COALA POSTLICEAL SANITAR

CAROL DAVILA
BUCURETI

LUCRARE DE DIPLOM

COLECISTITA ACUT LITIAZIC

COORDONATOR:
Prof. Cristian Cristina

ABSOLVENT
VOINEA ALEXANDRA

CUPRINS

CAPITOLUL 1
INTRODUCEREpag.3
CAPITOLUL 2
ANATOMIA

FIZIOLOGIA

FICATULUI

CILOR

BILIARE.pag.4
CAPITOLUL 3
COLECISTITA ACUTA LITIAZICpag.10
CAPITOLUL 4
ROLUL

ASISTENTEI

MEDICALE

NGRIJIREA

BOLNAVULUI

COLECISTITA ACUTA ...pag21

CAPITOLUL 5
CAZURI CLINICE.pag.28

CU

BIBLIOGRAFIEpag.40

MOTTO
Cel care tie a se
dovedi omenos cu
oamenii, arat n ce
msur iubete arta sa. n
boli, s urmrim dou
fapte: s fim omenoi sau
s nu vtmm.

MOTIVAIE

In general, diagnosticul precis si strategia terapeutica par a fi dependente de

circumstantele locale, de experienta si expertiza echipei medicale, literatura de
specialitate nerelevand o metoda de aur in stabilirea diagnosticului. Controversele privind
diagnosticul si tratamentul litiazei caii biliare principale sunt puternic influentate de
factori etici si socio-economici, anumite tehnici de ultima ora fiind prohibitive pentru
majoritatea pacientilor sau clinicilor. In aceste conditii, studiul de fata isi propune sa
elucideze urmatoarele probleme privind tratamentul litiazei cailor biliare principale:

identificarea indicatorilor sau semnelor/simptomelor predictive pentru litiaza a

caii biliare principale,

impactul semnelor si simptomelor litiazei caii biliare principale asupra stilului

de viata al pacientului,

aportul factorilor endogeni si exogeni in determinismul litiazei caii biliare

principale,

aportul si secventialitatea metodelor de diagnostic utile in litiaza caii biliare

principale,

identificarea timingului de tratament,

evaluarea tratamentului clasic al litiazei caii biliare principale,

evaluarea tratamentului endoscopic al litiazei caii biliare principale,

evaluarea tratamentului laparoscopic al litiazei caii biliare principale,

criteriile de selectie a celei mai eficiente metode terapeutice,

criteriile obiective de selectie a tipului de abord chirurgical,

analiza comparativa a avantajelor si dezavantajelor abordului chirurgical clasic,

laparoscopic si endoscopic.

identificarea si evaluarea pe termen lung a rezultatelor si sechelelor.

CAPITOLUL

INTRODUCERE

Colecistita acut este o afectiune care se intalneste la orice varsta, cu maximum de

frecventa la varsta mijlocie.
Raportul femei/ barbati este de 3/ 1, iar frecventa in randul populatiei adulte este
de aproximativ 10-15%.
In 95% din cazuri, starea inflamatorie a veziculei biliare este determinata de
inclavarea unui calcul la nivelul canalului cistic, pe care il obstrueaza, afectiune denumita
litiaza biliara.
Incidenta reala a colecistitei acute este greu de apreciat exact statistic, in aceasta
intervenind factori de eroare; formele cu intensitate redusa sau cele cu tratament exclusiv
medicamentos.Cert este faptul ca pe masura prelungirii duratei medii de viata ea devine
tot mai frecventa la decade avansate (50-70 de ani), exprimand si prin aceasta raportul
direct de cauzalitate cu litiaza biliara.
Gravitatea colecistitei acute este direct proportionala cu forma anatomo
patologica, cu intensitatea procesului obstructiv si infectios, cu varsta precum si cu
dezechilibrele electrolitic si metabolic secundare.
In prezent, numarul de colecistectomii- interventia chirurgicala prin care se
extirpa vezicula biliara si canalul cistic- este de doua ori mai mare ca cel al
apendicectomiilor.

CAPITOLUL 2

ANATOMIA SI FIZIOLOGIA FICATULUI SI A CAILOR BILIARE

2.1Generalitati privind aparatul digestiv
Aparatul digestiv este alcatuit din totalitatea organelor care indeplinesc importanta
functie de digestie si absorbtie a alimentelor. Este compus din tubul digestiv si glandele
sale anexe.
Digestia este procesul de transformare a alimentelor, in cele mai simple particule
alimentare numite nutrimente. Digestia se realizeaza in segmentele constitutive ale
tractului digestiv.
Tubul digestiv reprezinta drumul parcurs de alimente, de la introducerea in corp si
pana la eliminarea de resturi. Se imparte in doua segmente:
a)Cefalic- cuprinde cavitatea bucala cu glandele sale anexe si faringele
b)Truncal-cuprinde portiunea de la originea esofagului pana la anus: esofag,
stomac, intestin subtire(duoden, jejun, ileon), intestin gros(cec,apendice, colon ascendent,
transvers, descendent si sigmoidian si rect).
Glandele anexe ale aparatului digestiv sunt:glandele salivare, ficatul si pancreasul.

2.2 Anatomia ficatului

Ficatul este cea mai mare glanda exocrina cantarind aproximativ 1500 g.
Asezare: Este situat in cavitatea abdominala, in loja hepatica. Ficatul este un
organ asimetric, cea mai mare parte a lui (aproximativ trei patrimi) se gaseste in
jumatatea dreapta a abdomenului si numai restul (o patrime)se gaseste in jumatatea
stanga. El raspunde deci hipocondrului drept, epigastrului si unei parti din hipocondrul
stang.
Configuratia externa: Are forma unui ovoid orientat transversal. Dimensiunile
lui medii sunt urmatoarele: 28 cm in sens transversal (lungimea); 8 cm in sens vertical la
nivelul lobului drept (grosimea) si 18 cm in sens antero- posterior (largime). Culoarea
ficatului este rosie-bruna datorita cantitatii de sange pe care o contine.
Ficatul prezinta doua fete:
a)Fata superioara -diafragmaticab)Fata inferioara -visceralaMijloacele de fixare: Este mentinut la locul lui in primul rand prin presa
abdominala. Alte mijloace de fixare sunt reprezentate de: vena cava inferioara, venele
hepatice, ligamente.
Structura: Ficatul este invelit de doua membrane: peritoneul si tunica fibroasa.
Ficatul este invelit in cea mai mare parte de peritoneul visceral, care ii formeaza tunica
seroasa.. Sub peritoneu se afla o membrana subtire dar rezistenta, numita tunica fibroasa
(capsula lui Glisson) si apoi parenchimul hepatic. Capsula Glisson patrunde in ficat prin
hil, urmarind traiectul vaselor sanguine si formeaza pereti lamelari conjunctivi care,
impreuna cu reteaua vasculara impart parenchimul hepatic in lobuli.
Lobulul hepatic reprezinta unitatea anatomica si functionala a ficatului.
In structura lui distingem: celule hepatice (hepatocite), canalicule biliare, capilare
hepatice sau sinusoide, stroma hepatica.
Hepatocitele sunt celule binucleate asezate sub forma de retea radiara a caror
functie principala este functia biligenetica (secretia bilei).
Canaliculele biliare sunt spatii intrahepatice in care se acumuleaza bila, spatii
initial fara pereti proprii care la iesirea din lobul capata pereti proprii formand canalele
interlobulare. Acestea se unesc intre ele formand cele doua canale hepatice- drept si

stang-, care parasind ficatul, la nivelul hilului, se unesc si formeaza canalul hepatic
comun.
Canalul hepatic comun se uneste cu canalul cistic si alcatuiesc impreuna canalul
coledoc care comunica cu duodenul printr-un orificiu prevazut cu sfincterul Oddi.
Capilarele hepatice sunt ramificatii ale arterei hepatice care asigura vascularizatia
nutritiva a ficatului (aduce sange oxigenat). In acelasi timp ficatul prezinta si o
vascularizatie functionala determinata de sistemul port hepatic-ramificatia venei portecare transporta sangele neoxigenat.
Stroma hepatica conjunctiva este formata de celulele Krupffer care pe langa rolul
redus biligenetic indeplinesc si rolul antitoxic al ficatului.
Vascularizatia ficatului: este realizata de:
a) Artera hepatica care ia nastere in trunchiul celiac.
b) Vena porta care ia nastere din vena mezenterica inferioara.
Functiile ficatului:
a) Functia exocrina- secretia bilei in perioadele interdigestive precum si acumularea ei in
vezica biliara.
b) Functia metabolica- sinteza unor proteine complexe, depozitarea glucozei sub forma
de glicogen hepatic, depozit de sange, rol antitoxic, sediul unor proteine plasmatice
(fibrinogen), rol hematopoietic la fat.

2.3 Caile biliare

Bila, produsul de secretie externa a ficatului, este condusa de la nivelul

hepatocitelor pana in duoden, printr-un sistem vast de canale, care in ansamblu constituie
caile biliare.Acestea au o portiune in inrteriorul ficatului- caile biliare intrahepatice- si o
alta portiune in afara ficatului- caile biliare extrahepatice-.
Caile biliare extrahepatice sunt costituite din:
a) Calea biliara principala reprezentata de canalul hepatocoledoc. Canalul
hepatic comun se formeaza prin unirea celor doua canale hepatice, drept si stang. Are o
lungime de 45-50 mm si un calibru de 5 mm.

Canalul coledoc continua canalul

hepatic comun, iar la limita dintre ele se gaseste vezicula biliara, legata prin intermediul
canalului cistic.
Prezinta 4 segmente: supraduodenal, retroduodenal, retropancreatic si intraparietal(in
peretele duodenului).
b) Calea biliara accesorie reprezentata de vezicula biliara si canalul cistic.
Vezicula biliara (colecistul) este un rezervor anexat cailor de excretie a bilei, in
care aceasta se acumuleaza in intervalul dintre pranzuri. Este situata in fosa veziculei
biliare de pe suprafata viscerala a ficatului. Are forma de para, cu o lungime de
aproximativ 10 cm, o largime de 4 cm si o capacitate de 50-60 ml. Directia veziculei este
aproximativ sagitala.
Prezinta 3 portiuni :fundul, corpul si colul.
Fundul veziculei biliare constituie extremitatea ei anterioara, este invelit in peritoneu si
are o mare mobilitate.
Corpul veziculei biliare este partea ei aderenta la fata viscerala a ficatului. El se
ingusteaza treptat spre col, ultima sa parte este denumita infundibul.
Colul formeaza extremitatea profunda si ascutita a veziculei biliare. Are forma conica si
se continua fara o limita precisa cu canalul cistic. Este liber, nu adera la ficat. In sus si la
stanga, colul vine in raport cu ramura dreapta a venei porte, iar in jos cu portiunea
superioara a duodenului.
Mijloace de fixare. Vezicula biliara este mentinuta pe fata inferioara a ficatului
de catre peritoneu. Corpul ei adera la ficat prin tracturi conjunctive.
Structura. La exterior, vezica este acoperita de peritoneu care ii constituie tunica
seroasa. Sub aceasta se gaseste un strat subseros bine dezvoltat, de natura conjunctiva

10

laxa. Urmeaza tunica musculara care este de fapt fibro-musculara, formata din tesut
colagen si fibre elastice, in care sunt cuprinse un numar variabil de fibre musculare
netede. La interior, vezicula este captusita de tunica mucoasa, formata dintr-un epiteliu
simplu, inalt, cilindric si dintr-un corion.
In regiunea colului se gasesc glande tubulo-alveolare mucoase al caror produs se
amesteca cu bila. Epiteliul este impermeabil pentru pigmentii biliari. Celulele sale
participa la procesul de rezorbtie a apei (concentrarea bilei) si la elaborarea unor
constituienti biliari (grasimi, colesterol).
Vascularizatia veziculei biliare
Arterele cailor biliare extrahepatice provin: din artera hepatica proprie - pentru
canalul hepato- coledoc; din artera cistica pentru colecist si canalul cistic. Venele
urmeaza un traiect invers arterelor; ele se varsa in vena porta.
Limfaticele sunt tributare limfonodurilor hepatice, de aici limfa ajunge in nodurile
celiace.
Inervatia veziculei biliare
Nervii provin din plexul celiac. Cuprind fibre parasimpatice care determina
contractia musculaturii vezicii biliare si relaxarea sfincterului Oddi si fibre simpatice care
au o actiune contrarie.
Functiile veziculei biliare sunt urmatoarele: de rezervor, de concentrare si
resorbtie, de secretie si de contractilitate.
Formarea bilei
Ficatul produce aproximativ 500-600 ml de bila pe zi.
Bila este o solutie izotona, continand apa, saruri biliare, electrolit, bilirubina,
colesterol, fosfolipide (in special lecitina) si alti componenti produsi endogen sau
ingerati.
Bilirubina este un produs de degradare a hemului din hematiile imbatranite.
Formarea sarurilor biliare, denumite si acizi biliari, induce secretia altor
constituenti ai bilei, in special Na si apa.

11

Bila se formeaza in canaliculele dintre hepatocitele adiacente. Secretia acida a

bilei la nivelul canaliculului este pasul care le limiteaza formarea bilei. Secretia si
absorbtia se produc in ductile biliare.
In ficat bila se scurge din sistemul de colectare intrahepatica in canalul hepatic
comun. Aproximativ 50% din bila secretata a jeun trece in vezicula biliara prin canalul
cistic; restul se varsa direct in coledoc. Bila se elimina din vezicula biliara in canalul
biliar comun, care se uneste cu canalul pancreatic pentru a forma ampula lui Vater, care
se deschide in duoden.
Sfincterul lui Oddi inconjoara atat canalul pancreatic cat si canalul biliar, fiecare
dintre canale are propriul sfincter.
In mod normal bila nu refuleaza retrograd in canalul pancreatic.Aceste sfinctere
sunt extrem de sensibile la colescistokinina si la alti hormoni intestinali, precum si la
modificarea tonusului colinergic.
Sarurile biliare sunt absorbite in proportie redusa prin difuziune pasiva in
intestinal subtire proximal, dar cea mai mare parte ajunge in ileonul terminal unde se
absoarbe in proportie de 90% in circulatia venoasa portala printr-un proces activ de
transport.
Reintoarse in ficat, sarurile biliare sunt extrase in mod eficient de ficat, sunt rapid
transformate pentru a fi din nou secretate in bila. Sarurile biliare parcurg circuitul
enterohepatic de 10-12 ori pe zi.
Compozitia bilei
-Apa (97%).
-Saruri biliare (1%). Procentul variaza in functie de alimentatie.
-Colesterol(1-2%). Provine din doua surse: sange si ficat.
-Lecitina (0,1%).
-Mucina. Produsa de peretii cailor excretoare si ale veziculei biliare.
-Substante minerale: clorura, fosfatul si bicarbonatul de sodium dau bilei un pH
alcalin =7,3- 7,4.
-Cantitati mici de acizi grasi, acid uric si uree.
Functiile bilei sunt importante si se refera la fenomenele de digestie si
metabolism:

12

1) Bila contribuie la neutralizarea reactiiei acide a amestecului alimentar sosit din stomac
in intestin.
2) Intervine decisiv in digestia grasimilor, favorizand emulsionarea lor.Stimuleaza
fermentii specifici (lipazele); ajuta la absorbtia acizilor grasi si a unor substante solubile
in grasimi (vitaminele).
3) Contribuie la intretinerea peristaltismului intestinal.
4) Contribuie la mentinerea echilibrului dintre diferiti ioni in cursul digestiei.
5) Contribuie la eliminarea unor produsi de excretie (pigmenti biliari, medicamente,
metale).
6) Actioneaza ca agent bacteriostatic, inhiband cresterea unor germeni patogeni

13

CAPITOLUL 3

COLECISTITA ACUTA LITIAZICA

3.1. Definitie
Colecistita acuta litiazica este inflamatia veziculei biliare care apare in cateva ore,
ca rezultat al obstructiei canalului cistic de catre un calcul.
Colecistita acuta este complicatia cea mai frecventa a colelitiazei.
3.2. Etiopatogenie- factori favorizanti
- Obezitatea: sporeste riscul aparitiei colecistitei acute litiazice prin producerea crescuta a
colesterolului.
- Dieta: alimentatia slaba in fibre si perioadele prelungite de post
- Sexul si estrogenii: litiaza biliara este de doua ori mai frecventa la femei decat la
barbati.
- Varsta: odata cu inaintarea in varsta sansele formarii calculilor biliari creste, la varsta de
75 de ani 20%din barbati si 35% din femei au calculi biliari de colesterol.
- Factori genetici: rudele pacientilor care sufera de colecistita acuta au un risc de 2-4 ori
mai mare sa dezvolte aceasta afectiune.
Modificarile morfologice si clinice ce caracterizeaza colecistita acuta sunt
determinate in esenta de obstructia infundibulo-cistica.
Aceasta are mai multe cauze:
1) litiaza veziculara si cistica
2) colmatarea prin noroi biliar
3) malformatia canalului cistic
4) blocarea prin paraziti
Obstructia canalului cistic reprezinta mecanismul cel mai frecvent in patogeneza
bolii.
In peste 95% din cazuri este provocata de un calcul biliar inclavat in gatul
colecistului sau canalului cistic.Obstruarea zonei infundibulo-cistice (jonctiunea dintre
canalul cistic si gatul veziculei) duce la stagnarea bilei in vezicula biliara, consecinta
fiind concentrarea bilei si cresterea presiunii intraveziculare.Acestea comprima vasele ce

14

hranesc peretii veziculei, determinand in final inflamatia acuta a acestora. Resorbtia apei
si a sarurilor biliare de mucoasa veziculei determina cresterea concentratiei pigmentilor
biliari, carbonatului de calciu si colesterolului. Acest amestec de substante concentrate
provoaca inflamatia chimica si cresterea presiunii osmotice din interiorul veziculei.
Mucusul secretat de glandele mucoasei se acumuleaza in interiorul veziculei,
determinand si el cresterea presiunii intraveziculare, element patogenetic essential in
colecistita acuta.
Continutul colecistului poate fi purulent, dar acest puroi nu contine in prima faza
bacterii.Cresterea progresiva a presiunii intraveziculare duce la comprimarea vaselor
sanguine si limfatice care hranesc vezicula. Aceasta comprimare este maxima la locul
obstructiei.
La bolnavii varstnici (aterosclerotici sau diabetici) comprimarea in zona de
irigatie a arterei cistice este mai accentuata, favorizand inflamatia acuta, necroza
ischemica si perforatia veziculei biliare.
Colecistitele acute infectioase primitive sunt foarte rare si se intalnesc in special la
copii. De cele mai multe ori infectia este secundara. Ea se grefeaza usor datorita
rezistentei scazute a peretilor ischemiati, aflati sub presiunea continutului vezicular.
Dintre germenii care invadeaza secundar vezicula biliara, cei mai frecventi provin
din intestin: bacilul Escherichia.Coli, mai rar colostridii, salmonele, pneumococi,
stafilococi.
Infectia se produce fie pe calea circulatiei porte, fie pe calea arterei cistice, fie pe
cale limfatica. Alteori germenii patrund in caile biliare prin canalul coledoc. Cand infectia
este provocata de germeni anaerobi se produce gangrena veziculara (colecistita
emfizematoasa).

3.3. Simptome
Durerea abdominala este declansata de obicei de ingerarea unor alimente
colecistokinetice( grasimi, prajeli, tocaturi, maioneza) sau de produse celulozice (mazare,
fasole, varza).

15

Relatia cronologica cu masa este de mare valoare in diagnostic, deoarece masa

declanseaza colica biliara in peste 93% din cazuri, in timp ce stresul psihofizic numai in
3%.
Durerea este intensa cu sediul in hipocondru drept sau in epigastru si iradiaza in
umarul drept sau la baza hemitoracelui drept.
In colica biliara tipica durerea iradiaza sub rebordul costal drept in regiunea
dorso- lombara, scapulara, in umarul drept. Rar se propaga descendent spre flancul si fosa
iliaca dreapta, situatie extrem de periculoasa, deoarece duce la confuzie de diagnostic.
Intensitatea durerii este inegala. Uneori durerea este atat de intensa incat bolnavul
evita sa inspire profound. Modul de instalare a durerii este frecvent brusc, dar poate fi si
progresiv. Durata este variabila, pe masura ce procesul inflamator avanseaza, durerea
devine severa si persistenta. In general durerea din colecistita acuta nu cedeaza decat
partial si temporar la analgezice si antispastice.
Un alt simptom este greata insotita de varsaturi. Initial se elimina alimentele
consumate, stagnate obisnuit intragastric, dupa care apare continutul bilios, uneori in
cantitate mare.
Aversiunea fata de alimente este totala si intoleranta gastrica obisnuita. Starea de
disconfort abdominal se amplifica prin senzatie de balonare epigastrica sau difuza
datorita parezei intestinale. Eliminarea de gaze poate fi suprimata si constipatia
frecventa.
Simptomele generale sunt nelipsite: cefalee, agitatie, uneori frison si febra. Daca
predomina infectia cailor biliare, pacientul prezinta frison, insotit sau nu de hipertermie.
Frisonul domina in general tabloul clinic la bolnavul varstnic. Intensitatea febrei reflecta
proportiile si extinderea inflamatiei la caile intra si extra hepatice. Daca leziunea este
cantonata la colecist, febra se mentine 4-6 zile in platou. Asociata cu icter si frisoane
repetate se traduce prin aparitia unei complicatii (angiocolita acuta). Icterul este rar
intalnit si este provocat de extinderea inflamatiei la canalul coledoc, de prezenta unui
calcul coledocian sau de extinderea inflamatiei la caile biliare intrahepatice. El nu este
foarte intens si nu este insotit de prurit. Frecventa pulsului este paralela cu cresterea
temperaturii, rar pulsul este aritmic.
3.4. Examen clinic

16

Examenul clinic obiectiv evidentiaza o crestere a hipocondrului drept si a

portiunii superioare a flancului drept. Hiperestezia poate fi evidentiata prin percutia
anterioara si posterioara a grilajului costal drept.
Cand inflamatia determina gangrena peretilor si perforatia veziculei, apare
contractura musculara, datorita iritatiei peritoneale (peritonita biliara).
Cand tesuturile din jur prinse in inflamatie formeaza un bloc subhepatic, palparea
evidentiaza la 40% din cazuri o masa tumorala cu sensibilitate vie, consistenta, elastica si
cu limite sterse.
Miscarile respiratorii sunt scurte si sacadate, deoarece inspirul amplu si profound
intensifica durerea, prin efectul de crestere a presiunii intraveziculare in timpul coborarii
diafragmei. Medicul cere bolnavului sa inspire profund in timp ce palpeaza usor cu mana
hipocondrul drept. Daca vezicula este inflamata, bolnavul simte o durere accentuata
(semnul lui Murphy-prezent).
3.5. Examene complementare
Examenele complementare contribuie alaturi de examenul clinic la punerea
diagnosticului, la instituirea tratamentului adecvat formei clinice evolutive si la
confirmarea vindecarii. Ele cuprind:
a) analize biologice
b) examene radiologice
c) alte examene
a) Analize biologice:
Hemoleucograma

completa.(hematii,

leucocite,

trombocite,

hemoglobina,

hematocrit) Leucocitoza creste pana la 15000/mm3 in formele necomplicate ale bolii si

peste 20000/mm3 in formele complicate.
Viteza de sedimentare a hematiilor poate creste in prezenta infectiei.
Enzimele serice (TGO,TGP) au valorile crescute in prezenta icterului.
Bilirubina totala (directa,indirecta) -hiperbilirubinemie cu predominenta celei
directe in inflamatia canalului coledoc sau in calculoza coledociana.
Teste functionale hepatice(colesterol total, lipide totale, fibrinogen)- scad rar,
atunci cand procesul inflamator invadeaza patul vezicular si cand parenchimul zonei este
invadat de procese necrotice pericolecistice.

17

b) Examene radiologice
Radiografia abdominala pe gol- poate evidentia calculi radioopaci, vezicula de
portelan, bila calcica, calculi in ileoni, aer in arboreal biliar (in cazul fistulelor
biliodigestive) sau imagine gazoasa in lumen si in peretele vezicular (in colecistita
emfizematoasa).
Colangiografia cu rezonanta magnetica este eficace, dar mai costisitoare decat
ecografia.
Colecistografia- este o radiografie cu substanta de contrast (Razebil-tablete
administrate oral).
Colecistocolangiografia- este o radiografie cu substanta de contrast-Pobilan- 40%
administrat intravenos.Este un examen care da informatii atat legate de structura veziculei
biliare cat si de coledoc.
Scintigrama hepato-biliara de eliminare- este o metoda de explorare
radioizotopica.
c) Alte examene
Ecografia- este foarte valoroasa in stabilirea diagnosticului de litiaza biliara. Ea
ofera informatii despre colecist, starea hepatocoledocului si modificarile pancreatice.
Tomografia computerizata- poate preciza grosimea peretilor veziculari, calculii
(numar, dimensiune, aspect), densitatea continutului biliar.
3.6. Diagnostic
Diagnosticul pozitiv de colecistita acuta litiazica se pune pe baza a trei factori:
a) anamneza
b) tabloul clinic
c) analiza de laborator si explorari functionale
3.7. Diagnostic diferential
Intotdeuna colecistita acuta este suspectata in prezenta unei colici biliare, de
intensitate mare si constanta, rezistenta la terapia analgezica si antispastica, insotita de
febra si de aparare musculara, la un bolnav cu trecut biliar si eventual cu semne
radiologice de litiaza biliara.
Colecistita acuta trebuie diferentiata de:
1. Pancreatita acuta

18

2. Ulcerul gastro-duodenal perforat

3. Litiaza veziculara
4. Cancerul vezicular
5. Infarctul miocardic
6. Colica reno-ureterala dreapta
7. Apendicita acuta cu sediu subhepatic
Pancreatita acuta se suspecteaza mai degraba la barbatii sub 50 ani, care prezinta
durere cu sediul in hipocondrul stang, semne fizice mai putin exprimate si o crestere
marcata a enzimelor pancreatice in sange, urina, lichid de ascita.
Ulcerul gastro-duodenal perforat provoaca o aparare musculara mai intensa si mai
extinsa, insotita de semne radiologice de pneumoperitoneu. Matitatea hepatica dispare.
Litiaza veziculara fara inflamatie creeaza confuzie prin prezenta unei colici
intense si persistente. Nu se insoteste insa de aparare musculara si semne acute de
inflamatie.
Rar, colecistita acuta poate simula un infarct miocardic, al carui diagnostic se
precizeaza prin electrocardiograma.
3.8. Evolutie, complicatii, prognostic
Formele clinico-evolutive ale colecistitei acute sunt:
a) Hidropsul vezicular (colecistita hidropica) prezinta tabloul clinic general:
colica abdominala, greata, varsaturi, inapetenta, cefalee, agitatie, uneori subfebrilitate.
b) Empiemul vezicular (colecistita acuta flegmonoasa) are tablou clinic mai
exprimat: durere severa, febra importanta cu frisoane, leucocitoza peste 14000/mm3.
c) Colecistita acuta gangrenoasa : bolnavul are o stare generala profund alterata:
facies palid, unghii decolorate, puls tahicardic si filiform. Tensiunea arteriala are tendinta
de prabusire. Bolnavul este acoperit de sudori reci, prezinta tahipnee si oligurie.
Leucocitoza depaseste 15.000-20.000/mm3. Examenul local este in discordanta cu
starea generala: se palpeaza un abdomen destins, sensibil difuz, fara aparare. Daca nu se
intervine, in scurt timp survine colapsul. Aceasta forma este o urgenta chirurgicala.
Evolutia bolii depinde deci de extinderea procesului inflamator si de gravitatea
infectiei.
Complicatiile colecistitei acute sunt:

19

- empiemul vascular
-coloperitoneu (perforatie) localizat sau generalizat
- plastronul colecistic
- hemoragia peritoneala prin invadarea arterei cistice
- supuratii pericolecistice (abcese in jurul colecistului)
-inclavarea calculului in duoden (sindromul Bouberet) sau ileonul terminal (ileus biliar)
-fistule biliare
Letalitatea creste cu varsta si in conditiile existentei unor boli sistemice.
Factorii de risc care agreeaza prognosticul sunt: prezenta unei formatiuni tumorale
in hipocondrul drept, icterul, leucocitoza peste 15.000/mm3
In colecistita gangrenoasa mortalitatea se apropie de 100% daca nu se intervine de
urgenta chirurgical.
In perforatia veziculara prognosticul depinde si de intervalul de timp dintre debutul crizei
si momentul interventiei chirurgicale (cu cat este mai scurt cu atat prognosticul este mai
favorabil).
3.9. Tratament
Tratamentul colecistitei acute este: medical, dietetic, chirurgical si profilactic.
Tratamentul medical
Primul obiectiv al tratamentului este calmarea durerii abdominale care se face
prin administrarea de injectii i.m. cu Scobutil compus 1 fiola la 8 ore; Algocalmin 4-6
fiole/zi sau Fortral1/2 fiola in criza. In formele hiperalergice sub stricta supraveghere se
poate administra 100-150 mg Mialgin la 6-8 ore. daca durerea nu cedeaza la acest
tratament si interventia chirurgicala nu se impune, se poate incerca perfuzie i.v. cu Xilina
1%. Se mai aplica pungi de gheata pe hipocondrul drept. Nu se administreaza Morfina
pentru ca aceasta creste spasmul cailor biliare.
Spasmul cailor biliare si al duodenului, invariabil present, contribuie si el la
intensificarea durerii provocate de procesul inflamator. pentru combaterea lui se
foloseste: Papaverina 320mg (8 fiole) in 24 de ore, Nitroglicerina 1-2 mg (2-4 tablete) la
interval de 15-20 minute, Sulfat de atropina 0,5 mg s.c. de 2-3 ori pe zi, Scobutil 20-30
mg (2-3 fiole/zi) i.v. sau i.m. lent si Miofilin 240-280 mg (1-2 fiole/zi) i.v. lent.

20

Suprimarea secretiei gastrice este urmatorul obiectiv al tratamentului medical.

Trecerea sucului gastric din stomac in duoden declanseaza secretia pancreatica,
fluxul biliar si kinetica cailor biliare. Acumularea de suc gastric in exces produce
distensia gastrica cu efecte asupra functiei biliare si pancreatice. De asemenea,
staza si distensia gastrica produc varsaturi.
Suprimarea secretiei si distensiei gastrice se realizeaza prin aspiratia gastrica prin
sonda nasofaringiana plasata in regiunea antropilorica, prin suprimarea alimentatiei orale,
inclusiv a hidratarii orale si prin administrarea unei medicatii anticolinergice.
Un alt obiectiv al tratamentului este echilibrarea hidroelectrolitica si calorica.
In formele usoare hidratarea bolnavului se face oral cu ceai slab de musetel sau
sunatoare.
In formele medii si grave aportul hidric, electrolitic, caloric si vitaminic se face in
primele 3-5 zile numai parenteral, prin perfuzii cu solutii glucozate 5-10%, tamponate cu
insulina: 1 U insulina ordinara pentru 2g de glucoza. Se mai adauga vitaminele B1, B6,
C, cate 2 fiole/zi.
Prevenirea si tratamentul infectiei biliare si peritoneale sunt deosebit de
importante. In faza initiala a colecistitei acute calculoase, infectia lipseste. Pe masura ce
procesul inflamator evolueaza, vezicula biliara se poate infecta de cele mai multe ori cu
E.coli si enterococ.
Criteriile de alegere a antibioticelor pentru prevenirea infectiei sunt: severitatea
formei clinice, cointeresarea peritoneului si tratamentul antibiotic anterior.
Cand nu exista semne de perforatie, antibioticul de electie este ampicilina
administrate i.v. 2 g la 4 ore.
In cazurile severe, cu evolutie spre complicatie si tratate anterior cu alte
antibiotice, se indica urmatoarele asocieri:
1) Ampicilina i.v. 2 g la 4 ore + Gentamicina 3-5 mg/kg/zi i.m. sau i.v. +
Metronidazol in perfuzie lenta 100ml (500 mg)2-3 ori/zi
2) Rifampicina 30 mg/kg/zi + Gentamicina 3-5 mg/kg/zi i.m. sau i.v.
3) Gentamicina 3-5 mg/kg/zi i.m. sau i.v. + Cefoxitina(cefalosporina din generatia
a doua) 1-2 g i.m. sau i.v. la 8 ore
La tratamentul medicamentos se mai adauga:

21

-antiseptice si eubiotice intestinale: Saprosan, Negamicin insotite de clisme evacuatoare

-antiemetice: Emetiral, Torecan
-sedative: Hidroxizin, Diazepam
Tratament dietetic
In prima zi dupa criza acuta se administreaza regim hidro zaharat: ceai slab de
musetel sau sunatoare. A doua si a treia zi, daca fenomenele dureroase cedeaza, se adauga
paine prajita si supa mucilaginoasa de orez. Din a patra zi se introduce alimente usor
digerabile, neiritabile: supa de zarzavat, crema de legume, cartofi copti, carne de vita
preparata rasol, compot, peltea de mere.
Dupa externare bolnavul va tine un regim de crutare 6 luni-1 an cu: legume cu celuloza
fina, fructe coapte, iaurt, branza de vaci, cartofi, cereale fierte, ulei vegetal, pui, peste.
Sunt interzise carnea grasa de orice fel, afumaturile, branza grasa si fermentata, ouale
prajite, varza, ceapa, nucile, condimentele iuti, rantasurile.
Sunt recomandate sucuri de drenaj biliar (morcov+sfecla).
Colecistita acuta este cea mai frecventa complicatie a litiazei biliare (95%).
Tratamentul chirurgical se efectueaza in trei situatii:
1) operatia de urgenta - se adreseaza pacientilor care prezinta la internare o complicatie
(perforatie, colecisto-pancreatita) sau la care boala progreseaza rapid spre stare toxica.
2) operatia precoce - se face in primele 72 de ore de la internare, interval necesar pentru
precizarea diagnosticului, stabilirea unui bilant elementar al starii bolnavului si pentru un
tratament preoperator antispastic, antibiotic si de echilibrare hidroelectrolitica.
3) operatia intarziata este rezervata pacientului cu simptome mai blande, usoare si difuze,
la care diagnosticul nu este clar de la inceput. In acest caz se intervine dupa 6-8
saptamani de la criza acuta initiala.
In colecistita acuta se fac urmatoarele tipuri de interventii chirurgicale:
Colecistectomia laparoscopica
In colecistectomia laparoscopica, chirurgul va efectua patru incizii mici (uzual
doua de 10 mm si doua de 5 mm) la nivelul peretelui abdominal. O incizie va fi efectuata
la nivelul ombilicului, iar restul de trei la nivelul abdomenului superior. Apoi cavitatea
abdominala va fi insuflata cu un gaz (dioxid de carbon). Prin insuflarea abdomenului,
chirurgul obtine o vedere mai buna asupra organelor si un spatiu de lucru adecvat.

22

Chirurgul va trece printr-o incizie laparoscopul:un tub cu o camera in varf, care transmite
imaginile din abdomen catre un monitor TV. Prin restul de trei incizii sunt trecute
instrumentele de lucru, pentru indepartarea veziculei biliare.
Avantajele acestui tip de interventie sunt: durere postoperatorie minima,
spitalizare scurta, convalescenta mult redusa fata de colecistectomia clasica, reluarea
alimentatiei complete si a activitatii fizice integrale la scurt timp si cicatrice
postoperatorii mici.
Colecistostomia
Consta in drenajul veziculei la exterior prin intermediul unui tub Pezzer si daca
este posibil evacuarea calculilor. Desi nu asigura vindecare, poate constitui solutia de
salvare a unui bolnav aflat in stare grava, care nu poate suporta o interventie chirurgicala.
Ulterior dupa depasirea pericolului vital imediat si ameliorarea starii bolnavului se va
interveni chirurgical.
Colecistectomia
Este interventia chirurgicala prin care se extirpa vezicula biliara si canalul cistic.
Intervalul optim de efectuare este ziua a patra si a saptea de criza acuta, cand procesele
plastice si aderentele periveziculare nu s-au organizat inca. Interventia se face cu
anestezie generala.
Antibioterapia continua cu formula initiala preoperator (se prefera Ampicilina).
Cresterea mortalitatii prin colecistita acuta este consecinta varstei avansate, severitatea
litiazei biliare cu evolutie indelungata. Avand in vedere aceste elemente, cat si faptul ca
tratamentul nechirurgical nu da rezultate satisfacatoare, orice litiaza biliara are in prezent
indicatie operatorie.
Tratamentul profilactic urmareste prevenirea factorilor care favorizeaza aparitia
afectiunii:
1. Depistarea si tratarea precoce a infectiilor microbiene de vecinatate
2. Tratarea dischineziei biliare si a diabetului zaharat
3. Depistarea si tratarea chirurgicala a litiazei biliare
4. Combaterea obezitatii
5. Tratarea afectiunilor endocrine
6. Alimentatia echilibrata, preparata corespunzator, fara exces de grasime

23

7. Combaterea tendintei de staza biliara cu: dieta, ceaiuri, ape minerale

24

CAPITOLUL 4

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE N NGRIJIREA

BOLNAVULUI CU COLECISTITA ACUTA
Asistenta medical este persoana care poate acorda ingrijiri calificate, cu
devotament, posedand conostinte tehnice necesare si avand un simt al responsabilittii
foarte dezvoltat.
Rolurile asistentei medicale constau in:
-rol de ingrijire;
-promovarea igienei spitalicesti;
-organizarea si gestionarea ingrijirilor;
-pregtirea si perfectionare elevelor asistente medicale, asistentelor medicale debutante si
cadrele auxiliare;
-educarea sanitara a pacientilor si persoanelor sanatoase, avand ca scop promovarea
sanatatii, prevenirea imbolnavirilor, ajutorul vindecarii i recuperare.
4.1. Conduita de urgenta a asistentei medicale la internarea unui bolnav cu colica
biliara
Asistenta medicala va aeza bolnavul in repaus la pat. Va recolta sange pentru
examenele urgente: numaratoarea leucocitelor, bilirubinemia, TGO, TGP, ionograma
sanguina, rezerva alcalina, amilazemie, glicemie i urina pentru urobilinogen i pigmeni
biliari.
Va pregati medicamente pentru calmarea durerii si instrumentarul steril necesar,
dar nu va administra bolnavului nici un calmant fara indicatia doctorului, pentru a nu
masca evolutia acuta a bolii sau o perforatie.
Asistenta medicala va administra:
- antialgice: Algocalmin 4 fiole/zi sau .1/2 fiola Fortral. Daca colica nu cedeaza va
administra Mialgin 100-150 mg la 6-8 ore, medicament care are avantajul de a nu
provoca spasmul musculaturii netede.

25

- antispastice: Scobutil compus 2-3 fiole/zi, Sulfat atropina 0,5 mg s.c. de 2-3 ori/zi,
Papaverina 2-4 fiole/zi, Nitroglicerina administrata sublingual sau injectabil 1-2 mg (2-4
tablete) la 15-20 minute;
- antiemetice: Emetiral supozitoare, Torecan i Plegomazin injectabil;
- antibiotice pentru combaterea infectiei: Penicilina (se elimina putin prin caile biliare) 610milioane U/zi, Tetraciclina (nu se elimina prin caile biliare) 2-3 g/zi, Ampicilina 2-3
g/zi peroral sau i.m. (se elimina biliar).
Pentru corectarea tulburarilor hidroelectrolitice i acidobazice (in funcie de
rezultatele de laborator) asistenta medicala va administra lichide peroral in formele
usoare (ceai de musetel, sunatoare) si in formele medii i grave va instala perfuzie cu
glucoza 5% sau 10%, tamponata cu 1 U insulina ordinara la 2 g glucoza, in care va
introduce: vitaminele B1, B6, C500, 2 fiole/zi si solutii de electroliti (K+, Na+, Cl-).
Deoarece bolnavul aflat in criza acuta de colecistita este foarte agitat, asistenta
medicala va administra sedative: Hidroxizin, Diazepam, barbiturice, bromuri, iar pentru
reducerea inflamaiei va aplica punga cu gheaa la nivelul hipocondrului drept.
4.2. Rolul asistentei medicale n recoltarea produselor biologice
Produsele biologice sunt examinate la laborator, iar rezultatele obtinute au o mare
important in confirmarea diagnosticului clinic i aprecierea: gravitaii evolutiei, aparitiei
complicatiilor, eficacitatii tratamentului i confirmarea vindecarii. De aceea asistenta
medicala care lucreaza la patul bolnavului trebuie sa aiba cunostinte teoretice precise si
manualitatea corespunzatoare.
Asistenta medicala va pregati psihic bolnavul, explicandu-i ca orice recoltare se
face in interesul lui si dandu-i informaii asupra modului de desfasurare a tehnicii. Ea va
avea o evidenta precisa a bolnavilor care urmeaza sa faca recoltari i ii va urmari
indeaproape sa respecte conditiile necesare: sa nu manance, sa nu fumeze.
La recoltarea produselor asistenta medicala va respecta strict toate masurile de
asepsie, folosind un instrumentar steril: seringi si ace de unica folosinta, sonde sterilizate,
eprubete curate cu dop sau capac steril. Orice produs va fi recoltat in cantitate suficienta.
La fiecare eprubeta asistenta medicala va face un bon care va contine: numele
bolnavului, numarul salonului si patului, diagnosticul clinic, natura produsului, analiza
ceruta i data recoltarii.

26

Toate produsele le va transporta cat mai rapid i cu mare grija la laborator.

4.3. Rolul asistentei medicale n pregatirea explorarilor funcionale
Asistenta medicala va pregti psihic bolnavul explicandu-i ca aceste examene nui fac rau i sunt importante pentru confirmarea diagnosticului i instituirea unui tratament
corespunztor.
Asistenta medicala ii va explica in ce consta fiecare examen si ca va trebui sa stea
linitit in timpul desfasurarii lor. Il va insoti la sala unde au loc, il va ajuta sa se dezbrace
si sa se intinda comod pe masa de examinare. La sfarsit il va ajuta sa se imbrace si-l va
insoti inapoi la salon.
Pentru realizarea colangiografiei asistenta ii va face pacientului doua clisme
evacuatoare cu 12 si respectiv 3 ore inainte. Va testa toleranta pacientului la Pobilan,
urmarind cu atentie aparitia unor efecte secundare si avand pregatite la indemana:
glucoza, hemisuccinat de hidrocortizon, romergan, noratrinal i aparat de oxigen. Daca
pacientul tolereaza substanta asistenta o va administra in perfuzie lenta, supravegand
permanent starea pacientului. Il va conduce la sala de radiologie unde va face 4 filme la
30-60-90-120 minute. Apoi asistenta ii va servi pranzul Boyden dup care pacientul va
face ultimul film.
Pentru realizarea tubajului duodenal asistenta va pregati psihic pacientul cu
deosebita atentie, obtinand colaborarea lui in timpul tehnicii. De asemenea il va pregati i
fizic, recomandandu-i sa nu manance cu 12 ore inainte, iar in dimineta examenului sa
scoata proteza dentara si sa ocupe pozitia sezand pe marginea patului.
Asistenta va pregati i materialele necesare: sonda Einhorn, doua seringi sterile de
10-20 ml, stativ cu eprubete sterile, tavita renala, musama si traversa, o perna cilindrica,
solutie de sulfat de Mg 33%, Novocaina 2% i 20 ml Bicarbonat de sodiu.
Asistenta va efectua tubajul duodenal, supravegand permanent comportamentul
fizic si psihic al pacientului: la aparitia accidentelor sau incidentelor va interveni prompt.
Dac examenul nu reuseste in maxim trei ore, asistenta va reprograma pacientul
pentru doua zi. Dup tehnica asistenta va indemna bolnavul sa-si clateasca gura cu apa, il
va conduce inapoi la salon si ii va recomanda sa stea restul zilei in repaus la pat. Asistenta
medicala isi va reorganiza locul de munca, ducand probele de bila la laborator i
pregatind instrumentele folosite pentru sterilizare.

27

4.4. Rolul asistentei medicale n realizarea unui protocol educativ pacientului cu

colecistita acuta
In timpul spitalizarii i la externare asistenta va explica faptul ca pentru
prevenirea apariiei complicatiilor si a recaderilor el trebuie sa detina o suma de
cunostinte care ii vor permite s se ingrijeasca singur si sa-si rezolve astfel problema de
sanatate.
Initial asistenta va evalua cunostintele pe care le are pacientul in momentul
respectiv, discutand cu acesta. Apoi va evalua motivatia pe care o are bolnavul si va gasi
un moment propice pentru realizarea unui plan de educatie.
Asistenta medicala va stabili cu pacientul obiective foarte precise pe care, pana la
ieirea din spital, acesta le va atinge in intregime. Pentru aceasta asistenta medicala va
utiliza discutia cu pacientul si familia, pliante, reviste si demonstratia practica.
Pacientul cu colecistita acuta va cunoaste:
-evolutia, tratamentul si complicatiile bolii;
-regimul dietetic in cursul spitalizarii;
-regimul dietetic de crutare dupa externare cu durata de 6 luni 1 an i necesitatea unei
cure de balneoterapie de 2 ori/an;
-respectarea unui program de odihna de 8 ore/noapte;
-evitarea efortului fizic prelungit;
-renuntarea la fumat si la alcool;
-revenirea la control de doua ori/an i ori de cate ori starea lui o necesita:
Asistenta medicala va comunica si pacientilor ce nu sufera de colecistita acuta
modalitatile si conduita de prevenire a acestei afectiuni.
4.5. Rolul asistentei medicale n administrarea medicamentelor
Asistenta medicala va respecta intocmai toate medicamentele prescrise de doctor.
Ea va cunoaste medicamentele pe care le administreaza dupa inscriptie, culoare, forma;
fiolele ramase goale de la injectii le va pastra pana la desfasurarea efectelor lor.
Inainte de administrare, asistenta medicala va verifica calitatea fiecrui
medicament, aspectul, termenul de valabilitate si integritatea ambalajului.
Asistenta va respecta cu strictete calea de administrare, dozajul prescris si va evita
incompatibilitatea intre medicamente. Ea va administra bolnavului doze mici din orice

28

medicament, pe care acesta le va lua in prezenta ei. Il va informa pe bolnav asupra

efectului i reaciilor adverse ale medicamentelor pe care le are de luat.
La administrarea parenterala asistenta va lucra in condiii de stricta asepsie,
folosind materiale si instrumente de unica folosinta sau sterilizate. Asistenta va
taia si va aspira in seringa toate fiolele in fata bolnavului. Ea va semnala orice
intoleranta si reactii adverse medicului.
4.6. Rolul asistentei medicale n pregatirea preoperatorie a pacientului pentru
colecistectomie
Asistenta medicala va pregati psihic pacientul, explicandu-i cu cuvinte simple tot
ce se va intampla cu el in timpul transportului si la sala de preanestezie, unde va fi dus
dupa operatie, cand va putea manca, primi vizite, parasi patul. Asistenta va linisti
bolnavul, asigurandu-l ca anestezia si operatia sunt benigne si ii va da exemplu de
bolnavi operati cu evolutie favorabila. Ii va comunica lui si familiei data si ora exacta a
operatiei si il va asigura pe pacient de prezenta ei permanenta langa el.
Asistenta medicala va pregati bolnavul prin:
a) Pregtirea generala
Asistenta medicala va nota in foaia de observatie bilantul clinic si paraclinic al
bolnavului.
- Bilanul clinic va contine: antecedente familiale, patologice i chirurgicale, varsta,
greutatea, temperatura, starea de hidratare, starea diferitelor aparate, afectiunile prezente,
valoarea tensiunii arteriale i a pulsului.
- Bilanul paraclinic reprezinta explorarea tuturor aparatelor.
b) Pregatirea locala
Cu o zi inaintea interventiei, asistenta medicala va obliga bolnavul sa stea in
repaus la pat, sa consume un regim usor digerabil, bogat in lichide. Seara asistenta
medicala ii va efectua o clisma evacuatoare dupa care el va face un dus. Asistenta va rade
regiunea abdominala, daca este paroasa si o va badijona cu antiseptic colorat sau alcool
iodat. La indicatia medicului va administra bolnavului un sedativ (Diazepam,
Fenobarbital). In ziua operatiei asistenta va verifica ca dosarul bolnavului sa fie corect:
foaia de observatie, analize, radiografie. Va supraveghea bolnavul sa nu bea, sa nu
manance, sa nu fumeze. Il va pune sa urineze sau il va sonda vezical (la indicatia

29

medicului). Va rebadijona regiunea rasa cu antiseptic colorat, dupa care il va ajuta sa se

imbrace o camasa si sosete in picioare. Va verifica daca bolnavul si-a scos protezele si
bijuteriile. Ii va verifica pulsul, tensiunea arteriala, temperatura si-l va instala confortabil
pe brancarda, cu perna sub cap i acoperit cu patura. Asistenta medicala verifica a doua
oara daca are plicul cu toate documentele si va insoti bolnavul la sala de preanestezie.
4.7. Rolul asistentei medicale n supravegherea postoperatorie a bolnavului
colecistectomizat
Dupa terminarea operaiei, asistenta se va interesa cum a decurs interventia. Va
supraveghea trezirea bolnavului dupa anestezie i functiile vitale: masoara la fiecare 15
minute pulsul, tensiunea arteriala, de asemenea respiratia (ritm i amplitudine),
temperatura, culoarea mucoaselor si a tegumentelor, diureza si le noteaza in foaia de
observatie. Permanent va observa aspectul si comportamentul bolnavului. Asistenta va
supraveghea sonda nasogastrica. La sosirea bolnavului de la sala, ea va bransa sonda la
sursa de aspiratie continua si la borcanul gradat. Va verifica buna functionare a sursei de
aspiratie, daca sonda este bine fixata i aspectul narinei, permeabilitatea sondei (aspira cu
o seringa lichid din cavitate: daca este infundata asistenta va introduce ser fiziologic pe
sonda dupa care aspira). Ea va nota in foaia de observatie volumul si aspectul lichidului
aspirat. Va observa permanent confortul fizic si psihic al bolnavului.
Asistenta va supraveghea sonda vezicala a bolnavului: sa fie bine fixata cu
leucoplast pe coapsa si tubul sa nu fie comprimat de membrele inferioare ale bolnavului,
sacul colector va fi plasat sub nivelul vezicii. Ea il va goli la 6-8 ore, notand in foaia de
observatie cantitatea si aspectul urinii, anuntand doctorului orice semne ale unei
eventuale infectii (hematurie, urina tulbure, temperatura).
Asistenta va efectua de mai multe ori pe zi toaleta genitala externa, respectand conditiile
de asepsie. La indicatia medicului asistenta va scoate cat mai precoce sonda pentru a
preveni infectia urinara.
Asistenta medicala va supraveghea tubul de dren si plaga operatorie. Va verifica
tubul sa nu fie cudat si sa fie permeabil, notand in foaia de observatie volumul si aspectul
lichidului scurs. Dupa 3 zile asistenta medicala va lua tubul si-l va retrage cativa cm/zi
pan in ziua 6 cand il va scoate complet la indicatia medicului. Asistenta medicala va

30

observa zilnic plaga, semnaland doctorului orice semn de complicatie si va efectua

pansamentul steril al plagii si al orificiului din jurul tubului.
Asistenta va observa de mai multe ori pe zi starea venelor i va recolta sange,
pentru a repeta: hemoleucograma, VSH, probele hepatice si in functie de starea
bolnavului ionograma saguina.
Asistenta medicala va prepara toate substantele medicamentoase ce intra in cadrul
tratamentului, executa injectiile si monteaza perfuziile. Va urmari ca perfuzia sa nu se
opreasca, sa aiba un debit in jur de 30-40 picaturi/minut, va observa starea bolnavului in
timpul perfuziei, aparitia unor accidente locale sau fenomene generale, intervenind
prompt in functie de situatie. Asistenta va calcula bilantul hidric al bolnavului.

31

CAPITOLUL 5
CAZURI

SURSA DE INFORMAIE:
pacient
foaie de observaie
echipa de ingrijire
familie
DATE RELATIV STABILE:
NUME: A.
PRENUME: A.
SEX: FEMININ
VARSTA: 55 ani
STARE CIVIL: cstorit
OCUPAIE: casnic
RELIGIE: ortodox
ALERGIE: nu este sensibil la alergii din mediu sau la cei medicamentoi
PROTEZE: nu prezint
ASPECTUL CAVITII BUCALE: - mucoasa bucal umed i roz
- buze normal colorate

32

- limba cu aspect normal, fr depozite

- dentiie fr lipsuri
ASPECTUL FACIESULUI: facies simetric, normal colorat
ACUITATE VIZUAL: VOS=-2, VOD=-1,5
ACUITATE AUDITIV: in limite fiziologice; aude bine fr semnificaie
patologic
ACUITATE OLFACTIV: percepe gustul i mirosul foarte bine
ACUITATE TACTIL: sensibilitate tactil integr
SENSIBILITATE DUREROAS: dureri intense in hipocondrul drept i
epigastru cu iradieri la baza hemitoracelui drept
SEMNE PARTICULARE: cezarian 1975, 1978
MOBILITATE ARTICULAR: articulaii mobile
SISTEM OSOS: integritate pstrat
ROT: pstrate, normale
DATE ANTROPOMETRICE: greutate - 70 kg
inlime - 160cm
ELEMENTE FIZICE i RELAIONALE: grupa sanguin - A(II)
Rh(+)
DATE VARIABILE :
DOMICILIUL:Stadionului,Bl 11 A/26, Buzu
CONDIII DE LOCUIT: locuiete in condiii salubre, la bloc

33

 CONDIII PSIHOSOCIALE: - stare de disconfort

- comunicare nealterat
- lipsa cunotinelor despre starea actual a sntii i a prognosticului bolii
- frica de intervenia chirurgical i de anestezie
- grad de autonomie prezent
RELAIE DE SUSINERE: pacienta este susinut so i copii care o
viziteaz zilnic i ii inspir incredere in actul operator i in procesul de vindecare.
DATA INTERNRII: 03.02.2012 ora 21.00
DATA EXTERNRII: 14.02.2012 ora 11.00
ANAMNEZA ASISTENEI MEDICALE:
-ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: neag bolile infectocontagioase
i dermatovenerice
- ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: - menarha la 14 ani, ciclu
regulat, flux normal fr dureri, doar o uoar jen fiziologic;
- ultima menstruaie: 09.10.2002
- ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: bolile copilriei
- ANTECEDENTE PERSONALE OBSTETRICALE : doi copii nscui la termen
prin cezarian in 1975 i 1978
MOTIVELE INTERNRII :
- dureri intense colicative in hipocondrul drept i epigastru
- balonri postprandiale

34

- greuri, vrsturi bilioase aproximativ 50 ml

- febr moderat T-38,6C
- transpiraii reci abundente, aproximativ 200 ml
- insomnie, astenie fizic, team, nelinite, agitaie
ISTORICUL BOLII :
Pacienta in varst de 55 de ani acuz apariia durerii in urm cu 3 luni insoit de greuri
i vrsturi ocazionale, alimentare i bilioase. La momentul respectiv, din proprie
iniiativ urmeaz tratament cu analgezice i antivomitive, ceaiuri, fapt pentru care
pacienta nu s-a mai prezentat la medic, durerile diminuandu-se progresiv, ins, in urm cu
2 zile, durerile au reaprut mai intense i de lung durat, nemaicedand uor la
analgezice, insoite de balonri postprandiale, greuri, vrsturi bilioase 50 ml, febr
moderat 38,6C, transpiraii reci abundente, insomnie, anxietate moderat. Astfel
pacienta se prezint la Spitalul judeean Buzu, unde in urma investigaiilor medicul de
gard hotrte internarea in Secia de chirurgie pentru investigaii de specialitate.
EXAMEN CLINIC GENERAL:
TEGUMENTE l MUCOASE: normal colorate
ESUT CELULAR SUBCUTANAT: normal reprezentat
SISTEM MUSCULO-ADIPOS: in limite normale, bine reprezentat
SISTEM GANGLIONAR LIMFATIC: nepalpabil
SISTEM OSTEO-ARTICULAR: integru, mobil, nedureros
APARATUL RESPIRATOR: - torace normal conformat
- murmur vezical prezent bilateral
- respiraie de tip costal superior: ritmic, fr raluri, frecvena = 16r/min, ampl,
liber pe nas.

35

 APARAT CARDIO-VASCULAR: - oc apexian in spaiul V intercostal stang

pe linia medioclavicular stang
- Matitate cardiac in limite normale
- Bti cardiace ritmice
- TA- 130/70 mmHg
- P - 80/min
APARAT DIGESTIV: - abdomen mobil cu respiraia, sensibil, dureros spontan
i la palpare in hipocondrul drept, in aria de proiecie a colecistului
- ficat, splin in limite normale
- dureri colicative in hipocondrul drept i epigastru cu iradieri la baza
hemitoracelui drept
- vrsturi bilioase, aproximativ 50 ml/24ore
- tranzit intestinal prezent
APARAT UROGENITAL: - loji renale libere, nedureroase
- miciuni fiziologice
SISTEM NERVOS CENTRAL: - echilibrat psihic
- orientat temporo-spaial
OBINUINE DE VIA :
Alimentare: Pacienta este consumatoare de produse alimentare pe baz de carne
de pasre, de porc, afumat, conservat in grsime, murturi, varz, fasole.
Se alimenteaz regulat cu trei mese pe zi. Ocazional bea cate un pahar de vin la

36

mas. Respect programul orelor de mas i somn.

In prezent pacienta este inapetent din cauza durerilor din hipocondrul drept i epigastru.
Lichide ingerate aproximativ 1500 ml/24 ore (ceaiuri de tei, de ment, de suntoare,
sucuri de fructe).
Igienice: Pacienta este independent in satisfacerea nevoilor igienice zilnice;
efectueaz baia parial zilnic, iar baia general o dat pe sptman.
Activiti de recreere: Pacienta ii petrece timpul liber cu familia, citete reviste
i cri diverse, ascult muzic, vizioneaz emisiunile TV, impletete la andrele.
ELIMINRI :
URINA - cantitate 1600ml/24ore
- frecvena miciunilor: 6-7/zi
- ritm 2/3 din numrul miciunilor ziua i 1/3 noaptea
- culoarea urinei: galben deschis
- mirosul urinei: amoniacal
- aspectul urinei: clar, transparent
SCAUN: - frecvena: l/zi
- orarul ritmic: nu are o or anume a zilei
- cantitate zilnic 150g materii fecale
- consistena pstoas, omogen
- forma: cilindric, lungime variabil
- culoare: brun, dat de stercobilin

37

- miros: fecaloid
DIAFOREZA: - transpiraii reci, abundente
- cantitate: aproximativ 200 ml/zi
- miros: caracteristic in funcie de deprinderile igienice ale bolnavei
VRSTURI: - coninut bilios
- cantitatea aproximativ 50 ml
- culoarea: galben-verzuie
- miros: acru
EXPECTORAIE: - nu prezint
DIAGNOSTIC MEDICAL :
Colecistit acut macro-litiazic gangrenoas
II. ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR :
Probleme actuale: - dureri intense colicative in hipocondrul i epigastru drept
- balonri postprandiale
- greuri, vrsturi bilioase, aproximativ 50 ml/zi
- febr moderat T=38,60C
- transpiraii reci, abundente, aproximativ 200ml/zi
- insomnie, astenie fizic
- nelinite, team, agitaie
Probleme poteniale: - risc de complicaii
- abcesul pericolecistic

38

- perforaia cu peritonit generalizat

- gangrena vezicular
- pancreatita acut
DIAGNOSTIC NURSING LA INTERNARE :
1. Nevoia de a evita pericolele
- Disconfort abdominal - avand drept cauz procesul inflamator al vezicei biliare,
manifestat prin dureri in hipocondrul drept i epigastru
- Anxietate moderat - avand drept cauz necunoaterea prognosticului bolii,
manifestat prin nelinite, agitaie, team.
2. Nevoia de a elimina
- Deficit de volum lichidian cauzat de procesul inflamator al vezicei biliare,
manifestat prin greuri, vrsturi bilioase, aproximativ 50 ml, balonri postprandiale,
- Diaforez din cauza durerilor in hipocondrul drept i epigastru, manifestat prin
transpiraii reci abundente, aproximativ 200 ml/zL
3. Nevoia de a se alimenta i hidrata
- Alimentaie inadecvat n deficit din cauza greurilor, vrsturilor bilioase,
manifestat prin astenie fizic, paloarea tegumentelor.
4. Nevoia de a-i menine temperatura corpului in limite normale
- Hipertermie cauzat de procesul inflamator al vezicei biliare, manifestat prin
subfebrilitate 38,6C.
5. Nevoia de a dormi i de a se odihni

39

- Insomnia cauzat de durerile din hipocondrul drept i epigastru manifestat prin

orc insuficiente de somn calitativ i cantitativ.
6. Nevoia de a aciona conform propriilor convingeri i valori, de a practica
religia
- Dificultatea de a participa la activiti religioase, avand drept cauz starea de
boal, manifestat prin incapacitatea de a-i practica religia.
7. Nevoia de a inva cum s-i pstreze sntatea
- Lipsa de cunotine, avand drept cauz necunoaterea prognosticului bolii, a
msurilor curative, a regimului de via, manifestat prin cunotine insuficiente despre
boala sa, despre msurile curative i preventive, despre procedurile preoperatorii,
procedura chirurgical, procedurile i urmrile postoperatorii
1. DISCONFORT ABDOMINAL
Cauza:
- procesul inflamator al vezicei biliare
Manifestri:
- dureri in hipocondrul drept i epigastru
Obiective:
Pacienta s nu mai prezinte dureri in decurs de 3 - 6 ore
Pacienta s prezinte o stare de confort abdominal pe intreaga perioad a spitalizrii
Diminuarea durerilor pan la intervenia chirurgical
Intervenii:
- asigur pacientei repaus absolut la pat fizic i psihic in
perioada dureroas in poziia antalgic ghemuit
- evaluez caracteristicile durerii, localizare, intensitate,
durat, frecven, factorii care cresc sau scad intensitatea

40

durerii
- ii explic modul de manifestare a bolii i c durerile vor
inceta definitiv dup efectuarea actului chirurgical
- inv pacienta s aplice pung cu ghea in regiunea
hipocondrului drept pentru a reduce inflamaia
- fixez atenia pacientei pe alte probleme
Rol delegat:
La indicaia medicului;
- pregtesc materialele necesare i pacienta pentru a recolta
sange pentru examene de laborator hematologice i
biochimice:
- recoltez urin pentru examenul sumar de urin
- dup trecerea episodului dureros, pregtesc pacienta i o
insoesc la examenele paraclinice: ecografie abdominal,
EKG, MRF
- administrez la indicaia medicului: Papaverin 3 f (lf= l
ml) Scobutil 3f (lf = l ml) Algocalmin 3 f (If 2 ml
- observ efectul medicaiei asupra organismului
- menin interveniile cu rol propriu i delegat i in zilele
Urmtoare
Evaluare_

Pacienta nu mai prezint

dureri in hipocondrul
drept i epigastru.Prezint
o stare de bine, de confort
abdominal
2. Deficit de volum lichidian
Cauza:

41

- procesul inflamator
al vezicei biliare
Manifestri:
- greuri,
- vrsturi bilioase
aproximativ 50 ml
- balonri postprandiale
Obiective:
Pacienta s nu mai prezinte vrsturi n decurs de 1-2 ore.
Intervenii:
- protejez lenjeria de pat cu muama i aleza, iar lenjeria de
corp cu un prosop in jurul gatului
- aez pacienta in poziie de decubit dorsal cu capul intors intr-o parte, aproape de
marginea patului
- ajut pacienta in timpul vrsturii susinandu-i capul i
pstrez produsul eliminat intr-o tvi renal pentru a fi
artat medicului
- ii ofer un pahar cu ap s-i clteasc gura dup vrstur
- apreciez macroscopic aspectul i cantitatea vrsturilor
- pentru a atenua greaa sftuiesc pacienta s inspire adanc
- notez vrsturile in foaia de temperatur
Rol delegat:
La indicaia medicului administrez:
Metoclopramid 3f (If = 2 ml) i.m.
Evaluare
Pacienta nu mai prezint
vrsturi i Dup trecerea
episodului dureros, a
greurilor i vrsturilor,
pacienta i-a recptat
apetitul i este echilibrat

42

nutritional
3. ALIMENTAIE
INADECVAT IN
DEFICIT
Cauza:
- greuri;
- vrsturi bilioase
Manifestri:
- astenie fizic
- paloarea
Tegumentelor
Pacienta s-i
recapete apetitul
i s fie
echilibrat
hidroelectrolitic
in dou zile
- dup incetarea vrsturilor rehidratez pacienta treptat cu
cantiti mici de lichide, acidifiate cu lmaie, intr-o variaie
cat mai mare, oferite cu linguria
- ajut pacienta s adopte o poziie comod in pat cu partea
cefalic a patului ridicat
- inlocuiesc alimentele in funcie de preferinele pacientei
in cadrul limitelor prescripiilor medicului - asigur necesarul caloric intre 2500-3000 cal/zi prin
administrarea de alimente semisolide i solide, dar dup
revenirea apetitului
Rol delegat:
Administrez:ser glugozat 5% si sre fiziologic 0,9%
4. HIPERTERMIE

43

Cauza:
- procesul inflamator
al vezicei biliare
Manifestri:
- febr moderat
T-38,6C
Pacienta
s-i menin
temperatura
corpului
in limite
normale
36 - 37oC
- asigur un climat corespunztor cu temperatur optim 1820C
- asigur repausul pacientei la pat pe toat perioada febril,
intr-un salon curat, aerisit
- monitorizez funciile vitale i vegetative i le notez in
foaia de temperatur
- combat febra prin metode fizice folosind impachetri reci
i umede, aplicarea de comprese reci pe frunte sau pung
de ghea
Rol delegat:
La indicaia medicului administrez:
Ampicilina 4g/zi - lg/6 ore (If = 500 mg)
6. INSOMNIA
Cauza:
- dureri intense
colicative in

44

hipocondrul drept i
epigastru
Manifestri:
- ore insuficiente de
somn cantitativ i
calitativ
Pacienta s
prezinte ore
suficiente de
somn cantitativ
i calitativ de 7 8 ore/noapte in
1-2 zile
Evaluare zilnic
- apreciez gradul de adaptare al pacientei la mediul
spitalicesc, deoarece activitatea din mediul spitalicesc
poate avea ca efect modificri obiective de somn i de
odihn a pacientei
- reduc zgomotul in secie, in salon, prin inchiderea uilor,
evit discuiile cu voce tare
- diminuez sursele de iritaie fizic i atenuez durerea
- reduc interveniile de ingrijire in perioada somnului
- aerisesc salonul inainte de culcarea pacientei cu 10
minute
- stabilesc un orar de somn i odihn cu pacienta
Rol delegat:
La indicaia medicului administrez:
Fenobarbital If ora 20.00 (l f - 2ml)
Pacienta beneficiaz de
un somn medicamentos
de 7-8 ore nocturne

45

CAZUL 2
PLAN DE INGRIJIRI
I. CULEGEREA DATELOR
SURSA DE INFORMAIE:
pacient
foaie de observaie
echipa de ingrijire
familie
DATE RELATIV STABILE:
NUME: M.
PRENUME: I.
SEX: MASCULIN
VARSTA: 71 ani
STARE CIVIL: cstorit
OCUPAIE: pensionar
RELIGIE: ortodox
ALERGIE: nu este sensibil la alergii din mediu sau la cei medicamentoi
PROTEZE: nu prezint
ASPECTUL CAVITII BUCALE: - buze uscate
- limba fr depozite
- dentiie cu lipsuri
ASPECTUL FACIESULUI: facies isteric
ACUITATE VIZUAL: VOS=+2, VOD=+1
ACUITATE AUDITIV: in limite fiziologice; aude bine fr semnificaie
patologic
ACUITATE OLFACTIV: percepe gustul i mirosul foarte bine
ACUITATE TACTIL: sensibilitate tactil integr
SENSIBILITATE DUREROAS: dureri in hipocondrul drept
SEMNE PARTICULARE: nu prezint
MOBILITATE ARTICULAR: articulaii mobile
SISTEM OSOS: integritate pstrat

46

 ROT: pstrate
DATE ANTROPOMETRICE: greutate - 72 kg
inlime - 170 cm
ELEMENTE FIZICE i RELAIONALE: grupa sanguin - 0(1)
Rh(+)
DATE VARIABILE :
DOMICILIUL: ComunaCiorasti, Jud. Buzu
CONDIII DE LOCUIT: locuiete in condiii salubre, cas cu 4 camere din
crmid, inclzire sob lemne, iluminat electric, locuit de doi membri de familie
CONDIII PSIHOSOCIALE: - stare de disconfort
- comunicare nealterat
- lipsa cunotinelor despre starea actual a sntii i a prognosticului bolii
- frica de intervenia chirurgical i de anestezie
- grad de autonomie prezent
RELAIE DE SUSINERE: pacientul este susinut de soie, cei doi copii i nepoii
care il viziteaz zilnic i ii inspir incredere in actul operator i in procesul de vindecare.
DATA INTERNRII: 30.05.2008
DATA EXTERNRII: 04.06.2008
ANAMNEZ ASISTENTEI MEDICALE:
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: - neag bolile infectocontagioase
i dermatovenerice
- ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE: - hepatit cronic din 1997
- ANTECEDENTE PERSONALE CHIRURGICALE: nu prezint
MOTIVELE INTERNRII :
- dureri hipocondrul drept
- inapeten, greuri, vrsturi bilioase aproximativ 400 ml
- subfebrilitale T=38C
- icter al tegumentelor i mucoaselor
- transpiraii reci, insomnie, anxietate moderat
ISTORICUL BOLII :
Pacientul in varst de 71 de ani, diagnosticat cu hepatit cronic din 1997, fumtor

47

(10 igri/zi), datorit alimentaiei nedietetice, nerespectrii bolii cronice, de aproximativ

dou sptmani prezint dureri in hipocondrul drept care s-au accentuat progresiv,
greuri,
vrsturi bilioase, axietate moderat, transpiraii reci, motiv pentru care se prezint de
urgen la camera de gard de unde se recomand internarea in serviciul de chirurgie
pentru investigaii de specialitate, stabilirea diagnosticului i tratament chirurgical.
EXAMEN CLINIC GENERAL:
TEGUMENTE I MUCOASE: icterice i umede
ESUT CELULAR SUBCUTANAT: normal reprezentat
SISTEM MUSCULO-ADTPOS: in limite normale, bine reprezentat
SISTEM GANGUONAR LIMFATIC: nepalpabil
SISTEM OSTEO-ARTICULAR: integru, mobil, nedureros
ARATUL RESPIRATOR: - torace normal conformat
- murmur vezicular prezent bilateral
- respiraie de tip costal inferior: ritmic, frecvena=19/min, ampl, liber pe nas.
APARAT CARDIO-VASCULAR: - oc apexian in spaiul V intercostal pe linia
medioclavicular stang
- Matitate cardiac in limite normale
- Bti cardiace ritmice
-TA=130/70 mmHg
- P - 70/min
- artere periferice pulsatile
APARAT DIGESTIV: - abdomen mobil cu respiraia, sensibil, dureros spontan i
la palpare in hipocondrul drept, in aria de proiecie a colecistului
- ficat uor mrit de volum,
- splin nepalpabil in limite normale
- dureri colicative in hipocondrul drept
- greuri, vrsturi bilioase, aproximativ 400 ml/24ore
- tranzit intestinal prezent
APARAT UROGENITAL: - loji renale nedureroase
- miciuni fiziologice

48

 SISTEM NERVOS CENTRAL: - echilibrat psihic

- orientat temporo-spaial
OBINUINE DE VIA :
Alimentare: inainte de apariia episodului dureros colecistic pacientul servea alimente
condimentate, grase, murturi, varz, fasole, nerespectand regimul impus de
afeciunea hepatic. In prezent, pacientul este inapetent din cauza durerilor din
hipocondrul drept.
Lichide consumate: aproximativ 2000 ml, ceaiuri de tei cu lmaie, consum alcool
ocazional.
Igienice: Pacientul este independent in satisfacerea nevoilor igienice zilnice;
efectueaz baia parial zilnic, iar baia general o dat pe sptman.
Activiti de rereere: Pacientul ii petrece timpul liber citind presa, vizionand
emisiunile TV.
ELIMINRI :
URINA - cantitate 1500ml/24ore
- frecvena miciunilor: 6-7/zi
- ritm 2/3 din numrul miciunilor ziua i 1/3 noaptea
- culoarea urinei: galben deschis
- mirosul urinei; amoniacal
- aspectul urinei: normal, clar, transparent
SCAUN: - frecvena: l/zi
- orarul ritmic: dimineaa dup trezire
- cantitate zilnic 200g materii fecale
- consistena pstoas, omogen
- forma: cilindric, lungime variabil
- culoare: brun inchis
- miros: fecaloid
DIAFOREZA: - transpiraii reci
- cantitate: aproximativ 200 ml/zi
- miros: caracteristic in funcie de deprinderile igienice ale bolnavului
VRSTURI: - coninut bilios

49

- cantitatea aproximativ 400 ml

- culoarea: galben-verzuie
- miros: acru
EXPECTORAIE: - nu prezint
NEVOI PERTURBATE :
1. Nevoia de a evita pericolele
2. Nevoia de a elimina
3. Nevoia de se alimenta i hidrata
4. Nevoia de a-i menine temperatura corpului in limite normale
5. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele i mucoasele
6. Nevoia de a dormi i a se odihni
7. Nevoia de a inva cum sa-i pstreze sntate.
DIAGNOSTIC MEDICAL :
Colecistit acut litiazic; Hepatit cronic
II. ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR
Probleme actuale: - dureri in hipocondrul drept
- inapeten
- greuri, vrsturi bilioase, aproximativ 400 ml/zi
- subfebrilitate T=38C
- icter al tegumentelor i mucoaselor
- transpiraii reci
- insomnie
- anxietate moderat
Probleme poteniale: - risc de complicaii
- abcesul pericolecistic
- pancreatit acut
- gangrena vezicular
DIAGNOSTIC NURSING LA INTERNARE
1. Nevoia de a evita pericolele
- Disconfort abdominal - avand drept cauz procesul inflamator al veziculei biliare,
manifestat prin dureri in hipocondrul drept

50

- Anxietate moderat - avand drept cauz necunoaterea prognosticului bolii, a

mijloacelor de diminuare a durerii manifestat prin nelinite, agitaie, team.
2. Nevoia de a elimina
- Deficit de volum lichidian cauzat de procesul inflamator al veziculei biliare,
manifestat prin greuri, vrsturi bilioase, aproximativ 400 ml/24 ore.
- Diaforez din cauza durerilor in hipocondrul drept, manifestat prin transpiraii
reci abundente, aproximativ 200 ml/zi.
3. Nevoia de a se alimenta i hidrata
- Alimentaie inadecvat n dejdt din cauza greurilor, vrsturilor bilioase,
manifestat prin astenie fizic, inapeten.
4. Nevoia de a-i menine temperatura corpului in limite normale
- Hipertermie cauzat de procesul inflamator al veziculei biliare, manifestat prin
subfebrilitate 38C.
5. Nevoia de a fi curat, ingrijit, de a proteja tegumentele i mucoasele
- Hiperpigmentaia tegumentelor i mucoaselor din cauza procesului inflamator al
veziculei biliare, manifestat prin coloraie galben-icteric a tegumentelor i mucoaselor.
6. Nevoia de a dormi i de a se odihni
- Insomnia cauzat de durerile din hipocondrul manifestata prin ore insuficiente de
somn calitativ i cantitativ.
7. Nevoia de a inva cum s-i pstreze sntatea
- Lipsa de cunotine, avand drept cauz necunoaterea prognosticului bolii, a
msurilor curative, a regimului de via, manifestat prin cunotine insuficiente despre
boala sa, despre msurile curative i preventive, despre procedurile preoperatorii,
procedura chirurgical, procedurile i urmrile postoperatorii.
1. DISCONFORT
ABDOMINAL
Cauza:
- procesul
inflamator al vezicei
biliare

51

Manifestri:
- dureri in
hipocondrul
drept
Pacientul s nu
mai prezinte
dureri in
decurs de 3 - 6
ore Pacientul
s prezinte o
stare de
confort
abdominal pe
intreaga
perioad a
spitalizrii
Diminuarea
durerilor pan
la intervenia
chirurgical
perioada dureroas in poziia antalgic ghemuit
- evaluez caracteristicile durerii, localizare, intensitate,
durat, frecven, factorii care cresc sau scad intensitatea
durerii
- ii explic modul de manifestare a bolii i c durerile vor
inceta definitiv dup efectuarea actului chirurgical
- inv pacientul s aplice pung cu gheaa in regiunea
hipocondrului drept, pentru a reduce inflamaia
- inv pacientul s descrie durerea dandu-i exemple i s
fac analogii
Rol delegat:

52

La indicaia medicului:
- pregtesc materialele necesare i pacientul pentru a
recolta sange pentru examene de laborator
- recoltez urin pentru examenul sumar de urin
- dup trecerea episodului dureros, pregtesc pacientul i
il inso-esc la examenele paraclinice
- administrez perfuzie litic
Ser glucozat 5% - 500 ml Ser fiziologic 0,9% - 500 ml
Papaverin 2 f (l f = l ml) Scobutil 2 f (l f = I ml)
Algocalmin2f (lf -2 ml)
Ca urmare a tratamentului
administrat pacientul nu mai
prezint dureri

3. ALIMENTAIE
INADECVAT IN
DEFICIT
Cauza: - afeciunea
colecistului
complicat cu
hepatita cronic
Manifestri:
- astenie fizic
- inapeten, greuri
- vrsturi biloase
aprox. 400 ml/24
Pacientul s-i
recapete
apetitul i s

53

fie echilibrat
hidroelectrolitic
in dou zile
Restabilirea
funciei
hepatice
- dup incetarea vrsturilor rehidratez pacientul treptat
cu cantiti mici de lichide, acidifiate cu lmaie
- inlocuiesc alimentele in funcie de preferinele
pacientului in cadrul limitelor prescripiilor medicului
- efectuez bilanul lichidelor ingerate i al lichidelor
eliminate i le notez in foaia de observaie i foaia de
temperatur
Rol delegat:
La indicaia medicului am administrat hepatotrofice:
Silimarin 3cp/zi Arginin sorbitol 2fl in perfuzii
Aspatofort 4f in perfuzii,ser glucozat 5% si ser
fiziologic0,9%
Pacientul i-a recptat apetitul
i este echilibrat nutriional
Pacientul prezint o stare de
confort fr acuze hepatice i
bilioase
5. HIPERPIGMENTAIA
TEGUMENTELOR
Cauza: - procesul
inflamator al vezicei
biliare
Manifestri:
- coloraia galbenicteric
a tegumentelor

54

i mucoaselo
Pacientul s
prezinte
reducerea
icterului
tegumentar in
cinci zile,
evaluare
zilnic
- instruiesc pacientul in ceea ce privete respectarea
msurilor de igien i a regimului alimentar
- schimb lenjeria de pat i de corp cori de cate ori este
nevoie
- controlez alimentele provenite de la aparintor
- observ zilnic aspectul tegumentelor i mucoaselor
- menin interveniile proprii pe toat durata spitalizrii
Dup respectarea regimului
alimentar coloraia galbenicteric
a tegumentelor se
remite treptat
CAZUL 3
PLAN DE INGRIJIRE
I. CULEGEREA DATELOR
SURSA DE INFORMAIE:
pacient
foaie de observaie
echipa de ingrijire
familie
DATE RELATIV STABILE:
NUME: D.

55

 PRENUME: G.
SEX: FEMININ
VARSTA: 28 ani
STARE CIVIL: cstorit
OCUPAIE: confecioner SOCOM" SPORUL Buzu
RELIGIE: ortodox
ALERGIE: nu este sensibil la alergii din mediu sau la cei din medicamente i
PROTEZE: nu prezint
ASPECTUL CAVITII BUCALE: - mucoasa bucal umed i roz
- buze normal colorate
- limba cu aspect normal, fr depozite
- dentiie fr lipsuri
ASPECTUL FACIESULUI: facies palid
ACUITATE VIZUAL: in limite fiziologice
ACUITATE AUDITIV: in limite fiziologice; aude bine fr semnificaie
patologic
ACUITATE OLFACTIV: percepe gustul i mirosul foarte bine
ACUITATE TACTIL: sensibilitate tactil integr
SENSIBILITATE DUREROAS: dureri in hipocondrul drept cu iradieri in
umrul drept
SEMNE PARTICULARE: cicatrice postapendicectomie
MOBILITATE ARTICULAR: articulaii mobile
SISTEM OSOS: integritate pstrat
ROT: pstrate, normale
DATE ANTROPOMETRICE: greutate - 65 kg
inlime - 170 cm
ELEMENTE FIZICE i RELAIONALE: grupa sanguin - A(II)
Rh(+)
DATE VARIABILE :
DOMICILIUL:Str.Unirii, Bl.104, Sc. A, Et. 9,Ap.38, Buzu
CONDIII DE LOCUIT: locuiete in condiii salubre cu sotul si un copil.

56

 CONDIII PSIHOSOCIALE: - stare de disconfort

- comunicare nealterat
- lipsa cunotinelor despre starea actual a sntii i a prognosticului bolii
- frica de intervenia chirurgical i de anestezie
- grad de autonomie prezent
RELAIE DE SUSINERE: pacienta este susinut de familie i colegele de
serviciu care o viziteaz zilnic i ii inspir incredere si o incurajeaza.
DATA INTERNRII: 21.01.2012 ora 13.00
DATA EXTERNRII: 27.01.2012 ora 10.30
ANAMNEZ ASISTENEI MEDICALE:
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: neag bolile infectocontagioase
i dermatovenerice
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE:
- menarha la 12 ani, ciclu regulat, flux normal fr dureri, doar o uoar jen
fiziologic; ultima menstruaie: 15.01.2012
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE: bolile copilriei
ANTECEDENTE PERSONALE CHIRURGICALE: apendicectomie in 1997
MOTIVELE INTERNRII :
- dureri in hipocondrul drept cu iradiere in umrul drept
- balonri postprandiale
- greuri, vrsturi biloase aproximativ 300 ml
- subfebrilitate T=37,7C
- transpiraii reci abundente, aproximativ 200 ml
- insomnie, astenie fizic, team, nelinite, agitaie
ISTORICUL BOLII :
Din relatrile pacientei reiese c primele simptome ale bolii, dureri in hipocondrul
drept cu iradiere in umrul drept, balonri postprandiale, greuri, vrsturi bilioase,
subfebrilitate T=37,7C, transpiraii reci, au aprut cu aproximativ trei luni in urm.A
urmat tratament ambulatoriu cu antispastice i analgezice, durerile cedand in intensitate.
In

57

urma comunului de alimente condimentate, ciuperci, simptomele reapar, fapt ce

determin
pacienta s se prezinte la camera de gerda unde doctorul stabileste internarea in serviciul
de chirurgie pentru investigatii de specialitate.
EXAMEN CLINIC GENERAL:
TEGUMENTE I MUCOASE: palide i umede
ESUT CELULAR SUBCUTANAT: normal reprezentat
SISTEM MUSCULO-ADIPOS: bine reprezentat
SISTEM GANGLIONAR LIMFATIC: nepalpabil
SISTEM OSTEO-ARTICULAR: integru, mobil, nedureros
APARATUL RESPIRATOR: - torace normal conformat
- murmur vezical prezent bilateral
- respiraie de tip costal superior: ritmic, fr raluri, frecvena = 16r/min, ampl,
liber pe nas.
APARAT CARDIO-VASCULAR: - oc apexian in spaiul V intercostal stang pe
linia medioclavicular stanga
- Matitate cardiac in limite normale
- Bti cardiace ritmice
-TA = 110/80mmHg
- P - 70/min
APARAT DIGESTIV: - abdomen mobil cu respiraia, sensibil, dureros spontan i
la palpare in hipocondrul drept, in aria de proiecie a colecistului
- ficat, splin in limite normale
- dureri colicative in hipocondrul drept cu iradieri in umrul drept
- vrsturi bilioase, aproximativ 300 ml/24ore
- tranzit intestinal prezent
APARAT UROGENITAL: - loji renale libere, nedureroase
- miciuni fiziologice
SISTEM NERVOS CENTRAL: - echilibrat psihic
- orientat temporo-spaial
OBINUINE DE VIA :

58

Alimentare: Pacienta este consumatoare de produse alimentare pe baz de carne de

pasre, de porc, afumat, conservat in grsime, murturi, varz, fasole. Se alimenteaz
regulat cu trei mese pe zi. Ocazional bea cate un pahar de vin la mas. Respect
programul
orelor de mas i somn.
In prezent pacienta este inapetent din cauza durerilor din hipocondrul drept.
Lichide ingerate aproximativ 1500 ml/24 ore (ceaiuri de tei, de ment, de suntoare,
sucuri de fructe).
Igienice: Pacienta este independent in satisfacerea nevoilor igienice zilnice;
efectueaz baia parial zilnic, iar baia general o dat pe sptman.
Activiti de recreere: Pacienta ii petrece timpul liber cu familia, citete reviste i
cri diverse, ascult muzic, vizioneaz emisiunile TV.
ELIMINRI:
URINA: - cantitate 1200ml/24ore
- frecvena miciunilor: 5-6/zi
- ritm 2/3 din numrul miciunilor ziua i 1/3 noaptea
- culoarea urinei: galben deschis
- mirosul urinei: amoniacal
- aspectul urinei: clar, transparent
SCAUN: - frecvena: l/zi
- orarul ritmic: dimineaa dup trezire
- cantitate zilnic 150g materii fecale
- consistena pstoas, omogen
- forma: cilindric, lungime variabil
- culoare: brun inchis, dat de stercobilin
- miros: fecaloid
DIAFOREZA: - transpiraii reci, abundente
- cantitate: aproximativ 200 ml/zi
- miros: caracteristic in funcie de deprinderile igienice ale bolnavei
VRSTURI: - coninut bilios
- cantitatea aproximativ 300 ml

59

- culoarea: galben-verzuie
- miros: acru
EXPECTORAIE: - nu prezint
NEVOI PERTURBATE :
1. Nevoia de a evita pericolele
2. Nevoia de a elimina
3. Nevoia de se alimenta i hidrata
4. Nevoia de a-i menine temperatura corpului in limite normale
5. Nevoia de a dormi i de a se odihni
6. Nevoia de a inva cum sa-i pstreze sntate.
DIAGNOSTIC MEDICAL :
Colecistit acut macrlitiazica
II. ANALIZA I INTERPRETAREA DATELOR
Probleme actuale: - dureri in hipocondrul drept cu iradiere in umrul drept
- balonri postprandiale
- greuri, vrsturi bilioase, aproximativ 300 ml/zi
- subfebrilitate T-37,7C
- eructaii
- transpiraii reci, abundente, aproximativ 200ml/zi
- insomnie, astenie fizic, nelinite, team, agitaie
Probleme poteniale: - risc de complicaii
- abcesul pericolecistic
- perforaia cu peritonit generalizat
- gangrena vezicular
- pancreatita acut
DIAGNOSTIC NURSING LA INTERNARE
1. Nevoia de a evita pericolele
- Disconfort abdominal - avand drept cauz procesul inflamator al veziculei biliare,
manifestat prin dureri in hipocondrul drept cu iradieri in umrul drept.
- Anxietate moderat - avand drept cauz necunoaterea prognosticului bolii,
manifestat prin nelinite, agitaie, team.

60

2. Nevoia de a elimina
- Deficit de volum lichid ia n cauzat de pericolul inflamator al veziculei biliare,
manifestat prin greuri, vrsturi bilioase, aproximativ 300ml, balonri postprandiale,
eructaii.
- Diaforez din cauza durerilor in hipocondrul drept cu iradiere in u-mrul drept,
manifestat prin transpiraii reci abundente, aproximativ 200 ml/zi.
3. Nevoia de a se alimenta i hidrata
- Alimentaie inadecvat n deficit din cauza greurilor, vrsturilor bilioase,
eructaiilor, manifestat prin astenie fizic, paloarea tegumentelor.
4. Nevoia de a-i menine temperatura corpului in limite normale
- Hipertermie cauzat de procesul inflamator al veziculei biliare, manifestat prin
sub febrilitate 37,7C.
5. Nevoia de a dormi i de a se odihni
- Insomnia cauzat de durerile din hipocondrul drept cu iradiere in umrul drept
manifestat prin ore insuficiente de somn calitativ i cantitativ.
6. Nevoia de a inva cum sa-i pstreze sntatea
- Lipsa de cunotine, avand drept cauz necunoaterea prognosticului bolii, a
msurilor curative, a regimului de via, manifestat prin cunotine insuficiente despre
boala sa, despre msurile curative i preventive, despre procedurile preoperatorii,
procedura chirurgical, procedurile i urmrile postoperatorii
7. ANXIETATEA
MODERAT
Cauza:
- intervenia
chirurgical
Manifestri:
- nelinite
- agitaie
- team
Pacienta s-i
exprime sentimentele

61

de nelinite,
s
cunoasc in ce
const boala sa
Pacientei s i se
diminueze anxietatea
in decurs
de 2-3 zile
ajut pacienta s-i recunoasc anxietatea
- identific motivul precis al temerilor pacientei i acionez
pentru indeprtarea lor
- incurajez relaia pacientei cu familia, permiand acesteia s
fie cat mai mult posibil alturi de pacient chiar i dup
intervenia chirurgical
- incurajez pacienta la activiti care s-i distrag gandirea
negativ in privina bolii pentru a-i inltura anxietatea
- incurajez pacienta s comunice cu cei din jur, s-i exprime
emoiile, nevoile, frica, opiniil
Pacienta accept
intervenia chirurgical
5. DIAFOREZA
Cauz: -dureri in
hipocondrul drept cu
iradieri in umrul
drept
Manifestri:
- transpiraii reci,
abundente de
aproximativ
200ml/24 ore
Pacienta s

62

prezinte tegumente
i MUCOASE CURATE, USCATE
- observ modul in care pacienta ii efectueaz toaleta zilnic
- asigur lenjerie de corp i de pat curate i o schimb ori de
cate ori este nevoie
- educ pacienta s-i menin o igien riguroas a pielii
- contientizez pacienta in legtur cu importana meninerii
curate a tegumentelor, pentru prevenirea imbolnvirilor
In urma administrrii de
antibiotice, analgezice, pacienta prezint transpiraii
in limite fiziologice
cu meninerea umiditii
pliurilor
3.ALIMENTAIE
INADECVAT IN
DEFICIT
Cauza: - greuri;
-vrsturi bilioase
- eructaii
Manifestri:
- astenie fizic
- paloarea
Tegumentelor
Pacienta s-i
recapete
apetitul i s fie
echilibrat
hidroelectrolitic
in dou zile
- dup incetarea vrsturilor rehidratez pacienta treptat cu
cantiti mici de lichide, acidifiate cu lmaie, intr-o variaie

63

cat mai mare, oferite cu linguria

- ajut pacienta s adopte o poziie comod in pat cu partea
cefalic a patului ridicat
- inlocuiesc alimentele in funcie de preferinele pacientei in
cadrul limitelor prescripiilor medicului
- asigur necesarul caloric intre 2500-3000 cal/zi prin
administrarea de alimente semisolide i solide, dar dup
revenirea apetitului
Dup trecerea episodului
dureros, a greurilor i
vrsaturilor, pacienta i-a
recptat apetitul i este
echilibrat nutriional

64

Bibliografie
1. IFRIM M. Compendiu de anatomie. Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti,
1988.
2. PAPILIAN V. Atlas de anatomia omului. Editura medicala, Bucuresti, 1992.
3. SARAGEA M. Tratat de fiziopatologie. Editura Academiei Romane, Bucuresti,
1994.
4. MOGOS Gh. Ugene in medicina clinic. Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1992.

65

5. PRISCU Al. Chirurgie. Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1992.

6. TITIRCA LUCREIA Urgente medico-chirurgicale. Editura medicala, Bucuresti,
1994.
7. TITIRCA LUCREIA Breviar de explorari functionale. Editura medicala,
Bucuresti, 1994.

66