P. 1
Silogismul

Silogismul

|Views: 3,692|Likes:
Published by Paulla1504

More info:

Published by: Paulla1504 on Dec 03, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/04/2013

pdf

text

original

Universitatea „Petru Maior” Facultatea de Ştiinţe Economice Juridice şi Administrative Specializarea Administraţie Publică Anul I, Grupa 1

SILOGISMUL

Student: Curticăpean Paula

Silogismul- Curticăpean Paula(AP1 Grupa 1) 2008

Ce este silogismul?
Noţiunea de silogism îşi are originea din grecescul „sillogismos” , care înseamnă concludere şi este un argument constituit din două premise şi o concluzie. Un exemplu celebru de silogism este: „ Toţi oamenii sunt muritori. Socrate este om. Deci Socrate este muritor.” Din punct de vedere al structurii silogismul este alcătuit din 3 părţi: subiectul notat cu litera „S”, termenul mediu notat cu litera „M” şi predicatul logic notat cu „P”. Cu alte cuvinte, predicatul logic este termenul major, iar subiectul termenul minor al silogismului. Analizând termenii din exemplul nostru, vedem că termenul major al silogismului este „a fi muritor” pe când termenul minor este „Socrate”, termenul mediu este în acest caz expresia „a fi om”. Schematic structura silogismului se poate nota astfel: M-P S-M ____ S-P În funcţie de termenul (minor sau major) conţinut de cele două premise sunt, şi ele la rândul lor, majore sau minore. Aşadar, prima premisă este una majoră iar cea de a doua este minoră.

2

Silogismul- Curticăpean Paula(AP1 Grupa 1) 2008
Petre Botezatu afirmă în lucrarea sa „Schiţă a unei logici naturale” că în cadrul silogismului se efectuează două mişcări concomitente ale gândirii: „între extensiune şi intensiune, între gen şi specie”. El continuă mai apoi prin a adăuga că cele două relaţii fiind raporturi de dependenţă se supun principiul raţiunii, în cele două variante ale sale: condiţionare suficientă, condiţionare necesară. Hegel defineşte silogismul astfel: „ Silogismul este unitatea conceptului şi a judecăţii. […] Silogismul este raţionalul şi tot ceea ce e raţional.”

Legile(regulile) silogismului

generale

ale

Există legi care privesc distribuirea termenilor şi legi care se referă la propoziţiile ce alcătuiesc silogismul. Cea de a doua categorie de legi, cele referitoare la propoziţiile care alcătuiesc silogismul, se împart la rândul lor în legi privitoare la calitatea propoziţiilor şi legi privitoare la cantitatea acestor propoziţii. Legi privitoare la distribuirea termenilor:
I.

Pentru ca un silogism să fie valid, termenul mediu trebuie să fie distribuit în cel puţin una din premise. Dacă nu s-ar respecta această lege atunci fiecare din termenii extremi(termenul major şi cel minor) ar fi legat cu câte o parte nedeterminată a extensiunii mediului, parte care ar putea să fie sau să nu fie aceeaşi în ambele cazuri(premise).
3

Silogismul- Curticăpean Paula(AP1 Grupa 1) 2008
Dat fiind acest fapt, termenul mediu nu ar mai lega premisele, lipsind, prin urmare, concluzia.

M S S

S P

Unii M sunt P. Toţi S sunt M.
II.

Nici unul din cei doi extremi nu poate fi distribuit în concluzie, dacă nu a fost distribuit în premisa în care apare. După cum această lege este încălcată în privinţa unuia din termeni: major sau minor, avem eroarea minorului ilicit, respectiv a majorului ilicit.

Legi privitoare la calitatea premiselor şi a concluziei: III. Cel puţin o premisă trebuie să fie afirmativă Sau a) din două premise negative nu rezultă nici o concluzie Sau b) nu există silogism valid cu ambele premise negative

4

Silogismul- Curticăpean Paula(AP1 Grupa 1) 2008
IV. Când ambele premise sunt afirmative, concluzia nu poate fi decât afirmativă.
V.

Dacă o premisă este afirmativă şi una este negativă, concluzia nu poate fi decât negativă. O premisă ne informează că un extrem are o parte comună cu termenul mediu, iar cealaltă ne spune că între celălalt extrem şi termenul mediu exista o nesuprapunere. Faptul că o parte a ei nu este inclusă într-o altă clasă se exprimă prin propoziţii negative.

Legi privitoare la cantitatea premiselor şi a concluziei:
VI.

Cel puţin o premisă trebuie să fie universală (sau: nu există silogism valid cu ambele premise particulare).

VII.

Dacă o premisă este particulară, concluzia nu poate fi universală.

Tipuri de silogisme
Există trei forme de bază ale silogismului, din care derivă o serie de forme particulare. Formele silogismului sunt următoarele: silogismul condiţional, disjunctiv şi de relaţie.
5

Silogismul- Curticăpean Paula(AP1 Grupa 1) 2008
Silogismul condiţional. Forma de bază sub care se prezintă este următoarea: „Dacă A este adevărat, atunci B este, de asemenea, adevărat”, premisa majoră a silogismului. Exemplu: „ Dacă vă asiguraţi la ADAS contra accidentelor, veţi primi despăgubiri în caz de accident”-prima parte a silogismului. „Dacă sunt asigurat la ADAS contra accidentelor, pot primi despăgubiri în caz de accident. Eu sunt accidentat, deci trebuie să primesc despăgubiri”. În cadrul acestui tip de silogism există două forme corecte. Fiecare dintre aceste doua forme trebuie să respecte fie regula „premise afirmative-concluzie afirmativă” fie regula „premise negative-concluzie negativă”. Pentru ultima regulă este relevant exemplul: „ Nu am primit despăgubiri, deci nu sunt asigurat la ADAS”.

Silogismul disjunctiv. Forma de bază a acestui silogism este „Ori A ori B este adevărat”, aceasta fiind premisa majoră. În majoritatea cazurilor această premisă este urmată de date care susţin argumentul. Există situaţii în care poate fi utilizat silogismul („Segmentele AB si CD ori sunt paralele ori nu”) dar există şi cazuri în care este greşită utilizarea acestui tip de silogism(„Persoana X este ori inteligentă ori nu este”). Sarcina celui care furnizează sau primeşte argumente este să examineze toate variabilele şi posibilităţile.

6

Silogismul- Curticăpean Paula(AP1 Grupa 1) 2008
Silogismul de relaţie. Forma de bază a acestui tip de silogism este: „ A este mai înalt decât B”. Astfel, putem spune că în cadrul acestei forme judecăţile componente transmit o relaţie de la un termen la celălalt. În exemplul dat, termenii sunt legaţi prin relaţia „ a fi mai înalt”. Dacă la premisa iniţiala mai adăugăm o premisă similară, avem judecăţile din care se trage o concluzie.

De exemplu:
A este mai înalt decât B B este mai înalt decât C -------------------------------Deci A este mai înalt decât C.

Structura acestui silogism ilustrată simbolic este după cum urmează:
aRb bRc --------a R c

unde a, b şi c sunt simboluri pentru termenii

judecăţii iar R reprezintă simbolul pentru relaţia respectivă. Relaţii frecvent întâlnite sunt: „mai mic”, „mai mare”, „mai înalt”, „mai scund”, „identic”, „cuprins în” sau „inclus”. Alte tipuri de silogisme sunt: calitativ, reflexiei şi cel al necesităţii, tipuri regăsite în lucrările lui Hegel. Complexitatea

7

Silogismul- Curticăpean Paula(AP1 Grupa 1) 2008
acestui raţionament i-a determinat pe mulţi din specialiştii în domeniul logicii să îl analizeze şi respectiv studieze. În viaţa de zi cu zi, întâlnim şi ni se dau diverse argumente, însă de puţine ori sunt concise, de forma „ Dacă A este adevărat, atunci şi B este adevărat”. În majoritatea cazurilor, mesajele sunt complexe, vaste ca întindere, necesitând o prealabilă sintetizare pentru a putea fi încadrate în una din categoriile de raţionamente analizate anterior.

8

Silogismul- Curticăpean Paula(AP1 Grupa 1) 2008

BIBLIOGRAFIE 1. Botezatu, Petre- „Schiţă a unei logici naturale”, Editura Ştiinţifică, anul 1969, Bucureşti; pagini: 65-66
2.

Dima, Teodor Marga, Andrei Stoianovici,Dragan- „Logică Generală”, Editura Didactică şi Pedagogică, anul 1990, Bucureşti; pagini:149-151

3. Hegel, G.W.F.-„Enciclopedia Ştiinţelor Filozofice Logica”, Editura Humanitas, anul 1995, Bucureşti; pagina: 293 4. Năstăşel, Eugen Ursu, Ioana- „Argumentul sau despre cuvântul bine gândit”, Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, anul 1980, Bucureşti; pagini: 195-199

9

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->