Sunteți pe pagina 1din 18

CULTURA CARTOFULUI

Asortimentul
Cartoful este cel mai utilizat produs agricol in alimentatie. Pentru ca productivitatea
cartofului sa fie inalta si de o calitate superioara, cu calitati gustative speciale,
specialistii recomanda respectarea tehnologiilor de cultivare a acestei culturi.
Cartofii pot sa revina pe acelasi teren doar peste trei ani.
Pregatirea materialului de plantat
Sortat si calibrat: cand este pus la incoltit (timpurii); inainte de plantare cu 1-2
zile (vara , toamna); manual, cu KSP-15 sau cu ISIC -3 !"CC #$%5;
Incoltirea materialulului de plantat la cartofii timpurii si extratimpurii& cu
3-% inainte de plantare; in spatii de incoltire; material sortat si cali'rat; in ladite tip
C; 1#-1( )rade primele doua saptamani; (-1 )rade C pana la plantare*

Plantatul cartofilor

Cartofi timpurii
epoca& 2*3 zona I de cultura; 3*3 zona II; 5*% zona III*
adancime& %-# cm (calibru 30-40 mm); (-1 cm (calibru 45-60 mm);
densitate& + mii$,a (calibru 30-40 mm); 55 mii$,a (calibru 45-60 mm);
norma de samanta& 35 -)$,a (calibru 30-40 mm); %5 -)$,a (calibru 45-60
mm);
distanata intre randuri& 5-# cm*

Cartofi de vara
epoca& 5*% zona I de cultura; 1*% zona II; 1*% zona III*
adancime& 3-5 cm (calibru 30-40 mm); #-( cm (calibru 45-60 mm);
densitate& #5 mii$,a (calibru 30-40 mm); 5 mii$,a (calibru 45-60 mm);
norma de samanta& 32 -)$,a (calibru 30-40 mm); %# -)$,a (calibru 45-60
mm);
distanata intre randuri& #-+ cm*

Cartofi de toamna
epoca& 2*3 zona I de cultura; 3*3 zona II; 5*% zona III*
adancime& %-# cm (calibru 30-40 mm); (-1 cm (calibru 45-60 mm);
densitate& # mii$,a (calibru 30-40 mm); 5 mii$,a (calibru 45-60 mm);
norma de samanta& 3 -)$,a (calibru 30-40 mm); % -)$,a (calibru 45-60
mm);
distanata intre randuri& +-+5 cm*

Intretinerea culturii de cartofi
Fertilizarea chimica& +5 ., %5 P2/5, # K2 (timpurii); 12 ., ( P2/5, 13
K2 (vara, toamna);
Erbicidarea& 0esa)ard 2 -)$,a !1ual 5 C2 2 l$,a dupa plantare (timpurii);
0esa)ard 3 -)$,a ! 1ual 5 C2 3 l$,a dupa plantare (vara); 0esa)ard % -)$,a !
1ual 5 C2 % l$,a dupa plantare (toamna);
Intretinerea culturii& 1 prasila si re'ilonare (timpurii); 1-2 prasile si re'ilonare
(de vara); 2-3 prasile si re'ilonare (de toamna);
Combaterea manei cartofului& 3urdacupral; 4idomil plus %(, Sando5an, etc
Combaterea gandacului de Colorado& 1ecis, 6astac, Karate, /ltito7,
4e)ent, 8ctara, etc*
Irigarea: %-# udari la 3-5 zile cu norma de 25-3 mc$,a (timpurii); %-# udari
la #-1 zile cu norma de 3-% mc$,a (vara, toamna)

Recoltarea
Cartofi timpurii& a doua 9umatate a lunii "ai, pana la s5arsitul lui iunie; : %%5
!"SC-2;
Cartofi de vara& 1 iulie -31 au)ust; ; #5 !2-#(%;
Cartofi de toamna& 1 septem'rie - 5 octom'rie; ;#5 ! 2-#(%

Soiuri de cartof
Timpurii& 4/C:8S; /S3848; 80838
ara& S2"2.IC; S;C2<I38; 32/; 4;S3IC;
Toamna& S;P24; C8SI.; 12SI422; ";42S8.; S8.32;
!e iarna: P4/<2.3/; SI4IC;S; S;P24S384; 3I3;S*
Lucrarea solului
Pregatirea terenului& se 5ace prin aratura adanca (25-3 cm) in septem'rie = octom'rie* Se incorporeaza )unoi
de )ra9d cam 2,5-3 -) pentru 5iecare metru patrat*
Pregatirea tuberculilor& mai intai sortati tu'erculii in sensul in care ii eliminati pe cei 'olnavi sau loviti* 8poi ii
ale)eti pe cei mai micuti (3-5 )) sau mi9locii (5-+))* Cei mai mari ii puteti sectiona dar sa aveti )ri9a sa contina
macar 2 oc,i* Ca sa-i 5eriti de 'oli si daunatori tre'uie tratati cu un 5un)icid si cu un insecticid* Intre'ati la
5ito5armacie si ei va vor ),ida mai 'ine decat va pot spune eu aici* Su'stantele di5era de la zona la zona si de la
an la an*
Incoltirea tuberculilor este necesara pentru a scoate carto5ii din repaus si o'tinerea de colti vi)urosi ceea ce ne
va 5i de 5olos pentru o inradacinare e5icienta* 8ceasta incoltire se incepe inainte cu 3-% de zile inainte de
plantare* Incoltirea se 5ace in doua etape& preincoltirea ((-1 zile la semiintuneric, 15-1( )rade Celsius) si
incoltirea propriu-zisa care are loc la lumina si la temperaturi cuprinse intre 1 si1( )rade Celsius cam 2-3 de
zile*
Plantarea se 5ace atunci cand in sol temperatura depaseste #-+ )rade Celsius la 1 cm adancime, adica in
5unctie de zona unde plantati intre s5arsitul lunii martie si prima 9umatate a lui aprilie* Se planteaza in randuri
distantate la + cm, intre cui'uri 5iind necesari 3 cm* 2ste indicat sa 'ilonati (inaltati pamantul de-a lun)ul
randului)*
Ingri"irea culturii# Se mentine solul a5anat inainte de rasarirea plantelor, adica 5ara crusta si 5ara 'alarii> 1upa
ce rasar carto5ii se praseste de 5-+ ori manual sau mecanic in 5unctie de marimea culturii*
Se poate in)rasa cultura cu doua 5ertilizari& prima inainte de im'o'ocit iar cea de-a doua in 5aza de in5lorire* 3ot
atunci se 5ac si udarile* <a recomand sa testati solul si sa il in)rasati cu ce tre'uie sau mai 'ine zis sa-i o5eriti ce-i
lipseste pentru cultura voastra, 5ie ea carto5 sau altceva
!aunatori# .e 'atem cu mana si cu )andacul de Colorado* primul tratament de mana se 5ace la im'o'ocire si al
doilea la 1 zile dupa aceea* Se mai aplica tratamente contra manei dupa 5iecare ploaie sau udare* Pentru
)andacul de Colorado actionam la avertizare adica atunci cand ii )asim mer)and in pi9amale pe 5runzele de carto5
atunci actionam* ?unica mea lua o cutie de conservein care punea motorina si aduna )andacii de Colorado,
larvele lor si ouale si ii im'aia in motorina* Cam de trei ori pe saptamana* Cand ne-am 5acut mai mari 5aceam noi
asta* 1oamne ce nu-mi placea> ?lea,@ <a mai puteti duce din nou la 5ito5armacie, cred ca intre timp au aparut
milioane de su'stante pentru a mena9a mainile 5ine de domnisoara*
Recoltarea se 5ace spre s5arsitul lunii mai pana la s5arsitul lunii iunie, dar pentru niste carto5i noi din aceea micuti
si rotunzi cred ca puteti um'la la ei c,iar mai devreme* Pe incercate> 1aca vreti insa carto5i de toamna poate ca
ar tre'ui sa impin)eti plantarea mai tarziu prin mai sa creasca pana prin au)ust, pe la inceput*
Totul despre conditionarea si pastrarea cartofilor in gospodarie
Pastrarea cartofilor este la fel de importanta ca si producerea lor. Tuberculul de cartof contine cca 75% apa, datorita
acestui fapt se imbolnaveste foarte usor in timpul pastrarii de asa numitele boli de pastrare: putregaiul umed,
putregaiul uscat, putregaiul datorat manei cartofului etc.
Cartoful insa si-a construit, in decursul timpurilor, si unele insusiri pozitive, care sa-i asigure o oarecare rezistenta la
pastrare. Sa vedem care sunt acestea.
n primul rand, are o coa!a groasa care contribuie la reducerea sc"imbului de gaze si prote!eaza destul de bine
tuberculul de atacul microorganismelor.
n al doilea rand, contine in coa!a si in stratul imediat urmator o substanta #solanina$ care a!uta la vindecarea rapida a
ranilor si la apararea de unii daunatori.
Pentru a mari aceste insusiri pozitive, gospodarul trebuie sa mai intervina si el pentru a le intari, asigurand o mai buna
protectie a cartofului in timpul pastrarii.
Pentru aceasta, concomitent cu recoltarea trebuie sa se faca doua operatii esentiale.
Prima are ca scop cresterea rezistentei la pastrare a tuberculilor sub influenta luminii.
Pentru aceasta, tuberculii nu se strang imediat dupa recoltare, ci se lasa pe pamant, la lumina zilei, % - 7 ore #nu mai
mult$.
Cel mai bine ar fi ca recoltarea cartofilor sa se faca in primele ore ale diminetii si strangerea lor spre seara. n nici un
caz, sa nu ramana cartofii in camp peste noapte. &ai ales in localitatile unde e'ista pericolul brumelor timpurii de
toamna.
( data cu strangerea cartofilor se face sortarea lor. Cei vatamati in timpul recoltarii, cei suspecti ca ar fi bolnavi, ca si
tuberculii mici, se asaza separat si se folosesc imediat in "rana animalelor.

Subliniem faptul ca tuberculii nu trebuie lasati la lumina zilei mai mult timp, deoarece sub influenta luminii solare
cantitatea de solanina creste si aceasta, fiind to'ica, poate produce into'icatii atat la oameni, cat si la animale.
Tuberculul de cartof, de la formare si pana cand este folosit sau moare de o boala, in permanenta, respira si transpira,
procese fiziologice prin care isi pierde o parte din greutate.
)in aceasta cauza, la pastrarea cartofilor trebuie asigurata o anumita temperatura in masa de tuberculi. *stfel,
temperatura optima pentru pastrarea cartofilor pentru consum trebuie sa fie de + - %,C si a celor pentru samanta de -
- .,C.
/a cartoful pentru samanta, in cazul pastrarii la temperaturi mai mari, apare un fenomen foarte grav, cu urmari
negative in productia anului urmator. )upa ce au a!uns la maturitate, tuberculii intra intr-o faza in care procesele
fiziologice si bioc"imice sunt reduse foarte mult.
0ste faza de repaus germinal care dureaza intre 71 si 211 de zile, in functie de soi si conditiile de pastrare.
)aca in masa de tuberculi este o temperatura mai ridicata, repausul germinal se scurteaza.
*tat in timpul repausului germinal, dar mai ales dupa inc"eierea acestuia, in cartof incepe sa se sintetizeze un produs
bioc"imic care favorizeaza formarea tuberculilor la plantele rasarite din acesta. Cantitatea acestui produs creste in
timp, pana cand a!unge la un ma'imum.
*ceasta este faza de incubatie a cartofului.
)aca s-ar planta in acest moment, s-ar obtine cei mai multi cartofi de la plantele respective.
)upa acest ma'imum, pe masura ce trece timpul, cantitatea de produs care favorizeaza formarea tuberculilor noi la
plantele de cartof se reduce, aceasta cu atat mai mult, cu cat temperatura din timpul pastrarii este mai mare decat cea
optima. n paralel, are loc un proces de degenerare fiziologica.
Cu cat abaterea de la conditiile optime de pastrare este mai mare, cu atat degenerarea este mai puternica, cu efecte
negative asupra productiei anului urmator. )ar, trebuie sa retinem faptul ca si temperaturile scazute sunt daunatoare.
*stfel, la -2,C tuberculul de cartof incepe sa degere si la --,C ing"eata.
3ospodinele stiu ca la temperaturi sub . - 5,C se produce 4indulcirea4 cartofilor, datorita transformarii amidonului in
alte za"aruri, sub influenta enzimelor amilolitice.
Acest proces este insa reversibil, daca se tin cartofii la temperaturi ridicate #25 - -+,C$ timp de doua saptamani,
gustul dulce dispare.
)in aceasta cauza, iarna, in cazul pastrarii cartofului in pivnite, gospodinele trebuie sa aiba in camara mai multi cartofi
pentru a evita consumul tuberculilor indulciti.
n gospodarii, pastrarea cartofilor se face, de regula, in beciuri, in pivnite sau in bordeie si silozuri. Pentru a reduce cat
mai mult pierderile din timpul pastrarii, atat in beciuri cat si in pivnite ar fi bine sa se faca nuste compartimente
speciale.
Pentru aerisirea uniforma a tuberculilor, acestia nu se pun gramada, !os, in beci, ci se amena!eaza bo'e din scanduri.
)istanta dintre scanduri trebuie sa fie de - cm, pentru a se asigura o buna circulatie a aerului.
Tot in acest scop, de la suprafata beciului, respectiv a pivnitei, si pana la baza bo'ei, se lasa un interval de 25 - -1 cm.
)e asemenea, la peretele unde este fi'at geamul de aerisire, se lasa o distanta intre peretele bo'ei si cel al beciului, tot
de 25 - -1 cm. ntr-un beci astfel amena!at, cartofii se pot pune intr-un strat de - - -,5 m inaltime, in timp ce fara
astfel de amena!ari, grosimea stratului de cartof nu trebuie sa depaseasca 2 - 2,- m.
ndiferent, daca sunt amena!ate sau nu pentru pastrarea cartofilor, inainte de a se incepe recoltarea, pivnitele trebuie
reparate, curatate si dezinfectate. 5o'ele se scot, se curata si se varuiesc cu var proaspat, care este si dezinfectant.
5ine este ca dupa aceasta sa se faca si o dezinfectie cu sulf. n acest scop, se inc"id bine ferestrele, micile crapaturi,
astupandu-se cu "artie.
Se asaza apoi in mi!locul incaperii o tabla sau o galeata vec"e cu !ar, peste care se pune praf de sulf.
Se inc"ide apoi usa pivnitei, respectiv a beciului, captusind-o si pe aceasta cu "artie, pentru a impiedica iesirea sulfului.
)upa - - + zile incaperea se aeriseste.
n acest scop, se desc"id ferestrele si usile beciului in timpul noptilor de toamna, cand nu este pericol de ing"et, iar
ziua se tin inc"ise. *erisirea trebuie facuta cu multa gri!a, mai ales in primele zile dupa depozitare, cand tuberculii
transpira mai intens.
n timpul iernii, trebuie avut gri!a ca aerisirea depozitului unde se face pastrarea cartofilor, sa se faca numai ziua, doar
+ - . ore, cand temperatura aerului, afara, este de 2,C.
ndiferent de modul cum se face pastrarea cartofilor, in beciuri, in pivnite, in silozuri, in depozite speciale, aerisirea este
o masura de mare importanta.
ntrucat dupa recoltare, procesele vitale fiziologice si bioc"imice din tubercul continua, toate operatiile care se fac in
timpul pastrarii au drept scop ca aceste procese sa se desfasoare cat mai lent, in primul rand respiratia.
n conditii normale de pastrare, pe langa bio'idul de carbon care se formeaza, se dega!a si o cantitate apreciabila de
caldura, circa -,5 6cal pe tona si ora, care determina cresterea temperaturii in masa de tuberculi, fapt care accelereaza
respiratia, provocand stricarea cartofilor.
Cele mai potrivite culturi pentru asolamentul solului sunt culturile premergatoare
potrivite cum ar fi culturile perene, paioasele, mazarea si porumbul furajer. Aceste
culturi lasa solul curat pe care se pot planta cartofii si productivitatea la hectar va fi
sporita. Campul trebuie sa fie liber de cartofi si tomate cel putin timp de trei ani.
Sistemul de pregatire a solului are ca scop asigurarea unui strat de pamant bine
afanat si aerat. Solurile sarate, mlastinoase si tasate nu sunt admise pentru plantarea
cartofului. Productivitatea va fi foarte scazuta.
Solul trebuie pregatit dupa anumite criterii. Aratul se efectueaza toamna cu
adancimea brazdei de 25-! cm in scopul nimicirii buruienilor, inlaturarea
resturilor de plante si crearea porilor mai mari. Pe solurile poroase aratul este
suficient la 25 cm.
"ucrarea parcelelor trebuie efectuata la o adancime de 5-# cm. Structura fina a
solului inseamna un contact strans intre cartof si sol, fapt ce stimuleaza germinarea
si formarea radacinilor. "ucrarea solului poate fi efectuata mecanizat pana la
incheierea randurilor. Pentru ca umezeala sa se pastreze stratul de pamant de la
suprafata trebuie mentinut afanat la 2- cm pe o perioada cat posibil mai
indelungata.
Fertilizarea solului
Cartoful bine reactioneaza la aplicarea ingrasamintelor minerale si foarte bine la
aplicarea ingrasamintelor organice. Cele mai bune rezultate se obtin la
administrarea a $! tone%ha de gunoi de grajd bine dospit. &ozele 'P( se aplica in
functie de tipul de sol si de cantitatea de ingrasaminte organice introduse)
ma*imum #! +g de substanta activa de ', -! +g P2.5 si (2. inainte de pregatirea
parcelelor pentru sadirea cartofului.
Pregatirea cartofului pentru plantare
Pregatirea cartofului pentru plantare /stimularea germinarii0 necesita o tehnologie
speciala. Pentru inceput tuberculii trebuie sa fie calibrati. Pentru plantat se
recomanda tuberculi sanatosi cu marimea de !-5! g, 51-#!g, #1-12! g /2#-5, 5-
$5, $5-55 mm0.Cartofii deformati, inghetati, traumati de daunatori si infectati de
boli bacteriene si ciuperci se inlatura.
2arovizarea cartofului se face in incaperi incalzite si semiintunecate, pe stelaje sau
in lazi timp de $-5 saptamani inainte de plantare, la temperaturi variabile intre $-12
!C, cu umiditatea de #53 /umiditatea se mentine prin umezirea podelii0. Cand
afara este destul de cald, iarovizarea e continuata in aer, aparand tuberculii de
vanturi reci. 2arovizarea se considera finisata cand coltii ating lungimea de 1-1,5
cm.
. alta metoda consta in e*punerea semintelor la o temperatura de 1#-2! !C intr-o
incapere timp de o saptamana inainte de plantare. 2n acelasi timp langa cartofi se
tine un vas cu apa pentru a mentine umiditatea in aer.
Atentie4 CARTOFII TREBUIE SA FIE INCOLTITI SI BINE CALITI
PENTRU AI PLANTA4
Plantarea
Cele mai favorabile conditii pentru plantarea cartofului se creeaza atunci, cand
temperatura solului la adancirea plantarii atinge 5-# !C.
Intarzierea cu !" zile poate #uce la sca#erea pro#ucti$itatii #e cartofi cu !%&.
Se recomanda de plantat $5-55 mii tuberculi pe hectar. Primii se planteaza cartofii
incoltiti de soiuri timpurii.
'imensiuni
(mm)
*reutatea
(g)
Nr+ #e
tu,erculi-.a
Spatiul in ran# cu #istanta intre ran#uri
#e /% cm
2#-5 !-5! 55,!!! 25 cm
5-$5 51-#! $5,!!! ! cm
$5-55 #1-12! $!,!!! 5 cm
&istanta optima intre randuri este de 5! cm, fapt ce permite formarea cresterilor de
marimea necesara. &istanta in rand este de apro*imativ ! cm. Adancimea de
plantare a tuberculilor este de 5-# cm in functie de diametrul tuberculului. Cartofii
trebuie plantati manual pentru a nu distruge coltii.
Plantarea si formarea crestelor
6uberculii trebuie sa fie plantati in santuri de 5-# cm. Apoi, acesti tuberculi se
acopera cu creste mici de apro*imativ 5 cm inaltime.
2nainte de aparitia frunzelor solul trebuie din nou tras peste cartofi. 7ai apoi este
necesar de verificat daca radacinile sunt bine dezvoltate. Aceasta operatie va mai
trebui repetata o data. Crestele finale trebuie sa acopere tuberculii cu 12-15 cm. Se
recomanda ca crestele sa fie efectuate manual. 8ormarea crestelor va asigura in
acelasi timp si combaterea buruienilor. 7ai mult decat atat, crestele protejeaza
tuberculii de inverzire si de temperaturi inalte, precum si contribuie la sporirea
recoltei si la inlesnirea recoltei.
Irigarea
Cartoful este sensibil la deficitul de apa pana la inflorire. &in acest motiv pentru
7oldova se recomanda soiuri timpurii. &upa posibilitati se recomanda 2- irigari
cu norma de irigatie !! m%ha conform conditiilor climaterice ale anului, in
special cand incepe formarea tuberculilor, iar in timpul infloririi cartoful are mare
nevoie de apa.
Rcoltarea
9coltarea cartofului se efectueaza atunci cand sunt uscate circa 553 din tufe. "a
recoltarea mecanizata cu 5-1! zile inainte se distrug curpenii. A$anta0ele
pro#ucerii #e cartofi timpurii sunt)
1. 'u sufera din cauza secetei si a caldurii mari pentru ca se recolteaza deja in
iunie.
2. :n pret convenabil pe piata ; pana la $ ori mai mare decat a cartofului de
toamna.
. Sunt necesare mai putine tratamente impotriva gandacului din Colorado.
$. Acelasi teren poate fi folosit pentru a doua recolta /varza, castraveti, ridichi
de toamna ...0.
5. Campania agricola este aglomerata in toamna, iar cartofii timpurii deja sunt
recoltati,
Pastrarea
Pastrarea are loc in incaperi speciale cu aerisire. 2n primele 1!-12 zile la 15 grade,
umiditatea <!-<53 /perioada de vindecare0. &upa aceasta temperatura se
micsoreaza pana la 2-$ grade /umiditatea de 5530 si se pastreaza la acest nivel cat
mai mult timp.
Soiurile tardive de cartofi recoltate tarziu pot fi pastrate afara in silozuri. "atimea
optima la baza este de metri, inaltimea de 1,!-1,5 m. =ste necesar de a asigura
ventilarea naturala cu ajutorul unei conducte de aerisire din leaturi la pamant sau
simplu, un rand de paie. Suprafata silozului sa asigure ventilare printr-un strat de
paie.
Silozul se acopera bine cu un strat de paie de ! cm grosime. 2nainte de ingheturi se
pune un strat de sol de ! cm grosime sau polietilena. Cand temperatura coboara
mai jos de 5 grade, gramada se acopera iarasi, cu sol.
Piata cartofilor in 1ol#o$a
Cartoful este una din principalele culturi agricole careia ii revine un rol deosebit in
alimentatia omului. &atorita compozitiei chimice echilibrate, cartoful este
considerat un produs valoros, fiind recomandat zilnic in alimentatie. Sporirea pe
plan mondial in ultimii ani a productiei de cartof demonstreaza o data in plus
insemnatatea strategica a acestei culturi in asigurarea alimentara, numita pe drept
cuvant >a doua paine> a omenirii. 2mportanta economica a culturii cartofului rezulta
din ponderea acestui produs in alimentatia omului /cca. !! gr. zilnic0, folosirea
intensiva a terenurilor agricole si fortei de munca, posibilitatea obtinerii unor
productii sporite si venituri substantiale.
&esi conditiile pedoclimatice ale 9epublicii 7oldova nu sunt cele mai favorabile
pentru cultivarea cartofului, e*perienta si traditiile acumulate pe parcursul anilor in
aceasta ramura permit obtinerea unei productii profitabile. 9eiesind din norma
fiziologica de consum a cartofului pe cap de locuitor /cca. 1!!-12! +g0, necesarul
anual in acest produs constituie $5!-5!! mii tone. Pentru cultivarea cartofului pe o
suprafata de $! mii ha anual sunt necesare cca. 1!!-12! mii tone de material de
plantat. Astfel necesarul total este de cca. -!! mii tone.
Pana in anii 1<<! ; 1<<1, cand 9epublica 7oldova, conform specializarii
unionale, era orientata preponderent spre producerea fructelor, legumelor si
strugurilor, cultura cartofului era considerata mai putin importanta, necesarul fiind
acoperit prin importul acestuia din fostele republici sovietice ?elarus, :craina,
8ederatia 9usa, precum si din Polonia.
2n perioada de tranzitie spre economia de piata au sporit suprafetele de cultivare a
cartofului, s-au produs schimbari in structura productiei sub aspectul formelor de
proprietate si organizatorico-juridice de antreprenoriat. Suprafetele de cultivare a
cartofului s-au e*tins pana la -5, mii ha in anul 2!!!, fata de $$ mii ha in medie
pe anii 1<#1 ; 1<#5.
Producerea cartofului s-a concentrat in sectorul privat /<<,5 la suta0, gospodariilor
au*iliare ale populatiei revenindu-le peste #! la suta din suprafete si productia
globala. 6otodata, din cauza crizei economice, situatiei financiare deplorabile a
producatorilor agricoli, imposibilitatii asigurarii respective cu factori de productie
/material de plantat de calitate, fertilizanti, pesticide, tehnica agricola0 si
implementarii tehnologiilor avansate de cultivare a cartofului, recolta a scazut pana
la 5,1 t%ha in anul 2!!! si -,! t%ha in medie pe anii 1<<5 ; 1<<<, fata de <,! t%ha ;
productia media pe anii 1<#1 -1<#5. 9ecoltele de cartof obtinute in perioada de
referinta sunt de 2 ori mai mici decat cele inregistrate in :craina, 8ederatia 9usa si
de 5-- ori decat in @ermania si .landa. Situatia precara din ramura este
conditionata, de asemenea, si de lipsa unui sistem de producere a materialului
saditor si de asigurarea stiintifica neadecvata a acestuia. 2n ultimul timp nu se
produce cartof de samanta de categorii biologice superioare /prebaza, baza0, la
nivel de $! la suta se reproduce material de plantat certificat /reproductia 2-220 din
cel importat de peste hotare.
2n scopul redresarii situatiei ramurii 7inisterul Agriculturii si 2ndustriei Alimentare,
in comun cu 2nstitutul de Cercetari Stiintifice pentru Porumb si Sorg, 8ederatia si
Asociatia Cultivatorilor de Cartof si 8ederatia 'ationala a 8ermierilor, a intreprins
un sir de masuri, mai semnificative fiind) scutirea de 6AA, in anul 2!!!, a
importului cartofului de samanta de categorie certificata, reproductia 2 /clasa >A>0,
organizarea cursurilor de scolarizare a producatorilor, seminarelor stiintifico-
practice, loturilor demonstrative si schimbului de e*perienta cu producatorii de
cartof din 9omania, .landa si @ermania, testarea si introducerea in productie a
soiurilor noi de cartof de origine straina si implementarea tehnologiei avansate de
cultivare, impulsionarea activitatilor de colaborare in acest domeniu cu partenerii
din tarile dezvoltate etc.
Ca rezultat, in anul 2!!! au fost importate -5!! tone cartof de samanta, a sporit in
anul 2!!1 productia globala pana la #5 mii tone, inregistrandu-se o productie
medie de <,! t%ha si o reducere a suprafetelor de cultivare pana la $2,- mii ha.
6otodata, anularea pe parcursul anilor 2!!1-2!!2 a scutirii de 6AA a importului
cartofului certificat de reproductia 2 a condus la reducerea importului acestuia pana
la 2#!! tone si, respectiv, 1-!! tone. Aceasta actiune se va rasfrange negativ asupra
asigurarii producatorilor cu material semincer, prin urmare, asupra productiei medii
si globale de cartof in anii urmatori.
Conform estimarilor preventive efectuate in anul 2!!2, suprafata de cultivare a
cartofului a fost de $5,! mii ha, productia globala a constituit cca. #2,- mi tone, iar
cea medie ; #,5 t%ha.
9ezultatele obtinute in productia de cartof in ultimii ani sunt departe de cele
potentiale si situatia impune elaborarea si implementarea unui sistem de actiuni
organizatorice, economice si tehnologice in vederea ameliorarii acesteia si
asigurarii dezvoltarii dinamice a culturii cartofului.
'ez$oltarea culturii cartofului in Repu,lica 1ol#o$a se $a a2a pe realizarea
urmatoarelor o,iecti$e)
asigurarea populatiei cu cartof alimentar de origine autohtona pe tot
parcursul anului,
diversificarea cailor de valorificare a cartofului si orientarea productiei
timpurii spre e*port,
crearea sistemului national de producere a cartofului de samanta,
organizarea producerii cartofului in baza tehnologiilor industriale,
revitalizarea sistemului de colectare, conditionare si pastrare a cartofului,
incurajarea si sustinerea producatorilor de cartof,
eficientizarea asistentei stiintifice si instituirea unui sistem de formare
profesionala continua a producatorilor de cartof.
Realizarea o,iecti$elor preconizate urmeaza a fi asigurata prin o,tinerea
urmatoarelor performante)
optimizarea suprafetelor de cultivare a cartofului la nivel de $!,! mii ha,
sporirea productiei globale de la #5,! mii tone in anul 2!!1 pana la -!!,!
mii tone in 2!1!,
sporirea productiei medii de la <,! t%ha in anul 2!!1 pana la 15 t%ha in 2!1!,
e*tinderea e*portului cartofului timpuriu catre anul 2!1! pana la $-5 la suta
din productia globala,
asigurarea necesarului republicii de material semincer de cartof de categorie
certificata in baza productiei autohtone.
Caile #e realizare
Stabilizarea suprafetelor de cultivare a cartofului anual la nivel de $!,! mii ha va
asigura obtinerea recoltelor globale preconizate prin amplasarea rationala a
plantatiilor de productie ; marfa in cele mai favorabile si traditionale zone ;
judetele) =dinet, ?alti, Soroca si Chisinau, precum si cele irigabile ; judetele
.rhei si 6ighina. Cele mai mari suprafete vor fi concentrate in judetele =dinet ; #
mii ha, Chisinau ; 5,5 mii ha, ?alti ; 5,- mii ha si Soroca ; $,2 mii ha /ane*a
0. 2n celelalte unitati teritorial administrative /cu e*ceptia mun. Chisinau0
productia de cartof va avea, in fond, un caracter natural.
Sporirea productiei globale si celei medii de cartof va fi realizata prin introducerea
soiurilor productive rezistente la boli, folosirea materialului de inmultire calitativ,
aplicarea tehnologiilor avansate de cultivare si pastrare. 2n scopul perfectionarii
sortimentului va fi e*tinsa lista soiurilor omologate, organizata testarea soiurilor de
origine straina pentru identificarea celor mai valoroase si adaptive la conditiile
republicii, precum si ameliorarea soiurilor locale si crearea noilor soiuri autohtone.
:n rol deosebit va fi acordat activitatilor de formare a sistemului national de
producere a cartofului de samanta. Pentru infiintarea plantatiilor de productie
urmeaza a fi folosit doar cartoful calitativ de samanta de categoria certificata
reproductia 2 si 22. 9eiesind din suprafetele de cultivare necesarul anual de material
de plantare certificat va fi de cca. 1!! ; 12! mii tone. 6reptat se va trece la
producerea cartofului de samanta >certificat> autohton. 2n acest scop vor fi necesare
anual cca. 15!! tone cartof de categorie >prebaza>, -!!! tone ; de categorie
>baza> si - mii tone ; de categorie >certificata> reproductia 2.
Cultivarea cartofului-productie marfa urmeaza a fi efectuata dupa tehnologii
avansate industriale cu aplicarea bilonarii solului, erbicidarii, fertilizarii, irigarii,
protectiei integrate si altor procedee agrotehnice. :n element obligatoriu al
tehnologiilor performante, in deosebi la producerea cartofului timpuriu, va fi
incoltirea /iarovizarea0 si calirea tuberculelor inainte de plantare. Aplicarea
tehnologiilor avansate se va baza pe mecanizarea la ma*imum a lucrarilor,
necesitand in acest scop un sir de masuri agricole speciale ; bilonare, plantare,
lucrare a solului, inlaturare a vrejilor /tufelor0 si de recoltare. Sporirea
productivitatii si calitatii cartofului va fi asigurata si prin respectarea asolamentului.
Aceasta cultura urmeaza a fi amplasata in asolamente speciale sau legumicole,
furajere, de camp, dupa cei mai potriviti premergatori.
Crearea sistemului national de producere a cartofului pentru samanta se va efectua
dupa doua scheme ; redusa si integrala. Prima schema /ane*a $ 0 se va a*a pe
importul cartofului de categorie >prebaza> si multiplicarea acestuia in conditiile
republicii. Schema a doua /ane*a 50 prevede obtinerea cartofului de categorii
biologice superioare /prebaza si baza 0 si reproducerea acestora in tara. 9olul de
coordonare a sistemului va fi realizat de catre 2nstitutul de Cercetari Stiintifice
pentru Porumb si Sorg /sau filiala acestuia pentru culturi legumicole, bostanoase si
cartof0, care se va ocupa concomitent cu obtinerea categoriei >prebaza> si partial de
>baza>. Producerea cartofului pentru samanta de categorie >baza> va fi organizata in
gospodarii semincere de categoria 2, amplasate in zona de nord a republicii, pe
terenuri izolate, /inchise0, iar celui certificat ; in gospodarii semincere de
categoria a doua, situate in diferite zone, pe sectoare protejate. 2n ambele cazuri
producerea cartofului de samanta urmeaza a fi realizata pe terenuri irigabile, cu
soluri favorabile, asigurand o protectie integrala sigura a plantatiilor semincere
contra bolilor si daunatorilor. "a prima etapa /-$ ani0 producerea cartofului de
samanta se va efectua dupa schema redusa, iar ulterior ; dupa schema a doua.
6recerea la o noua schema de asanare si inmultire accelerata a cartofului presupune
avansarea la o etapa calitativ noua a producerii materialului saditor ce necesita
organizarea unui centru unic pentru producerea cartofului de samanta. Crearea
sistemului national de producere a cartofului de samanta va necesita cheltuieli
substantiale, ce urmeaza a fi suportate din contul mijloacelor bugetare, proiectelor
de asistenta tehnica si producatorilor. 2n scopul producerii unui material semincer
calitativ de cartof va fi perfectionata si baza normativa.
. directie noua de valorificare a cartofului alimentar va fi industrializarea acestuia
/prelucrarea0 in scopul producerii cipsurilor, pommes frites /pomfri0,
semifabricatelor si altor produse. Promovarea acestui domeniu va impune
implementarea unor noi soiuri speciale de cartof si crearea in cadrul intreprinderilor
de prelucrare a sectiilor de procesare.
&ezvoltarea ramurii culturii cartofului va necesita un suport stiintific adecvat,
realizat in baza elaborarilor tehnico-stiintifice ale institutiilor de profil de peste
hotare si 2nstitutului de Cercetari Stiintifice pentru Porumb si Sorg sau a 8ilialei
acestuia pentru culturile legumicole, bostanoase si cartof. Cercetarile stiintifice
autohtone vor fi orientate spre ameliorarea si crearea soiurilor locale de cartof,
testarea si implementarea soiurilor straine, perfectionarea tehnologiilor de cultivare
si pastrare a cartofului, elaborarea actelor normative privind industrializarea
acestuia. . directie prioritara de cercetare va fi producerea cartofului pentru
samanta de categorii biologice superioare, in deosebi a celui devirozat.
2n scopul promovarii elaborarilor tehnico-stiintifice si practicii avansate in
domeniul culturii cartofului vor fi continuate activitatile de creare a loturilor
demonstrative, de organizare a seminarelor teoretico-practice, simpozionului
republican >Cultura cartofului in 9epublica 7oldova> si altele.
Realizarea o,iecti$elor preconizate $a fi asigurata si prin interme#iul unor
actiuni #e incura0are si sustinere a pro#ucatorilor #e cartof3 mai semnificati$e
#in ele fiin#)
promovarea pe toate caile a cultivatorilor de cartof cu imagine buna,
scutirea importului cartofului pentru samanta de categorie >certificata>
reproductia 2 /clasa A0 ; de 6AA si reducerea ta*elor vamale,
stabilirea unor ta*e vamale mai sporite la importul cartofului alimentar, in
limitele admise de .7C,
facilitarea accesului producatorilor cartofului pentru samanta si ai cartofului
de consum cu o imagine buna la subventionarea de stat a creditarii in
agricultura si la proiectele individuale de asistenta tehnica si granturi.
oferirea de catre bancile comerciale a creditelor cu cea mai mica rata a
dobanzii pentru producatorii de cartof de samanta si a celui de consum in
cazul implementarii tehnologiilor avansate cu avizul 7inisterului
Agriculturii
2n anul 2!!1 circa 5!3 din productia de cartofi era din import si numai !3 ; de
origine autohtona, iar in anul 2!!2 in comparatie cu anul 2!!1, piata interna a fost
dominata de cartofi cultivati in 7oldova. Situatia din anul curent a preturilor pe
piata la cartof este similara cu aceeasi perioada a anului precedent.
Pe piata autohtona se intalnesc cartofi de import /Polonia, :craina, 9omania,
?ielarus0, dar un volum enorm de cartofi este de origine autohtona. Pretul cartofilor
se mentine constant pe tot parcursul anului, e*ceptie facand doar lunile aprilie-
iunie, cand pe piata apar cartofii noi si se comercializeaza la un pret foarte inalt
comparativ cu pretul cartofilor vechi.
:na din cele mai mari piete este piata agroalimentara din Chisinau. Aici cartofii din
anul precedent se comercializeaza la pretul de -$ lei%+g, iar cei din roada anului
curent se vand pe piata la pretul de 15-25 lei%+g. :n volum mare de cartofi din
roada anului trecut sunt importati din Polonia, :craina, 9omania, ?ielarus,
predomina pe piata cartofii importati din Polonia. =i sunt mai putin afectati de
bolile caracteristice pentru cartofi si corespund cerintelor la nivel european.
Cartofii din roada anului curent sunt de origine autohtona. &oar un volum foarte
mic, care se comercializeaza pe piata sunt adusi de la nordul republicii /?riceni0.
Cartofii noi sunt cultivati in 7oldova. =i nu pot fi importati din cauza, ca procedura
de pastrare necesita o tehnologie speciala) daca se tin mai multe zile la lumina
solara se innegresc si i-si pierd calitatile gustative /nu mai sunt buni de
comercializat0. Cartofi noi /roada anului curent0 sunt recoltati in mare masura in s.
7ascauti, Criuleni.
Pe piata din Chisinau au fost intalniti cartofi de soiul >Americanca>, >Sineca>,
>Ciarodeica>, >@olandschii> si >2rga>. =i sunt de culoare galbuie si roz-rosietic.
2n or. ?alti, la piata centrala agroalimentara cartofii vechi /din roada anului trecut0
se comercializeaza la pretul de -$ lei%+g, cei noi /roada anului curent0 au pretul de
15-25 lei%+g. "a fel, ca si pe piata din Chisinau, e*ista cartofi de import si de
origine autohtona.
Pe pietile din Cahul, Causeni si =dinet cererea la cartofi este inalta si oferta,
evident, la fel inalta. Consumatorii prefera mai mult cartofii importati din Polonia,
datorita faptului, ca sunt bine pastrati si calitatile gustative sunt mai bune. 2nsa, in
perioada aprilie-iunie majoritatea consumatorilor platesc 2!-25 lei pentru 1 +g de
cartofi noi.
"a 2asi /9omania0, pe piata >'icolina> se comercializeaza cartofi de origine
autohtona /@alati si &ambovita0 la pretul de 2!-$! mii lei pentru 1 +g de cartofi din
roada anului curent si cu #-1! mii lei pentru 1 +g de cartofi din roada anului
precedent /Suceava0.
'aunatorii3 ,olile si gan#acul #in colora#o
Bolile si #aunatorii culturii #e cartof sunt urmatoarele)
1. 7olia cartofului /Phthorimaea operculella Bell0,
2. 7ana /fitoftora infestans0
. 9aia neagra a cartofului /SCnchCtrium endobioticum0.
$. Patarea bruna a frunzelor de cartofi /Alternaria porri /=ll00.
5. Putregaiul uscat al tuberculilor sau fuzarioza cartofului /8usarium
o*Csporium Schl. f. solani ?ilai, 8. culmorum Sacc.0.
-. 9aia fainoasa a cartofului /Spongospora subterranea /Dallr0 Eohn0.
5. 9izoctonioza cartofului /FCpohnus solani Pr. et &el f. c. 9hizoctonia solani
(uhn0.
#. 9aia comuna a cartofului /StreptomCces scabies Da+s. et Fenr0.
<. 2nnegrirea bazei tulpinii si putregaiul moale al tuberculilor de cartof /=rGinia
phCtophthora ?erg. et al0.
1!. 9asucirea frunzelor la cartof /Solanum virus 1$ Smith0.
*in#acul #in Colora#o (Leptinotarsa #ecemlineata L)
.ligofag. Ataca diferite specii de solanacee cultivate si spontane ca cartof, tomate,
vinete, ciumafai, tutun etc., producand pagube mai mari cartofului cultivat si
vinetelor &auneaza adultii si larvele, care rod frunzele de la e*terior spre interior
lasand intacte nervurile si lujerii. "a atacuri puternice nu ramane decat resturi de
tulpini, culturile putand fi compromise. 2n lipsa plantelor verzi pentru hrana,
gandacii pot ataca tuberculii, aflati la suprafata solului. 2erneaza ca adult in sol, la
adancimi cuprinse intre 2!--! cm.
Adultul are corpul oval, conve* dorsal, de 5-1- mm lungime, de culoare galbena-
portocalie, caramizie. Pe cap prezinta o pata triunghiulara neagra, iar pe pronot 11
pete negre, de diferite marimi, printre care cea mediana mai dezvoltata si de forma
literei >A>.
=litrele sunt galbene deschise sau galbene roscate, fiecare cu cate 5 dungi
longitudinale negre, de unde si denumirea de >decemlineata>. Aripile posterioare
sunt portocalii.
Picioarele roscate cu tarsele negre. Abdomenul prezinta -$ siruri de pete negre
longitudinale. "arva la completa dezvoltare are corpul de 15-1- mm lungime,
dorsal puternic bombat, iar ventral drept, de culoare portocalie-roscata cu capul
negru si picioarele brun-inchise.
2n conditiile climaterice ale 7oldovei >@andacul de Colorado> se dezvolta in doua
generatii. Pentru nimicirea acestei insecte este necesar de a folosi insecticide de
tipul &ecis-2,53 in doza de !,15 l%ha sau (arate-53 ; !,1 l%ha. Prima stropire se
efectueaza cand se atesta 1-2 gandaci pe planta. =ste necesar de a tine cont ca
stropirea trebuie sa fie efectuata nu mai tarziu de la momentul aparitiei larvelor in
prima etapa de dezvoltare. Pentru a reduce rezistenta daunatorilor este necesar de a
schimba tipul de chimicale.
'escrierea soiurilor (.i,rizilor) #e cartofi inregistrate in
anul 4""4
Soiul 5ON'OR ; a fost creat la firma >Agrico>, .landa. =ste un soi
semitimpuriu. 6ufa este inalta, bine dezvoltata. 6ulpina groasa usor pigmentata.
'umarul de tulpini ; mediu. 8runza ; mare, ovala. 8lorile de culoare rosu-violet.
6uberculii au forma ovala de culoare rosie, cu ochi superficiali, pulpa galbena.
'umarul de tuberculi este mare. Calitatile gustative ; $,-$,# puncte. Continutul
de amidon constituie 1,#3.
Pe parcursul anilor de incercare productivitatea medie a constituit 1#$-2$! H%ha.
Soiul este rezistent la seceta si la numeroase boli virotice. Are o durata mare de
pastrare. Soiul (ondor este inclus in 9egistru pentru cultivare pe tot teritoriul
republicii.
Soiul I1PALA ; a fost creat la firma >Agrico>, .landa. =ste un soi timpuriu.
6ufa este bine dezvoltata, tulpina groasa, puternica, erecta. 6uberculii au forma
ovala si rotund-ovala cu ochi superficiali de culoare galben-deschis, cu aspect
comercial bun, pulpa galben-deschisa.
Calitatile gustative si cele culinare sunt bune ; $,- puncte. Continutul de amidon
constituie 1$,$3. 7asa medie a tuberculului ; <$-1!# g. Productivitatea medie la
sectoarele de incercare a constituit 1#$-22! H%ha. =ste tolerant la bolile principale.
Soiul 2mpala este inregistrat in 9egistru pentru cultivare pe tot teritoriul republicii.
Soiul RA6A ; a fost creat la firma >Agrico>, .landa. =ste un soi de maturitate
mijlocie. 6ufa este inalta, tulpinile semierecte. 8runza are marime mijlocie de
culoare verde-inchisa. 8lorile sunt de culoare violet-rosu.
6uberculii sunt mari, au forma ovala cu ochi superficiali, coaja este rosie, pulpa are
nuanta galbuie. 6uberculii sunt uniformi duma forma si marime. 7asa medie a
tuberculului ; #$-1!- g. Calitatile gustative sunt apreciate cu $,!-$,5 puncte.
Continutul de amidon constituie 1,$-1-,!3. Pe parcursul anilor de incercare
productivitatea medie a constituit 1-1-22! H%ha. 8runzele se afecteaza de
fitoftoroza la nivel mediu. 6uberculii sunt toleranti la fitoftoroza. =ste relativ
tolerant la rapanul comun.
Soiul este inregistrat in 9egistru pentru cultivare pe tot teritoriul republicii.
Soiul SCARLETT ; a fost creat la firma >'BPC>, .landa. =ste un soi timpuriu.
6uberculii sunt ovali de culoare rosie, cu ochi marunti, pulpa galbena. 7asa medie
a tuberculilor este de 1!5-12! g. Calitatile gustative sunt bune ; $,2-$,5 puncte.
Continutul de amidon constituie 1,53. Pe parcursul anilor de incercare
productivitatea medie a constituit 1<5-252 H%ha. 2n proportii medii se afecteaza de
fitoftoroza, rapan si alte boli.
Soiul este inregistrat in 9egistru pentru cultivare pe tot teritoriul republicii.
Pentru a nu avea probleme in cultivarea cartofilor$ in primul rand$ trebuie sa
cumparam cartofi de samanta certificati#
Plantarea cartofilor pentru consum luati din piata sau de la ma)azinul alimentar este
o loterie* Pe lan)a pro'lema 'olilor acesti carto5i sunt tratati cu un in,i'itor de crestere
pentru a nu )ermina*
Cresterea cartofilor in sol cu p% situat intre &#' si (#' nu trebuie sa ridice
probleme* 1ar daca P,- ul este mai mare carto5ii sunt predispusi la im'olnavire* 8dau)and
)unoi 'ine 5ermenta, tur'a, sau compost rezolvam pro'lema*
)u trebuie sa plantam cartofi in locul unde cu un an inainte am avut rosii sau
vinetedeoarece aceste specii 5ac parte din aceiasi 5amilie cu carto5ul si vor atra)e daunatorii
comuni si pro'lemele similare*
Institutul cartofului din *rasov a creat 3% soiuri de carto5, din care 1+ sunt inscrise
in Catalo)ul /5icial* <om putea ale)e cu prioritate soiurile& Roclas$ Christian$ !acia$
+melia$ )icoleta$ Tampa si Rustic#
<om planta carto5i incoltiti cu colti vi)urosi si sanatosi* 8cestia se pot planta intre)i
sau taiati* 6iecare parte taiata tre'uie sa contina cel putin un colt vi)uros*
In conditiile in care solul este rece, )radinarii pre5era sa puna o 5olie de plastic, in
timpul noptii, pentru a 5orta rasarirea* Inainte de plantare este indicat sa tratam carto5ii un
5un)icid pentru a prevenii putrezirea*
Cartofii se planteaza primavara pana cel tarziu in decada o doua a lunii
aprilie$ dar se mai pot planta ca a doua cultura la inceputulcul verii* Pentru cultura care se
in5inteaza primavara putem mer)e pe doua soiuri; un soi timpuri si unul mai tardiv pentru a
avea o esalonare a recoltarii*
Pentru carto5i ale)em un loc insorit cu un 'un drena9, ast5el ca radacinile si tu'erculii
sa se dezvolte cat mai 'ine*
Vom putea opta pentru una din urmatoarele trei variante de plantare:
,etoda pe rigola& 2ste o metoda traditionala, prin care sapam un sant (ri)ola), de o
adancime mica, pe care punem carto5ii cu coltii in sus, si ii acoperim cu 2-3 cm de sol* Pe
urma dupa ce plantele au rasarit vom 5ace un musuroi, pe care il inaltam dupa cum creste
ve)etatia* 1aca planta are 1 cm inaltime, musuroiul il vom 5ace ca sa acopere 9umatate din
parte aeriana a plantelor* 6acem aceasta operatiune pana cand plantele in5loresc*
,etoda prin mulcire* ;nii )radinari pre5era sa puna carto5i de samanta pe sol
pre)atit si sa-i acopera cu cativa centimetri de mulci* Si in acest caz procedam ca si in cazul
musuroitului* Cand plantele au crescut 1 cm acoperim cu 5 cm cu mulci, pana cand plantele
au a9uns sa in5loreasca* 1aca avem rozatoare pe teren aceasta metoda nu prea este
indicata*


,etoda in container# 8ceasta metoda ocupa putin spatiu* Carto5ii se pun in partea
de 9os a containarului si se acopera cu un strat de 2-3 cm cu pamant or)anic* Se procedeaza
la 5el, odata cu cresterea partii ve)etative; respectiv se acopera periodic cu pamant pana se
umple containarul* In acest caz se pot 5olosii 'alotii de tur'a pentru a se planta direct in ei*
1aca carto5ii sunt plantati in pamant or)anic nu tre'uie sa avem pro'leme deose'ite*
1aca sunt udati potrivit o data pe saptamana este dea9uns pentru a avea o recolta 'una de
carto5i in )ospodaria proprie*