Sunteți pe pagina 1din 56

ANESTEZIE TERAPIE INTENSIVA

SUPORT DE CURS
Cuprins:
I. Sectia de terapie intensiva ..pag.2
II. Sarcinile asistentei medicale din ATI pag.2
III. Interventii specifice in ATI.pag.4
i. Respiratie asistata pe ventilator
ii. Aspiratia traheobronsica
iii. lntubatia oro traheala I!T"# $etubarea pacientului
iv. Reechilibrarea hidroelectroliticapag.%
I&. Ingri'irea pacietului in stare de socpag.2(
&. Ingri'irea pacientului cu Insuficienta Respiratorie Acuta
..pag.)4
&I. Aneste*ia si aneste*icele..pag.4+
&II. Ingri'irea pacientului in perioada potnarcoticapag.4,
&III. -revenirea complicatiilor postoperatorii..pag.,+
1
Sectia de terapie intensiva (ATI)
.olnavii in stare grava/ care necesita supraveghere permanenta/ instalatie si
aparatura deosebita in vederea redresarii sau mentinerii functiilor vitale sunt ingri'iti la
seviciile de terapie intensiva cunoscute si sub denumirea de ATI Aneste*ie si
Terapie Intensiva" datorita necesitatii supravegherii permanente a acestor categorii
de bolnavi care pot avea diferite afectiuni de urgenta cardiace/ pulmonare/
chirurgicale/ neurologice etc.". S0au creat sectii de terapie intensiva pe profile
speciali*ate pentru tratarea afectiunilor de care sufera.
$e asemenea/ la terapie intensiva se ingri'esc si bolnavii operati in perioada
post narcotica 0 perioada critica in care pot aparea diferite accidente. 12emple de
unitati de terapie intensiva sunt: chirurgie generala/ chirurgie cardiovasculara/
chirurgie toracica/ ginecologie/ neurochirurgie etc.
3nitatea de terapie intensiva nu este subordonata din punct de vedere
administrativ nici uneia din sectiile de specialitate. 4a terapie intensiva/ ingri'irea
bolnavului durea*a pana la reechilibrarea dereglarilor/ a functiilor vitale/ dupa care
bolnavul este transferat la sectia de specialitate careia ii apartine.
3nitatea de terapie intensiva este formata din saloane mari/ de 5 paturi/
divi*ate in incaperi mai mici/ respectiv de 602 paturi.
Saloanele sunt grupate pe *one distincte/ septici fi aseptici/ sunt preva*ute cu
camere/ filtre/ unde se schimba halatele si incaltamintea de protectie
Sectiile ATI au legaturi cu blocul operator si cu laboratoarele. Saloanele
trebuie sa pre*inte un microclimat optim/ aer conditionat si sterili*at# temperatura
trebuie sa fie de 2+7 0227# paturile trebuie sa fie preva*ute cu instalatii pentru
administrarea o2igenului/ instalatii pentru aspiratie/ tensiometre fi2e la perete/
instalatii de lumina/ precum fi cu monitoare de supraveghere a functiilor vitale.
Semnali*area modificarilor in starea pacientului este reali*ata de monitoare/ acustic
si optic $anger 8 pericol".
Sarcinile generale ale asistentei edicale de la ATI!
a" sa intretina inventarul tehnic in stare perfecta de functionare si sterilitate/ cum ar
fi:
0 trusa pentru reanimare respiratorie#
2
0 trusa pentru reanimare cardiaca si defibrilator#
0 aparate pentru reechilibrare circulatorie/ infu*omate/ in'ectomate#
0 trusa cu medicamente de prima urgenta#
0 ventilatoare pentru respiratie asistata.
Aparatura de investigatii si tratament trebuie sa cuprinda:
0 monitoare 19:#
0 electroencefalograf#
0 aparatul Roentgen portabil#
0 aparate de respiratie artificiala#
0 dispo*itive de administrare a o2igenului.
Aparatura electronica de supraveghere a bolnavilor:
0 aparat de masurare -&C presiune venoasa centrals"#
0 monitor pentru puls/ temperatura/ respiratie.
Sarcinile spei"ice ale asistent#l#i $asistentei de la ATl
6. -reia bolnavii din Sala de !perate de la medicul aneste*ist/ urmarind
constantele vitale#
2. Instituie o2igenarea prin sonda na*ala sau prin pipa :uedel/ masca/ ochelari#
). 3rmareste buna functionare a perfu*iei I.&.#
4. $aca bolnavul are in continuare nevoie sa fie ventilat artificial/ supraveghea*a
functionalitatea aparatului si semnele clinice care atesta o ventilatie corecta:
presiunea de ventilatie stabilita si e2pansiunea ambelor arii pulmonare/ coloratia
tegumentelor#
,. $epistarea unui eventual glob ve*ical pe care il sesi*ea*a medicului/ pentru
montarea unei sonde ve*icale#
5. Supraveghea*a plaga operatorie pentru depistarea unei sangerari precoce
aparuta postoperator#
(. In ca* de voma veghea*a ca aceasta sa nu fie urmata de inundarea cailor
respiratorii si sesi*ea*a medicul/ care va aprecia daca este necesara montarea
unei sonde de aspiratii#
;. <asoara si inregistrea*a constantele biologice principale T.A/.-/.T/ respiratie/
3
diure*a/ lichide 0 aport" facand bilantul *ilnic si cumulativ#
%. Sesi*ea*a medicul asupra eventualelor modificari patologice care pot sa apara#
6+. &erifica permeabilitatea si po*itionarea sondei de aspiratie gastrica/ aspectul
si cantitatea lichidului de aspiratie#
66. 3rmareste permeabilitatea sondei urinare fi estimea*a diure*a#
62.<obili*ea*a din pat bolnavii operati recent sau imobili*ati la pat o perioada de
timp si ii supraveghea*a. <obili*area bolnavilor din A.T.I/ se face la indicatia
medicului/ de multe ori o mobili*are intempestivs sau nesupravegheata poate duce
la accidente nedorite#
6).Recoltea*a sange si produse biologice pentru anali*e de laborator si instalea*a
perfu*ii indicate de medic#
64.Aduce anali*ele de laborator re*ultatele" pe cat posibil n aceeasi *i si le
inregistrea*a in =.!.#
6,.Administrea*a tratamentul indicat de medic/ respectand ritmicitatea prescrisa#
65.Asigura aprovi*ionarea cu solutii perfu*abile/ materiale consumabile si
medicamente de la aparatul de urgenta/ astfel incat baremul sa fie in permanenta
intreg#
6(. Asigura in *ilele care nu se pot asigura continuitate la punctul de transfu*ie si
sunt solicitari 0 determinarea grupelor saguine si a Rh0ului/ aprovi*ionarea cu
sange/ livrarea sangelui dupa efectuarea probelor de compatibilitate#
6;. Asigura efectuarea de urgenta pe tot parcursul *ilei.
INTERVENTII SPECI%ICE IN ATI
& '(nit(ri)area E*+, '(nit(ri)area "#nctiil(r vitale! TA# respiratia, diure*a#
durerea# starea de constienta/ aspectul faciesului si a tegumentelor#
& Respiratie asistata pe ventilat(r, administrare de o2igen#
& IOT intubatie oro0traheala" efectuata de medic#
& Reec-ili.rare -idr(electr(litica
& 'as#rarea presi#nii ven(ase centrale -&C"#
'(nit(ri)area E*+ si a TA/ respiratiei/ di#re)ei
Interventiile asistentei:
4
0 conectea*a pacientul in circuitul aparatului pentru supraveghere continua 19:#
0 TA se monitori*e*a cu a'utorul aparatelor electronice ce se fi2ea*a pe toracele
bolnavului cu banda/ iar la brat manseta# se programea*a pentru a masura TA la
anumite intrevale de timp# alta posibilitate de inregistrare a TA poate fi cu a'utorul
unui tensiometru fi2 montat la perete in dreptul fiecarui pat de la ATI#
0 Respiratia se monitori*ea*a programand aparatul sa indice frecventa la anumite
intervale de timp#
$iure*a se monitori*ea*a prin sonda' cu sonda =ole> efectuat de medic/ la care
se atasea*a o punga colectoare de urina gradata pentru masurarea cantitatilor de
urina.
01 Ingri2irea .(lnavil(r c# ventilatie ecanica (respiratie arti"iciala)
Reducerea si suprimarea miscarilor respiratorii ale toracelui si diafragmului apare in
urma parali*iei centrului respirator/ a muschilor respiratori sau prin contractura lor
patologica.
Problemele bolnavului care necesita ventilatie mecanica (VM):
0 ano2ie#
0 hipercapnie#
0 ciano*a#
0 insomnie#
0 transpiratii abundente#
0 obnubilatie.
In acest ca*/ medicul va dispune aplicarea respiratiei artificiale/ mecanice asistate.
Categorii de bolnavi cu indicate de VM:
0 bolnavi operati cu risc de insuficienta respiratorie#
0 traumatisme craniene#
0 traumatisme toracice#
0 boli neurologice#
0 in chirurgia cardiovasculara#
0 in ca* de suprado*are cu barbiturice si opiacee/ in stop respirator
resuscitare cadio0pulmonara".
Respiratia arti"iciala ecanica s#plientea)a respiratia ine"icienta si de aceea
se n#este ventilatie asistata. Aparatele de ventilatie artificiala sunt foarte
numeroase/ insa cele mai eficiente sunt acelea care functionea*a pe ba*a presiunii
5
intratraheale po*itive.
Respiratoarele de presiune intratraheale po*itiva intermitenta reali*ea*a o inspiratie
si e2piratie activa. $intre cele cu inspiratie activa sunt resuscitorul cu burduf/ care
este format dintr0o masca etansa si un tub de lungime diferita cu un burduf actionat
mecanic sau manual. Curentul de aer sau !2 este diri'at cu a'utorul a doua supape
unidirectionale. Compresiunea burdufului reali*ea*a inspiratie/ e2piratia fiind
asigurata de elasticitatea plamanilor.
Aparatele cu inspiratie si e2piratie activa se gasesc intr0o mare varietate si se numesc
ventilatoare sau pulmotoare.
-rin cresterea si scaderea presiunii po*itive si negative reali*ate de aparate se pot
modifica ritmul fi volumul respiratiei. In ca)#l respiratiei sp(ntane rit#l aparat#l#i
se sincr(ni)ea)a c# acestea si ast"el va asista a.ele "a)e ale respiratiei.
Aceste aparate nu pot fi utili*ate pentru asistarea de lunga durata a respiratiei. 1le se
aplica trecator pentru bolnavii inconstienti.
Adaptarea aparatului la bolnav se face diferit/ in functie de durata necesara
mentinerii lui si anume /prin intermediul unei masti etanse pentru perioade scurte/ de
cateva minute si prin intermediul unor sonde endotraheale introduse prin intubatie oro
? traheala I!T" efectuata de medic pentru perioade mai lungi.
C(nectarea pacient#l#i la ventilat(r
Se efectuea*a prin masca adaptata pe orificiul bucal sau na*al al pacientului.
:a*ul care a'unge la bolnav trebuie sa fie steril trece prin filtre bacteriene"/ umidificat
cu vapori de apa/ iar aerul e2pirat poate fi evacuat in e2terior/ filtrat sau captat.
-ornirea aparatului se face dupa ce acesta a fost conectat la sursa de curent
electric/ la !2/ la aer comprimat.
A'ustarea frecventei respiratorii se face de obicei la frecvente 'oase# ;064
respiratii@minut. Se determina ga*ele din sangele arterial dupa 2+ minute de ventilatie
mecanica.
Ingrijirea bolnavului presupune:
0 Supravegherea parametrilor ventilatori: frecventa respiratiei/ presiunea de
insuflare de varf#
0 Anali*a ga*elor prin o2imetrie: -a !
2
/ -a C!2/ AbB/ Sa!2B#
0 Supravegherea functiilor vitale: TA/ puls/ temperatura#
6
0 <asurarea -&C presiune venoasa centrala"#
0 Radiogafie de control/
0 12amen bacteriologic din sputa la , *ile pentru prevenirea si tratarea infectiilor#
0 Aspirarea secretiilor traheobronsice/ mai ales la bolnavul cu traheostomie/ care
nu0si poate mobili*a singur secretiile#
0 Tapotare masa' insotit de batai cu marginea cubitala"#
0 Schimbarea frecventa a po*itiei bolnavului pentru favori*area drena'ului
secretiei#
0 Aerosoli cu bronhodilatatoare pentru fluidifierea secretiilor vascoase#
0 Reechilibrare hidroelectrolitica si nutritiva pe cale parenterala prin perfu*ie sau
prin sonda nasogastrica.
Aspiratia tra-e(.r(nsica
1ste o interventie a asistentului@asistentei medicale care se aplica ori de cate
ori este necesara.
Materiale necesare:
0 manusi sterile#
0 sonda de aspiratie sterila de unica folosinta# comprese de tifon#
0 sursa de o2igen#
0 aspirator medical#
0 recipient de colectare a secretiilor.
Tehnica aspiratiei:
0 asistentul@asistenta isi pun manusi sterile#
0 se reglea*a presiunea aspiratorului intre ;+062+ mm Ag#
0 se va administra o2igen 6++B pacientului ) 0 , minute inainte#
0 se adaptea*a sonda de aspiratie la aspirator#
0 se introduce capatul sondei de aspiratie in canula de intubatie si se vor
aspira secretiile retragand treptat sonda#
0 timpul ma2im de aspiratie nu trebuie sa depaseasca 6+ secunde.
lnt#.atia (r( tra-eala (IOT)
Rolul asistentei este de a pregati materialele si bolnavul si de a servi medicul.
<ateriale necesare:
0 laringoscop cu lama dreapta sau scurta si sursa de lumina#
7
0 tuburi sau sonde de intubatie endo 0 traheale din cauciuc sau material
plastic preva*ute cu mandren#
0 seringa sterila de 6+ ml pentru umflarea mansetei traheale#
0 gel cu 2ilina pentru aneste*ia de contact#
0 solutie de 2ilina pentru aneste*ia faringelui si a cor*ilor vocale#
0 departator de gura#
0 mandrene si pense speciale#
0 la nevoie/ se asigura aparat de ventilatie manuala / sursa de o2igen/ aspirator
puternic/ pregatit in stare de functionare# sonde de aspiratie#
0 2 canule de intubatie de dimensiuni diferite sterile de unica folosinta#
0 balon de ventilatie cu masca#
0 medicamente necesare pregatite in seringi etichetate#
0 stetoscop.
Indicatii:
0 pentru administrarea aneste*iei generale#
0 in ca* de obstructie a cailor aeriene#
0 in resuscitarea cardio 0 respiratorie/ pentru ventilatia artificiala cu ventilator
Ambu"#
0 primul a'utor in ca* de inec sau into2icatie cu ga*e#
0 asigurarea ventilatiei mecanice in insuficienta respiratorie acuta.
Rolul asistentei in timpul tehnicii este de a pregati bolnavul:
0 sa indeparte*e prote*ele dentare mobile#
0 curatarea oro 0 faringelui de secretii#
0 ase*area pacientului in decubit dorsal cu capul in e2tensie ridicat fata de
planul umerilor pe o perna mica#
0 servirea medicului cu instrumente speciale.
Interventii aplicate:
0 supravegherea functiilor vitale#
0 mentinerea permeabila a sondei prin aspirarea secretiilor cu a'utorul unui cateter
de aspiratie ori de cate ori este nevoie#
0 toaleta cavitatii bucale si aspirarea secretiilor din gura#
0 imobili*are in ca*ul pacientilor agitati pentru a preveni detubarea spontana.
8
Det#.area pacient#l#i este indicata de medic cand respiratia pacientului este
normala. $etubarea se recomanda dupa o ventilatie spontana timp de 6 ora sau
mai mult/ iar functiile vitale se mentin la valori normale.
Se efectuea*a astfel:
0 se aspira mai intai secretiile de pe sonda si din cavitatea bucala#
0 se e2trage mesa din gura sau se de*umfla balonasul de etansare#
0 se scoate lent sonda aspirand continuu#
0 se efectuea*a toaleta cavitatii bucale a pacientului.
REECHILIR!RE! HI"R#ELEC$R#LI$IC!
Bolile chirurgicale, traumatismele, interventia chirurgicala in sine provoaca
tulburari ale echilibrului hidroelectrolitic al organismului, punand in pericol viata
pacientilor. Asistenta medicala trebuie sa recunoasca manifestarile acestor
dezechilibre pentru a anunta medical si a se lua masurile de corectare necesare.
%otiunile de &i'iologie ale ec(ilibrului (idroelectrolitic
Apa in organism este repartizata intracelular si extracelular,in vasele de sange
si vasele limfatice.
Rolul apei in organism:
dizolva si transporta substantele nutritive la nivelul celulelor si preia resturile
metabolice transportandule spre organul de eliminare!
mentine temperatura corpului constanta!
este solventul substantelor minerale si al medicamentelor.
" parte din apa rezulta din procesul de metabolism al proteinelor glucidelor,
lipidelor si se numeste apa metabolica #de combustie$.
Intre aportul si eliminarea apei din organism exista un echilibru perfect.
9
%omeostazia starea de coordonare si mentinere a functiilor normale ale
organismului.
Bilantul hidric este raportul dintre ingestia de lichide si eliminarea lor din
organism.
Aportul ingesta" 1liminarea e2creta"
Bauturi &'(( ml )rina &*(( ml
Apa din alimente &((( ml Respiratie #plamani$ +,(
ml Apa metabolica *(( ml -rin transpiratie *(( ml
-rin fecale &,( ml
Total . ',(( ml Total . ',(( ml
Reglarea metabolismului apei si electrolitilor din organism
/ei mai importanti centrii reglatori din organism sunt: sistemul nervos si sistemul
endocrin.
/entrul principal al senzatiei de sete se gaseste in creier, la nivelul
hipotalamusului. /and apare des(idratarea) hipotalamusul inregistreaza scaderea
nivelului apei in sange, apoi stimuleaza activitatea glandei hipofize posterioare care
secreta hormonul antidiuretic 0 #A1%$, scazand astfel pierderile de apa de la
nivelul rinichiului.
2landele suprarenale sunt si ele stimulate pentru a produce mai mult
aldosteron, favorizand astfel retinerea unei mai mari cantitati de sare si concomitent
retinerea apei la nivelul rinichilor.
Ingestia de apa/ declansata de sen)atia de sete & ani"estata prin g#ra
#scata/ re"ace re)ervele de apa ale (rganis#l#i1
.
2radul de aciditate sau alcalinitate a unei solutii este dat de concentratia de ioni
de %
3
. /oncentratia de %4 a fost denumita simbolic p31
C 5olutia cu p% . + este neutra fata de apa!
6 5olutiile cu p% 7 + sunt acide!
6 5olutiile cu p% 8 + sunt alcaline.
*angele are pH+ul intre ,)-. + ,)/0) usor alcalin. In conditii patologice variatiile
10
p% ului sanguin sunt intre valorile 9,: +,:. Modificarile mai mari de aceste sunt
incompatibile cu via;a.
Ec(ilibrul acido+ba'ic al organismului este e1primat prin valoarea pH+ului
sanguin care in mod normal este de apro1imativ ,) /0( usor alcalin)2
5ubstantele care modifica permanent p%ul sunt eliminate prin respiratie, urina,
digestie.
-rin alimentatie se introduc in organism aci'i prin preparate din carne si
substante alcaline prin vegetale! fiecare dintre aceste substante au tendinta de a
deregla echilibrul acidobazic.
In sange, atat in plasma cat si in hematii, exista sisteme tampon care
corecteaza modificarile. Ec(ilibrul acido+ba'ic al organismului este mentinut de
rinic(i si respiratie2
Analizele de laborator pentru determinarea echilibrului acidobazic sunt:
din sange: p% care are <= . +,*> +,>>!
Bicarbonatul standard cu <=. '' '9 mM?l!
Baze exces cu <= #valoare normala$ . ',, 3 ',, mM?l!
0 din urina: p%ul . ,,, 9, ,
"e'ec(ilibrele acido+ba'ice sunt:
alcalo'a . cresterea concentratiei de alcali peste limita normala!
se corecteaza cu perfuzii de solutii izotonice de =a/I #ser fiziologie$ si
clorura de amoniu!
+ acido'a . cresterea cantitatii de ioni de %
3
! se corecteaza prin perfuzie cu
solutie de bicarbonat de sodiu.
%ecesarul de apa al organismului
=evoia de apa a adultului este ',(( ml?zi! aproximativ *, ml?@g corp?zi. Aa
copil cantitatea de apa in organism este mult mai mare decat a adultului:
intre ( 9 luni, copilul are nevoie de &:( ml?@g corp?zi!
intre 9 B luni &,( ml?@g corp?zi!
intre B&' luni &'Bml?@g corp?zi!
intre & ' ani &(( ml?@g corp?zi.
Aichidele totale ale organismului reprezinta aproximativ >, +(C din greutatea
11
corporala. Barbatii au in medie 9'C din greutatea corpului apa! femeile au ,&C apa!
nou nascutii si copiii au aproximativ +, :(C din greutatea corpului apa.
)n aport insuficient de lichide sau o pierdere exagerata de lichide si saruri
minerale duce la stari patologice de des(idratare care in functie de cauza si
mecanismul prin care se instaleaza pot sa intereseze sectorul celular, extracelular
sau ambele.
$ermeni medicali
%omeostazie . mentinerea constanta a echilibrului mediului intern
Dlectrolitii . substante chimice capabile sa se disocieze intro solutie in
ioni
Aichid intracelular . lichid din interiorul celulei
Aichid extracelular. lichid din exteriorul celulei care include si lichidul interstitial si cel
intravascular
$e*echilibru . lipsa echilibrului dintre apa si electroliti! pierderea sau anomalia
fiziologica? anatomica a unei structurii sau functii
Turgor cutanat 8 pliu cutanat persistent
Alcalo*a . cresterea rezervei de alcali din sange, manifestata prin cresterea
bicarbonatului
Acido*a8 cresterea aciditatii in sange manifestata prin cresterea concentratiei
ionilor de %3! apare in coma diabetica.
Aiper8 prefix pentru mai mult
Aipo 8 prefix pentru mai putin?deficit
Aipernatriemie 8 cresterea =a in sange 8 &,(mDE?l
Aiponatriemie 8 scaderea =a in sange 7 &*(mDE?l
Aiperpotasemie hiperDaliemie" 8 cresterea F 8 9,+mDE?l
AipopotasemiehipoDaliemie" 8 scaderea F 7 *,,mDE?l
Aipercalcemie 8 cresterea /a in sange 8 + mDE?l risc de litiaza
Aipocalcemie 8 scaderea /a E >,,mDE?l manifestata prin crize de tetanie sau
spasmofilie
&olemie 8 volum de sange circulant
Aipervolemie 8 cresterea volumului de sange 8 normal!
Aipovolemie 8 scaderea volumului de sange 7 de normal
12
*tarile de des(idratare
1eshidratarile survin in urma unui aport insuficient de lichide sau
secundar unor pierderi exagerate de lichide in stari patologice.
Clasi&icarea des(idratarilor
32 In &unctie de ap(rt#l de lic-ide!
C $eshidratari de origine digestiva:
a$ prin lipsa aportului de apa si electroliti apare la copiii mici, sugarii care nu stiu
sa ceara, la bolnavii varstnici neputinciosi, paralizati, neingri;iti, la bolnavii gravi
#neurologici, comatosi$ nesupravegheati!
b$ prin imposibilitate de ingerare a lichidelor datorita unor afectiuni ale tubului
digestiv: stenoza pilorica, stenoza de esofag, spasm la nivelul cardiei, stenoza
la nivelul duodenului.
c$ prin pierderi exagerate in: diaree, varsaturi, peritonite, ascite, aspiratie
gastrica prelungita, intoxicatii.
6 $eshidratari de origine e2tradigestiva survin ca urmare a pierderilor de lichide pe
alte cai:
cale renala in I.R./., prin diureza exagerata in diabet, febra prelungita!
prin transpiratii puternice la cei care lucreaza in atmosfera supraincalzita: mineri,
fochisti, otelari.
332 D#pa (di"icarile de c(ncentrate apar#te in lic-id#l e4tracel#lar!
&. "es(idratarea i'otona se produce atunci cand pierderile de apa si
electroliti sunt in aceeasi proportie.
Apare in: varsaturi, diaree, aspiratie gastrica, paracenteza, hemoragii masive!
se pot pierde pe aceste cai ' * I sau chiar mai mult.
5e corecteaza prin administrare de solutii izotone.
'. "es(idratarea (ipertona apare cand apa este eliminata in proportie mai
mare decat electrolitii.
Apare in: transpiratii exagerate, polipnee, 1.G., insolatie, febra, lipsa de aport
de apa.
Aceasta se corecteaza prin administrarea de solutii hipotonice.
13
*. "es(idratarea (ipotona se produce cand se elimina sarurile minerale in
proportie mai mare decat apa. -oate aparea dupa:
administrarea de medicamente diuretice!
poliurii patologice, insuficienta corticosuprarenala!
transpiratii abundente.
5e corecteaza prin administrarea solutiilor hipertonice.
III2 D#pa cantitatea de lic-ide pierd#te!
&. "es(idratare usoara sau de grad I pierderile de lichide nu depasesc ,C din
greutatea corporala, pacientul prezinta numai sete e1agerata fara modificari
clinice.
'2 "es(idratare medie sau de gradul II pierderile de lichide a;ung la :C din
greutatea corporala.
*. "es(idratare grava (severa) sau de gradul III pierderile de lichide a;ung la
&(C din greutatea corporala.
*emnele clinice de des(idratare apar in des(idratarile de gradul II si III!
acestea sunt:
turgor cutanat prezent!
hipotensiune arteriala
pacientul isi pastreaza cunostinta in deshidratarea de gradul II!
puls accelerat si slab!
diureza scazuta!
infundarea globilor oculari!
uscaciunea limbii si cianoza extremitatilor.
in deshidratarea de gradul III apare starea de obnubilare, TA foarte scazuta, puls
filiform, oligoanurie, chiar coma.
*emnele des(idratarii la copii mici si sugari:
pliu cutanat persistent,
fontanele infundate,
globi oculari hipotoni.
444 In tratamentul des(idratarilor se urmareste inlaturarea cau'elor care
le+au generat si inlocuirea stricta a pierderilor de apa si electroliti2
14
ilantul (idric
Bilantul hidric al organismului consta in compararea aportului de lichide, cu
volumul lichidelor eliminate care, in mod normal trebuie sa fie egale.
/ompararea aportului si eliminarilor poate arata astfel:
6 bilant hidric pozitiv daca aportul depaseste eliminarea, in caz de
(iper(idratare5
6 bilant compensat cand aportul este egal cu pierderile #normal$
6 bilantul negativ cand pierderile sunt mai mari decat aportul! indica stare de
des(idratare2
-entru stabilirea si efectuarea unei rehidratari corecte a organismului trebuie sa
se cunoasca tipul de deshidratare, simptomele, investigat;ile de laborator, greutatea
corporala a pacientului, bilantul hidric.
Interventiile asistentului3asistentei pentru reec(ilibrarea (idro+
electrolitica a pacientului:
cantareste bolnavii pentru aflarea greutatii in fiecare zi!
masoara cantitatea de lichide ingerate!
recolteaza sange prin punctie venoasa pentru analize de laborator:
%t, %b, globule rosii,
lonograma: =a
3
. &*+&>+ mDE?l sau &*,&>> mM?l !
F
3
. >,, ,,, mDE?l sau *,' ,,( mM?l!
/r. B+&(+ mDE?l sau B+ &(+mM?l!
/a
33
. , mDE?l #B&& mgC$ sau ',', ','9 mM?l!
Mg
33
. &,9 ',* mDE?l sau (,+, &,(,mM?l
p% sanguin <= . +,*> +,>>
Bicarbonatul standard <= . '' '9 mM?l!
Rezerva Alcalina <=.'+mDE?l
-roteinemia <= . 9, :,g?l
)reea sanguina <= . &9,+ >,,:mg?dl sau &: *,g?'>h ).
recolteaza urina pentru examen sumar, p%ul urinar, ionograma urinara!
masoara functiile vitale #TH, puls, TA, respiratie, diureza$ si noteaza valorlle in
foaia de temperatura!
15
determine volumetric: cantitatea de lichide eliminate prin diureza, numar de
scaune, cat si prin pierderi patologice #varsaturi, transpirapiratie abundenta$,
lichide de aspiratie.
administreaza solutiile electrolitice indicate de medic prin perfuzie I<!
asigura igiena pielii si a cavitatii bucale!
administeaza regimul alimentar indicat.
Criteriile clinice pentru stabilirea necesarului de lic(ide al bolnavului
des(idratat:
senzatia de sete
turgor cutanat
frecventa pulsului
masurarea TA I
cianoza extremitatilor
!
uscaciunea limbii
Ratia de corectare reprezinta cantitatea de lichide pierdute de bolnav pana la
inceperea reechilibrarii hidroelectrolitice.
Aa sugar pentru orientarea rehidratarii se va cantari zilnic.
Restabilirea ec(ilibrului (idro+electrolitic este o urgenta medicala)
Dlectrolitii se inlocuiesc la recomandarea medicului in raport cu valorile ce se obtin in
urma efectuarii ionogramei din sange si in raport cu pierderile existente.
=ecesarul de lichide a bolnavului se calculeaza astfel: la nevoile bazale ale
organismului se adauga o cantitate de lichide egala cu pierderile prin varsaturi,
transpiratii, diaree, aspirate gastrica, febra si pansamente!
pentru fiecare grad de temperatura, depasind *+H/, bolnavul va priml ,(( ml
lichide.
$6L6R!RI ELEC$R#LI$ICE
72 *odiul Fatriul" reprezinta B(C din cantitatea de cationi din lichidul extracelular,
valoarea normala fiind de &*+&>+ mDE?l. 5odiul determina presiunea osmotica,
crestera TA, regleaza echilibrul acidobazic, prin combinarea cu cloruri si bicarbonat.
3ip(natrieia reprezinta scaderea =a
3
sub &*( mDE?l.
/auzele pot fi:
16
hiperhidratare cu apa, cu bere!
pierdere de =a dupa administrare de diuretice #Jurosemid$!
transpiratie excesiva!
dieta hiposodata timp indelungat!
-roblemele pacientului se manifesta prin: indispozitie, cefalee, confuzie,
anxietate, piele umeda, hipotensiune arteriala, coma in deshidratarile grave!
Interventiile asistentei:
0 recunoaste modificarile si anunta medicul!
. punctioneaza o vena, monteaza o perfuzie I<. cu solutii hipertonice!
administreaza solutie de ser fiziologic I.<. si medicamentele recomandate!
inregistreaza in J.". toate cantitatile de lichide perfuzate!
Monitorizeaza perfuzia #9( picaturi?min$ si funtiile vitale ale pacientului!
Apreciaza eficienta interventiilor aplicate!
Dduca pacientul sa evite consumul excesiv de apa, sa respecte doza de diuretice
recamandata, sa evite purgativele drastice #sarea amara$.
Hipernatriemia reprezinta cresterea =a
3
peste &,( mDE?l.
/auze:
Ingestie de alimente sarate prin obisnuinta!
Intoxicate cu sare, ingestie de apa de mare!
Insuficienta cardiaca, insuficienta renala acuta sau cronica.
-roblemele bolnavului: agitatie pana la convulsii, sete intensa, hiperemia fetei, %TA,
tahicardie, mucoase uscate, confuzie.
Rolul asistentei este:
atentioneaza pacientul sa reduca sarea din alimentatie regim hiposodat!
monteaza o perfuzie si administreaza la recomandarea medicului solutii fara =a
2lucoza ,C, medicamentele diuretice!
monitorizeaza functiile vitale, noteaza valorile in J. ".
masoara si noteaza toate cantitatile de solutii perfuzate!
linisteste pacientul si familia daca este cazul!
educa pacientul sa respecte regimul alimentar si cantitatea de lichide ?'>h.
82 Potasiul constituie un important ion din lichidul intracelular, regleaza
actlvitatea neuromusculara. Modificari: hipopotasemia si hiperpotasemia.
/auze: inanitie, anorexie, supradozare de diuretice care elimina F, tratament
17
cu cortizon, diaree.
Hipopotasemia apare la scaderea F
3
sub *mDE?l in sange.
5imptome :
stare de oboseala, slabiciune musculara insotita de durere!
peristaltism intestinal scazut, a;ungand pana la ileus!
scaderea apetitului, greata!
mancarime de piele!
crampe carcei musculari la muschii gambelor!
aritmii cardiace extrasistole, unda T aplatizata pe DF2.
Interventiile asistentei:
monitorizeaza #DF2$ functia cordului!
canuleaza o vena, monteaza o perfuzie si administreaza la recomandarea
medicului medicamentele,#solutie F/I combinata cu solutie glucoza ,C$
administreaza un regim alimentar bogat in F: cartofi, spanac, varza, caise,
banane.
evalueaza starea bolnavului dupa tratament: dispar crampele musculare,
greturile, palpitatiile.
Hiperpotasemia reprezinta cresterea F peste 9 +mDE?l! este o urgenta medicala,
deoarece exista riscul opririi inimii in diastola.
5imptome:
greata, diaree, iritabilitate, dureri abdominale!
aritmii cardiace, unda T cu amplitudine mare, risc de stop cardiac #in diastola$.
Interventiile asistentei:
recunoaste modificarile si anunta medicul!
canuleaza o vena, monteaza o perfuzie cu solutie de glucoza, in care adauga
medicamentele indicate: insulina, bicarbonat de =a
3
!
monitorizeaza functiile vitale monitorizarea cardiaca %olter #DF2$!
pregateste medicamentele si aparatura necesara in caz de urgenta, defibrilator,
aparatura pentru R/- !
bolnavul este sfatuit sa nu consume fructe #banane, caise$ si legume#cartofi$
bogate in F
3
.
-2 Hipercalcemia reprezinta cresterea /a in sange peste valorile normale, ca
18
urmare a excretiei excesive de parathormon de catre glandele paratiroide.
Manifestari clinice:
cefalee, varsaturi, tahicardie, %TA!
rise de nefrocalcinoza, litiaza renala,litiaza biliara.
Rolul delegat al asistentei medicale:
administreaza medicamente care elimina /a Jurosemid!
monitorizeaza functia inimii prin DF2 %olter, TA, TH!
Interventii independente:
asigura igiena tegumentelor si mucoaselor!
administreaza regimul alimentar si sfatuieste bolnavul si apartinatorii sa limiteze
consumul de lactate si branzeturi, cat si luarea medicamentelor care coniln calciu
fara recomandare medicala!
recomanda pacientului sa consume cantitati suficiente de lichide evitand apa
minerala carbogazoasa! poate consuma apa plata, ceai, apa fiarta si racita.
Hipocalcemia reprezinta scaderea /a in sange sub > mDE?A ca urmare a unei
tulburari de secretie a paratiroidelor.
-roblemele bolnavului: 4
semne de tetanie sau aparitia crizelor de spasmofilie.
Rolul delegat al asistentei:
administreaza preparate de /a I.<. lent, in criza de spasmofilie!
preparate de /a per os cu vitamina 1 in afara crizei!
Rolul independent al asistentei :
administreaza regimul alimentar care trebuie sa fie bogat in lactate, branzeturi,
ou, carne, vitamine!
sfatuieste pacientul?pacienta sa reduca consumul de cafea!
evalueaza starea generala a bolnavului! dupa aplicarea tratamentului dispar spasmele
si contractiile musculare.
Evaluarea interventiilor aplicate
Reechilibrarea hidroelectrolitica a bolnavului se efectueaza sub supravegherea si
indrumarea stricta a medicului. 1eshidratarile de gradul II si III se trateaza de obicei la
serviciul de terapie intensiva. Asistenta va urmari ameliorarea starii bolnavului dupa
19
urmatoarele manifestari:
disparitia senzaliei de sete!
normalizarea pulsului bolnavului!
valorile T.A. cresc treptat!
dispar crampele musculare!
se restabileste turgorul cutanat!
dispar infundarile fontanelelor la sugari!
diureza se normalizeaza!
se restabileste starea de constienta la copii.
Evaluarea starii de (iper(idratare
%iperhidratarea se manifesta prin aparitia urmatoarelor simptome:
cefalee, greata, varsaturi, crampe musculare, oboseala!
somnolenta, convulsii!
coma cu %.T.A. !
formare de edeme #revarsate pleurale, pericardice, peritoneale$.
Interventiile de urgenta:
restrictie de lichide pana la cura de sete!
restrictie de sare in deshidratarea hipertona! pacientul va primi un regim desodat!
perfuzii cu solutii depletizante #diuretice$: Manitol, glucoza **C, medicatie diuretica
pe cale I.<., punctii evacuatoare, dializa extrarenala!
controlul presiunii venoase centrale #-</$ pentru a se evita in cursul aportului
hidromineral accidentele de hiperhidratare.
$e(nici de (idratare
&. %idratare pe cale naturala sau calea orala
'. %idratare pe cai artificiale:
a. prin sonda nazo gastrica sau nazo K duodenala
b. parenterala perfuzia I.<. este calea cea mai folosita.
20
*#L6$II PER96:!ILE
Rolul asistentei medicale este sa cunoasca solutiile, concentratia,
compatibilitatile dintre ele si medicamente pentru a pregati si a administra o perfuzie
la indicatia medicului, in vederea restabilirii echilibrului initial al organismului.
In functie de concentratie, solutiile perfuzabile se clasifica in:
solutii i*otonice/ care contin ioni in concentratie egala cu cea a organismului
#fiziologica$!
solutii hipertonice care contin ioni in concentratie 8 decat cea fiziologica!
solutii hipotonice care contin ioni in concentratie 7 decat cea fiziologica.
In functie de scopul urmarit, solutiile perfuzabile se clasifica in:
&. solutii de baza pentru prepararea unei perfuzii!
'. solutii de corectare a dezechilibrelor electrolitice si metabolice!
*. solutii pentru alimentatia parenterala.
72 *olutii de ba'a servesc ca mi;loc de transport pentru medicamente, solutii
corectoare, lichide.
Dxemple:
+ *olutii i'otonice de electroliti #contin ionii din plasma in concentratii
fiziologice$.
5olutia de clorura de =a concentratie (,BC in pungi -.<./. de ',( ml, ,(( ml,
&((( ml #cunoscuta sub denumirea de ser &i'iologic) si solutia de gluco'a ,C
sunt cele mai folosite.
82 *olutiile de corectare se folosesc la corectarea perturbarilor metabolice
#alcaloza, acidoza$, la completarea unui deficit electrolitic si la reglarea
insuficientelor functionale.
Dxemple:
5olutii de electroliti concentrate: F, =a, /a si Mg #hipertonice$ se administreaza
diluate in solutii izotonice deoarece introducerea directa I.<. poate produce reactii cu
risc vital #de exemplu, flutter ventricular la administrarea de solutie de F nedizolvat$.
*olutii (ipertonice:
21
solutia de clorura de =a &(C, '(C
solutia de glucoza &(C, '(C, **C, >(C
solutia de lactat de =a &&(gCo, lactat de F ,(C
!lte solutii de corectare:
solutie tampon de bicarbonat de =a in concentrate &,>C, >C, :,>C se
folosesc la corectarea acidozei metabolice.
*olutii diuretice osmotice:
sorbitol >(C, manitol &(C si '(C se folosesc in tulburari de diureza, reducerea
edemelor, fortarea diurezei in intoxicatii.
*olutii (ipotone se folosesc la corectarea deshidratarilor hipertonice:
5olutia clorura de =a >,,gCo! ',',gC
(
!
5olutia de glucoza ',,C #',Co$.
*olutiile i'otonice se folosesc in corectarea deshidratarilor izotonice:
solutia de ser fiziologic (,BC, solutia de glucoza ,C.
-2 *olutii pentru alimentatie parenterala
6 Carbo(idratii: solutii de glucoza, diferite concentratii, solutiile de fructoza,
dextroza ,C, &(C, '(C!
6 !minoaci'ii sunt indispensabili sintezei proteinelor, deoarece organismul nusi
poate sintetiza aminoacizii esentiali, acestia trebuie sa fie administrati in solutii
perfuzabile.
Dxemple: Arginina, Aminosteril, Aminoplasmal A&(, -lasmasteril solutii in
flacoane de sticla.
Aminoacizii nu se administrea'a in combinatie cu alte solutii sau cu
medicamente deoarece au capacitate de interactiune.
/ei : aminoacizi esen;iali sunt: izoleucina, leucina, lizina, metionina,
fenilalanina, treonina, triptofan, valina.
"e retinut: 5olutiile de aminoacizi si de glucide trebuie prote;ate in timpul
depozitarii si administrarii de temperaturi ridicate si de lumina.
Reactiile de incompatibilitate ale solutiilor perfuzabile cu unele
medicamente pot provoca efecte toxice asupra organismului, iritarea tesuturilor,
embolii prin amestecarea unor emulsii, modificari farmacodinamice.
22
Dxemple de medicamente care nu se amesteca intre ele:
&. Jurosemid
:
'. =itroglicerina
*. Algocalmin
>. Metoclopramid
,. Dufilina
9. Insulina . .
+. 1opamina
:. Ambroxol
B. /imetidina
&(.1iazepam
Medicamentele incompatibile se administreaza in seringi sterile, separat, iar
pentru evitarea reactiilor dupa fiecare administrare se spala calea #cateterul sau
canula$ cu ser fiziologic steril inainte de a administra un alt medicament.
ATD=TIDL =u se amesteca:
6 sangele si derivatele de sange
6 solutiile de aminoacizi #Arginina$
6 solutiile uleioase
6 Manitolul
1D RDTI=)T:
<itamina B
'
nu se administreaza impreuna cu <it. B& si B9
Acidul folic nu se administreaza impreuna cu acidul ascorbic #vit. /$
<itamina B M se inactiveaza cu vitamina / in solutie
<itamina F nu se amesteca cu alte vitamine
Aa administrarea vitaminelor se va tine cont ca multe sunt sensibile la lumina si
caldura. 1e aceea se prefera administrarea in perfuzii de scurta durata sau se vor
introduce in flacon chiar inainte de administrare.
-repararea solutiei perfuzabile:
6 Recipientul de perfuzie 0 flaconul din sticIa #Arginina$ sau cel din plastic se
aseaza vertical.
6 1opul recipientului se dezinfecteaza cu un tampon de vata imbibat in alcool
23
medicinal.
6 Toate medicamentele si solutiile adaugate se amesteca cu solutia de baza prin
rasturnari succesive ale flaconului inainte de administrare.
6 5e alege trusa de perfuzie adecvata! se inchide dispozitivul de reglare si filtrul de
aerisire daca este incorporat in picurator inainte de introducerea in recipient.
6 5e introduce trocarul in dopul recipientului prin rasucire o singura data.
Rasucirile succesive pot antrena fragmente mici de cauciuc care a;ung in solutie.
6 5e da aerul afara din tuburi prin suspendarea flaconului! picuratorul trebuie sa
fie umplut cu solutie '?* #daca nu este suficient de plin exista pericolul patrunderii
bulelor de aer din tuburi in vena$.
6 Jlaconul se suspenda in stativ la o inaltime de ,( 9(cm deasupra nivelului
corpului pacientului.
6 Tubul de aer se fixeaza la flacon fara indoituri, daca se foloseste o trusa de
perfuzie cu filtru de aer.
De retin#t5
In cazul perfuziilor de scurta durata, cand se administreaza o cantitate mica
de solutie, ,( &(( ml, trocarul nu se infinge prea mult pentru ca orificiul de
scurgere sa fie deasupra dopului. 1aca se infinge prea mult o mare parte de
solutie va ramane in flacon.
A incorect B corect
Jig.+.A.Trocarul patrunde prea mult in flacon
B. Introducerea corecta a trocarului #&+, pag. :+$
24
*#L6$II PER96:!ILE + tabel
1enumirea solutiei Jorma de prezentare Indicatii. Mod de
administrare
& . 5olutie de clorura de=a /oncentratie i*otonica %B sau ser
fiziologic pungi -</ sau flacoane
-</ capacitate de ',(, ,((, &(((
ml fiole &( ml
/oncentrate hipertonica:
0 solutie de =a/I &(C, '(C, *(C
fiole
hipotonice >,,g Co, ',',gCo
perfuzie I.<.
solutie de transport
cea mai folosita
solvent pentru
medicamente#antibi
otice, etc$
corectarea
dezechilibrului
hiponatriemic
'. 5olutie de glucoza /oncentratie i*otonica ,B solutie de
transport: perfuzie
alimentatie
parenterala
in hipoglicemie I<
antiedematos
0 pungi, flacoane -</ ',(, ,((ml
/oncentratii hipertonice: I
glucoza fiole **C, >(C
pungi flacoane &(C, '(C
concentratie hipotonica '.,gC
*. 5olutie Ringer /ontine:
clorura de =a :.,g!
clorura de F (.* g!
reechilibrare
hidroelectrolitica
25
clorura de /a (.,g!
apa distilata &(((ml
Jlacoane, saci -</ ',(, ,(( ml
I.<. perfuzie lenta
>.5olutia de clorura de F
Brauman
,. 5olutie de Falium
magneziuasparagin at
Jlacoane de sticla de &(( ml
concentrate +,>C!
/ontine: acid aspargic & I solutie
hidroxid de F3 oxid de Mg'3
perfuzii I.<. lente
se dilueaza &(
'(ml cu ,(( ml cu
glucoza ,C, &(C! in
urgente '( ml
solutie F diluat cu
'( ml solutie
glucoza &( C
9. 5olutie de lactat de=a /oncentratie &&(gC solutie
izotonica ,(C
solutie de
corectareperfuzie
lenta in acidoza
hipotonica
+. 5olutia %artman 5olutie salina solutie de
corectare
perfuzie lenta in
acidoza hipotonica
:. 5olutia de bicarbonat
de =a
&>Co solutiie izotonica solutie tampon in
acidoza
B. 5olutii pentru diureza
osmotica
Manitol ,Co pungi -</ ',( ml activeaza diureza
&(. 5orbitol 5orbitol ,(gC( pungi -</ ,((0
'((( ml
alimentatie
parenterala
&&. 5olutie dextroxa
fructoza
,C, &(C, '(C ,C pungi saci
-</ ,((, &((( ml
perfuzie lenta
alimentatia
parenterala
26
&'. 5ubstituienti de
plasma
1extran >(3glucoza in flacon din
sticla
1extran >( cu =a/I
1extran +(3=a/I in flacoane de
sticla
2elufuzine solutie perfuzabila
Jlacoane sticla
perfuzie lenta
Ingri2irea .(lnavil(r in stare de s(c
De"initie!
Socul este o insuficienta circulatorie periferica grava in urma careia se
instalea*a ano2ia tesuturilor prin acumulare de produsi de catabolism. 1ste necesara
recunoastera rapida a cau*elor pentru prevenirea le*iunilor ireversibile ce se pot
instala.
Clasi"icarea eti(l(gica
61 S(c#l -ip(v(leic este provocat de pierderile de sange si plasma in ca* de
hemoragii/ traumatisme/ interventii chirurgicale/ arsuri/ deshidratarediaree/
vasaturi/ e2ces de diuretice"/ socul de colaps din coma diabetica/ oclu*ii
intestinale#
01 S(c#l cardi(gen apare prin scaderea functiei de pompa a inimii in: I<A/
miocardite acute/ tulburari de ritm/ tamponada cardiaca/ pneumotora2 cu
supapa/ emboli pulmonare #
71 S(c#l t(4ic(& septic apare in infectii cu germeni :ram0negativi 1scherichia
coli/ 9lebsiella/ -roteus/ etc." sau :ram0po*itivi stafilococi/ streptococi"# se
produc le*iuni celulare primare si generali*ate#
81 S(c#l ana"ilactic se datoreste introducerii in circulatie a unor substante straine.
Surven mai frecvent dupa administrarea de seruri sau diferite medicamente pe
cale parenterala sau dupa intepaturi de insecte si se caracteri*ea*a printr0o
reactie anormala antigen0anticorp cu eliberare masiva de histamina care
27
provoaca colaps printr0o puternica vasodilatatie periferica#
91 S(c#l ne#r(gen apare dupa dureri intensecu diferite locali*ari"/ traumatisme
craniene sau medulare/ analge*ie insuificienta/ emotii puternice/ care induc
blocarea sistemului nervos simpatic periferic.
Aparitia socului poate fi favori*ata de oboseala/ insomnia/ starea de denutritie/ frig/
caldura e2cesiva.
Ela.(rarea plan#l#i de ingri2ire
C#legerea datel(r@ anamne*a pentru depistarea cau*ei trebuie sa se faca rapid.
Intrebari care se pot pune: daca pre*inta boli cardiace# daca face tratament cu
diuretice si antihipertensive# ce do*a a luat# daca a avut hemoragie in special
digestiva# daca are febra daca nu stie se va masura temperatura".
E4aen#l clinic:
0 Se masoara functiile vitale: -uls/ TA/ Temperatura/ Respiratia#
0 Se e2aminea*a aspectul pacientului:
'ugulare sunt colabate 0 in soc hipovolemic/
'ugulare turgescente 0 in soc cardiogen#
puls asimetric0 in tamponada cardiaca#
sufluri patologice#
apectul abdomenului#
pre*enta febrei si frisonul denota soc septic#
pre*enta le*iunilor cutanate 0 infectii cu germeni patogeni.
Pr(.leele .(lnav#l#i!
Aipotensiune arteriala TAS E %+mmAg"/ tahicardie/ tahipnee#
-uls slab/ filiform/ tegumente reci/ umede 0 in hipovolemie si tegumente
calde in soc septic/ paloare#
!ligurie E 2+ml@h" si acido*a metabolica sunt frecvent intalnite.
Investigatii de #rgenta!
se recoltea*a sange pentru: grup sanguin si Rh/ Aemoblobina/ Aematocrit/
leucograma/ ionograma/ fibrinogen/ trombocite/ anali*a ga*elor# in soc
septic se recoltea*a hemoculturi repetate/ iar din urina: e2amen sumar de
urina/ urocultura#
28
radiografie toracica/ ecocardigrama/ -&C presiune venoasa centrala".
Interventii aplicate in functie de obiectivele de ingri'ire urmarite:
Refacerea volemiei si functiei repiratorii prin:
0 perfu*ie I.&. in bolus 0 ,++ml" cu de2tran/ sange integral/ masa
eritrocitara in anemie#
0 medicamente vasoactive/ vasopresoare 0 dopamina#
0 po*itie Trendelenburg
<asurarea repetata a TA/ monitori*are continue a 19:/ frecventa
cardiaca/ pulso2imetria/ e2. $e laborator: Aematocrit./ electroliti/ uree/
ga*e sanguine/ monitori*are -&C#
Se administrea*a !
2
6++B# la nevoie0 I!T si ventilate mecanica#
In ca* de acido*a metabolica ph E (/6," se administrea*a solutie de
bicarbonat de Fa in perfu*ie#
Se urmareste diure*a prin sonda' ve*ical cu sonda =ole> si punga
colectoare de urina.
Se tratea*a cau*a socului.
'edicaente vas(pres(are folosite in starile de soc:
0 D(paina 0 facilitea*a diure*a/ se administrea*a diluata in perfu*ie cu
pompa de perfu*ie/ pe infu*omat sau pe in'ectomat/ cunoscandu0se cu
preci*ie numarul de picaturi ml" administrate pe minut#
0 Vas(presina 0 se foloseste in socul septic#
0 D(.#taina 0 in socul cardiogen#
0 N(repine"rina 0 in Gocul septic.
Interventii de urgenta in S(c#l tra#atic la locul accidentului:
0 eliberarea victimei de sub actiunea agentului traumati*ant/ evitarea e2punerii
bolnavului la noi traumatisme pe durata transportului#
0 aprecierea rapida a starii functiilor vitale# pre*enta pulsului la carotida/
femurala# respiratie#TA
0 administrare de !2#
0 evaluarea rapida a le*iunilor/ la nivel de: craniu/ torace/ abdomen#
0 po*itia bolnavului este decubit dorsal cu picioarele ridicate E )+70 4,7#
29
0 invelirea cu paturi
Atentie 0 nu se administrea*a nimic accidentatilor in stare de soc/ pe gura.
Pretrataent#l s(c#l#i se incepe la locul accidentului si se mentine in timpul
transportului si consta in:
punctionarea unei vene ii instalarea unei perfu*ii pentru tratamen
recoltarea sangelui necesar e2amenului de laborator: grup sanguin si Rh/
alcoolemai si alte e2amene u*uale.
Ingri2irea s(c#l#i tra#atic la terapie intensiva
6. Refacerea volemiei 0 este masura de prim ordin pentru a evita decompensarea.
2. Combaterea durerii si agitatiei cu medicamente indicate de medic: $ia*epam 6
fiola are efect linistitor. 3nii autori recomanda <orfina diluata cu 6+ ml solutie
gluco*ata sau ser fi*iologic#
). 1fectuarea pansamentelor si imobili*arilor provi*orii ale focarelor de fractura si
investigatiile necesare.
4. $esocarea repre*inta aplicarea tuturor metodelor medicale si
chirurgicale cunoscute pentru iesirea din starea de soc.
$upa desocare pacientul este transferat in serviciul de chirurgie generala pentru
tratamentul cau*ei ce a provocat socul si unde se va ingri'i pana la vindecarea
completa. Aceasta situatie este decisa de echipa medicala.
,. Resuscitarea cardio0respiratorie in ca* de stop cardiac si stop respirator.
S(c#l cardi(gen
Ta.l(#l clinic : dureri precordiale/ dispnee/ an2ietate/ paliditate.
Interventii de #rgenta!
repaus in decubit dorsal/ sedarea bolnavului/ combaterea durerii#
po*itie usor semise*anda daca TA permite#
administrare de sedative: $ia*epam 6 tb.#
administrare de analge*ice: =ortral 0 6 fiola 0 )+ mg in'ectabil S.C.
sau I.<.#
o2igenoterapie pe sonda na*ofaringiana#
bolnavul se transporta la spital/ sub controlul functiilor
30
vitale.
Trataent#l in spital!
6. .olnavii cu soc cardiogen provocat de I<A vor fi internati in unitati de terapie
intensiva coronarieni# vor fi imobili*ati la pat in po*itie favorabila# in dispnee
severa po*itia este semise*anda@se*anda#
2. Supravegherea functiilor vitale ale bolnavului monitori*area 19:/ presiune
venoasa"#
). Calmarea durerii se face cu analge*ice Algocalmin/ -iafen/ =ortral"#
4. 4inistirea si sedarea 0 se administrea*a an2iolitice: $ia*epam 6 fiola/
Aidro2i*in/ Romergan#
,. !2igenoterapie: 5 0 ; I @ minut#
5. Aidratare parenterala#
(. Administrare de medicamente:cardiotonice ma'ore/ vasodilatatoare/
antiaritmice#
;. Corectarea acido*ei metabolice severe pA E (/6," cu solutie T.A.A.<./ sau
solutie bicarbonat de Fatriu.
S(c#l ana"ilactic
Apare in cursul reactiilor alergice imediate si grave in urma:
alergiei medicamentoase#
alergiei la unele substante chimice#
intepaturii de insecte#
alergiei alimentare.
In socul anafilactic are loc o exudatie mare de lichid interstitial, care alaturi de
vasodilatatie determine prabusirea TA si poate provoca moartea bolnavului,
daca nu se intervine la timp.
Pr(.leele .(lnav#l#i:
debutul este brusc la cateva minute dupa administrarea substantelor#
stare de rau general#
31
semne cutanate: eruptii/ eriteme difu*e insotite sau nu de prurit/ urticarie/
edem al fetei si pleoapelor#
manifestari respiratorii: edem laringian/ sindrom de insuficienta respiratorie
acuta/ cri*e de dispnee#
tulburari cardiovasculare: hipotensiune arteriala/ puls tahicardic/ ciano*a#
tulburari neurologice: an2ietate/ tuse/ acufene/ verti'/ coma#
manifestari digestive: greata/ varsaturi/ dureri/ diaree.
$iagnosticarea 0 are o mare importanta cunoasterea medicamentului/
alimentului care a produs socul.
Interventii de #rgenta pentr# salvarea vietii pacient#l#i!
Adrenalina este medicamentul de elective in socul anafilactic
Aplicarea de garouri : cand socul a fost declansat de o in'ectie intradermica/ sc/
im sau de o de intepatura de insect intr0o e2tremitate/ se face acelei e2tremitati.
In 'urul locului inocularii se in'ectea*a +/, 0 6 mg de Adrenalina 6 Bo diluata
in 6+ ml ser fi*iologic.
Corticoi*i se administrea*a numai dupa administrarea de adrenalina
In ca* de hipovolemie se administrea*a substituienti de plasma concomitant
cu solutiielectrolitice
-o*itia bolnavului este Trendelenburg pentru a impiedica ischemia cerebrala#
Intubatie orotraheala I!T" de catre medicul aneste*ist pentru ventilatie
artificiala in ca* de spasm laringian sau bronhospasm prelungit#
!2igenoterapie 5 0 ;l@min#
Traheostomia in ca* de asfi2ie prin edem glotic daca nu se poate aplica
manevra de intubatie#
.olnavul trebuie sa fie monitori*at 24 h din 24 h pentru a nu reaparea stari de
alergie.
'edicaente adinistrate in s(c ana"ilactic
0 Adrenalina +/, 0 6mg S.C. este medicamentul de elective in socul anafilactic
0 Aemisuccinat de Aidrocoti*on 0 2,+ mg/ do*a de atac I.&. lent/ se continua in
32
perfu*ie pana la ,++06+++ mg@24 h#
0 $e2tran (+/ ser gluco*at,B in perfu*ie I.&.#
0 <iofilin 6 fiola lent I.&. in bronhoconstrictie severa#
0 .ronhodilatatoare spra> 0 aerosoli#
0 Antihistaminice cu scop preventiv.
S(c#l septic
Se instalea*a in urma patrunderii in circulatie de bacterii sau to2inele acestora/ in
cantitati mari/ instalandu0se insuficienta vasculara acuta.
$enumirile propuse si acceptate in pre*ent pentru socul septic sunt:soc bacterian/
soc infectios
Eti(l(gie!
0 .acterii :ram0 1scherichia coli/ -roteus/ Salmonella/ Shigella/ 9lebsiella#
bacteria gram0po*itive stafilococi si enterococi".
Senele si sipt(ele s(c#l#i septic!
0 pre*enta unei infectii locale sau generale/ febra si frisoane#
0 scaderea TA#
0 tegument uscat/ cald/ apoi rece/ umed/ e2tremitati cianotice#
0 oligoanurie.
S(c#l septic/ in functie de evolutie/ cuprinde ) stadii:
6. stadiul I H perioada de hipotensiune calda sau perioada de soc compensat
bolnav cu hipotermie/ hipotensiune arteriala/ tahicardie/ tahipnee/ an2ietate/
tegument uscat si cald"#
2. stadiul II 0 perioada de hipotensiune IreceI0 sau de soc hipodinamic
decompensat bolnavul este agitat sau somnolent/ TA sca*uta/ tahopnee/
tahicardie/ tegument umed si rece/ oligoanurie/ ciano*a"#
). stadiul III 0 sau socul ireversibil bolnavul pre*inta hipotermie/ stupoare/ confu*ie/
coma/ prabusirea TA/ tulburari metabolice ma2ime"# evolutie fatala.
.olnavii cu septicemie trebuie internati in servciile de terapie intensiva si reanimare
Interventii de urgenta:
0 Tratamentul cu antibiotice se face la indicatia medicului/ dupa diferite
scheme/ administrate I.&. conform antibiogramei#
0 corectarea tulburarilor hemodinamice cu $e2tran 4+/ plasma/ sange/ / sol.
33
electrolitice
0 o2igenoterapie ;06+ I @ minut#
0 medicamente de urgenta: $opamina/ corticoi*i/ medicatie vasoactiva/
heparina inCI&$#
0 drenarea si indepartarea chirurgicala a focarului de infectie#
0 tratament simptomatic
0 investigatii pentru identificarea focarului de infectie prin recoltari de produse/
tesuturi potential infectate e2. sange/ urina/ sputa/ lichid pleural/ 4CR"#
0 anali*e de laborator:
6. hemocultura
2. urocultura
). coprocultura
4. bilicultura
I%*69ICIE%$! RE*PIR!$#RIE !C6$!
I=5)JI/ID=TA RD5-IRAT"RID A/)TA este incapacitatea plamanilor de a
face fata schimburilor fiziologice de gaze, in conditii de repaus si de efort.1atorita
acestui fapt, are loc o hipoxemie # scaderea "' in sange$, asocoata sau nu cu
hipercapnie# cresterea /"' din sange$.
Cau'e : de origine bronhopulmonara! de origine cardiaca! de origine
extrapulmonara! cauze generale
Cau'ele de origine bron(opulmonara:
5tenoze functionale si organice ale cailor aeriene superioare# laringe, trahee$
Bronhoalveolite de deglutitie
/rize de astm bronsic
Reducerea acuta a campului respirator
B-"/ acutizata
Cau'e de origine cardiaca:
34
Astmul cardiac
Infarctul miocardic
Ddemul pulmonar acut
Dmbolia pulmonara
/ordul pulmonar cronic
Cau'e de origine e1trapulmonara:
Alterarea functiei centrului respirator
Afectiuni paretice sau spastice ale muschilor respiratori
Boli ale cutiei toracice
boli ale sistemului nervos
afectiuni abdominale
Cau'e generale
intoxicatii acute
afectiuni sanguine
alte afectiuni: obezitate, trichinoza, stare de soc
Mani&estari de dependenta( semne si simptome posibile):
a2 "ispneea poate aparea sub forma de:
0 Bradipnee inspiratorie insotita de tira;# retractia spatiilor intercostale$ sau de
corna;# inspiratie lenta si zgomotoasa$ in obstacole intalnite in caile
respiratorii superioare
0 Bradipnee expiratorie in criza de astm bronsic
0 Bradipnee intoxicatii cu deprimante ale 5=/
0 -olipnee
35
0 Respiratie Fussmaul respiratie in > timpi# inspir pauza, expir K pauza$ apare
in acidoza metabolica
0 Respiratie /heNne 5to@es# polipnee cu amplitudini crescande pana la
maximum si apoi scazand pana la apnee ce dureaza &('( sec$ apare in
hitertensiune intracraniana, hipoxemia centrilor nervosi, arterioscleroza
cerebrala
b2 Ciano'a exprima scaderea concentratiei de "' in sangele arterial#.
cresterea %gb$
apare initial la extremitati: buze, unghii, pavilionul urechii, apoi se
generalizeaza
poate lipsi in: anemii, stari de soc hipvolemic, intoxicatii cu /" si
cianuri, alcaloza metabolica
c2 Modi&icarea amplitudinii miscarilor respiratorii) care pot fi:
0 Rare si ample
0 Jrecvente si superficiale in fracturi costale
0 Miscari ale unui singur hemitorace
0 Respiratia paradoxala in volet costal, plagi pleuro pulmonare
d2 $a(icardia apare ca si fenomen compensator
e2 !lte semne clinice:
0 $urerea toracica cu sediul: precordial sau retrosternal ori la baza
hemitoracelui! caracterul durerii: constrictiv intens sau sub forma de ;unghi
toracic violent
0 Aipersalivatie# in hipercapnee, hipoxie$
0 Aipersonoritate# in pneumotorax, emfizem pulmonar$
0 <atitate# pneumonii, colectii lichidiene in pleura$
0 Raluri. zgomote patologice ce iau nastere in alveole sau in bronhii! aceste
pot fi: crepitante# suvita de par! apar in pneumonii, edem pulmonar$
36
ronflante# sunete groase! datorate secretiilor abundente in
bronhii$
sibilante# tiuitul vantului$
subcrepitante#tub de sticla plin cu apa! apre in bronsite, supuratii
pulmonare$
An2ietate sau somnolenta/ confu*ie/ delir
Problemele pacientului:
Alterarea respiratiei
Alterarea schimburilor de gaze
1iminuarea perfuziei tisulare
-otential de complicatii
#biectivele vi'ea'a:
-ermeabilizarea cailor respiratorii
Javorizarea respiratiei pulmonare
/ombaterea starii de hipoxie
-revenirea complicatiilor
"iagnostice de nursing( cateva e1emple):
&. 1isconfort din cauza durerii manifestata prin agitatie, neliniste.
'. Respiratie ineficienta din cauza obstructiei supraglotice manifestata prin
dispnee, respiratie superficiala, tahicardie
*. 1iminuarea perfuziei tisulare din cauza alterarii schimburilor de gaze
manifestata prin cianoza
Interventiile( cu rol propriu si delegat)2
37
-rimele inrterventii acordate pacientului, au caracter de urgenta:
72 Controlul si permeabilitatea cailor aeriene
In orice forma de IRA fara etiopatogenie se aplica de regula , in urgente, unele
masuri terapeutice generale.
a. #bstructiile supraglotice # caderea limbii, patrunderea lichidului de
varsatura sau regurgitatie in caile aeriene sau acumularea de cheaguri de
sange? secretii, patrunderea unor corpi straini din cavitatea bucala$ se
controleaza vizual si se combat prin manevrele cunoscute:
0 Asezarea bolnavului in decubit dorsal, cu capul in hiperextensie
0 Impingerea anterioara a mandibulei# prin primele doua manevre se
indeparteaza pericolul de obstructie prin alunecarea posterioara a limbii la
bolnavii inconstienti$.
0 /uratarea orofaringelui de secretii sau de varsaturi cu a;utorul degetelor
infasurate in tifon, cu tampoane sau prin aspiratia orofaringiana sau
nazofaringiana
0 Tractiunea limbii se face cu mi;loace improvizate sau cu pensa speciala.
0 Intubatia orofaringiana cu canula 2uedel # plasata in vavitatea bucala,
impiedica alunecarea posterioara a limbii
b. -ermeabilizarea cailor respiratorii in obstructiile subglotice#secretii traheo
bronsice$
0 1ezobstruarea /A5 prin asezarea bolnavului in pozitie de drena; postural
# cand actul deglutitiei este tulburat sau la bolnavii inconstienti$
o Bolnavul se aseaza indecubit ventral sau lateral, cu capul mai ;os fata
de trunchi, intors intro parte# drena;ul postural in decubit dorsal este
greu de suportat$
o Aa bolnavii asezati in decubit ventral se poate introduce in regiunea
inghinala un suport format din perna sau un sul de paturi, marinduse
prin aceasta eficacitatea drena;ului! pozitia corpului va fi schimbata la
'( *( min.
38
o 5ecretiile care nu se elimina prin drena; postural vor fi extrase
# aspirate cu instrumente perfect sterile# seringa 2uNon, trompa de vid,
aspirator de oxigen$.
o In caz de obstructie a cailor respiratorii cu alimente sau alti corpi starini,
se recomanda apasarea diafragmului de ;os in sus # se impinge aerul
existent in bronhii si trahee si se favorizeaza eliminarea corpilor straini$
o In cazul bolnavului constient, obstructiile subglotice se mai combat prin
provocare de tuse artificiala dupa fluidificarea secretiilor bronsice cu
medicamente$
o In obstructiile laringo traheale severe se practica de catre medic
intubatia orotraheala sau traheostomia, dupa care se realizeaza
aspiratia secretiilor
c2 Respiratia arti&iciala
0 1upa asigurarea permeabilitatii caii bucofaringiene, se verifica daca
bolnavul are sau nu are respiratie spontana
o daca bolnavul nu are respiratie spontana, se trece imediat la
respiratie artificiala#folosind ca metode: respiratia gura la gura, gura
la nas, trusa de ventilatie tip Ruben, sau dispozitiv de respiratie
artificiala$
Aceste metode se folosesc la: domiciliul bolnavului, in timpul transportului la spital, in
camera de garda a serviciilor ambulatorii sau spitalicesti si la nevoie, inainte de
instituireaventilatiei # respiratiei atrificiale$ mecanice.
d. #1igenoterapia se utilizeaza in toate formele de IRA
0 5e asigura umidificarea oxigenului: '?* apa, &?* alcool etilic
0 5e verifica debitul: &9 &: l? minut
e2 Mijloace terapeutice ajutatoare
39
0 Dfectuare de punctii pentru evacuarea revarsatelor pleurale sau
peritoneale
0 5timularea medicamentoasa a centrilor respiratori
0 /ombaterea acidozei respiratorii# perfuzii cu bicarbonat de sodiu &>,,C,
'(( *(( ml$
0 Tratament simptomatic al tusei, durerii, anxiatatii, etc.
0 Bronhodilatatoare cu actiune moderata# papaverina, sulfat de magneziu$
&2 Masuri terapeutice etiopatogenetice
0 In IRA aparute in conditii de aer viciat: scoatere din mediu, respiratie
artificiala, oxigenoterapie
0 In cazurile de edem laringian alergic, laringite edematoase, intoxicatie cu
corozive, bronhoalveolita de deglutitie: tratament la indicatia medicului cu
%%/# &(( *(( mg$iv in perfuzie
0 In crup difteric: ser antidifteric
0 In spasm glotic: spasmolitice
0 5pasmul bronsic se combate cu Miofilin #'* fiole? '> ore$
Aa tratamentele etiologice indicate de medic, as. Med.
o <a linisti bolnavul
o <a aseza bolnavul in pozitie comoda# eventual semisezanda$
o <a crea o atmosfera umeda
o <a aplica comprese calde pe gatul bolnavului
o <a asigura aerisirea camerei
Morfina si barbituricele vor fi evitate datorita actiunii lor de deprimare a centrului
respirator.
40
ANESTEZIA SI ANESTEZICI:E
Aneste)ia este metoda medicala prin care se suprima sensibilitatea dureroasa
a unei parti sau chiar a intregului corp/ pe o anumita perioada de timp necesara
efectuarii unei interventii chirurgicale.
Aneste*ia generala repre*inta suprimarea starii de constienta si producerea
miorela2arii pe o perioada pasagera/ prin inhalarea sau in'ectarea unui medicament
aneste*ic1 !neste'ia generala se mai numeste narco'a2
Aneste*ist este un medic calificat sa administre*e un aneste*ic.
Analge)ie repre)inta lipsa sensi.ilitatii d#rer(ase/ adica indepartarea
d#rerii "ara pierderea starii de c(nstienta1
Analge)ic; edicaent care tratea)a d#rerea1
Tip#ri de aneste)ie!
I1 Aneste)ie generala!
a. aneste*ia generala este reali*ata pe cale inhalatorie cu aneste*ice
volatile halotan/ enfluran etc " care se administrea*a pe sonda de
intubatie orotraheala I.!.T.".
b. aneste*ia generala combinata se efectuea*a pe cale inhalatorie si pe cale
intravenoasa.
Aneste*icile ga*oase sunt to2ice pentru ficat/ hematopoie*a/ fertilitate si
pentru cei care efectuea*a aneste*ia .
E&ectele aneste'iei generale:
C pierderea cunostintei#
analge*ie prin lipsa durerii#
C Aipno*a0 bolnavul doarme #
C rela2area musculara asigura efectuarea operatiei in conditii optime#
C efect antisoc ? oprirea factorilor traumatici.
Caile de administrare ale aneste'iei generale :
0 intubatia se reali*ea*a prin administrarea ga*ului pe sonda endotraheala I.!.T."/
fi2area sondei se face numai la adulti prin umflarea balonasului/ la copii se foloseste
sonda fara balonas#
41
0 aneste*ia prin inhalatie pe masca se efectuea*a prin folosirea de catre aneste*ist a
unei masti duble care permite absorbtia imediata a ga*ului la locul unde acesta iese in
e2terior#
0 prin in'ectii I. &
Ingrijiri in timpul aneste'iei generale:
0 monitori*area functiilor vitale: puls/ TA/ miscari respiratorii/ diure*a/
temperatura corporala# coloratia tegumentelor si mucoaselor#
0 supravegherea pupilelor si secretiei lacrimale# pleoapele se inchid.
0 Supravegherea pierderilor de sange aspirat si masurarea acestor pierderi.
0 -rote'area ochilor 0 miscarile globului ocular si refle2ul cornean sunt absente in
timpul aneste*iei/ de aceea se inchid pleoapele pentru a preveni uscarea mucoasei/ se
va evita orice fel de compresiune asupra globilor oculari/ deoarece le*iunile produse
pot da tulburari de vedere.
0 Corectarea tuturor modificarilor constatate #
0 hipotermia se combate prin incal*irea pacientului cu saltele electrice.
0 Aparatura de monitori*are va fi permanent controlata si supravegheata.
Alte tip#ri de aneste)ie!
II1 Aneste)ia spinala cuprinde:
0 ra-ianeste)ia este o aneste*ie de conducere care impiedica transmiterea
flu2ului dureros prin interceptia fibrelor nervoase la orice nivel intre maduva
spinarii si receptorii nervosi din piele Gi mucoasa # se reali)ea)a prin
punctie@in'ectie intrarahidiana a aneste*icului in spatiul subarahnoidian in
4CR#
& aneste)ia perid#rala se reali)ea)a prin blocarea nervilor spinali
administrandu0se un aneste*ic local in spatiul peridural.
III1 Aneste)ia regi(nala se clasifica in:
& tr(nc#lara ? inseamna blocarea trecatoare a unui nerv periferic prin in'ectarea
unui aneste*ic local in vecinatatea lui.
0 ple4ala 0 inseamna blocarea la nivelul bratului a ple2ului brahial.
IV1 Aneste)ia l(cala se efectuea*a:
0 prin contact direct/ pe mucoase/ tegument prin badi'onare/ refrigerare/ spra>/
42
gel#
0prin in'ective I.$./ SC
0 infiltratie se face strat cu strat.
Aneste*ia este efectuata de medicul specialist a'utat de asistenta de la sala de
operatie.
Pregatirea .(lnav#l#i pentr# ra-ianeste)ie /
Testarea bolnavului se face prin I.$. pe fata anterioara a antebratului:
0 testarea sensibilitatii bolnavului la substantele aneste*ice este efectuata de medic
pentru a depista ca*urile de alergie in pre*iua interventiei. <anifestari alergice pot
aparea sunt sub forma de prurit local sau eruptie papulara/ sub forma de cri*a de astm
sau chiar soc anafilactic.
Ingri2iri in tip#l ra-ianeste)iei
5e urmaresc:
0 functiile vitale puls# T.A. miscarile respiratorii/ diure*a#
0 coloratia tegumentelor# temperatura deoarece in timpul interventiei/ temperatura
poate scadea"#
0 somnolenta/
0 greata/
0 verti'ul/
0 pareste*iile la nivelul fetei/
0 tulburari de vorbire/ de vedere/ nistagmusul/
0 tulburari de mictiune.
Ingri2iri d#pa ra-ianeste)ie:
0 Repaus la pat fara perna 24h/
0 nu se va misca 2 0 4 ore capul 0 risc de cefalee#
0 supravegherea pulsului/ TA/ diure*a/
0 se va face sonda' ve*ical evacuator#
0 se combate durerea#
0 alimentatie hidrica apa".
0
43
-rotectia muncii pentru personalul sanitar:
Aneste*ia si aneste*icile volatile sau ga*oase produc frecvent la personalul
sanitar dureri de cap/ astenie/ alergii. <asurile care se impun personalului sanitar
sunt:
C verificarea si intretinerea aparatului de aneste*ie si accesoriilor#
C instalatii de aerisire# salile de operate sunt preva*ute cu ventilatoare deoarece
ga*ele aneste*ice eliberate sunt to2ice/ iar personalul trebuie prote'at#
C in salile in care se foloseste Aalotan prin masca proto2id de a*ot"/ asistentele
si doctoritele insarcinate nu au voie sa profese*e.
C in ca* de aneste*ie prin I.!.T fara pierdere de aneste*ice volatile este permisa
pre*enta gravidelor in sala de operatie.
C proto2idul de a*ot este agresiv/ are efect de sera pe stratul de o*onputin
folosit in pre*ent".
! aneste*ie generala consta in administrarea de amestec format din 5; 0 5%B
proto2id de a*ot F2!"/ )+B!2 si aneste*ic/ ga*os respectiv Aalaton.
Fivelul tehnic actual de administrarea a aneste*icilor permite scaderea
pierderilor de ga*e aneste*ice inlocuindu0se aparatul de aneste*ie inhalatorie
obisnuite cu tehnici de aneste*ie cu flu2 sca*ut loJ floJ".
Aneste)icile
De"initie
Prin aneste)ic se intelege #n edicaent care d#pa adinistrare pr(d#ce
aneste)ie1
I1 Aneste)icile generale
A. 1teri0 Aetherum eth>licum#
C Aetherum pronarco*a/ flacon 0 pentru aneste*ie chirurgicala#
administrarea se face prin inhalatie ceea ce produce aneste*ie generala.
.. $erivatii halogenati ai hidrocarburilor:
1fluran flacon. In'.
Farcotan este o solut'e de inhalat'e aneste*ic general administrat prin
inhalatie".
Aalothane sau =luothane lichid incolor volatil" solutie inhalatorie 0 prin
masca sau I!T pentru aneste*ie generala.
44
-roto2idul de a*ot solutie inhalatorie # este un ga* to2ic se foloseste in
amestec (+B cu o2igen Gi halogeni pentru aneste*ie generala aplicata
pe masca sau sonda. Se foloseste rar.
I*ofluran# inhalatie aneste*ie ga*os".
C. .arbiturice
.rietal sodiu in'ectabila.
Thiopental flacoane in'ectabil.
-enthotal flacoane in'ectabil aneste*ic general cu inductie rapida 6+02+ sec/
iar bolnavul se tre*este in 2+ 0 )+ min de la intervent'e chirurgicala de scurta
durata".
Reactiile adverse date de aneste)icele generale!
C bradicardie si hipotensiune de aceea se administrea*a preventiv Atropina
C postoperator pot da greata si varsaturi/ de aceea se inter*ice alimentatia.
Analgezic opioid:
=entan>l fiole +/6 mg@2m@# fiole de ,ml# flacoane +/,+ mg@6+ml/ in'ectat iv / are
actiune rapida de durata scurta 2+ 0 4, minute# se foloseste in inducerea si
mentnerea aneste*iei locale sau generale.
Alte anestezice!
$roperidol fiole 6+ml concentrate 2, mg/ solut'e in'ectabila se foloseste pentru
pregatirea pentru aneste*ie si mentinerea acesteia in ca*ul interventiilor de lunga
durata# administrare pe cale iv. sau im. Se poate combina cu alte aneste*ice.
Aneste)ice l(cale :
C Clorhidrat de procaina solutie in'#
C 4idocaina sol. in'. fiole#
C .upivacaina sau <arcaine spinal fiole +/,B/ se foloseste pentri
rahianeste*ie/ durata analge*iei ) 0 4 ore la nivelul membrelor inferioare#
C K>locaina sol. in'#
C K>lina sol. in'# spra>.
C Clorura de etil spra> local.
Analge*icele folosite in practica medicala sunt narcotice stupefiante.
a" $erivati morfinici:
45
0 Codeina cp# Antalgic cp#
0 Aidromorfom sol. in'.
0 <orfina sol. in'.
0 $altard comprimat retard#
0 &endal retard.
b" =ortral comprimate si fiole.
Alte analgezice 0 Tramadol/ <abron/ Tramal cps/ fiole/ supo*itoare.
R(l#l asistentei
Aneste*icele sunt administrate de medicul specialist 0 aneste*istul.
Asistentul medical pregateste flacoanele/ fiolele cu solutiile recomandate/ le aspira
in seringi sterile/ le pregateste pentru administrare si serveste medicul #
supraveghea*a starea bolnavului si functiile vitale.
Asistenta va pregati medicatia de urgenta si aparatura de resuscitare cardio0
respiratorie pentru toate ca*urile de urgenta care ar putea sa apara.
S#praveg-erea .(lnav#l#i In peri(ada p(stnarc(tica
Interventiile asistentei!
0 supraveghea*a bolnavul pana la revenirea starii de cunostinta#
0 monitori*ea*a functiile vitale la intervale de 6, min
0 supraveghea*a pansamentul si aparita hemoragiilor#
0 asigura po*itia bolnavului in perioada postnarcotica/ de decubit dorsal fara perna
rahianeste*ie" 24 de ore# atrage atentia bolnavului sa nu miste capul 2 0 4ore#
0 previne aparitia asfi2iei prin caderea limbii#
0 indepartea*a pipa :ueddel dupa revenirea starii de constienta#
0 intoarce capul bolnavului intr0o parte si ii da o tavita renala daca are greata sau
pre*inta varsaturi.
.olnavul va fi ase*at in *iua operatiei/ seara/ in po*itie semise*anda/ daca nu sunt
contraindicatii.
'entinerea si (nit(ri)area "#nctiil(r vitale!
$upa interventie este necesara monitori*area:
46
0 frecventei respiratiei/ pulsului/ aspectului 19:/ temperaturii#
0 TA se masoara cu aparat fi2at la pat pentru fiecare pacient#
0 diure*a va fi masurata prin sonda' ve*ical cu punga colectoare de urina#
0 se va raporta orice modificare patologica aparuta#
0 se urmareste aspectul general al bolnavului : culoarea fetei/ a
tegumentelor si mucoaselor#
0 se asigura igiena prin toaleta partiala la pat/ ferind insa regiunea pansata.
'(di"icari PATO:O+ICE c(nstatate care tre.#ie an#ntate!
61 Teperat#ra ridicata# persistenta febrei peste ) *ile de la interventie indica de
cele mai multe ori o complicatie. Interventii! termometri*ari corecta din ora in
ora# aplicatii de comprese reci pe frunte.
01 P#ls#l!
0 bradicardic 0 indica o compresiune cerebrala#
0 filiform 0 indica hemoragie interna#
0 tahicardic H indica o infectie#
Interventie: monitori*area pulsului.
71 Dispneea cu polipnee sau bradipnee#
Interventii pana la venirea edic#l#i: 0 se va administra !2#
0 cand tuseste sau rade/ bolnavul este sfatuit sa0si prote'e*e plaga
abdominala cu mana.
t
81 Daca n# #rinea)a sp(ntan dupa 5 ore de la operatie se va face sonda'
ve*ical/ in ca*ul in care nu s0a instalat o sonda permanenta cu punga
colectoare de la sala de operatie/ deoarece e2ista riscul de retentie urinara
provocata sau favori*ata de po*itia bolnavului/ de intervetie sau de aneste*ie.
91 'ete(ris#l sau balonarile se combat la cei sIabiti cu tubul de ga*e timp de
2+ min. la 4h# primul scaun spontan apare a treia *i dupa operatie.
$aca bolnavul are suferinte abdominale/ dureri/ se va face clisma
evacuatoare la indicalia medicului# LL dupa interventia pe intestin/ clismele sunt
contraindicate.
S#praveg-erea plagii c(nsta in #rat(arele !
0 se verifica daca: 0 pansamentul nu s0a deplasat sau desfacut/
0 plaga nu sangerea*a
47
0 pansamentul s0a imbibat cu urina sau secretii/ puroi
$upa operatiile aseptice/ daca pansamentul ramane uscat iar bolnavul nu pre*inta
dureri / plaga va evolua normal si se va se cicatri*a in 5 0 ( *ile# dupa aceasta
perioada/ pansamentul se va desface/ se vor scoate firele de sutura/ se va
de*infecta si se va pansa steril#
$aca plaga supurea*a/ pansamentul se schimba frecvent pana la completa
vindecare.
.
C(.aterea d#reril(r p(st(perat(rii!
0 in primele 24 ore durerile sunt mari/ dupa care se atenuea*a si dispar in decurs
de )50 4; ore.
0 linistirea bolnavului/ ase*area in po*itii de mena'are/ administrare de
medicamente calmante si antiinflamatoare recomandate Algocalmin/ -iafen/
9etoprofen"# in dureri intense se administrea*a opioide #
0 administrarea de calmante si hipnotice se face dupa evaluarea corecta a
durerii folosind anumite scale/ in primele *ile la anumite interval de timp/ apoi
pe masura ce intensitatea durerii scade/ se intrerupe administrarea acestora
pentru a nu da obisnuinta. Calea de administrare este orala si parenterala im
sau iv" in ca* de dureri insuportabile.
Alte et(de de trataent a d#rerii "i)ice!
0 aplicatii calde sau reci#
0 schimbarea po*itiei#
Alientatia
0 Imediat dupa interventie / alimentarea bolnavilor se face pe cale parenterala#
0 se poate face ume*irea bu*elor cu o compresa de tifon ume*it
0 bolnavul va primi lichide daca nu varsa": apa/ ceai neindulcit dM'N la cateva ore
dupa operatie daca nu sunt contraindicatii."
Restrictia alientara p(st(perat(rie (rala este in functie de tipul de interventie/ cu
sau fara anastomo*a/ si de aneste*ie.
%ara anast(()a
6. In interventii e2traabdominale cum ar fi tiroidectomia/ osteosinte*a/ operatia
48
de sept na*al cu aneste*ie generala/ se recomanda 5 ore restrictie/ dupa care
pacientul poate sa bea si sa manance din prima *i.
2. In interventiile abdominale mici0 apendicectomie necomplicata/
colecistectomie/ se recomanda o *i restrictie# a 20a *i se recomanda lichide ceai/
supa strecurata"# a )0a *i se recomanda alimente semilichide usoare0 daca este
pre*ent tran*itul intestinal
). In Interventii mari 0 ACF anus cotra naturii" se recomanda )04 *ile restrictive/
dupa 2 *ile se permite ceai/ apoi supa si/ mucilagiu doar peste 4 *ile.
C# anast(()a:
0 gastrica 0 restrictie 9 )ile dupa scoaterea sondei/ a 40a *i se recomanda
ceai / apoi supa si mucilagiu de ore*/ dupa care se reia treptat
alimentatia
0 intestin subtire/ colon/ pancreas H retrictie ,05 *ile/ apoi ceai neindul a0,0a *i/
si se reia treptat alimentatia#
0 rect/ esofag/ stomac ? restrictie < & = )lle/ alimentatia se face parenteral
in acest timp/ a 5 0a *i se reia cu prudenta alimentatia
Recomandare generala:
0 alimentatia bolnavilor in perioada postoperatorie/ in prima si a doua *i dupa
operatie : regim hidric ceai neindulcit sau apa fiarta si racita".
0 Incepand din a treia *i se va da supa de legume strecurata/ iaurt/ si alte alimente
semilichide. In *iua a &I0 a se trece la va face alimentatie normala. Se va face
alimentatie parenterala cand alimentatia pe cale bucala nu este posibila.
'(.ili)area .(lnav#l#i
Asistentii medicali au datoria de a efectua mobili*area cat se poate de precoce:
0 bolnavii care au fost aneste*iati local pot fi mobili*ati dupa interventie de asistenta
sau de infirmieri#
0 in ca* de operatii necomplicate/ mobili*area incepe in prima *i dupa operatie#
0 bolnavii care nu se pot ridica/ se vor mobili*a in pat/ pasiv la inceput si apoi activ
prin miscari de fle2ie 0 e2tensie a membrelor inferioare
0 se va a'uta bolnavul sa0si schimbe po*itia in pat#
0 se sfatuieste pacientul sa e2ecute e2ercitii de gimnastica respiratorie prin inspiruri
si e2piruri efectuate de mai multe ori pe *i#
49
0 prin mobili*area precoce se previn: trombo*ele/ emboliile/ pneumoniile/ escarele/
constipatia.
Prevenirea c(plicatiil(r p(st(perat(rii
61 C(plicatii iediate
01 C(plicatii tardive
61 C(plicatiile iediate
A1 C(plicatii respirat(rii!
( -ip(4ia din cau*a interventiei abdominale superioare/ boli pulmonare
cronice# as#ri de prevenire: o2igenoterapie/ stimularea
e2pectoratiei
( st(p respirat(r din cau*a suprado*arii opiaceelor =entan>l"#
interventie0 se administrea*a Farcan#
( (.str#ctia caill(r aeriene s#peri(are prin caderea limbii 0 se previne prin
pipa nasofaringiana sau orofaringiana# in ca* de varsaturi se asea*a bolnavul in
decubit lateral#
( spas#l sa# ede#l laringian 0 se AAC iv sau $ecortin.
>1 c(plicatii cardiace,
( ta-icardia cau*ata de hipovolemie/ sangerare/ insuficienta cardiaca#
as#ri aplicate: reechilibrare hidroelectrolitica/ reinterventie/ tonice
cardiace#
( 3TA din cau*a hipervolemiei/ durerii, interventii aplicate0 se
administrea*a 0 diuretice/ antihipertensive/ calmante ale durerii#
( t#l.#rari de rit cau*ate de tulburari hidroelectrolitice/ insuficienta
cardiaca # as#ri aplicate: reechilibrare hidroelectrolitica/ antiaritmice
C2 C(plicatii -e(ragice!
( -e(ragie interna cu semnele hipoTA/ tahicardie/ cresterea volumului
abdominal# as#rile aplicate sunt stabilite de medic: reinterventie# in
50
-e(ragie e4terna se face hemosta*a locala si medicamentoasa cu vit.
9/
D1 3ip(teria si "ris(n#l p(st(perat(r pot aparea prin pierdere de caldura/
administrare de vasodilatatoare/ temperatura sca*uta in sala de
operatie #interventii: se combate prin invelirea bolnavului/ incal*irea patului# in frison
se dau sedative sau neuroleptice.
E1 C(n"#)ia p(st(perat(rie manifestata prin:
o delir/ tulburari de constienta/ de memorie/ apare mai frecvent la
varstnicii cu aterosclero*a#
o agitatia nocturna necesita supraveghere permanenta/ sursa de lumina#
se previne informand permanent bolnavul atunci cand este lucid despre
situatia sa/ locul unde se afla/ ce tuburi de dren are#
o imobili*area pacientului se face numai in ca* de pericol/ pentru
asigurarea securitatii si vindecarii sale.
%1 Alte c(plicatii! tr(.(e.(liile/ in"ectii p#l(nare/ in"ectii ale plagil(r
Prevenirea tr(.(e.(liil(r
Tr(.(e.(liile s#nt c(plicatii cu risc ma2im de aparitie in primele 6+ *ile
de la interventie.
Categorii de bolnavi predispusi sunt bolnavii:
0 cu insuficienta cardiaca/
0 cu poliglobulie/
0 cu varice/ obe*itate#
0 cu interventii pe ba*in/ sold/ membre inferioare#
0 cu varsta inaintata#
LL 1mbolia pulmonara se instalea*a rapid cu evolutie severa uneori chiar e2itus.
Masuri de prevenire:
0 rnobili*are precoce#
0 folosirea ciorapilor elastici sau fese elastice care se vor aplica chiar din *iua
interventiei de la sala#
0 antinticoagulante in do*e mici/ dintre care derivatele de heparina: =ra2iparina
,+++ u.i. S.C. in flancurile laterale abdominale de 2 ori@*i# Calciparina sub
supravegherea Timpului de protrombina sau Timpului OuicD.
51
Prevenirea in"ectiil(r p#l(nare
Pne#(niile sunt complicatii care pot aparea numai la anumite categorii de
bolnavi.
Pacienti cu risc: varstnicii/ fumatorii/ pacienti cu afectiuni cronice pulmonare/
obe*ii/ pacientii cu interventii pe torace care nu respira eficient din cau*a durerii#
respiratia superficiala produce atelecta*ie.
Atelecta)ia repre*inta e2cluderea din circuitul aerian a unui anumit teritoriu
pulmonar prin obturarea conductului aerian # in functie de calibrul bronhiei blocate
se intalnesc atelecta*ii masive lobare/ lobulare# acestea pot aparea in primele ) *ile
postoperator/ bolnavul pre*entand febra/ tahicardie/ clano*a cu tuse si
e2pectoratie.
Masuri de prevenire:
0 gimnastica respiratorie/ se fac respiratii profunde/ 4 0 , la un sfert de ora#
0 pacientul este sfatuit sa se ridice in po*itie se*anda/ sa tusesca si sa
e2pectore*e#
0 masa'ul de stimulare a respiratiei prin miscari circulare cu mainile e2ercitand
presiune de la ceafa pana in *ona lombara de o parte si alta a coloanei vertebrale#
0 inhalatii#
0 tapotarea cutiei toracice dorsale aplicarea de lovituri scurte cu palma"#
0 aspiratia secretiilor bronsice cu sonda endobronsica.
Trataent#l in"ectiil(r respirat(rii se "ace c# :
0 antibiotice/ e2pectorante/ bronhodilatatoare#
0 !2igen pe sonda sau masca#
0 po*itie semise*anda pentru usurarea respiratiei#
0 schimbarea po*itiei la fiecare 2 ore/
0 e2ercitii respiratorii.
In"ectiile plagii p(t "i ca#)ate de:
0 :ermeni patogeni din aer praf" sau de pe tegumentele bolnavului#
0 Ferespectarea regulilor de asepsie#
0 =ocare septice pe tegument langa plaga operatorie#
Trataent!
& l(cal 0 scoaterea firelor/ eliminarea colectiilor/ schimbarea pansametului
52
cat mai des pana la vindecare#
& general cu antibiotice conform antibiogramei.
01 C(plicatii tardive s#nt!
Aderentele repre*inta ben*i fibroase care apar intre diferite organe
abdominale sau intre organe si peretele abdominal in locul unde s0a efecuat
operatia.
Simptome: dureri abdominale postoperatorii si tulburari de tran*it/ in stadiul e2trem
0 oclu*ii mecanice, interventii0 tratament chirurgical de urgenta.
Eventratiile sunt iesiri ale organelor abdominale acoperite de un sac
peritoneal la nivelul unei cicatrici postoperatorii cau*ate de cresterea
presiunii intraabdominale/ intinderea peretelui abdominal/ obe*itate/ eforturi
fi*ice mari in perioada postoperatorie.
Pr("ila4ie 0 evitarea tusei/ a constipatiei si a eforturilor fi*ice mari postoperator.
Trataent#l 0 interventie chirurgicala.
Escarele sunt le*iuni de decubit. -redispusi sunt bolnavii cu hemiplegie/
paraplegie/ comatosi.
Prevenire: igiena tegumentelor si mucoaselor/ schimbarea len'eriei corp si de
pat/ schimbarea po*itiei in pat din 2 in 2 ore/ e2aminarea *ilnica si prote'area
regiunilor predispuse cu colaci de cauciuc/ pernute de vata.
C(ncl#)ie! educatia sanitara a bolnavului si constienti*area sa/
respectarea recomandarilor medicale/ a tratamentelor prescrise/ a controalelor
periodice de specialitate indicate/ previn aparitia complicatiilor tardive.
53
.ibliografie:
6. 1lena Scortanu0 Fursing chirurgie nerala si ATI Chirurgie generala/ nursing
ortopedie si traumatologie
2. Carol mo*es0 Tehnica ingri'irii bolnavului
). 4ucretia Titirca0 3rgentele medico0 chirurgicale
4. 4ucretia Titirca0 .R1&IAR de e2plorari functionale si de ingri'iri speciale
acordate bolnavului/ 1d. &iata <edicala Romaneasca/ 2++5
,. 4ucretia Titirca0 ingri'iri special acordate pacientilo de catre asistentii medicali/
1d. &iata <edicala Romaneasca/ 2++4
54
55
56