Sunteți pe pagina 1din 13

Cangurul

Cangurul are picioarele din spate puternice si lungi, conferandu-i abilitatea de a sarii, miscandu-le pe
amandoua in acelasi timp. Coada il ajuta sa-si mentina echilibrul in timpul sariturilor rapide, dar
functioneaza si ca un al cini-lea picior daca sare normal. Cand sta pe loc, cangurul se sprijinma pe cele
doua picioare din spate si pe coada grasa si lunga.
Cangurii traiesc in Australia, in insulele din vecinatate si in zonele uscate, desertice. In zilele toride
cangurii se odihnesc la umbra copacilor si in alte arii cu umbra.
Cangurul are o blana cu par mic de culoare rosu, maro si gri in functie de specia din care face parte,
iar picioarele pot fii albe. Cangurii cresc pana la 1 metru si jumatate si coada poate avea un metru si
poate cantarii aproape 100 de kg.
Lupul de tundra
Cunoscut in lumea stiintifica cu denumirea de Canis lupus tundrorum, lupul de tundra traieste la polul nord in zone unde
temperaturile sunt fregvent sub -0 grade Celsius.
Avand in vedere aceste conditii e!treme haitele de
lupi de tundra sunt nevoite sa parcurga uneori mai
mult de 1000 km in cautarea hranei. Cum e foarte
posibil ca hrana sa nu se gaseasca timp de mai
multe zile "chiar si saptamani intregi# lupul poate sa
consume chiar si 10 kg de carne odata.


Lupul de tundra traieste in grupuri familiare mici si migreaza continuu toamna si iarna. $rupul este condus de o perechie
alfa, ambii avand acelasi rand in cadrul haitei.

Info%
- &ara coada masoara pana la 1'0 cm.
- (ste inalt de pana la )0 cm si cantareste in jur de )0 kg.
- *raieste ma!im + ani.
- ,e hraneste cu reni, cerb polar, elan, leming si iepure arctic.

-avinia .orich
august /00+
0ooland.ro
T ig r u l, o p is ic a m a i m a r e




Regn: Animalia
Increngatura: Chordata
Clasa: Mammalia
Ordinul: Carnivorelor
Familia: Felidae
Gen: Panthera
Specia: P. tigris

Tigrii sunt cele mai mari din familia felinelor. Cei mai multi (aprox. 80% din populatie) sunt tigrii de Bengal,
care se intalnesc cel mai des in India, Nepal.

In general tigrii cantaresc 20 !g, dar un mascul de tigru si"erian poate cantari c#iar $00 !g.
Tigrii de peste $00 !g sunt mentionati in literatura, dar pana in pre%ent nu s&a confirmat nici un ca% de acest gen.

Tigrii sunt in general de culoare portocaliu aprins cu peste '00 de dungi care (aria%a de la maro la negru. )ungile
difera de la un exemplar la altul, fapt ce ii a*uta sa se recunoasca, exact ca amprentele la oameni, dar ii a*uta sa se
si camufle%e la (anatoare.

+xista de asemenea si tigri al"i, dar s&au confirmat si ca%uri de tigri coplet negri.




, tigroaica poate a(ea un teritoriu de 20 !m patrati in timp ce un tigru se poate intinde pe un teritoriu de -0&'00
!m patrati. .asculii accepta intrarea in teritoriu a altor femele, dar intolerea%a alti masculi. /iind agresi(i prin
natura sa, luptele pentru teritoriu pot repre%enta un act (iolent, adesea sfarsindu&se cu moartea unuia dintre
masculi.

0ase de tigri1

Tigrul de Bengal (Panhtera Tigris Tigris)-se intalneste in unele parti din
India, Nepal, Burma. Traieste in #a"itate diferite, paduri tropicale si
su"tropicale, campii. 2u(ernul indian a estimat ca efecti(ul populatiei de tigri
in general ar fi de $.'00&3.00, $.000 dintre ei fiind in sal"aticie. 4&ar putea ca
numarul de tigri de Bengal din India sa fie mai mic de 2.000. In aceste conditii,
India a lansat un proiect pentru sal(area
animalelor sal"atice pe cale de disparitie.
5stfel, de la efecti(ul de '.200 din '670 s&a
a*uns la $.000 in '660 si a fost considerat
unul dintre cele mai de succes programe de
sal(are a animalelor sal"atice.

Tigrul indonezian (Panthera Tigris
Corbett)-se intalneste in C#ina, Burma,
Tailanda, 8ietnam.
+fecti(ul populatiei este estimat intre '.200&'.800, dar acesta scade. Tigrii
indone%ieni sunt mai mici si mai inc#isi la culoare decat tigrii de Bengal. .asculii cantaresc '0&'60 de !g, pe
cand femelele sunt mai mici (''0&'30 !g).

Tigrul malaezian (Panthera Tigris Jackson)-se intalnesc in .alae%ia. Nu a fost considerata o su"specie pana in
anul 2003. 4tudiile recente ne arata ca mai sunt -00&800 de exemplare in li"ertate, repre%entand a $&a mare
populatie de tigri dupa tigrul de Bengal si cel indone%ian.
Tigrul sumatran (Panthera Tigris Sumatrae)-se intalneste numai in
4umatra. .ai exista in *ur de 300&00 de exemplare in parcurile
nationale. 9rincipalul fapt al scaderii efecti(ului de populatie al
tigrilor sumatrani a fost distrugerea #a"iatului natural, dar aceasta rasa
pare sa ai"a capacitatea cea mai mare de conser(are dintre toate
su"speciile de tigri. Tigrii sumatrani sunt cei mai mici dintre toate
su"speciile, un mascul adult cantarind in *ur de '00&'$0 !g, iar
femelele 70&60 !g.


Tigrul de Amur ( Panthera Tigris Alaica)- gaseste numai in 4i"eria, unde este
acum prote*at. Tigrii de 5mur (sau si"erieni) au atins recordul de $0- !g, dar
greutatea normala a unui mascul de tigru 4i"erian este de in *ur de 227 de !g.
Tigrii si"eriei sunt considerati o su"specie larga, aceasta fiind di(i%ata cel mai
putin. 5cestia se remarca se prin faptul ca au un numar mic de dungi. Tigrul
si"erian este cea mai mare felina.


Tigrul din sudul Chinei ( Panthera Tigris
Amoyensis)-este o rasa care aproape a
disparut, fiind una dintre cele mai mici
su"specii de tigri. .asculii cantaresc intre
'27&'77 !g, iar femelele '00&''8 !g. In
ultimii 20 de ani nici un astfel de tigru nu
ammai fost %arit in #a"itatul sau natural. In
'677 2u(ernul C#ine% a inaugurat o lege
pri(ind inter%icerea uciderii tigrilor, dar a
fost prea tar%iu pentru sal(area acestei
su"specii. In pre%ent se afla in capti(itate 6
de exemplare din aceasta rasa, in C#ina de
4ud, acestia fiind descendentii a numai - alte exemplare. 4&ar putea ca
di(ersitatea genetica sa nu mai tina mult, facand ca rasa sa dispara in totalitate.
Totusi se ac eforturi pentru a sal(a rasa, urmand a se introduca in 2008 in sal"aticie exemplarele ramase...

0ase de tigri disparute1


Tigrul Balinez ( Panthera Tigris Balica)-aceasta rasa a fost (anata pana la epui%are, ultimul exemplar fiind ucis
pe 27 septem"rie, '6$7, o femela adulta.


Tigrul Javanez (Panthera Tigris Sondaica)-se gasea in Indone%ia, insula :a(a. 0asa a disparut in '680, ca
urmare a distrugerii #a"itatului natural, dar disparitia pro"a"ila a rasei era si in '60, cand mai ramsesera doar 2
de exemplare in sal"aticie. ;ltimul specimen a

Tigrul Casian sau Persan (Panthera Tigris !irgata)-a disparut in tar%ii -0<. Tigrii caspieni repre%entau o
su"specie larga, aproape ca tgrii de Bengal, a(and cam caceleasi dimensiuni, cel mai greu cantarind 230 de !g.
)ungile erau maronii, grii si negre.
Tigrii caspieni au fost folositi in luptele gladiatorilor de catre romani.
.

PIG!I!L

Regnul: Animalia



Increngatura: Chordata



Ordinul: Sphenisci"ormes



Familia: Speniscidae





Pinguinul este o specie de pasari marine, care nu pot
%"ura. Traiesc numai in +misfera 4udica.
Biodi(ersitatea este repre%entata de un numar de '7&20 de
rase de pinguini. Cea mai raspandita rasa este Pinguinul
Imperial, exempalrele adulte atingand ',' metri si
cantarind $ de !g. Cea mai mica rasa de pinguini este
Micul Pinguin Al#astru, care are in *ur de 30 cm si
cantaresc aprox. ' !g.
9inguinii sunt adaptati la (iata ac(atica, putand sa ramana
in apa '8 minute.
9inguinilor le tin de cald doua straturi de pene scurte si
indesate si stratul de grasime de su" piele. )aca nu pot sa
%"oare, pinguinii sunt, in sc#im", foarte "uni inotatori si scufundatori. Isi folosesc aripile rigide si inguste ca
inotatoare. +i isi pertec o mare parte din (iata inotand in ,ceanul Ing#etat de 4ud, (anand pesti, calamari si !rili.
9inguinii sar sau plon*ea%a in mare de pe terase sau stanci si inoata foarte repede su" apa, diri*andu&se cu
picioarele si coada, prin%and pesti, calamari si !rili cu ciocurile. Ies adesea rapid din apa pentru a lua o gura de
aer. )eplasarea prin aer se face cu o (ite%e de pana la 2 !m=#. ;neori, pinguinii inoata incet la suprafata, cu
gaturile intinse in sus, ca ratele sau gastele.
9inguinii 0egali si Imperiali nu isi construiesc cui"uri,
depunandu&si ouale direct pe pamant sau g#eata.
;nul dintre cele mai mari pericole pentru pinguini este
repre%entat de leopardul de mare, care mananca orice rasa de
pinguini, dar mai ales 9imguinul 5delie. >eopardul de mare
sta in asteptare in apa, ascun%andu&se su" o terasa de g#eata,
care iese deasupra marii. Cand 9inguinii 5delie se aduna pe
terasa, in drumul lor de cautare a #ranei si cei din fata incep sa
sara in apa, leopardul de mae tasneste imediat de unde se
ascunsese si insfaca de
partea de *os unul dintre
pinguini.
9inguinii sunt organi%ati in
colonii. Coloniile sunt locuri
%gomotoase unde sute de
pinguini tipatori se aduna in
timpul imperec#erii. In
ciuda aglomerarii, fiecare pinguin isi recunoaste perec#ea sau puiul, strigandu&l
si recunoscandu&i strigatul.




S$IA$I CA%...:

Oamenii de stiinta considera ca Pinguinii Adelie "olosesc soarele pentru a&si regasi coloniile.

'eplasarea prin aer se "ace cu o vite(a de pana la )* +m,h.

Puii mai mari stau in grupuri numite crese.

Cand o pereche de pinguini Adelie se intalneste la cui#- partenerii isi "ac curte- dansand inainte de a
se imperechea. .i stau "ata in "ata si tin capetele si gaturile in sus- lansand chemari tipatoare. /at
incet din aripi in sus si in 0os.



Rase de pinguini:


Pinguinul "merial-are apro1. 2 metru inaltime si cantareste apro1. 3* +g. Are
pete de culoare gal#ena pe "iacare parte a capului . Ochii si picioarele sunt
negre. Spatele este de culoare gri inchis. Se intalnesc numai Antarctica.
Femelele depun ouale in timpul iernii- apoi masculul are gri0a de ele- "erindu&
le de "rig. Femelele se intorc la mare pentru a se hrani- iar cand se intorc-
masculii sunt cei care urmea(a sa se duca la tarm.



Pinguinul #egal-este
cea mai colorata
rasa de pinguini. Are
gulerul portocaliu si
pete de culoare
gal#ena. Pinguinul
Regal este aproape
la "el de mare ca
Pinguinul Imperial-
atingand 3 picioare
inaltime si cantarind
)4 +g. Picioarele sunt negre- la "el ca
ochii. Se intalnesc in insulele nordice din
Antarctica. Femelele din aceasta rasa depun
un singur ou. La "el ca la Pinguinii
Imperiali- "emelele- dupa ce depun oul- se
duc la ocean ca sa se hraneasca- masculul
avand gri0a in timpul acesta de ou- iar dupa ce se intoarce- vine randul masculului.


Pinguinul #ockhoer-sunt
pinguini cu creasta. .i se misca
prin sarituri- spre deose#ire de alte
rase de pinguini. Sunt o rasa
agresiva- atacand chiar alti
pinguini daca simt vreun pericol.
Pinguinul Roc+hopper atinge
aproape 0umatate de metru
inaltime si cantareste de la * la 24
+g. Spatele si picioarele sunt
portocalii- iar ochii sunt de culoare
rosie. Se intalnesc in Antarctica- in
insulele din nord. 'e o#icei- "emela
depune doua oua- al doilea "iind
mai mare si totodata cel de care
parintii vor avea gri0a. Masculul si "emela "ac schim#- ca la
celelalte rase de pinguini.
Pinguinii Roc+hopper traiesc in colonii uriase. .i pot "i
(ariti sarind din apa.



Pinguinul $entoo-acesti pinguini au o pata al#a pe cap- msoara apro1. 52 cm si cantaresc de la * la 6
+g. Pinguinii Gentoo sunt inotatori rapi(i. .i se hranesc in general cu +rili sau cu pesti mici. $raiesc in
insulele nordice din Antarctica- in colonii "oarte mari.
Femela depune doua oua si uneori amandoua sunt crescute de parinti.




Pinguinul Chinstra-
acesti pinguini se pot distinge prin dunga neagra pe "ata-
parand ca poarta o
cascheta prinsa su# #ar#ie. Picioarele sunt portocalii si
spatele
este negru- la "el ca ochii. Masoara 78 cm si cantaresc de
la 9 la 7 +g. :anea(a +rili si pesti mici.
Isi "ac cui#urile in general din pietre- "emela depunand
doua oua. 'e o#icei Pinguinii Chinstrap cresc doi pui-
dar in unele ca(uri pot creste doar unul. Cand puiul
implineste o luna- parintii il lasa si se duc in colonie
pentru a vana- iar apoi se intorc la timp pentru a&l
hrani.



Pinguinul
Adelie-acesti
pinguini au cate
un inel de
culoare al#a in
0urul ochilor- ce
ii "ac mai usor de
detectat.
Masoara 52 de
cm si cantaresc
de la 9 la 7 +g.
Au picioarele
portocalii si o
pata portocalie
scurta pe spate-
in rest spatele
"iind de culoare
neagra. Sunt
inotatori
puternici si pot
sari in inaltime
din apa.
$raiesc in colonii
intinse.
Cui#urile Pinguinilor Adelie se intalnesc in (onele
pietroase din Antarctica.
Femela depune doua oua- parintii crescandu&le pe amandoua-
dar dupa ce puii ies din ou- numai unul supravietuieste.




%icul Pinguin Albastru- este cel mai mic penguin. Masoara numai 37 cm si
cantaresc 2&3 +g. 'unga de pe spate este gri&al#astra- iar picioarele sunt
ro(alii. Pinguinii Pitici Al#astrii traiesc in oua ;eelanda si Australia- in
(onele de sud. :anea(a pesti mici. 'eoarece traiesc in (onele din
apropierea civili(atiei- cainii- ratonii si vulpile pot "i potentiali pradatori.
'eoparece inoata in (onele mai putin adanci- leopar(iil de mare nu
repre(inta o pro#lema ma0ora a Micului Pinguin Al#astru.
Magarul

1agarul a fost un animal salbatic pana la
domesticirea acestuia ca catre egipteni. ,copul
pentru care a fost domesticit era sa care diferite
lucruri. 2e vremea cand era salbatic se putea gasi in
Africa si Asia, dar acum traieste in majoritatea partilor
lumii.
Aspectul acestor animale este asemanator cu al unui
cal, cu picioare scurte, gatul scurt si o fata alungita.
(ste insa mai mic decat calul si are urechile mult mai
lungi.
(ste acoperit cu o blana de culoare gri cu pete albe.
Inaltimea la acre ajunge este apro!imativ de 1 m, iar greutatea este egala cu a unui cal mic.
3arsta pe care o atinge in medie un magar este de 0-40 de ani. Acesta traieste impreuna cu alti
membri ai familiei in gospodariile oamenilor.
1agarul este vegetariam, hranindu-se cu vegetale si plante, consumand cat I se ofera, fara sa aiba o
anumita limita
Inainte de a fi domesticiti, pentru a se apara de pradatori, magarii se grupau intr-un cerc si incepeau sa
dea din copite.
1agarul este folosit pentru a pazi turme de oi si recent sunt utilizati in vindecarea copiilor bolnavi.
Camila
,e gaseste in desert in Asia sau Africa de 5ord.
Corpul acesteea este adaptat pentru viata in desert. Are picioarele subtiri,
foarte potrivite pentru mersul in nisip, iar fata si gatul sunt lungi. 2leoapele
o protejeaza de nisip. (ste inalta de / sau /,'0 m pana la cocoasa si lunga
de m.
Ajunge la greutatea apro!imativa de +00 kg. *raieste impreuna cu familia,
atingand varsta medie de 0-40 de ani.
,e hraneste cu tot ce gaseste in desert% plante, graunte, frunze uscate,
curmale.
2entru a se apara de dusmani camila isi foloseste gura pentru a musca sau
chiar scuipa, iar daca este pericolul mare ajunge sa-si calce atacatori in
picioare.
,e cunosc / tipuri de camile% 6romaderul "sau camila araba# care are o singura cocoasa si se
intalneste mai mult in desert si camila 7actrian care are / cocoase.
6esi se crede ca in cocoasa camila isi pastreaza apa, acest lucru este fals. Cocoasa ii foloseste pentru
a stoca energie pentru momentele in care nu gaseste mancare.
Camila este supranumita vaporul desertului pentru modul in care se misca, desi multi sunt de
parere ca aceasta porecla ii provine din posibilitatile de trasportare de care da dovada.
6esi multe animale mor daca isi pierd un sfert din greuatea corpului, camila poate slabi aproape
jumatate din greutatea corpului fara sa apara consecinte serioase. 2oate bea apa salcie sau sarata, iar
cand da de aceasta este capabila sa ingurgiteze in 10 minute o cantitate egala cu o treime din
greutatea corpului ei.
Camila poate calatori '-+ zile fara mancare si fara apa.
.chidna
+c#idna este un mamifer care face parte din monotreme, la fel ca si plat?"us sau ornitorincul. +ste cel de&al
doilea mamifer care se inmulteste prin oua.
Traieste in 5ustralia si Noua 2uinee. Cea mai mica specie a fost gasita in 5ustralia. Culoarea difera in functie de
%ona astfel sunt maro desc#is cele din nord si de(in inc#ise la culoare in %ona de sud. In Tasmania sunt negrii.
Corpul lor este acoperit cu spini lungi si foarte ascutiti, au cam 0,cm latime.

+c#idnele au o lungime de $ pana la 0cm. .asculii cantaresc -!g iar femelele cam 3!g.
5u un nas lung de 7 sau 8cm si&l folosesc pentru a gasi termitele, principala lor sursa de #rana si pentru a locali%a
celelalte animale si pericole. 2ura se afla la "a%a nasului si nu are dinti. >im"a lor este lunga de 'cm si
lipicioasa.
4e inmultesc prin oua care sunt clocite ca si in ca%ul serpilor. )epun un singur ou care eclo%ea%a in '0 %ile iar
puiul masoara ',3cm lungime si cantareste cam 300mg. 5cesta (a fi carat in "u%unarul mamei timp de $
saptamani. )upa ce parasesc "u%unarul, puilor incep sa le creasca tepii. 4e #ranesc cu laptele care curge pe
peretii "u%unarului.
.edia de (iata este de '0 ani.
.le"antul A"rican si Indian

Actualmente elefantii sunt cele mai mari si cele mai grele
animale terestre, pe linga faptul ca au dintii incisivi cei mari
lungi, au nasul cel mai lung si poate memoria cea mai buna.
Cu toata greutatea lor de mai multe tone, deplasarea lor se
poate numi sprintena. In padure, daca este necesar se
furiseaza fara zgomot. Acesti uriasi blanzi sunt fiinte
sensibile si cu simt afectiv dezvoltat, traiesc in legaturi
stranse cu membrii familiei si cu ceilalti membrii ai turmei.
6in pacate aceste animale au fost vinate fara mila de om
pentru incisivii lor pentru fildesul pretios - si numarul de
indivizi ai celor doua specii a inceput sa scada intr-un mod
alarmant.
1asculii din specia elefantului african pot depasi greutatea de 8 tone. $reutatea capului poate avea un
sfert din masa corpului. Aceasta parte a corpului, pe linga greutatea sa considerabila, este incarcata si
cu mijloace de obtinere a hranei trompa, fildesii, masele de mestecat, uriasii muschi ai ma!ilarului.
&ildesii elefantilor sunt dinti alungiti, incisivi modificati, care sunt folositi pentru scoaterea radacinilor
din pamant si pentru decojirea pomilor. (lefantii masculi folosesc fildesii in luptele lor de stabilire a
ordinii ierarhice, lupte premergatoare perioadei de imperechere. ,pre deosebire de dinti, fildesii cresc
pe tot parcursul vietii elefantului. ,-a inregistrat ca un mascul de elefant african batran avea fildesii de
peste m lungime.
Capul elefantului este sustinut de un gat scurt, puternic. 6e aceea elefantul nu poate sa-si aplece
capul pentru a aduna hrana. Aceasta deficienta a fost inlaturata de procesul de evolutie prin
dezvoltarea trompei, rezultata din alungirea buzei superioare musculoase si a nasului. Acest organ
admirabil al elefantilor este constituit din mii de muschi si este utilizat pentru o sumedenie de operatii,
printre care culesul fructelor, aspiratia apei, ruperea crengilor si sapatul radacinilor. *rompa este
sensibila atat la mirosuri cat si la pipait, elefantii o folosesc atat la indentificarea unui elefant strain cat
si la transmiterea salutului membrilor familiei sau la mangaierea perechii dorite.
1iscarea corpului imens al elefantului nu este deloc greoaie. $ambele scurte si robuste impart in mod
egal greutatea pe patru picioare. Ca si calul, si elefantul umbla pe degetele picioarelor. 9asele rasfirate
ale degetelor sunt sprijinite de o talpa rotunda si pe un calcai format dintr-un tesut spongios.2ielea
groasa care acopera talpa se toceste si se reface in mod continuu. Contrar aspectului diform, elefantul
este un animal ager si nu se sperie de nici o forma de relief % traverseaza cu usurinta atat mlastinile cat
si terenul stancos, pe teren solid lasand putine urme. Acest urias al uscatului se descurca bine si la
inot % folosindu-si trompa ridicata ca tub de respiratie, traverseaza inot raurile si lacurile.
(lefantii sunt erbivori. In afara de iarba padurilor sau a savanelor consuma si alte plante cu tulpina
moale, frunze de copaci, diferite fructe si flori,chair crengi, tulpini de copaci sau radacini. (i trebuie sa
manance enorm de mult pentru a satisface necesarul de energie a corpului lor imens si pentru a
completa materialele ce formeaza tesuturile acestuia. 1area parte a zilelor o petrec in cautarea hranei,
pentru a asigura necesitatile mari de vitamine si saruri minerale ale organismului. mIntr-o zi, in circa 18
ore, un elefant poate consuma pina la //' :g de alimente.
(lefantul isi foloseste trompa si pentru a-si potoli setea. Are nevoie de foarte multa apa , pentru
elefantul african ' litri de apa inseamna o inghititura.*rage apa in trompa, inchide orificiile din capat,
dupa care isi indoaie trompa astfel incat capatul sa-i intre in gura, iar apoi evacueaza continutul. *oate
acestea nu sunt usor de invatat, de aceea puii de elefanti lipaie apa cu gura.
2erioada de gestatie a elefantului african are o durata de // de luni, la elefantul indian de /1 de luni si
femela naste de regula un singur pui. $reutatea puiului nou-nascut este in jur de 100:g, inaltimea lui
este aproape de 1 m. In primii doi ani este alaptat, dar intre timp invata sa-si foloseasca trompa si sa
mestece ierburile si tufele. 2uii masculi ajunsi in pragul maturitatii - in jur de 14 ani - sunt alungati din
turma, pentru ca nu cumva sa se imperecheze cu membrii familiei, puii femele ramanand cu turma
toata viata, si pina la prima nastere ajuta la cresterea puilor mai tineri.
1embrii familiei sunt legati intre ei prin legaturi puternice, toti ajuta la cresterea si apararea puilor.
Cateodata, cand elefantii se intalnesc, fug unul catre celalalt si in semn de salut scot un sunet
asemanator ce o goarna. 6aca totul este in ordine, membrii turmei sunt linistiti, scot un mormait adanc
dar daca turma este amenintata de ceva, mormaitul inceteaza si adultii formeaza un cerc in jurul puilor.
,e comporta foarte interesant daca moare vreun membru al turmei. 6e multe ori raman in jurul lesului,
il ating, il mangaie si cateodata incearca si inhumarea. 6aca moare un pui de elefant, mama lui
aproape ca il jeleste. ,-a observat de mai multe ori ca elefantul mama a insfacat puiul mort, l-a dus
intr-un loc si a ramas linga el mai multe zile.
,ingura sursa de fildes sunt incisivii elefantilor. Acest material a fost pretuit intotdeauna de om. In
trecut, cand nu e!istau inca automobile si pusti, elefantii erau greu de vanat si doar putini cadeau
victime oamenilor. Azi, cu ajutorul automobilelor de teren pot fi ajunsi usor din urma si cu ajutorul
armelor moderne pot fi impuscati de la o mare distanta. ;n numar imens de elefanti au fost macelariti
pentru fildesul lor si aceste animale minunate au ajuns in pragul disparitiei. In 1<+< in Africa mai traiau
in salbaticie 1,milionae de elefanti dar din cauza braconajului acest numar a scazut la 800000 in
1<)<. 6in cauza ingrijorarii mondiale privind soarta elefantilor in 1<)< s-au introdus restrictii
internationale privind comertul cu fildes. Aceasta masura s-a dovedit foarte benefica. 6in cauza
restrictiilor a scazut cererea de fildes, au scazut preturile si astfel a decazut si comertul ilegal. 5umarul
elefantilor africani care traiau in salbaticie in 1<<' a fost in jur de 800000.
(lefantul indian ca specie este intr-o situatie mault mai grea.6in cauza reducerii habitatului,in
salbaticie mai traiesc '000-'4000 de e!emplare, majoritatea lor in India. Alte 18000 de e!emplare
sunt tinute ca animale domestice in diferite tari din Asia.