL CALITII LUCRRILOR LUCRARI DE
PAVAJE ALEI
n conformitate cu:
Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea n construcii
C56-85 Normativ privint verificarea calitii lucrilor de construcii i instalaii
aferente
HG 925/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare i expertiz


tehnic de calitate a proiectelor , a execuiei construciilor, completat cu
ndrumtorul de aplicare MLPTL nr. 777N/1996.
HG nr. 272/1994 referitor la Regulamentul privind controlul de stat n
construcii
HG 261/1994 pentru aprobarea Regulamentul privind conducerea i
asigurarea calitii n construcii Regulamentul privind stabilirea categoriei
de importan a construciilor
HG 273/1994 privind Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i
instalaii aferente.
OG nr. 63/2001 privind Infiinarea Inspectoratului de Stat n Construcii
HG 278/1994 Regulamentul privind certificarea calitii produselor folosite n
construcii.
GH 456-1994 privind Regulamentul de recepie a lucrrilor de montaj utilaje,
instalaii tehnologice i a punerii n funciune a capacitiilor de producie

Nr.
crt
Faza din lucrare supus obligatoriu controlului Particip la
control
Documentele de atestare
a controlului
1
I
N
F
R
A
S
T
R
U
C
T
U
R
A

A
L
E
I

Predare primire amplasament
B,E,P
P.V.R
msurtori
2
Trasare
B,E,P
P.V.
msurtori
3
Execuie spturi
B,E,P
P.V.L.A.

4
S
U
R
A
S
T
R
U
C
T
U
R
A



A
L
E
I


Umpluturi de pamnt
B,E,P
P.V.L.A.
msurtori
5
Fundaie de balast
B,E,P
P.V.L.A.
msurtori, buletin
analize
6
Montarea borduri
B,E,P
P.V.R.
observare
7
Montat pavele ecologice pe strat
de nisip
B.E. P.
P.V.L,A.
msurtori, observare
8
Recepia la terminarea lucrrilor
B,E,P
P.V.R.
observare

Beneficiarul are obligaia de a urmri comportarea n timp a lucrrilor
sub exploatare. n acest sens, observaiile periodice se vor face conform
prescripiilor tehnice n vigoare pentru fiecare categorie de lucrri n parte.

Datele se nregistraza lunar sub form de fie, n care se specific
tipul, suprafaa degradrii i evenimentul care a produs degradarea .

Pe baza consemnrilor din fiele de observaii, se adopt tipul de
intervenie, n conformitate cu metodele prezentate mai sus.

Dalaje


Principalele defeciuni ale mbrcminilor din plci de beton sunt:
a) tasri inegale, scufundri sau nclinri de plci;
b) crparea sau sfrmarea plcilor, ruperi de coluri i muchii;
c) uzura mai avansat a unor plci cu beton mai slab;
d) decolmatri de rosturi, etc.

Borduri
Principalele defeciuni care se constat la marginea trotuarelor sunt:
a) borduri tasate, nclinate sau rsturnate;
b) sprturi i rupturi ale bordurilor;
c) rosturi netratate.

Periodicitatea lucrrilor de intreinere

Elementele principale care determin periodicitatea efecturii lucrrilor
de ntreinere sunt : intensitatea traficului pietonal i structura acestuia,
comportamentul urban, tipul de lucrri asupra cruia se intervine, calitatea
materialelor folosite, frecvena apariiei degradrilor datorit circulaiei i
factorilor naturali, etc.

Perioada dintre dou lucrri succesive de ntreinere poate fi majorat
dac lucrrile se prezint n bun stare de funcionare.


IMPLICAII ASUPRA MEDIULUI NCONJURTOR

Lucrrile proiectate nu au efecte negative suplimentare fa de situaia
existent asupra solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafa sau
din punct de vedere al zgomotului i peisajului.
Nu sunt afectate obiective de interes cultural sau istoric.
Prin executarea lucrrilor proiectate se va rezolva favorabil att
impactul asupra factorilor de mediu, ct i din punct de vedere economic i
social.



Influene asupra factorilor de mediu datorate realizrii unor condiii
superioare celor actuale:
-Va scdea gradul de poluare al aerului;
-Se va reduce volumul de praf;
-Crearea de noi locuri de munc pe perioada execuiei lucrrilor;
-mbuntirea climatului social prin crearea unui ambient curat i civilizat;
-Creterea siguranei circulaiei i a confortului optic pentru conductorii auto.
Pe ansamblu se poate aprecia c din punct de vedere al mediului
ambient, lucrrile proiectate nu introduc disfuncionaliti suplimentare fa de
situaia actual, ci dimpotriv au un efect pozitiv.


MSURI DE P.S.I. I T.S.M.

La execuia lucrrilor de construcii i modernizare se vor respecta
Normele de Protecia Muncii.
Pe durata executrii lucrrilor de construire se vor respecta


urmtoarele:
- Legea 319/2006 privind securitatea i sntatea muncii;
- N.I.2 - norme privind manipulare, transportul prin purtare i cu mijloace
nemecanizate i depozitarea materialelor;
- N.I.26 - vopsirea n cmp electrostatic;
- N.I.27 - securitatea muncii pentru lucrrile de zidrie, finisaje n construcii;
- N.I.42 - Construcii i confecii metalice;
- Hot. 493 - Expunere la zgomot;
- Hot. 1007 - Cerine minime SSM;
- Hot. 1048 - Utilizarea echipamentelor de protecie;
- Hot. 1146 - Utilizarea echipamentelor de munc;
- Hot. 1425 - Norme metodologice de protecia muncii;
- Hot. 300 - antiere temporare sau mobile;
- Hot. 971 - Semnalizarea la locul de munc;
- Hot. 1091 - Cerine minime de SSM la locul de munc;

n jurul locului de lucru se vor instala ngrdiri i tabele indicatoare. Se
va asigura sigurana lucrtorilor pe durata execuiei avndu-se n vedere
faptul c se lucreaz n vecintatea unei artere de circulaie auto.

n conformitate cu Normele Generate de Protecia Muncii executantul
lucrrilor este obligat:
-S analizeze documentaia tehnic de execuie din punct de vedere al
securitii muncii i dac este cazul, s fac obieciuni solicitnd proiectantului
modificrile necesare conform reglementrilor legale.
- S aplice prevederile legislative de protecia muncii precum i prescripiile
din documentaiile tehnice privind executarea lucrrilor de baz, de serviciu i
auxiliare necesare realizrii obiectivelor.
- S execute toate lucrrile tehnice prevzute n documentaie n scopul
exploatrii ulterioare a obiectivelor n condiii de securitate a muncii i s
sesizeze beneficiarul i proiectantul cnd constat c msurile propuse sunt
insuficiente sau necorespunztoare, s fac propunere de soluionare i s
solicite acestora aprobrile necesare.
- S remedieze toate deficienele constatate cu ocazia efecturii verificarilor.

Beneficiarului i revin conform normelor generate de protecia muncii
urmtoarele obligaii legale privind realizarea obiectivelor:

-S analizeze proiectul din punct de vedere al msurilor de protecia muncii i
n cazul cnd constat deficiene, lipsuri sau neconcordane fa de
prevederile legislaiei n vigoare, s cear proiectantului remedierea
deficienelor constatate,
completarea documentaiei tehnice sau punerea n concordan a
prevederilor din proiect cu cele legislative.

- S colaboreze cu proiectantul i executantul, dup caz, n scopul rezolvrii
tuturor problemelor de securitate a muncii.

- Pentru lucrrile care se execut n paralel cu desfurarea procesului de
producie, se ncheie cu executantul un protocol n care se delimiteaz
suprafaa pe care se execut lucrarea, pentru care rspunderea privind
asigurarea msurilor de protecia muncii revine executantului.



-S controleze cu ocazia recepiei lucrrilor realizarea de ctre executant a
tuturor msurilor de protecia muncii prevzute n documentaia tehnic,
refuznd recepia lucrrilor, dac nu corespund din punct de vedere al
securitii muncii.

-S emit instruciuni proprii de securitate a muncii pe activitile sau grupurile
de activiti necesare exploatrii obiectivului.

FINISAJE - ASIGURAREA LUCRARILOR
Pentru asigurarea calitatii lucrarilor se va urmari de catre beneficiar si,
in anumite faze, si de catre proiectant, respectarea:
-proiectului tehnic, a prevederilor caietului de sarcini si a detaliilor de executie;
-Normele si Normativele in vigoare;
-asigurarea de materiale de cea mai buna calita, in conformitate cu
prevederile proiectului si respectarea indicatiilor de folosire recomandate de
producatorul acestora;
-trasarea in plan si pe verticala a elementelor in executie conform proiectului.

CONDITII GENERALE DE RECEPTIE

n cadrul recepiei se va verifica aspectul estetic i funcional al
lucrrilor prevzute.

Procesul verbal ntocmit cu ocazia recepiei, trebuie s cuprind : data
efecturii; funcia, calitatea i numele persoanei care a efectuat verificarea;
defectele spuse verificrii; observaii privind nlturarea defectelor constatate,
precum i declaraia c toate defectele au fost inlaturate.

Procesul verbal de verificare descris mai sus se ntocmete la recepie,
respectiv la darea n exploatare a instalaiei i ori de cte ori se fac modificri
la instalaie sau se constat defeciuni.



3.3. MONTAJUL MOBILIERULUI URBAN

MEMORIU TEHNIC
Spatiile verzi din zona supusa amenajarii vor fi dotate cu urmatoarele
categorii de mobilier urban:
-gard metalic,
-cosuri de gunoi pentru olectarea diferentiata a gunoiului,
-mese si banci - ansambluri pentru jocuri statice.

Lista mobilierului urban prevazut pentru fiecare locatie in parte este cuprinsa
in tabelul urmator:






















3.3.1.MONTAREA GARDULUI METALIC
Imprejmuirea spatiilor amenajate se va realiza prin montarea a 240 ml
garduri metalice noi din panouri metalice de plasa bordurata cu dimensiunile :
0,50m-2,00m, montata pe stalpi metalici 0,05 x 0,05 x 0,750 m, plasa avand
0,60m latime. Stalpii se vor monta in fundatii din beton 0.50 x 0,30 x 0,25 m.

Succesiunea tehnologica este urmatoarea:
-Decapare strat fertil de sol si depozitarea acestuia;
-Sapare gropi pentru fundatii la cota proiectata;
-Montat stalpi in beton C 8/10 conform detaliilor de executie;
-Montat panouri plasa bordurata;
-Finisare teren

3.3.2.MONTAREA COSURILOR DE GUNOI
Cosurile de gunoi metalice cu patru compartimente pentru colectarea
diferentiata a deseurilor vor fi tratate special anticoroziune . Acestea vor fi


finisate in negru sau gri inchis, avand acelasi tip de design ca si mesele si
bancile pentru jocuri statice. Cosurile pentru colectarea gunoiului se
monteaza in fundatii de beton cu dimensiunile de 0.50 x 0,50 x 0,70 m,
conform detaliului de dexecutie.

Succesiunea tehnologica a montarii cosurilor pentru gunoi este similara
montarii stalpilor pentru gardul metalic.

3.3.3.MONTAREA BANCILOR SI A MESELOR PENTRU JOCURI STATICE
Ansamblurile compuse din masa pentru jocuri statice si 2 banci din
lemn pe structura metalica cu dimensiunile 1,60/1,50/h/0,85m vor fi montate
conform proiectului in cuprinsul ariilor dalate, fiind prinse la sol in fundatii din
beton clasa C10/15 . Fundatiile prevazute a se realiza vor avea dimensiunile:
25/25/25cm conform cu Detaliul de executie. Lemnul si partea metalica vor
avea finisaje de calitate, Lemnul va fi tratat special pentru exterior prin
impregnare sau vopsire ecologica.
Montajul ansamblurilor destinate jocurilor statice si odihnei se va face inainte de
montarea dalelor . Ansamblurile se vor amplasa conform planurilor de situatie
propusa aferente fiecarei locatii in parte .
Succesiunea tehnologica a montarii mobilierului urban este
urmatoarea:
-Decapare strat fertil de sol si depozitarea acestuia
-Sapatura gropi pentru fundare;
-Executat cofraje fundatii;
-Montare ansambluri conform detaliilor de executie;

-Turnat beton C 12/15 la cota finala a stratului de pietris (fundatiile din beton
vor fi acoperite de stratul de dale ecologice montate pe stratul de nisip);
-Finisarea terenului.


3.3.4. IMPLICAII ASUPRA MEDIULUI NCONJURTOR
Lucrrile proiectate nu au efecte negative suplimentare fa de situaia
existent asupra solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafa sau
din punct de vedere al zgomotului i peisajului.
Nu sunt afectate obiective de interes cultural sau istoric.
Prin executarea lucrrilor proiectate se va rezolva favorabil att
impactul asupra factorilor de mediu, ct i din punct de vedere economic i
social.
Pe ansamblu se poate aprecia c din punct de vedere al mediului
ambient, lucrrile proiectate nu introduc disfuncionaliti suplimentare fa de
situaia actual, ci dimpotriv au un efect pozitiv.

3.3.5.MSURI DE P.S.I. I T.S.M.
La execuia lucrrilor de construcii i montaj se vor respecta Normele
de Protecia Muncii.
Pe durata executrii lucrrilor de construire se vor respecta urmtoarele:
- Legea 319/2006 privind securitatea i sntatea muncii;
- N.I.2 - norme privind manipulare, transportul prin purtare i cu mijloace
nemecanizate i depozitarea materialelor;
- N.I.26 - vopsirea n cmp electrostatic;


- N.I.27 - securitatea muncii pentru lucrrile de zidrie, finisaje n construcii;
- N.I.42 - Construcii i confecii metalice;
- Hot. 493 - Expunere la zgomot;
- Hot. 1007 - Cerine minime SSM;
- Hot. 1048 - Utilizarea echipamentelor de protecie;
- Hot. 1146 - Utilizarea echipamentelor de munc;
- Hot. 1425 - Norme metodologice de protecia muncii;
- Hot. 300 - antiere temporare sau mobile;
- Hot. 971 - Semnalizarea la locul de munc;
- Hot. 1091 - Cerine minime de SSM la locul de munc;
- Hot. 1091 - Cerine minime de SSM la locul de munc;

n jurul locului de lucru se vor instala ngrdiri i tabele indicatoare. Se
va asigura sigurana lucrtorilor pe durata execuiei avndu-se n vedere
faptul c se lucreaz n imediata vecintate a unei artere de circulaie auto.
n conformitate cu Normele Generate de Protecia Muncii executantul
lucrrilor este obligat:
-S analizeze documentaia tehnic de execuie din punct de vedere al
securitii muncii i dac este cazul, s fac obieciuni solicitnd proiectantului
modificrile necesare conform reglementrilor legale.
- S aplice prevederile legislative de protecia muncii precum i prescripiile
din documentaiile tehnice privind executarea lucrrilor de baz, de serviciu i
auxiliare necesare realizrii obiectivelor.
- S execute toate lucrrile tehnice prevzute n documentaie n scopul

exploatrii ulterioare a obiectivelor n condiii de securitate a muncii i s
sesizeze beneficiarul i proiectantul cnd constat c msurile propuse sunt
insuficiente sau necorespunztoare, s fac propunere de soluionare i s
solicite acestora aprobrile necesare.

- S remedieze toate deficienele constatate cu ocazia efecturii probelor,
precum i cele constatate la recepia obiectivelor.
Beneficiarului i revin conform normelor generate de protecia muncii
urmtoarele obligaii legale privind realizarea obiectivelor:
-S analizeze proiectul din punct de vedere al msurilor de protecia muncii i
n cazul cnd constat deficiene, lipsuri sau neconcordane fa de
prevederile legislaiei n vigoare, s cear proiectantului remedierea
deficienelor constatate, completarea documentaiei tehnice sau punerea n
concordan a prevederilor din proiect cu cele legislative.
- S colaboreze cu proiectantul i executantul, dup caz, n scopul rezolvrii
tuturor problemelor de securitate a muncii.
- Pentru lucrrile care se execut n paralel cu desfurarea procesului de
producie, se ncheie cu executantul un protocol n care se delimiteaz
suprafaa pe care se execut lucrarea, pentru care rspunderea privind
asigurarea msurilor de protecia muncii revine executantului.
-S controleze cu ocazia recepiei lucrrilor realizarea de ctre executant a
tuturor msurilor de protecia muncii prevzute n documentaia tehnic,
refuznd recepia lucrrilor, dac nu corespund din punct de vedere al
securitii muncii.
-S emit instruciuni proprii de securitate a muncii pe activitile sau grupurile
de activiti necesare exploatrii obiectivului.




Caiet de Sarcini
- AMENAJARE SPATII VERZI -
PREVEDERI GENERALE

Aceste specificatii prevad conditiile tehnice ce trebuie respectate
pentru executia lucrarilor de amenajare a spatiilor verzi in Zona Baicului :
-trasarea pe teren a proiectului conform planurilor,
-succesiunea corecta a lucrarilor de amenajare si plantare,
-folosirea in amenajare a speciilor de plante proiectate.

Pentru aceasta, partea contractanta Beneficiarul, trebuie sa asigure
adoptarea masurilor organizatorice care sa duca la respectarea stricta a
tehnologiilor prevazute in specificatiile de fata.


Este prevazuta realizarea unei plantatii care sa ofere variatie vizuala
dar si realizarea unui ecosistem corect in raport cu existentul. Caracteristicile
elementelor vegetale sunt detaliate in plansa Tabloul vegetatiei.
Pentru fiecare locatie in parte din s-au prevazut urmatoarele categorii
de plante:

Plansele care guverneaza lucrarile de amenajari spatii verzi sunt :
- Plan situatie propusa pentru fiecare locatie in parte-PLANSA NR. 3A
- Plan tehnic plantare pentru fiecare locatie in parte-PLANSA NR. 4A
- Tablou vegetatie PLANSA NR. 7 A
- Detaliu plantare arbori-PLANSA NR. 5A
- Detaliu ancorare arbori-PLANSA NR. 6A

TAIEREA SI TOALETAREA ARBORILOR

Activitatea cuprinde urmatoarele etape:
-taieri de corectie - aierea ramurilor cu o directie gresita de crestere, a celor
care au un punt de insertie comun, a drajonilor, reducerea din volumul
coroanei atat ca inaltime cat si ca diametru, indepartarea ramurilor uscate.
-taieri de egalare - taerea ramurilor de pe trunchi , pana la o anumita inaltime
si se poate aplica si la conifere.
-taieri de regenerare- este taierea de reintinerire, se aplica o singura data in
viata arborelui, si consta in taieri radicale necesare pentru arborii mai in
varsta, pentru asigurarea stabilitatii coronamentului care are tendinta sa se
inalte sau sa se dezvolte haotic.

Taierea partiala sau totala se poate executa fie pentru estetizare sau
intretinerea arborilor, fie pentru eliminarea lor completa.

Se va izola locul, prin semnalizarea corespunzatoare (inchidere cu folie
de pvc.) si sa ia toate masurile privind sanatatea si securitatea muncii pentru
evitarea accidentarii cetatenilor, organizandu-se pentru lucrul la inaltime.
Lucrarile de intretinere sau taierile de corectie si decorative se vor
realiza astfel:


taierea ramurilor cu foarfeca sau cu fierastraul in vederea formarii coroanei
netezirea taieturilor cu cosorul
evacuarea ramurilor taiate la marginea zonei de lucru si incarcarea lor in
mijlocul de transport

Strangerea resturilor rezultate in urma taierii si indepartarea lor din
zona de lucru.

Mijloace de toaletare si taiere a arboarilor :
- foarfeca
- ferastrau
- cosor
- motoferastrau de taiat la inaltime
- motoferastrau (drujba)
- tocatoare

Scoaterea cioatelor.
Lucrarea consta in scoaterea cioatelor rezultate ca urmare a taierilor.
Excavarea cioatelor se va executa pana la o adancime de 60 cm fara a
fi afectata imbracamintea trotuarului, bordurile, etc.

Dupa scoaterea acestora, gropile rezultate vor fi completate cu pamant
vegetal de catre prestator, in vederea plantarii de noi arbori..

Personal specializat .
Se vor folosi urmatoarele categorii de personal :
- ingineri silvici pentru supervizarea taierilor
- alpinisti utilitari pentru executarea taierilor la inaltime
- muncitori necalificati

SIGURANA LA FOC

n vederea prevenirii i stingerii incendiilor, este necesar respectarea
cu strictee a urmtoarelor norme i decrete:
-OG 114/31.08.2000 pentru modificarea i completarea OG 60/1997 privind
aprarea mpotriva incendiilor;
-HG 448/16.05.2002 pentru aprobarea categoriilor de construcii i amenajri
care se supun avizrii/autorizrii de prevenire i stingere a incendiilor;
-OG 775/22.07.1998 privind aprobarea Normelor generale de prevenire i
stingere a incendiilor;
-OG 217/2005 privind aprobarea Normativului pentru proiectarea, executarea
i exploatarea instalaiilor de stingere a incendiilor, indicativ NP 086-85.
-Normele indicate mai sus sunt obligatorii att pentru proiectant, ct i pentru
beneficiarul i executantul lucrrilor, fiecare n domeniul su de
responsabilitate. Se va acorda o atenie deosebit depozitrii i manipulrii
materialelor inflamabile, n scopul prevenirii oricror posibiliti de incendiu.

Echipelor de intervenie li se vor face instructaje speciale privind
acordarea de ajutor n caz de incendiu. Pentru perioada de execuie a
lucrrilor, msurile de prevenire a incendiilor se stabilesc de ctre elaboratorul
documentaiei de organizare de antier i de ctre unitatea de execuie.

Pe perioada de funcionare a n scopul evitrii apariiei focarelor de


incendiu, au fost prevzute aprtori metalice n jurul copacilor i suprafee
nierbate n zonele n care exist posibilitatea de apariie a focarelor de foc
deschis.
Recepia i punerea n exploatare a lucrrilor cuprinse n prezentul
proiect se va face numai daca s-au realizat msurile PSI indicate, conform cu
normele menionate mai sus.

Dup terminarea lucrrilor de execuie se vor evacua toate materialele
rmase de la lucrare i se vor dezafecta terenurile i platformele de lucru
ocupate de constructor.

SPTURILE


Standarde i Normative de referin

Normativele i standardele care urmeaz, n funcie de destinaia i


specificul lor, se vor respecta la lucrrile care fac obiectul caietului de sarcini.


STAS-1243/1988 Terenuri de fundare, clasificare i identificarea
pmnturilor.
STAS 1913/14-1974 Teren de fundare, determinarea caracteristicilor
de compactare.
STAS 1913/5-1985 Determinarea granulozitii.
STAS 1243/1988 Terenul de fundare. Clasificare.

Condiii de execuie

ndeprtarea stratului de suprafa se va executa conform celor
stabilite prin proiect.
Contractorul va ndeprta de pe suprafaa care se amenajaza toate
obstacolele (noroi, moloz, umpluturi, etc.).


EXECUIA LUCRRILOR DE SPTURI

Date generale

Contractorul poate executa aceste lucrri prin orice metod pe care o
socotete optim n funcie de condiiile prezentei specificaii.
Cotele iniiale ale terenului vor fi convenite cu Inginerul nainte de
nceperea lucrrilor de spturi.
Adancimea spturilor se va hotr de catre Inginer (vezi mai jos), n
conformitate cu prevederile proiectului.
Orice piedici care se vor ivi pe parcursul spturilor se vor aduce la
cunotinta inginerului i se vor trata dup cum se va indica ulterior.
Contractorul va fi singurul rspunztor pentru trasarea corect i
terminarea corespunztoare a lucrrilor (vezi STAS 9824/1-87).




Spturi generale

Contractorul va ndeprta prin spare pmntul necorespunztor pn
la atingerea adncimii prevzute n proiect.

Materialul provenit din spturile de mai sus se va depozita conform
indicaiilor Inginerului, n scopul refolosirii sale.

Partea superioar a spturilor se va ine descoperit ct mai puin
timp posibil. Ultimii 15 cm se vor spa cnd Contractorul a luat toate msurile
pentru continuarea n timp util a lucrrilor urmtoare.

-sptura propriu-zis, conform proiectului;
-sprijiniri temporare i/sau cptuirea prilor laterale ale spturii;

-sparea suplimentar pe care o face contractorul din motive tehnologice
pentru execuia altor operaii;
-meninerea spturilor fr infiltraii de ap sau ap ocazional pe tot timpul
contractului.

Contractorul poate executa sptura prin orice metod pe care o
consider cea mai eficient, conform cerinelor normativelor i standardelor in
vigoare.


MATERIALUL DE PLANTARE

In alegerea speciilor de plante prevazute pentru realizarea amenajarii
din zona Baicului s-a avut in vedere analiza conditiilor specifice din aceasta
zona:climatul, solul, insorirea, vanturile dominante, numarul de zile cu
inghet la sol, gradul de poluare, factorii antropici, necesitatea de a indeplini
cerintele arhitectural-ambientale specifice proiectului de amenajare
(ambientare agreabila, umbrirea anumitor zone, ritm de crestere, cromatica
,efecte de contrast, crearea de elemente de legatura intre spatii si de unitate
in zona), biodiversitatea, etc.
Pentru a rezolva aceste cerinte s-au luat in considerare, pe langa
criteriile arhitecturale caracterele biologice si ecologice cele mai adecvate ale
speciilor de plante ce puteau folosi in avantajul lor potentialul zonei si
conditiile pedoclimatice specifice.
Plansele care guverneaza lucrarile de amenajari spatii verzi sunt :
-Plan situatie propusa pentru fiecare locatie in parte - PLANSA NR 1A
-Plan tehnic plantare pentru fiecare locatie in parte - PLANSA NR. 2A
- Detaliu plantare arbori in cadrul planurilor de detaliu - PLANSA NR. 5A
- Detaliu ancorare arbori in cadrul planurilor de detaliu - PLANSA NR. 6A
-Tablou vegetatie in cadrul planurilor de detaliu - PLANSA NR. 7A
CALITATEA MATERIALULUI DE PLANTARE



Arborii arbustii, gardul viu si semintele de gazon vor fi procurate
conform specificatiilor din prezentul caiet de sarcini; Se vor respecta exact
dimensiunea proiectata a plantelor, specia si varietatea prevazute. Se va
consulta Tabloul vegetatiei-cuprins in volumul II- Piese desenate.
Pentru realizarea amenajarii se vor planta:
A. 338 buc arbori foiosi, din 5 specii diferite:
-Albizzia julibrissin: 118 buc /h=3,5m
-Betula pendula: 63 buc /h=4m
-Koelreuteria paniculata: 14 buc /h=3,5m
-Rhus hirta: 73 buc /h=3m
-Rhus hirta laciniata: 70 buc /h=1,7m


B. 1873 buc arbusti cu perioade alternative de inflorire, din 9 speci i
diferite:
-Chaenomeles japonica: 43 buc /h=0,6m
-Cornus alba Sibirica: 378 buc /h=0,6m
-Cotoneaster dammerii: 83 buc /h=0,4m
-Deutzia gracilis 384 buc /h=0,6m
-J uniperus horizontalis: 148 buc /h=0,4m
-Lonicera fragrantissima: 174 buc /h=0,6m
-Lonicera pileata: 109 buc /h=0,6m
-Philadelphus coronarius: 288 buc /h=0,8m
-Spiraea prunifolia: 266 buc /h=0,7m

C. 977ml garduri vii din 3 specii diferite, cu inalti mea de 0.60m (care vor
fi lasate sa creasca pana la maximum 1,2 m la maturitate, mentinute in
aceasta forma prin taieri specifice si periodice.):
-Ligustrum ovalofolium: 806ml /h=0,6m
-Hibiscus siriacus: 120ml /h=0,6m
-Spiraea x vanhouttei: 51ml /h=0,6m


D. Suprafetele gazonate aferente celor 25 locatii vor total iza 13.298 mp

-arborii si arbustii vor fi livrati cu balot, containerizati,
-gardul viu va fi livrat cu radacinile in balot ferm de pamant (acoperit de
plasa metalica/textila/ de plastic sau in container), fiind format in pepiniera in
acest scop in asa fel incat sa fie multitulpinal.
Plantele trebuie sa aiba o buna structurare si ramificare adecvata;
trebuie sa prezinte caractere specifice speciei si sa nu prezinte semne de atac
de boli sau daunatori.

Conform normativului NP-I.7/2002, zonele care fac obiectul acestei
lucrri se ncadreaz din punct de vedere al mediului n categoriile: EI spaii
exterioare verzi.
LUCRARI DE AMENAJARI PEISAGISTICE SPATII VERZI
STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA


STAS 2104-92 Copaci si arbusti
STAS 5382-91 Copaci si copaci ornamentali. Clasificare
STAS 6053-78 Copaci si arbusti salbatici. Terminologie
Botanica

STAS 9167-91 Regenerare naturala, sisteme silvicole,
ingrijire si pozitie. Terminologie
STAS 5971-92 Stocuri mari de pepiniere de copaci si arbusti
de ornament
STAS 7184/2/3/21-8591 Pamant. Determinari fizice si chimice

EXECUTIA PE TEREN A PROIECTULUI
Trasarea pe teren a proiectului este precedata de:
a) inlaturarea tuturor elementelor care nu intra in viitoarea amenajare:
demolarea constructiilor inutile, taierea vegetatiei lemnoase
necorespunzatoare, recuperarea prin transplantare a arbustilor si arborilor care
suporta aceasta lucrare; curatirea terenului de moloz, cioturi, pietre si alte
deseuri, inlaturarea buruienilor care acopera solul;
b) protejarea in cadrul santierului a elementelor de vegetatie si de constructii
(ornamentale si utilitare) care se mentin si se integreaza in noua amenajare.

RAPORTAREA PROIECTULUI PE TEREN
Trasarea proiectului se realizeaza prin pichetarea planimetrica si
altimetrica, prin care se transpun pe teren atat desenul in plan al proiectului
cat si cotele viitoarei amenajari.
Ca prima etapa, se marcheaza pe teren limitele zonelor care vor fi
afectate de lucrarile de terasament si se instaleaza pichetii de nivelment
conform proiectului. Dupa efectuarea terasamentelor generale se face trasarea
pe teren a planului de amenajare, in etape, conform esalonarii lucrarilor de
executie, incepand cu fixarea locului liniilor importante ale desenului axe
principale si schema generala a circulatiei si terminand cu detaliile. Pe
suprafete intinse, pichetarea traseelor se face prin metode topografice, cu
ajutorul instrumentelor uzuale. Pe suprafete mici se utilizeaza metoda
caroiajului.
Aceasta consta in raportarea pe teren a unei retele de patrate
executate pe proiect la o scara data si transpunerea elementelor din planul
desenat prin masurarea pe plan si teren a distantelor fata de liniile de caroiaj.
Pentru trasarea sectoarelor regulate se folosesc mijloace simple de ridicare a
perpendicularelor, raportare a unghiurilor, trasare a curbelor, etc.


MATERIALE SI ECHIPAMENTE UTILIZATE. VERIFICAREA CALITATII,
LIVRARE, MANIPULARE, DEPOZITARE
CALITATEA PLANTELOR
Plantele vor fi de calitate superioara, reprezentative pentru soiul lor si al
varietatii. Trebuie sa aiba ramuri moderat sau normal dezvoltate, cu radacini
viguroase. Plantele nu trebuie sa aiba insecte, boli, arsuri de soare, noduri,
cioturi sau alte defecte. Nu vor fi acceptate plantele fragile, slabe.




Arborii vor fi lipsiti de ramuri pe cel mult jumatate din partea inferioara
a tulpini trunchiul fiind bine inramurit, si sa fie drept. Aceasta cerinta se refera
la soiurile generale, dar unele varietati, care au alta caracteristica de crestere,
vor fi acceptate.
Plantele trebuie sa fie exact cum este mentionat pe eticheta. Inlocuirea
cu plante de aceeasi calitate, tip si marime va fi aprobata de Beneficiar fara
nici o schimbare la pretul pe bucata in cazul in care materialul acceptabil din
varietatea specificata nu este disponibil. Acest lucru se va permite doar in
urma unei cereri scrise si a propunerii de inlocuire de la Beneficiar cu 30 de
zile inainte de data planificata pentru plantare.
Oricand este folosit cuvantul "specimen", se va face referire la arbori,
care sunt simetrici, grei si plini de ramuri. Cand se cer mai multi din aceeasi
specie, toti trebuie sa fie uniformi ca marime si forma.
MASURAREA DIMENSIUNILOR
Radacina - plantelor va fi suficienta pentru a asigura cresterea plantelor.
Arbusti cu radacina dezgolita. Toti arbustii cu radacina dezgolita vor avea o
radacina fibroasa bine ramificata care va fi dupa cum urmeaza:
Inaltimea plantei Ramificarea minima a radacinilor
450-600 mm 250 mm
600-900 mm 275 mm
_9Q0 mm-1.2 m 350 mm
1.2-1.5 m 400 mm
1.5-1.8 m 450 mm
1.8-2.4 m 500 mm
Plantele crescute in recipient - vor fi bine inradacinate si stabile in vasul in
care se dezvolta. Acestea au crescut destul de mult timp in recipient pentru
ca radacina sa tina pamantul cand sunt scoase din vas, dar nu suficient de
mult cat sa fie intepenite in vas. Marimea recipientului va fi nu mai mica decat
75 % din volumul balotilor (radacini cu pamant). Recipientele vor fi stabile si
nu vor fi deteriorate ca sa cauzeze ruperea radacinii in timpul operatiunii de
plantare.
Plante cu radacina in pamant si invelita in sac de panza. Plantele trebuie sa
fie cu pamant la radacina si invelite in saci de panza, ele vor fi scoase cu o
cantitate suficienta de pamant in mod egal pe toata radacina pentru a
asigura cresterea. Panza de iuta ce inveleste radacina va fi suficienta pentru
a cuprinde toata radacina, in functie de soi. Balotii vor fi pregatiti intr-o
maniera profesionala si vor fi bine ambalati. Sacul de panza si sfoara se vor
descompune dupa plantare. In legatura cu inaltimea si diametrul trunchiului
plantelor, diametrul de la partea de sus a balotilor trebuie sa fie egal sau mai
mare decat marimea minima data in Tabelul I. Se intelege ca dimensiunile
balotilor sunt minime, si vor fi acceptate la inaltimea corespunzatoare si
diametrul trunchiului plantelor. Acolo unde tipurile de sol, conditiile climatice,


rarirea radacinilor sau transplantarea in sere au facut sa rezulte radacini mai
groase de 13 mm ce depasesc diametrul minim al balotului, diametrul
acestuia trebuie marit in asa fel incat sa nu fie taiate radacinile mai groase
de 13 mm, exceptie facand radacinile pivotante.


TIPUL 1
Conifere si
foioase
verzi plate
TIPUL 2
Conifere intinse
foioase verzi
TIPUL 3
Arbusti si
arbori
pitici
TIPUL 4
Arbori
umbrosi
standard
Impras
tiere
(metri)
Diam.
min. al
bulg.
(mm)
Inaltime
(metri)
Diam.
min. al
bulg.
(mm)
Imprastie
re (metri)
Diam.
min. al
bulg.
(mm)
Inalt
ime
(metr
i)
Diam.
min. al
bulg.
(mm)
0.5-0.6 275 0.5-0.6 275 0.5-0.6 275 0.5-0.6 275
0.6-0.7 330 0.6-0.9 330 0.6-0.7 330 0.6-0.9 330
0.7-0.8 375 0.9-1.2 375 0.7-0.8 375 0.9-1.2 375
0.8-0.9 400 1.2-1.5 430 0.8-0.9 400 1.2-1.5 430
0.9-1.0 450 1.5-1.8 480 0.9-1.0 450 1.5-1.8 480
1.0-1.2 530 1.8-2.1 530 1.0-1.2 530 1.8-2.1 530
1.2-1.5 600 2.1-2.4 600 1.2-1.5 600 2.1-2.4 600
1.5-1.8 675 24-2.7 675 1.5-1.8 675 24-2.7 675
1.8-2.1 800 2.7-3.0 750 1.8-2.1 800 2.7-3.0 750
2.1-2.4 900 3.0-3.6 825 2.1-2.4 900 3.0-3.6 825
2.4-2.7 3.6-42 900 2.4-2.7 3.6-42 900
4.2-4.9 1000 4.2-4.9 1000
4.9-5.5 1100 4.9-5.5 1100
5.5-6.0 1200 5.5-6.0 1200
Nota: Pentru limitele de mai sus ale diferitelor dimensiuni, marimile minime
ale balotilor trebuie sa fie marite in mod proportional pentru a ajunge la
limitele cele mai mici ale balotilor din urmatoarea clasificare:
Baloti cu diametru mai mic decat 500 mm - Inaltimea sa fie de cel putin
75% din diametru.
Baloti cu diametre de 500-750 mm incl. - Inaltimea sa fie de cel putin
66 2/3% din diametru.
Balotii cu diametrul de 775 mm-1.2 m (31-48 inci) incl. - Inaltimea sa fie
de cel putin 60% din diametru.
VERIFICAREA PLANTELOR
Verificarea plantelor va fi facuta de catre Beneficiar, sau de catre un
reprezentant autorizat, oricand o astfel de examinare este considerata
practica, si trebuie facuta pe terenul (sau in depozitele) care furnizeaza

plantele. Aprobarea materialului la o astfel de examinare nu trebuie inteleasa
ca acceptarea acestuia. Acceptarea finala se va face in momentul in care


planta este intr-o conditie sanatoasa de crestere.
LIVRAREA
Fiecare soi sau varietate vor fi manevrate si impachetate in maniera
aprobata pentru acea planta, luand in considerare solul si conditiile climatice
din perioada si locul de scoatere a plantelor, si de perioada ce va trece pe
timpul transportului si livrarii. Se vor lua toate masurile de precautie care se
obisnuiesc in practica unei bune comercializari pentru a asigura livrarea
plantelor in bune conditii.
Plantele vor fi impachetate si acoperite pentru a asigura o protectie
adecvata impotriva deteriorarii din timpul transportului. Radacinile dezgolite
ale plantelor vor fi protejate cu paie umede sau cu un alt material potrivit
pentru a asigura livrarea plantelor la destinatie cu radacinile umede.
Cand transportul este facut cu un vehicul acoperit, acesta va fi ventilat
pentru a preveni orice "incingere" in timpul transportului.
Daca Beneficiarul nu solicita altfel, doar un numar reprezentativ de
arbusti, sau alte plante trebuie sa fie etichetate. Toate celelalte stocuri
furnizate trebuie sa fie etichetate clar cu numele si destinatia
corespunzatoare asa cum este aratat in desene.
PAMANTUL VEGETAL SI INGRASAMINTELE
Pamant vegetal. Pamantul vegetal va fi un sol argilos din orizontul A al
profilelor de sol din solurile locale. Trebuie sa aiba un continut organic intre 1
si 10%. Va fi relativ eliberat de radacinile mari, bete, buruieni, arboreti, sau
pietre cu diametrul mai mare de 25 mm, sau de alte gunoaie si deseuri. Cel
putin 90 % trebuie sa treaca prin sita de 2.00 mm si pH-ul trebuie sa fie intre
5.0 si 8.0. Pamantul vegetal trebuie sa poata sustine si favoriza germinatia
vegetatiei.
Ingrasami ntele. Ingrasamantul va fi un descompus al resturilor organice
produs in instalatii specializate inregistrate. Ingrasamintele nu trebuie sa
contina cioburi de sticla sau metale. Orice material din plastic sau alt material

confectionat nu va fi mai mare de 4 mm si va fi mai putin de 1% din greutatea
uscata totala a ingrasamintelor. Ingrasamintele vor ajuta cresterea si
dezvoltarea vegetatiei.
PROTEJAREA MATERIALULUI DE PLANTARE
Materialul de protejare pentru semanare si plantare va fi non-toxic pentru
vegetatie si pentru incoltirea semintelor.


Semanarea. Materialul de protectie pentru semanare va fi dupa cum
urmeaza:


(1) Paie. Paiele vor fi de grau, orez, ovaz sau alte paie aprobate, si vor
fi uscate la aer.
(2) Protejare hidraulica. Protejarea hidraulica va fi din celuloza curata
sau din celuloza din lemn reciclat sau fibre de hartie care nu contin
factori care inhiba cresterea sau germinarea. Protejarea hidraulica se
va dispersa rapid si va ramane ca o pasta fina cand este amestecata
cu apa. Pasta va fi verde la culoare pentru a permite dozarea vizuaia
cand este aplicata si, cand este pulverizata uniform pe suprafata pe
care este aplicata, va forma un invelis absorbant ce permite
patrunderea apei in stratul inferior. Protejarea hidraulica va fi
impachetata in cutii rezistente la umezeala sau saci cu cantitatea neta
a materialului impachetat aratat pe fiecare pachet. Celuloza din lemn
sau fibrele de hartie nu vor fi solubile in apa si vor indeplini urmatoarele
proprietati:
Celuloza din lemn reciclata sau fibrele din hartie trebuie sa nu contina foi
lucioase.
Continutul umiditatii:
% pe masa (greutate), maxim 15
Substanta organica, lemn, fibra uscata
% pe masa (greutate), minim 95
PH 4.3-8.5
Capacitatea de tinere a apei, in stare uscata
% pe masa (greutate), minim 400
(3) Liant chimic de protectie. Liantui chimic de protectie va fi un produs
disponibil pe piata recomandat in mod special de producator pentru a fi
folosit ca stabilizator al protectiei.
Liantul de protectie nu va pata si nu va fi toxic pentru vegetatie si

pentru mediu. Se va dispersa rapid si va ramane in suspensie cand va fi
agitat cu apa. Liantul de protectie si suspensia cu apa sau pasta formata va fi
verde la culoare pentru a permite masurarea vizuala la aplicare. Inainte de a
folosi liantul de protectie, Contractorul va prezenta o certificare notariala
facuta de producator in care afirma ca acesta indeplineste toate cerintele.
Liantul chimic de protectie va fi impachetat, depozitat si transportat in
concordanta cu recomandarile producatorului cu cantitatea neta aratata chiar
pe fiecare pachet sau container.
Materialul de protectie pentru plantare va consta in scoarta de copac
maruntita, aschii de copac, sau alte materiaie organice de protectie.
TRANSPORTUL
n timpul transportului, Contractorul va avea grija sa previna ruperea si
uscarea plantelor. La sosirea la locul lucrarii sau la depozit, plantele vor fi
verificate daca au fost transportate corect. Daca radacinile sunt uscate,
ramurile mari sunt rupte, bulgarii de pamant sunt desprinsi sau parti din


scoarta sunt rupte, Beneficiarul poate respinge copacii rupti. Cand un copac a
fost respins, Contractorul il va indeparta de urgenta din locul lucrarii si il va
inlocui.
DEPOZITAREA TEMPORARA A PLANTELOR

Nici o planta nu trebuie sa ramana in depozitul temporar pe timpul verii.
Plantele livrate pentru proiect care nu trebuie plantate imediat vor fi protejate
in urmatorul mod:
(a) Plante cu radacina dezgolita. Plantele pot ramane pe santier doar 24 ore
inainte de a fi plantate sau mutate in depozit. In timpul perioadei de 24 ore
Contractorul trebuie sa continue sa aiba grija sa previna ruperea si ofilirea
plantelor. Radacinile plantelor ce vor fi plasate in depozit vor fi mai intai
acoperite cu o pasta din pamant vegetal si apa. Plantele vor fi apoi protejate
si pastrate umede, cu radacinile innoroiate sau prin asezarea plantei intr-un
depozit racoros si umed

(b) Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza si
plantele crescute in recipiente. Plantele pot ramane pe santier doar 72 de ore
inainte de a fi plantate sau duse in depozit.

Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza vor
fi pastrate umede si vor fi bine ingrijite. Pentru a preveni ofilirea sau
inghetarea, vor fi depozitate ori intr-o cladire cu conditii de racoare si
umiditate sau in grup compact cu radacinile invelite si separate de un material
de protectie potrivit astfel incat sa fie complet acoperite.


PREGATIREA TERENULUI PENTRU PLANTAREA ARBORILOR SI
ARBUSTILOR

Anterior plantarilor, se executa din timp lucrarile generale de

ameliorare a solului (amendamente pentru corectarea ph-ului si eventual a
texturii), drenajele generale, in functie de calitatea terenului si necesitatile de
amenajare.
Saparea gropilor si santurilor de plantare este bine sa se faca in doua etape:
- la sfarsitul verii sau toamna - gropi de desfundare (mai mari decat
este necesar pentru plantare);


- inainte de plantare; gropile de plantare propriu-zise.
Dimensiunile gropilor de desfundare sunt:
- pentru arbusti si conifere sub 1 m inaltime: 60-80 cm/40 cm
(largime/ adancime) in sol bun, 80/70 cm in sol mediocru. In cazul
distantelor mici de plantare se desfunda intreaga suprafata ocupata
de arbusti;
- pentru arbori cu circumferinta sub 18-20 cm si conifere de 1-2 m
inaltime 80/80 cm in sol bun; 100/80 cm pana la 120/100 cm pe
soluri de calitate mai slaba;


- pentru arbori cu circumferinta mai mare de 20-22 cm si rasinoase
peste 2 m inaltime, gropi de desfundare de minim 1 m
3
putand
ajunge pana la 8 m
3
in functie de marimea balotului de pamant.
Dimensiunile santurilor de desfundare pentru plantarea gardurilor vii in
sol bun sunt:
- 60/50 cm (largime/adancime) pentru plantele fara pamant pe
radacini;
- 75/50 cm pentru plantele cu balot.
Dimensiunile sporesc pe terenurile slabe.
Ifunctie de situatie, se evacueaza pietrele, deseurile, resturile vegetale.
Cand solul si subsolul sunt de calitate buna, se separa straturile, pamantul de
la suprafata urmand sa fie asezat in fundul gropii. Daca pamantul este partial
sau total impropriu, se inlocuieste cu pamant bun (curatat de deseuri
vegetale, pietre etc.)
In cazul existentei unui strat impermeabil la baza gropii, este necesara
strapungerea acestuia cu un burghiu si umplerea cu pietre a spatiului perforat,
permitand astfel drenarea (daca grosimea stratului impermeabil nu este prea
mare). Dupa desfundare, gropile se astupa, pentru tasarea naturala a solului
pana la plantare. Odata cu reintroducerea pamantului este bine sa se
administreze in fiecare groapa pentru arbori 1-1,5 kg de superfosfat si 0,2 kg
sulfat de potasiu (1/2 pe fundul gropii si in stratul inferior de umplere).
Aportul de ingrasaminte asigura satisfacerea necesitatilor arborilor si
arbustilor pe o perioada de cativa ani.


TIMPUL PLANTARII
Exceptand pe cele crescute in containere, plantele trebuie sa fie
inactive in momentul livrarii la depozit sau la amplasament. Plantele cu
radacina dezgolita vor fi plantate doar cand temperatura aerului
depaseste 2 C.

(a) Plantarea de primavara
Aceasta lucrare se va face de cand se poate lucra pamantul pana cand
planta, in conditii normale, este activa.
Perioada de plantare poate fi extinsa pentru plantele crescute in recipient
daca vremea este favorabila.

(b) Plantarea de toamna
Aceasta lucrare se va face din momentul in care planta devine inactiva pana
cand pamantul nu mai poate fi lucrat, exceptie facand plantarea coniferelor
care se va face intre 1 septembrie si 1 noiembrie.
Toate plantele care nu au fost plantate in perioada specifica vor avea nevoie
de o aprobare scrisa de la Beneficiar. Neglijenta in a asigura o astfel de
aprobare va avea ca rezultat respingerea plantelor si inlocuirea acestora pe
cheltuiala Contractorului.
SCOATEREA PLANTELOR DIN PEPINIERA



Plantele nu trebuie sa fie scoase din pamant pana cand Contractorul nu este
gata sa le transporte din locul original la locul lucrarii sau in depozitul aprobat.
Timpul maxim dintre sapare si incarcare pentru livrare pe santier sau
plasarea in depozit aprobat va fi de 4 zile pentru plantele cu radacina
acoperita de pamant si invelita in saci si o zi pentru plantele cu radacina
dezgolita. Acestea trebuie scoase cu grija, pentru a evita ruperea plantelor
sau pierderea sau deteriorarea radacinilor, se va acorda o atentie deosebita
radacinilor fibroase. Imediat dupa scoatere, radacinile vor fi protejate
impotriva uscarii si inghetarii. Plantele cu radacina dezgolita vor fi scoase
doar cand temperatura aerului va depasi 2 C.
TRASAREA PLANTARII
Pe zona ce urmeaza a fi plantata se va face trasarea pozitiei plantelor
inainte ca operatiile de plantare sa inceapa. In locul in care se vor planta,
zonele de plantare vor fi delimitate cu jaloane, iar locurile marcate cu
stegulete. J aloanele vor fi stalpi de otel. J aloanele vor fi batute in teren cca
900 mm.
SAPAREA GROPILOR PENTRU PLANTARE
Marginile gropilor pentru plantare vor fi verticale iar fundul gropii va fi
orizontal. Pe taluzuri, adancimea sapaturii va fi masurata din centrul gropii.
Materialul excavat nu va fi depozitat pe iarba sau in santuri. Materialul in
exces scos din gropi va fi imprastiat in zona din apropiere.
Saparea gropilor pentru arbori. Gropile pentru arbori vor fi sapate in
locul pichetat.
Diametrul si adancimea gropii vor fi in concordanta cu tabelul urmator:


MARIMEA PLANTELOR
DIAMETRUL MINIM
AL GROPII DE
PLANTARE
ADANCIMEA GROPII
1.2 m <2.4 m (Inaltime) 750 mm
Marimea
balotului - -50
mm
2.4 m <3.6 m (Inaltime) 900 mm idem
25 mm < 50
mm (diametru)
900 mm idem
50 mm < 75 mm
(diametru
1
*
1.2 m idem
75 mm < 100 mm
(diametru)
1.5 m idem
100 mm < 125
mm (diametru)
1.8 m idem
125 mm sau mai mare
(diametru)
Diametrul balotului +
900 mm
idem


Saparea pentru arbusti. Gropile pentru arbusti, vor fi sapate in locul
marcat din spatiul pentru plantare. Distanta de plantare va fi aratata in
desenele lucrarii. Distanta va fi masurata din centru catre centru si randurile
alternative vor fi dispuse in zig-zag.
Inainte de saparea gropilor pentru arbusti, vegetatia existenta va fi
indepartata sau tratata cu un ierbicit ne-rezidual. Apoi zona va fi curatata
pana la o adancime de 50 mm pana cand se indeparteaza resturile, bulgarii,
buruienile, pietrele si radacinile.
Gropile pentru arbusti vor fi sapate cu un diametru si o adancime
minima de 45cm. Imediat inainte de plantarea rasadurilor, iarba existenta si
buruienile crescute in zona de plantare vor fi taiate la o inaltime maxima de 50
mm. Gropile individuale pentru plantele crescute in recipiente vor fi sapate la
dimensiunile cerute de marimea balotilor.
CURATAREA PLANTELOR
Curatarea se va face de un specialist. Retezarea ramurilor va fi facuta
in asa maniera incat sa se pastreze ritmul de crestere naturala al fiecarei
plante. Capetele radacinilor rupte si deteriorate de 6 mm sau mai mari vor fi
retezate cu o taietura curata, indepartand doar partea deteriorata. Vor fi
indepartate toate crengile rupte, cioturile si taieturile gresite de la retezarile de
crengi anterioare.
(a) Arborii cu frunze cazatoare.

Rezarea crengilor va consta in rarirea ramurilor asa cum indica tipul de
crestere al diferitelor soiuri de arbori.
(b) Arbusti cu frunze cazatoare.
In general, arbustii vor fi taiati de la jumatate. Arbustii care cresc greu
sau nu dau lastari vor fi curatati de ramuri in acelasi fel ca si copacii umbrosi
cu frunze cazatoare.
PROCEDEE DE PLANTARE
Umplutura de pamant va contine solul scos din groapa si pamant
vegetal la nevoie pentru a fi potrivit cu nivelul existent. Daca solul existent nu
este corespunzator, umplutura va consta in pamant vegetal.

Pamantul de umplutura, la plantare, va fi intr-o stare sfaramicioasa. In
nici un moment umplutura sau alt pamant vegetal folosit in lucrare nu vor fi
depozitate pe iarba sau in santuri.

Plantele vor fi asezate in pozitie verticala si aranjate in pamant cu 50
mm mai sus decat adancimea la care au crescut ele in pepiniera. Umplutura
pregatita va fi asezata in jurul radacinii. Tasarea va insoti operatiunea de
umplere cu pamant pentru a elimina golurile de aer.


Dupa operatia de umplere a gropii va urma udarea plantelor. Aceasta
udare va satura complet umplutura si se va face in aceeasi zi cu plantarea.
Dupa ce pamantul se taseaza, ca rezultat al udarii, se va adauga umplutura
pentru a se potrivi cu nivelul pamantului finisat. Inainte de a incepe
operatiunea de plantare vor fi aduse pe santier utilaje aprobate de irigare in
stare buna de lucru.
(a) Plantele cu radacina acoperita de pamant si invelita in sac de panza.
Dupa ce planta este asezata in groapa, toate corzile si panza de ambalaj vor
fi indepartate de trunchi.
(b) Plantele crescute in recipiente. Inainte de asezarea plantelor in groapa,
recipientul va fi indepartat cu grija astfel incat sa nu fie deranjat pamantul
care cuprinde radacina. In timpul operatiunii de plantare, se va avea grija ca
soliditatea balotului sa nu fie distrusa. Nu trebuie indepartate materialele care
se descompun intr-un sezon de crestere.
(c) Plante cu radacina goala. Radacinile vor fi rasfirate cu grija intr-o pozitie
naturala si umplutura pregatita va fi pusa in jurul radacinilor astfel incat
radacina sa fie acoperita pentru a se evita golurile de aer. Planta va fi ridicata
si apasata usor pentru a asigura contactul radacinilor cu solul.
(1) Daca sunt pregatite gropile, radacinile vor fi asezate in centrul gropii si va
fi compactata umplutura in jurul radacinilor pentru a se elimina golurile de aer.
(2) Umplutura va fi saturata cu apa dupa ce este asezata planta.

VERIFICAREA CALITATII LUCRARILOR
PERIOADA DE INSTALARE

Angajatorul isi va asuma responsabilitatea pentru toate plantele gasite
in stare satisfacatoare la verificare pentru incheierea cu succes a perioadei de
plantare. Plantele care nu indeplinesc cerintele pentru receptie vor fi inlocuite
de Contractor pe cheltuiala proprie dupa data verificarii si inainte de 30
noiembrie. Plantele mentionate pentru plantare numai primavara se vor planta
inainte de 30 aprilie.
Datele de mai sus vor putea fi schimbate cu acordul Beneficiarului doar
daca conditiile de vreme extreme sau alte circumstante o vor impune.
Cand inlocuirile sunt terminate, Contractorul va plivi si va curata
intreaga lucrare. Curatarea va include curatarea de crengi uscate, stropirea
cu substante adecvate a plantelor infectate de insecte, indepartarea
marcajelor si a plasei, plivirea, refacerea protectiei, indepartartarea resturilor
de la lucrare si curatarea in general a santieruiui.
Cand vor fi incheiate operatiunile de curatare, verificarea se va face
doar pentru plantele inlocuite. Toate aceste plante trebuie sa fie in
concordanta cu specificatiile de la inceputul lucrarii. Pentru plantarile
inlocuitoare nu va trebui sa treaca o perioada de fixare pentru a fi acceptate.
Plantele inlocuitoare este necesar sa fie plantate bine si sa se afle intr-o buna
conditie in timpul verificarii.



Pentru a se asigura conditii adecvate de prindere si stabilizare, este
necesar sa fie executate lucrari de intretinere pe o perioada de un an.
Pentru plantele din zona de arbusti decorativi si zona de gard viu tuns
mobilizarea solului in jurul plantelor se va face manual cu ajutorul uneltelor,
pe o adancime de 15cm, in diametru de 0,5m, iar pentru arbori de 0,8m
diametru, realizand spargerea bulgarilor si indepartarea resturilor vegetale,
smulgerea buruienilor si adunarea lor in gramezi in afara locului de interventie.

Mobilizarea solului va fi executata de 3 ori pe an, dupa cum urmeaza:
prima data in aprilie,
a doua oara in iunie,
a treia oara in octombrie.
Aceasta lucrare va fi executata de-a lungul unui an, necesar plantelor
pentru a se stabiliza.
Udarea va fi realizata folosind cisterne dotate cu furtune si este
necesara in lunile iunie, iulie si august - de cate doua ori in fiecare
saptamana. Luand in considerare pierderile din sol datorate evaporarii,
trebuie udat cu 120l/planta ce vor fi distribuiti plantelor in sase portii a cate

20l/planta , asigurand o patrundere la 50cm adancime a apei pentru

plantele din zona de gard viu, vor fi distribuite 360l/planta in sase portii a cate
60l fiecare.
Cuvetele de udare vor fi umplute la sfarsitul perioadei de udare, in
sezonul rece.
Partea contractanta va identifica sursele de apa si va obtine
autorizatiile necesare.
Supervizarea plantatiilor consta in verificarea plantelor si indepartarea
celor degradate, precum si verificarea nivelului de plantare.
Taierile de corectie ale coroanei vor fi executate pentru a mentine
arbustii in volumul necesar. Acest lucru se executa deoarece taierile repetate
fac masa foliara sa devina mai densa, ducand la obtinerea unei mai bune
ecranari.
Protectia fitosanitara este necesara pentru a lupta impotriva bolilor si
daunatorilor ce pot produce daune majore plantelor, ducand la distrugerea
masiva a plantatiilor sau la diminuarea aspectului decorativ. Pentru a se
realiza protectia fitosanitara se va executa stropirea bianuala cu substante
chimice, Protectia plantelor se realizeaza in maniera preventiva pentru a
preintimpina aparitia bolilor sau daunatorilor ce sunt dificil de indepartat.

GAZONUL


PREGATIREA SOLULUI PENTRU GAZONARE

Pregtirea suprafeei care urmeaz s fie plantat cu gazon are ca
scop afnarea, nivelarea i ndeprtarea altor plante (mai ales buruieni) :
- Curatarea terenului: stratul superior de sol trebuie sa nu prezinte pietre ,
lemne sau alte obiecte de dimensiuni mari;
- Indepartarea buruienilor manual sau prin erbicidare totala;
- Afanarea solului prin sapare la 20-30 cm;
- Asigurarea valoarea pH de 5,5 -6,5 ;
- Stratul superior al solului : 8-12 cm la calitatea recomandata pt ca apa sa


patrunda usor

Dup ce suprafaa de prelucrat este curat se ncepe sparea. Este
recomandat s se fac o spare adnc. Dup ce toat suprafaa a fost
spat, dac este cazul, aceasta se niveleaz, respectiv, se car cu roaba
pmnt din zonele mai nalte n cele mai joase.

Dup ce suprafaa obinut este mulumitoare, se ncepe greblarea.
Scopul este sfrmarea bulgrilor i realizarea unei nivelri suplimentare. Tot
la momentul greblrii se vor nltura de la suprafa pietrele i orice alte
obiecte.

SEMANATUL GAZONULUI

-Se va folosi tipul de gazon adecvat activitatilor proiectate;
-Se va efectua numai dupa ce solul a fost pregatit prin nivelare si afanare
corespunzatoare;
-nsmnarea se poate face de primvara pn toamna dac solul este
suficient de cald i de umed, din aprilie pana la inceputul lui septembrie;
-Se vor distribui uniform semintele pe suprafata de teren care se gazoneaza;
-Dupa semanare semintele se acopera cu un strat de sol de 0,5-2cm care se
preseaza usor.
-Dac suprafaa de pmnt nu a fost anterior acoperit cu vegetaie, se poate
trece direct la nsmnare. Dac suprafaa respectiv a fost neprelucrat sau
a fost acoperit cu buruieni, va trebui sa se atepte 2 3 sptmni, pentru
ca seminele de buruieni, rmase n pmnt s ncoleasc. Este util ca
suprafaa respectiv s fie udat pentru a grbi germinarea buruienilor. Cnd
acestea ncep s acopere suprafaa se va trece la ndeprtarea lor. Este
esenial s fie ndeprtat n acest moment ct mai multe buruieni.

Exist mai multe tipuri de semine de gazon. Alegerea va fi fcut
funcie de tipul de sol (gazon pentru clim secetoas, pentru soluri uoare sau
nisiopase, gazon rezistent la trafic, gazon pentru umbr etc.) Se recomand
folosirea seminelor de bun calitate.

Dac suprafaa este mai mare, seminele vor fi mprtiate cu mna.
Pentru aceast operaie se alege o zi fr vnt. Imediat dup ce au fost
mprtiate seminele, suprafaa trebuie greblat, pentru ca seminele s nu
rmn la suprafa. Apoi urmeaz tasarea superficial a solului pentru ca
seminele s intre n contact cu acesta.

UDAREA GAZONULUI

Dup tasare, urmeaz prima udare. Aceasta are rolul de a astupa
golurile dintre bulgrii de pmnt i de a asigura un bun contact ntre semine
i sol. Atenie! Furtunul pentru udare trebuie s aib o duz deoarece un jet
puternic de ap va spla seminele.

Pentru realizarea peluzei de gazon este necesara, dupa insamantare,
udarea intens timp de 2 sptmni cu excepia cazului n care a fost .Dac
nu plou, va trebui avut grij ca pmntul proaspt nsmnat s nu se usuce
complet n aceast perioad. n zilele nsorite se va face o udare la prnz i
una seara. Dup aproximativ 2 sptmni toate seminele viabile au devenit


plante cu rdcin suficient de adnc aa c se poate rri udarea la
aproximativ de 2 ori pe sptmn, funcie de starea vremii.
Cnd iarba ajunge la nlimea de aproximativ 10 cm se va efectua prima
tundere.
Suprafata de teren semanata cu gazon se uda cu apa de buna calitate,
la inceput cu mare grija, pentru a nu se imprastia semintele, cantitatea de apa
administrata fiind in functie de indicele de evaporare . n zilele nsorite se va
face o udare la prnz i una seara.
Dup aproximativ 2 sptmni toate seminele viabile au devenit plante
cu rdcin suficient de adnc aa c se poate rri udarea la aproximativ de
2 ori pe sptmn, funcie de starea vremii.



LUCRARILE DE INTRETINERE A GAZONULUI

Pentru a se obtine un covor de gazon de buna calitate sunt necesare
lucrari de intretinere: fertilizarea solului in functie de calitatea solului respectiv;
tunderea gazonului si alte lucrari speciale.
ntreinera gazonului presupune tunderea repetat i udarea n
perioadele uscate.
Tunderea gazonului este cea mai important operaie. Prin tundere se
stimuleaz ndesirea stratului vegetal. De asemenea, prin tundere repetat se
favorizeaz creterea soiurilor de iarb cu fir subire n detrimentul celor cu fir
gros. Iarba netuns se va dezvolta pe vertical, va produce pai i se va
nglbeni la baz. Prin tundere, aceasta se va extinde pe orizontal, ocupnd
toat suprafaa de pmnt disponibil. Pe lng aspectul estetic, aceasta va
ngreuna creterea buruienilor (seminele buruienilor vor ajunge mai greu la
sol i vor fi sufocate de iarba deja existent). De asemenea, prin tundere se
elimin aproape de la sine toate buruienile cu tulpin. Deoarece aceste
buruieni produc semine doar n vrful tulpinii, prin tundere nu le dm
posibilitatea s se nmuleasc.

n mod ideal, gazonul se tunde cnd este perfect uscat i cnd, prin
tundere se nltur 25 35% din nlime. n realitate vor interveni diveri
factori (ploi prelungite, concediu, lipsa de timp etc) care ne vor ndeprta de la
parametrii ideali. La clima din Romnia va trebui s ne rezervm timp pentru
a tunde gazonul cel puin odat pe sptmn, n mod ideal, de 2 ori pe
sptmn, de primvara pn toamna.

Mainile de tuns iarba au un co detaabil n care se poate colecta
iarba tiat. Dac iarba nu crete mai mult de 25 35%, tunderea se va face
mai repede i nu va trebui s colectm iarba tiat. Aceasta va fi mprtiat
pe sol i va contribui la fertilizare, prin descompunere. Dac, n schimb, iarba
apuc s creasc mai mult, la tiere va trebui s montm coul colector,
deoarece firele de iarb vor fi prea lungi pentru a fi mprtiate pe sol n mod
uniform i vor rezulta brazde (ca la cosit). Asta, n afara faptului c gazonul va
pierde din frumusee, deoarece iarba va ncepe s se nglbeneasc la baz.

Avnd coul colector montat, avem 2 operaii suplimentare de fcut n
timpul tunderii. Coul trebuie golit i iarba rezultat trebuie depozitat . n mod
ideal depozitarea acesteia se va face n lada cu compost. Ori de cte ori solul
se usuc la mai mult de 2 3 degete n adncime, va trebui s udm


gazonul. Momentul optim de udare este dimineaa, sau seara.

Udarea de diminea nu va produce oc termic (diferena de
temperatur ntre ap i plante) i nu va favoriza apariia mucegaiurilor i a
altor boli. n schimb, marele dezavantaj al udrii de diminea este faptul c o
mare parte din apa de udare se pierde prin evaporare, imediat ce soarele
devine mai puternic. Cantitatea de ap va trebui n aa fel dozat nct s
ptrund doar pn la adncimea la care sunt rdcinile gazonului. Dac
udm prea puin, vom stimula dezvoltarea rdcinilor spre suprafaa solului i
va rezulta un gazon sensibil la secet. Dac udm prea mult, pe lng faptul

c apa n surplus este risipit, vom stimula apariia buruienilor cu rdcini
adnci.

INLOCUIREA GAZONULUI

In cazul n care se impune in anumite zone refacerea gazonului, sunt
necesare urmatoarele lucrari:
- decaparea complet a suprafeelor ce urmeaz a fi gazonate
- prelucrarea manual sau mecanic a pmntului (frezarea lui)
- mrunirea complet a pmntului
- erbicidarea buruienilor existente
- mbuntirea pmntului n stratul superior, prin completarea lui cu
compost
- semnarea gazonului aprox 50-60 g/mp
- ncorporare i tvlugire
- udare continu
- primul tuns dup ce gazonul ajunge la o nlime de 10 cm; tunderile
ulterioare se vor face la nlimi de 5 cm
- rensmnri i operaiuni de ntreinere aplicarea de ngrmnt

RECEPTIA LUCRARILOR
Inspectarea pentru constatarea incheierii cu succes a plantarilor se va
face la finalul lucrarilor de amenajare. Pentru acceptarea la inspectie,
Contractorul trebuie sa primeasca o certificare scrisa de la Beneficiar in care
sa se mentioneze faptul ca toate plantele au fost plantate intr-o stare
sanatoasa. Pentru a fi acceptata, planta trebuie sa fie intr-o conditie
reprezentativa a soiului ei. Nici o portiune a lucrarii nu va fi inspectata pana
cand toata lucrarea nu este terminata.















- Caiet de Sarcini -

-REALIZARE SUPRAFETE DALATE-
1.1.Generalitati

Prevederile cuprinse in acest caiet de sarcini pentru realizare
suprafetelor dalate sunt aplicabile si obligatorii la lucrarile privind realizarea
dalajelor cuprinse in proiect.
Solutiile constructive, reclama respectarea unui anumit nivel de calitate in
realizarea lucrarilor sj impune, in consecinta, o activitate riguroasa de urmarire
permanenta pe tot parcursul executiei.
Se va putea asigura astfel o corecta verificare si receptionare a fazelor
intermediare si a celei finale.
Antreprenorul, conform conditiilor generale si speciale de contractare, are
obligatia sa studieze documentatia pusa la dispozitie de investitor si sa obtina
orice alte informatii considerate de el necesare prin conditiile si dificultatile de
executie a lucrarilor de arhitectura.
Pe durata executiei, antreprenorul va lua toate masurile care se impun
pentru a respecta conditiile de realizare a lucrarilor de arhitectura in
conformitate cu cerintele impuse de documentatiile de contractare.
Detaliile de executie, calitatea materialelor si tehnologiile de punere in
opera se vor realiza conform planurilor, caietelor de sarcini si eventualelor
precizari facute de proiectant.
Inaintea inceperii lucrarilor, antreprenorul poate prezenta si o alta
propunere de tehnologie de executie fata de cea prevazuta in proiect, dar va
trebui sa o supuna spre aprobare proiectantului si investitorului. Noua
tehnologie, propusa si aprobata, va respecta conditiile de calitate impuse de
lucrarea respectiva.
Investitorul si proiectantul isi rezerva dreptul ca, inainte sau dupa
inceperea lucrarilor, sa opereze adaptari sau modificari fata de proiect, in
vederea asigurarii calitatii, ca urmare a aparitiei unor materiale sau tehnologii
noi.
In toate activitatile de pe santier vor fi respectate normele de protectia
muncii si cele de prevenire a incendiilor.

Standarde i Normative de referin

Sub acest titlu vor fi mentionate standardele, normativele si alte
prescripts care trebuie respectate la materiale, utilaje, confectii, executie,
montaj, probe, teste si verificari.
La acestea se adauga urmatoarele, cu aplicabilitate generala
STAS 388-80 Ciment Portland
STAS 790-84 Ap pentru mortare i betoane

STAS 1030-85 Mortare obinuite pentru zidrie i tencuieli
STAS 1139-87 Borduri din beton pentru trotuare


STAS 1667-76 Agregate naturale pentru mortare i betoane cu liani
minerali

Acte normati ve privind calitatea
Legea 10/1995 - Legea calitatii in constructii;
Legea nr.8, privind Asigurarea durabilitatii si sigurantei in exploatare,
functionalitatii si calitatii constructiilor".
HG 925/1995 Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de
calitate a proiectelor, a executiei lucrarilor si constructiilor"
Norme pentru utilizarea formularelor tipizate in activitatea de control
tehnic de calitate in constructii-montaj publicatein Buletinul Constructiilor nr.
8/1987.
C.56-85, Normative pentru verificarea calitatii si receptia
lucrarilor de constructii si instalatii aferente (BC -2/1986)


Plansele care guverneaza lucrarea:
-Plan situatie propusa - pentru fiecare locatie in parte - PLANSA NR. 3A
-Plan trasare - pentru fiecare locatie in parte - PLANSA NR. 4A
-Detaliu tehnic suprafata dalata - planuri de detaliu - PLANSA NR. 1R


Mostre i testri

nainte de comandarea i livrarea oricror materiale la antier, se vor
pune la dispoziia Consultantului, spre aprobare, urmtoarele mostre:
Borduri din beton prefabricate; mostre cu finisajul i culoarea
specificate.
Prin aprobarea mostrelor de ctre Consultant se nelege aprobarea
cimentului i agregatelor, precum i alegerea culorilor.
Toate elementele prefabricate vor fi confecionate din materialele
aprobate.

Materiale
-Agregate -pietris,nisip,
-Dale beton ecologic cu dimesiunile 20/20/6cm, culoarea rosu-caramiziu
-Borduri beton cu dimensiunile 50/15/10 cm
-Beton C8/10
-Mortar M100 T
Materialele si produsele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
sa fie de foarte buna calitate, cu aspect corespunzator, in conditii de pret
optim si cu garantie de lunga durata data de furnizor;
producatorul sa poata asigura constanta calitatilor fizico-chimice
(stabilitate chimica, dimensionala, etc,) si vizuale (culoare, textura, etc.)
sa corespunda specificului functional al spatiilor unde sunt aplicate
sa fie agrementate tehnic In conditiile stipulate de legea nr.10/1995;
producatorul sa furnizeze date complete privind tehnologia de punere
In opera (unde este cazul);
sa existe forta de munca specializata pentru lucrari cu astfel de


materiale.
Se va organiza si urmari cu rigurozitate controlul calitatii materialelor
intrate In santier pentru certificarea lor inainte de punere in opera.
Livrare, depozitare, manipulare
Livrarea materialelor si produselor se va face conform recomandarilor
din capitolele respective ale normativelor specifice in vigoare si va fi insotita de
certificat de calitate.
In cazul in care livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta
este obligata sa transmits certificate de garantie corespunzatoare loturilor
livrate.
Depozitarea si manipularea produselor si materialelelor prevazute in
proiect trebuie sa se faca separat, pe tipuri de materiale in spatii amenajate
si dotate corespunzator, astfel incat sa se asigure:
evitarea conditiilor care ar putea conduce la deprecierea lor;
evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
asigurarea posibilitatilor de identificare usoara.
Se vor respecta instructiunile scrise ale producatorului, privind
manipularea, depozitarea si protectia materialelor si produselor respective.
Executarea lucrarilor

Antreprenorul ve executa lucrarea conform proiectului si acestui caiet
de sarcini, tinand cont de normativele specifice categoriei de lucrari si de
prescriptiile tehnice in vigoare.
Se vor respecta de asemenea instructiunile scrise ale producatorului, privind
executia lucrarilor respective.
Inainte de inceperea lucrarilor propriu-zise la o anume categorie de lucrari se
vor executa operatiunile pregatitoare necesare si anume:
trasare
decopertare
sapaturi
umplutura cu balast
umplutura cu nisip
turnat beton

Executia lucrarilor va fi asigurata de personal calificat, si inalt calificat
pentru fiecare specialitate si urmarita de cadre tehnice avand cunostinte de
nivel superior in practicarea profesiei.

Nu se admit modificari de solutii tehnice fara acordul expres al
proiectantului de specialitate. Dispozitiile de santier emise de proiectant, si
respectarea normelor legale, au aceeasi putere ca si proiectul de executie din
toate punctele de vedere, inclusiv al verificarii calitatii.

Precizarile si recomandarile cuprinse in caietul de sarcini nu sunt
limitative, antreprenorul putand lua orice masura pe care o considera
necesara si eficienta si care se inscrie in prevederile actuale, normative, in


vederea asigurarii sau cresterii calitatii lucrarilor.
Pe parcursul executiei va fi respectat programul de control al calitatii
lucrarilor pe santier .


PROGRAM DE CONTROL AL CALITII LUCRRILOR LUCRARI DE
PAVAJE ALEI

n conformitate cu:

Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea n construcii

C56-85 Normativ privint verificarea calitii lucrilor de construcii i instalaii
aferente

HG 925/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare i expertiz
tehnic de calitate a proiectelor , a execuiei construciilor, completat cu
ndrumtorul de aplicare MLPTL nr. 777N/1996.

HG nr. 272/1994 referitor la Regulamentul privind controlul de stat n
construcii

HG 261/1994 pentru aprobarea Regulamentul privind conducerea i
asigurarea calitii n construcii Regulamentul privind stabilirea categoriei
de importan a construciilor

HG 273/1994 privind Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i
instalaii aferente.

OG nr. 63/2001 privind Infiinarea Inspectoratului de Stat n Construcii

HG 278/1994 Regulamentul privind certificarea calitii produselor folosite n
construcii.

GH 456-1994 privind Regulamentul de recepie a lucrrilor de montaj utilaje,
instalaii tehnologice i a punerii n funciune a capacitiilor de producie

Nr.
crt
Faza din lucrare supus obligatoriu
controlului
Particip
la control
Documentele de
atestare a controlului
1
I
N
F
R
A
S
T
R
U
C
T
U
R
A

A
L
E
I

Predare primire amplasament
B,E,P
P.V.R
msurtori
2
Trasare
B,E,P
P.V.
msurtori
3
Execuie spturi
B,E,P
P.V.L.A.

4
S
U
R
A
S
T
R
U
C
T
U
R
A



A
L
E
I


Umpluturi de pamnt
B,E,P
P.V.L.A.
msurtori
5
Fundaie de balast
B,E,P
P.V.L.A.
msurtori, buletin
analize


6
Montarea borduri
B,E,P
P.V.R.
observare
7
Montat pavele ecologice pe strat
de nisip
B.E. P.
P.V.L,A.
msurtori, observare
Verificari in vederea receptiei lucrarilor

Se va verifica realizarea lucrarii conform proiectului, prevederilor
caietelo de sarcini respective cu respectarea instructiunilor scrise ale
producatorului de material sau ansamblu (unde este cazul), in vederea
asigurarii conditiilor de calitate cerute.

Respectarea conditiilor tehnice de calitate trebuie urmarita permanent
de antreprenor (prin sefii formatiilor de lucru) si de investitor (prin personalul
tehnic anume insarcinat cu conducerea lucrarilor, in cadrull activitatii de
indrumare si supraveghere)
Se vor efectua verificari:
a. Pe parcursul executiei pentru toate categoriile de lucrari, inainte ca ele
sa devina ascunse prin acoperire cu alte categorii de lucrari destinate a
ramane vizibile.
b. La terminarea unei faze de lucru
c. La receptia preliminara a obiectelor

Pe intregul parcurs al lucrarilor se vor face verificari privind
corespondenta intocmai a acestora cu solutiile si prevederile proiectantului si
cu specificatiile tehnice specifice, in limitele indicatorilor de calitate, abaterilor
si tolerantelor admisibile prevazute de acestia.

Rezultatul veriflcarilor si receptiilor de precum si concluziile privind
posibilitatea continuarii lucrarilor se consemneaza intr-un registru, care este

un document oficial semnat deopotriva de antreprenor si investitor.
Remedierile mai importante, sau privind lucrari de tehnicitate ridicata, se vor
executa numai cu avizul proiectantului si consemnate ca atare in registrul de
procese verbale.

Comisia de receptie preliminara va avea la dispozitie registrul de
procese verbale de lucrari, la cererea presedintelui comisiei, antreprenorul va
prezenta o nota de sinteza cu date asupra intocmirii pentru intregul obiect a
proceselor verbale, buletinelor de incercari, remedierilor, etc., cu frecventele
prescrise.

La baza activitatii de verificare si control al lucrarilor stau urmatoarele
acte normative generate:
Legea 10/1995 - Calitatea in constructii - normativ pentru verificarea calitatii si
receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente - indicativ C 56-85 -
publicat in Buletinul Constructiilor 1-2/1986 si modificarile la instructiuni Tn BC
4/1976 si BC 4/1977. IGSC 28/7.11.1976 IGSIC 20/4.IV.1977




1.7.Masuratori si decontare

Nu se vor putea deconta acele lucrari pentru care nu se vor prezenta
procesele verbale care sa ateste elocvent ca lucrarile respective sunt de
calitate conforma cu proiectul si prescriptiile tehnice in vigoare sau ca, in urma
remedierilor facute, au fost aduse in aceasta situatie.

1.8.Masuri de tehnica securitatii muncii

La care se adauga si prevederile specifice fiecarei categorii de lucrari,
mentionate in normativele care o guvemeaza.
Regulamentului de protectia si igiena muncii, in activitatea de
constructii" aprobata de MLPAT cu Ordinul nr.9/N/15.03.1995;
Norme de protectia muncii in constructii - montaj aprobate de M.C.Ind.
cu ordinul 7/7. 11.1978.
Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj
prefabricate si finisaje in constructii indicativ I.M.006 - 96, aprobate cu Ordinul
M.L.P.A.T. nr.73/N/15.10.1996.
Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele si
esafodaje, indicativ I.M.007 / 96 aprobat cu Ordinul M.L.P.A.T.
nr.73/N/15.10.1996.

1.9.Masuri de protectie contra incendiului

C 300 aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 20N/1994
HGR 51/1997 privind avizarea, autorizarea PSI;

OGR 60/1998 privind organizarea apararii impotriva incendiilor,
completata cu OGR 114/2000;
HGR 571/1998 - aprobarea constructiilor care se supun autorizarii;
Ordin Ml 775/1998 - pentru aprobarea Normelor generale de prevenire
si stingerea incendiilor";
P 118/1999 - Normativ de siguranta la foe a constructiilor;
DG PSI 005/2001 - Dispozitii generale PSI privind activitatea de
aparare impotriva incendiilor, aprobata cu Ordinul Ml 138/05.09.2001.
La realizarea investitiei, vor fi respectate ultimele versiuni, in vigoare, ale
actelor normative mentionate.

1.10.Generalitati
Realizarea ariilor dalate proiectate, aleilor se va realiza intr-un sistem
durabil dar cu costuri reduse prin montarea de dale din beton colorat
prefabricate, bordurate cu borduri inguste de beton cu dimensiunile de

1.11.Descriere sistem

Ariile dalate au dimensiunile de 3.00/3.00 m, fiind realizate dintr-un
strat de nisip cu grosimea de pietris de 0.05m grosime, nisip0.10 m, un strat
de uzura - dalajul alcatuit dale prefabricate de beton de culoare rosu


caramiziu cu dimensiunile de :0.20/0.20/0.05m.Dalele se monteaza cu rost de
0,01m intre ele.
Bordurile se vor executa din beton clasa C10/15, cu dimensiunile de
50/15/10cm.

1.12. Lucrari de degajare a terenului de corpuri straine, decopertare si
sapare.
Dupa adjudecarea lucrarii sau incredintarea directa a acesteia,
constructorul va incepe lucrarile de terasamente numai dupa operatiunea de
predare-primire a amplasamentului consemnat intr-un proces verbal incheiat
intre beneficiar, executant si proiectant.
Trasarea pe teren a constructiei se va executa de personal specializat si
dotat cu aparatura corespunzatoare, in limitele tolerantelor admise precizate in
STAS 9824/1/75.
Lucrarile de terasamente se executa mecanizat, volumul sapaturii
manuale find conditionat de natura terenului, sistemul de udare adoptat si
destinatia constructiei.
Sapatura se va incepe numai dupa protejarea retelelor si a materialului
vegetal existent impotriva deteriorarii.
Lucrarile de terasamente nu se vor incepe inaintea executarii lucrarilor

pregatitoare, dupa caz si anume:
-defrisarea terenului si indepartarea tuturor materialelor ce provin din
aceasta;
- evacuarea materialelor provenite din defrisari si degajarea terenului;


-executarea de santuri de garda si pante de scurgere pentru dirijarea apelor
in afara zonelor de lucru; in cazul debitelor mici de apa, se vor executa rigole.


1.13.Trasarea

Trasarea lucrrilor va fi efectuat prin msurare i pichetare de
specialiti topo, pe baza planurilor elaborate de proiectant, conform cu
planurile de trasareaferente fiecarei locati in parte.
Locatiile in care se vor construi dalaje din beton sunt prezentate in tabelul
urmator:


1.14.Executarea umpluturilor compactate

Umpluturile se realizeaza din pamanturi loessoide, pamantuni coezive,
bine compactate cu maiul de mana sau cu maiul mecanic, in straturi
succesive de 20-30 cm grosime.
Se interzice realizarea umpluturilor din pamanturi cu umflari si contracturi
mari, argile moi cu continut de materii organice, resturi de lemn, etc.
Umiditatea pamantului pus in opera va fi cat mai aproape de umiditatea
optima de compactare admitandu-se variatii de 2%.
Calitatea compactarii umpluturilor se va face cu respectarea prevederilor
"Normativului pentru venificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si
instalatii aferente" - Indicativ C.56/85 si a Normativului C.29/85.


La executarea lucrarilor de terasamente pe timp friguros este obligatorie
respectarea masurilor generale si a celor specifice lucrarilor de pamant,
prevazute in "Normativul pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de
constructii si a instalatiilor aferente" - Indicativ C. 16/84.

1.15.Receptionarea lucrarilor de terasamente
Verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor de terasamente se fac in
conformitate cu Normativul C.56/85.
La receptionarea terasamentelor executate in pamanturi sensibile la
umezire se va controla daca s-au respectat si consemnat in procesele verbale
de lucrari ascunse, prevedenile din Normativul P.7/92

1.16.Pavele beton

Domeniul de aplicare: pardoseli uzuale, decorative, rezistente la trafic
pietonal. In prezentui proiect: pavare dalaje.


Materiale si produse :

-dale beton prefabricate;
-nisip

-agregate naturale

Pietris, agregate naturale
Domeniul de aplicare: pardoseli uzuale, decorative, rezistente la trafic
pietonal. In prezentul proiect: suprafete dalate pentru zone de odihna

Ni sip
Domeniul de aplicare: pardoseli uzuale, decorative, rezistente la trafic
pietonal. In prezentul proiect: suprafete dalate pentru zone de odihna


1.17.Executarea lucrarilor

Conditii tehnice de calitate
Punerea in opera se face de catre echipe specializate, prin mijloace
clasice, respectandu-se prevederile C56-85 si NE 012-99 "Cod de practica
pentru realizarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat", si
in conformitate cu recomandarile producatorului.
Controlul si pregatirea stratului suport
Suportul trebuie sa fie plan, stabil, fara urme de grasimi si fara depuneri
saline din infiltratii. Se interzice inceperea lucrarilor inainte de verificarea in
intregime a suportului.

Prepararea mortarelor
Determinarea caracteristicilor mortarelor se va face conform metodelor


prescrise in STAS 2634 - 80: "Metode de incercare a mortarelor in stare
proaspata si intarita".
Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mortarele vor fi
conform STAS 1030 - 85: "Mortare obisnuite de var, ciment sau ipsos.
Clasificare si conditii tehnice".
Transportul si perioada de punere in lucrare a mortarelor
Transportul pe orizontala, se face cu roaba, tomberoane, bene.
Mijloacele de transport trebuie sa indeplineasca urmatoarele
conditii:
-sa fie etanse;
-sa fie curate;
-sa permita - fara eforturi - golirea totala si rapida;



Mortarul se descarca din autobasculante sau autoagitatoare in :
-dispozitive asezate la nivelul solului;

-dispozitive asezate sub nivelul solului, sau autocamionului.

Este interzisa descarcarea mortarului direct pe pamant.

Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si
punerea in lucrare a mortarelor sa se faca :
-in maxim 10 ore de la preparare - pentru mortare fara intarzietori de priza;
-in maxim 16 ore de la preparare - pentru mortare cu intarzietori de priza.

Punerea in opera a mortarelor se va face conform normativelor in
vigoare .

Realizarea pavimentelor din beton se va face avandu-se in vedere
etapele si recomandarile producatorului prevazute in tehnologia de aplicare.

Nu se va lucra la temperaturi mai mici de 5C.
Verificarea suprafetelor se va face cu ajutorul nivelei si a dreptarului de
2m.


1.18.Asigurarea cerintelor de calitate
Masuri pentru asigurarea cerintelor de calitate conform prevederilor
legii nr.10/1995
Cerinta A - rezistenta si stabilitatea structurii
Cerinta B - siguranta in exploatare.
In vederea asigurarii acestei cerinte se vor respecta :
STAS-urile in vigoare la proiectarea aleilor.


1.19.Cerinta D- igiena/ sanatatea oameni lor,
refacerea/protectia mediului



Pentru eliminarea deseurilor se vor prevedea ghene, platforme de gunoi
cu depozitarea in europubele.
Lucrrile proiectate nu au efecte negative suplimentare fa de situaia
existent asupra solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafa sau
din punct de vedere al zgomotului i peisajului.
Nu sunt afectate obiective de interes cultural sau istoric.
Prin executarea lucrrilor proiectate se va rezolva favorabil att impactul
asupra factorilor de mediu, ct i din punct de vedere economic i social.
Influene asupra factorilor de mediu datorate realizrii unor condiii
superioare celor actuale:
-Va scdea gradul de poluare al aerului;
-Se va reduce volumul de praf;
-Crearea de noi locuri de munc pe perioada execuiei lucrrilor;
-mbuntirea climatului social prin crearea unui ambient curat i
civilizat;
-Creterea siguranei circulaiei i a confortului optic pentru conductorii auto.
-Pe ansamblu se poate aprecia c din punct de vedere al mediului ambient,
lucrrile proiectate nu introduc disfuncionaliti suplimentare fa de situaia
actual, ci dimpotriv au un efect pozitiv.
1.20.Masuri de protectia muncii

Pe parcursul executiei lucrarilor antreprenorul va lua toate masurile de
protectie a muncii necesare conform cu normativele in vigoare - norme MLPTL
9/N/15.03.1993 si norme generale din decret nr. 290/16.08.1999,
corespunzatoare acestui tip de Iucrari.
Masurile din aceste norme nu sunt limitative, ele se vor completa cu
norme specifice constructorului. Masurile de protectie a muncii corespunzatoare
acestor Iucrari sunt curente, fara tehnologii care sa necesite conditii speciale.

























- Caiet de Sarci ni-
-MONTARE MOBILIER URBAN-
1.1.Generalitati

Prevederile cuprinse In acest Caiet de sarcini pentru montare mobilier
urban" sunt aplicabile si obligatorii la lucrarile privind montarea mobilierului
urban cuprinse in proiect.
Solutiile constructive, reclama respectarea unui anumit nivel de calitate in
realizarea lucrarilor sj impune, in consecinta, o activitate riguroasa de urmarire
permanenta pe tot parcursul executiei.
Se va putea asigura astfel o corecta verificare si receptionare a fazelor
intermediare si a celei finale.
Antreprenorul, conform conditiilor generale si speciale de contractare, are
obligatia sa studieze documentatia pusa la dispozitie de investitor si sa obtina
orice alte informatii considerate de el necesare prin conditiile si dificultatile de
executie a lucrarilor de arhitectura.
Pe durata executiei, antreprenorul va lua toate masurile care se impun
pentru a respecta conditiile de realizare a lucrarilor de arhitectura in
conformitate cu cerintele impuse de documentatiile de contractare.
Detaliile de executie, calitatea materialelor si tehnologiile de punere in
opera se vor realiza conform planurilor, caietelor de sarcini si eventualelor
precizari facute de proiectant.
Investitorul si proiectantul isi rezerva dreptul ca, inainte sau dupa
inceperea lucrarilor, sa opereze adaptari sau modificari fata de proiect, in
vederea asigurarii calitatii, ca urmare a aparitiei de materiale sau tehnologii
noi.
In toate activitatile de pe santier vor fi respectate normele de protectia
muncii si cele de prevenire a incendiilor.
In interiorul amenajarii, se vor amplasa in conformitate cu planul furnizat
elementele de mobilier urban proiectate, care vor duce la imbunatatirea
confortului si gradului de igiena local.

Mobilierul urban proiectat cuprinde:
- ansamblu pentru jocuri statice compus din masa si doua banci din lemn pe
structura metalica
- cosuri de gunoi cu patru compartimente diferite pentru colectarea
diferentiata a gunoiului
- gard metalic din panouri de plasa metalica bordurata .
Se va avea in vedere folosirea de materiale si finisaje de calitate care sa
ofere siguranta in exploatare.
- sa fie de foarte buna calitate, cu aspect corespunzator, in conditii de pret optim
si cu garantie de lunga durata data de furnizor;
- producatorul sa poata asigura constanta calitatilor fizico-chimice (stabilitate
chimica, dimensionala, etc,) si vizuale (culoare, textura, etc.)

- sa corespunda specificului functional al spatiilor unde sunt aplicate




1.2. Materiale si produse
Materialele si produsele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa fie agrementate tehnic In conditiile stipulate de legea nr.10/1995;
producatorul sa furnizeze date complete privind tehnologia de punere In
opera (unde este cazul);
- sa existe forta de munca specializata pentru lucrari cu astfel de materiale.
Se va organiza si urmari cu rigurozitate controlul calitatii materialelor intrate in
santier pentru certificarea lor inainte de punere in opera.
1.3. Mostre si testari
Antreprenorul va prezenta una sau mai multe mostre de produse insotite
de certificatele de calitate de la furnizor (care vor fi supuse avizarii de catre
proiectant) pentru toate categoriile de lucrari prevazute in proiect.
Pentru materialele sau produsele din import este obligatorie existenta:
certificatului de calitate emis de unitatea importatoare sau de cea care
asigura desfacerea. Cu aceasta ocazie se va face echivalarea cu materialele
prevazute in proiect luandu-se in considerare toti parametrii de calitate, dupa
care se va obtine avizul proiectantului si investitorului.
1.4. Livrare, depozitare, manipulare
Livrarea materialelor si produselor se va face conform recomandarilor
din capitolele respective ale normativelor specifice in vigoare si va fi insotita de
certificat de calitate.
In cazul in care livrarea se face de catre o baza de aprovizionare, aceasta
este obligata sa transmits certificate de garantie corespunzatoare loturilor
livrate.
Depozitarea si manipularea produselor si materialelelor prevazute in
proiect trebuie sa se faca separat, pe tipuri de materiale in spatii amenajate
si dotate corespunzator, astfel incat sa se asigure:
evitarea conditiilor care ar putea conduce la deprecierea lor;
evitarea murdaririi acestora cu pamant sau alte materiale;
asigurarea posibilitatilor de identificare usoara.
Se vor respecta instructiunile scrise ale producatorului, privind
manipularea, depozitarea si protectia materialelor si produselor respective.
1.5.Executarea lucrarilor
Antreprenorul ve executa lucrarea conform proiectului si acestui caiet de
sarcini, tinand cont de normativele specifice categoriei de lucrari si de
prescriptiile tehnice in vigoare.
Se vor respecta de asemenea instructiunile scrise ale producatorului,
privind executia lucrarilor respective.
Inainte de inceperea lucrarilor propriu-zise la o anume categorie de
lucrari se vor executa operatiunile pregatitoare necesare si anume:
-trasare


-decopertare
-sapaturi
-umplutura cu balast
-umplutura cu nisip
-turnat beton.
Executia lucrarilor va fi asigurata de personal calificat, si inalt calificat
pentru fiecare specialitate si urmarita de cadre tehnice avand cunostinte de
nivel superior in practicarea profesiei.
Nu se admit modificari de solutii tehnice fara acordul expres al
proiectantului de specialitate. Dispozitiile de santier emise de proiectant, si
respectarea normelor legale, au aceeasi putere ca si proiectul de executie din
toate punctele de vedere, inclusiv al verificarii calitatii.
Precizarile si recomandarile cuprinse in caietul de sarcini nu sunt
limitative, antreprenorul putand lua orice masura pe care o considera necesara
si eficienta si care se inscrie in prevederile actuale, normative, in vederea
asigurarii sau cresterii calitatii lucrarilor.
Pe parcursul executiei va fi respectat programul de control al calitatii
lucrarilor pe santier .

PROGRAM DE CONTROL AL CALITII LUCRRILOR LUCRARI DE
PAVAJE ALEI
n conformitate cu:
Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea n construcii
C56-85 Normativ privint verificarea calitii lucrilor de construcii i instalaii
aferente
HG 925/1995 privind aprobarea Regulamentului de verificare i expertiz
tehnic de calitate a proiectelor , a execuiei construciilor, completat cu
ndrumtorul de aplicare MLPTL nr. 777N/1996.
HG nr. 272/1994 referitor la Regulamentul privind controlul de stat n
construcii
HG 261/1994 pentru aprobarea Regulamentul privind conducerea i
asigurarea calitii n construcii Regulamentul privind stabilirea categoriei
de importan a construciilor
HG 273/1994 privind Regulamentul de recepie a lucrrilor de construcii i
instalaii aferente.
OG nr. 63/2001 privind Infiinarea Inspectoratului de Stat n Construcii
HG 278/1994 Regulamentul privind certificarea calitii produselor folosite n
construcii.
GH 456-1994 privind Regulamentul de recepie a lucrrilor de montaj utilaje,
instalaii tehnologice i a punerii n funciune a capacitiilor de producie

Nr.
crt
Faza din lucrare supus obligatoriu
controlului
Particip
la control
Documentele de
atestare a controlului
1
I
N
F
R
A
S
T
R
U
C
T
U
R
A

A
L
E
I

Predare primire amplasament
B,E,P
P.V.R
msurtori
2
Trasare
B,E,P
P.V.
msurtori
3
Execuie spturi
B,E,P
P.V.L.A.



4
S
U
R
A
S
T
R
U
C
T
U
R
A



A
L
E
I


Umpluturi de pamnt
B,E,P
P.V.L.A.
msurtori
5
Fundaie de balast
B,E,P
P.V.L.A.
msurtori, buletin
analize
6
Montarea borduri
B,E,P
P.V.R.
observare
7
Montat pavele ecologice pe strat
de nisip
B.E. P.
P.V.L,A.
msurtori, observare
8
Recepia la terminarea lucrrilor
B,E,P
P.V.R.
observare
1.6.Verificari in vederea receptiei lucrarilor
Se va verifica realizarea lucrarii conform proiectului, prevederilor caietelo de
sarcini respective cu respectarea instructiunilor scrise ale producatorului de
material sau ansamblu (unde este cazul), in vederea asigurarii conditiilor de
calitate cerute.
Respectarea conditiilor tehnice de calitate trebuie urmarita permanent de
antreprenor (prin sefii formatiilor de lucru) si de investitor (prin personalul
tehnic anume insarcinat cu conducerea lucrarilor, in cadrull activitatii de
indrumare si supraveghere)
Se vor efectua verificari:
a. Pe parcursul executiei pentru toate categoriile de lucrari, inainte ca ele
sa devina ascunse prin acoperire cu alte categorii de lucrari destinate a
ramane vizibile.
b. La terminarea unei faze de lucru
c. La receptia preliminara a obiectelor
Pe intregul parcurs al lucrarilor se vor face verificari privind
corespondenta intocmai a acestora cu solutiile si prevederile proiectantului si
cu specificatiile tehnice specifice, in limitele indicatorilor de calitate, abaterilor
si tolerantelor admisibile prevazute de acestia.
Rezultatul veriflcarilor si receptiilor de precum si concluziile privind
posibilitatea continuarii lucrarilor se consemneaza intr-un registru, care este
un document oficial semnat deopotriva de antreprenor si investitor.
Remedierile mai importante, sau privind lucrari de tehnicitate ridicata,
se vor executa numai cu avizul proiectantului si consemnate ca atare in
registrul de procese verbale.
Comisia de receptie preliminara va avea la dispozitie registrul de
procese verbale de lucrari, la cererea presedintelui comisiei, antreprenorul va
prezenta o nota de sinteza cu date asupra intocmirii pentru intregul obiect a
proceselor verbale, buletinelor de incercari, remedierilor, etc., cu frecventele
prescrise.
La baza activitatii de verificare si control al lucrarilor se afla:
Legea 10/1995 - Calitatea in constructii - normativ pentru verificarea
calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente - indicativ C 56-
85 - publicat in Buletinul Constructiilor 1-2/1986 si modificarile la instructiuni


Tn BC 4/1976 si BC 4/1977. IGSC 28/7.11.1976 IGSIC 20/4.IV.1977
1.7.Masuratori si decontare
Nu se vor putea deconta de catre banca finantatoare acele lucrari pentru
care nu se vor prezenta procesele verbale care sa ateste elocvent ca
lucrarile respective sunt de calitate conforma cu proiectul si prescriptiile tehnice
in vigoare sau ca, in urma remedierilor facute, au fost aduse in aceasta
situatie.
1.8.Acte normative pri vind calitatea

Legea 10/1995 - Legea calitatii in constructii;
Legea nr.8, privind Asigurarea durabilitatii si sigurantei in exploatare,
functionalitatii si calitatii constructiilor".
HG 925/1995 Regulamentului de verificare si expertizare tehnica de calitate
a proiectelor, a executiei lucrarilor si constructiilor"
.Norme pentru utilizarea formularelor tipizate in activitatea de control tehnic de
calitate Tn constructii-montaj publicatein Buletinul Constructiilor nr. 8/1987.
.C.56-85, Normative pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor
de constructii si instalatii aferente. (BC -2/1986)

1.9.Masuri de tehnica securitatii muncii

La care se adauga si prevederile specifice fiecarei categorii de lucrari,




mentionate in normativele care o guvemeaza.
Regulamentului de protectia si igiena muncii, in activitatea de
constructii"
aprobata de MLPAT cu Ordinul nr.9/N/15.03.1995;

Norme de protectia muncii in constructii - montaj aprobate de M.C.Ind. cu
ordinul 7/7. 11.1978.
Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj
prefabricate
si finisaje in constructii indicativ I.M.006 - 96, aprobate cu Ordinul M.L.P.A.T.
nr.73/N/15.10.1996.
Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele si
esafodaje, indicativ I.M.007/96 aprobat cu Ordinul M.L.P.A.T.
nr.73/N/15.10.1996.

1.20.Masuri de protectie contra incendiului

C 300 aprobat de MLPAT cu ordinul nr. 20N/1994
HGR 51/1997 privind avizarea, autorizarea PSI;
OGR 60/1998 privind organizarea apararii impotriva incendiilor,
completata cu OGR 114/2000;
HGR 571/1998 - aprobarea constructiilor care se supun autorizarii;


Ordin Ml 775/1998 - pentru aprobarea Normelor generale de prevenire
si stingerea incendiilor";
P 118/1999 - Normativ de siguranta la foe a constructiilor;
DG PSI 005/2001 - Dispozitii generale PSI privind activitatea de
aparare impotriva incendiilor, aprobata cu Ordinul Ml 138/05.09.2001.
La realizarea investitiei, vor fi respectate ultimele versiuni, in vigoare, ale
actelor normative mentionate.

1.21.Generalitati
Realizarea montarii mobilierului urban proiectat se va realiza intr-un
sistem durabil dar cu costuri reduse prin montarea in fundatii de beton clasa
C 10/15 conform Detaliilor de executie din proiectul tehnic, Vol II-PIESE
DESENATE.

1.22.Descriere sistem

Montare ansambluri de odihna:
Ansamblurile compuse din masa pentru jocuri statice si 2 banci din
lemn pe structura metalica vor fi montate conform proiectului in cuprinsul
ariilor dalate, fiind prinse la sol in fundatii din beton clasa C10/15 . Fundatiile
prevazute a se realiza vor avea dimensiunile: 25/25/25cm conform cu Detaliul
de executie. Lemnul si partea metalica vor avea finisaje de calitate, Lemnul va
fi tratat special pentru exterior prin impregnare sau vopsire ecologica.
Montajul ansamblurilor destinate jocurilor statice si odihnei se va face inainte de
montarea dalelor .

Montare cosuri de gunoi:
Cosurile cu patru compartimente montate pe un stalp se vor prinde la sol prin
intermediul acestui stalp fixat intr-o fundatie de beton clasa C10/15 .Fundatiile

vor avea dimensiunile:0.70/0.50/0.50m conform cu Detaliul de executie.

Montare gard metalic:
Gardul metalic din panou bordurat conform cu tipul folosit de ADP
sector 2 va fi montat conform Detaliului de executie prin intermediul stalpilor
incastrati in fundatii de beton clasa C10/15. Fundatiile vor avea dimensiunile:
0.50/0.30/0.50m.

1.23 Lucrari de degajare a terenului de corpuri straine, decopertare si
sapare.
Dupa adjudecarea lucrarii sau incredintarea directa a acesteia,
constructorul va incepe lucrarile de terasamente numai dupa operatiunea de
predare-primire a amplasamentului consemnat intr-un proces verbal incheiat
intre beneficiar, executant si proiectant.
Trasarea pe teren a constructiei se va executa de personal specializat si
dotat cu aparatura corespunzatoare, in limitele tolerantelor admise precizate in
STAS 9824/1/75.
Lucrarile de terasamente se executa mecanizat, volumul sapaturii
manuale find conditionat de natura terenului, sistemul de udare adoptat si
destinatia constructiei.
Sapatura se va incepe numai dupa eliberarea amplasamentului de


eventuale retele edilitare existente sau dupa protejarea acestora impotriva
deteriorarii in cazul ramanerii acestora pe pozitie.
Lucrarile de terasamente nu se vor incepe inaintea executarii lucrarilor
pregatitoare, dupa caz si anume:
-defrisarea terenului si indepartarea tuturor materialelor ce provin din
aceasta;
-evacuarea materialelor provenite din defrisari si degajarea terenului;
-executarea de santuri de garda si pante de scurgere pentru dirijarea apelor
in afara zonelor de lucru; in cazul debitelor mici de apa, se vor executa rigole.
Trasarea pe teren cuprinde:
-fixarea pozitiei constructiilor pe amplasamentele proiectate si marcarea
constructiilor conform proiectului;
-curatirea si nivelarea terenului.

1.24. Executarea lucrarilor

Conditii tehnice de calitate
Punerea in opera se face de catre echipe specializate, prin mijloace
clasice, respectandu-se prevederile C56-85 si NE 012-99 "Cod de practica
pentru realizarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat", si
in conformitate cu recomandarile producatorului.
Transportul si montarea mobilierului urban
Transportul mobilierului urban se va face in cu asigurarea protejarii de
oviri sau deteriorari de orice fel a partilor componente, urmand ca dupa montare
sa se inlature materialele de protectie.
Prepararea mortarelor
Determinarea caracteristicilor mortarelor se va face conform metodelor
prescrise in STAS 2634 - 80: "Metode de incercare a mortarelor in stare
proaspata si intarita".
Conditiile tehnice pe care trebuie sa le indeplineasca mortarele vor fi
conform STAS 1030 - 85: "Mortare obisnuite de var, ciment sau ipsos.
Clasificare si conditii tehnice".
Transportul si perioada de punere in lucrare a mortarelor
Transportul pe orizontala, se face cu roaba, tomberoane, bene.
Mijloacele de transport trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-sa fie etanse;
-sa fie curate;
-sa permita - fara eforturi - golirea totala si rapida;

Mortarul se descarca din autobasculante sau autoagitatoare in :
-dispozitive asezate la nivelul solului;
-dispozitive asezate sub nivelul solului, sau autocamionului.

Este interzisa descarcarea mortarului direct pe pamant.



Durata maxima de transport va fi astfel apreciata incat transportul si
punerea in lucrare a mortarelor sa se faca :
-in maxim 10 ore de la preparare - pentru mortare fara intarzietori de priza;
-in maxim 16 ore de la preparare - pentru mortare cu intarzietori de priza.

Punerea in opera a mortarelor se va face conform normativelor in
vigoare.

Realizarea pavimentelor din beton se va face avandu-se in vedere
etapele si recomandarile producatorului prevazute in tehnologia de aplicare.

Nu se va lucra la temperaturi mai mici de 5C.

Verificarea suprafetelor se va face cu ajutorul nivelei si a dreptarului de
2m.

1.25. Asigurarea cerintelor de calitate
1.20 Masuri pentru asigurarea cerintelor de calitate conform prevederilor
legii nr. 10/1995
Cerinta A - rezistenta si stabilitatea structurii
Cerinta B - siguranta in exploatare.

In vederea asigurarii acestei cerinte se vor respecta :
STAS-urile in vigoare la proiectarea aleilor.

1.26. Cerinta D- igiena/ sanatatea oamenilor,
refacerea/ protectia mediului
Pentru eliminarea deseurilor se vor prevedea ghene, platforme de gunoi
cu depozitarea in europubele.
Lucrrile proiectate nu au efecte negative suplimentare fa de situaia
existent asupra solului, drenajului, microclimatului, apelor de suprafa sau
din punct de vedere al zgomotului i peisajului.
Nu sunt afectate obiective de interes cultural sau istoric.
Prin executarea lucrrilor proiectate se va rezolva favorabil att impactul
asupra factorilor de mediu, ct i din punct de vedere economic i social.
Influene asupra factorilor de mediu datorate realizrii unor condiii
superioare celor actuale:
-Va scdea gradul de poluare al aerului;
-Se va reduce volumul de praf;
-Crearea de noi locuri de munc pe perioada execuiei lucrrilor;

mbuntirea climatului social prin crearea unui ambient curat i
civilizat;
-Creterea siguranei circulaiei i a confortului optic pentru conductorii auto.
-Pe ansamblu se poate aprecia c din punct de vedere al mediului ambient,
lucrrile proiectate nu introduc disfuncionaliti suplimentare fa de situaia
actual, ci dimpotriv au un efect pozitiv.
1.27. Masuri de protectia muncii
Pe parcursul executiei lucrarilor antreprenorul va lua toate masurile de
protectie a muncii necesare conform cu normativele in vigoare - norme MLPTL


9/N/15.03.1993 si norme generale din decret nr. 290/16.08.1999,
corespunzatoare acestui tip de Iucrari.
Masurile din aceste norme nu sunt limitative, ele se vor completa cu
norme specifice constructorului. Masurile de protectie a muncii corespunzatoare
acestor Iucrari sunt curente, fara tehnologii care sa necesite conditii speciale.