PREFATA

Pe aremea ctnd erarn copil
--
e
mult, e
foarte
mult
de atunci
-
am citit o carte: se numea
,,Pinocchio"
squ
,,Aaenturile
unei
pdpugi
de lemn"
(in
limba ita-
liand, pdpuga
de lemn se cheamd buratino).
Dupd ani gi ani, adeseori le istoriseam prietenilor
mei,fetile gi bdieli, minunatele pdlanii
ale lui Buratino,
;i
cuft7 pierdusem
cartea, de
fiecare
datd poaestea
era
alta, de
f
iecare datd
,ntiscoceam
tot soiul de pdlanii,
care nici mdcar nu erau cuprinse ?.n carte.
Acum, dupd atita amai tle uretne, nti-am amintit
de oechiul meu prieten
Buratino,
Si
m-am gindit
sd ud
spun gi aoud,
fetile Ei
bdiefi, minunata poueste
a omu-
Ielului de lemn.
Dedic oceustd carte
Ludnilei Hliiru;na Tolstoi
ALEXEI TOLSTOI
ili
lI
iJil
ifi{
-)
----r'a_-_:
(ln
butuc
care scinceste
cu g[as omenesc
nrrneresfe
in miini[e du[gheru[ur
Gruseppe
De mult, tare de mu11., traia intr-un orAqel de pe malui
'\16rlr
Mediierane un dulgl'rer biririn, De nr!me Girrseppe,
poreclit Nas-Vlnil
Intr-o bun6 zi ii
nrina un butuc, intru nitnic
dt
osebit de bu5lgnil care
-ce
arttt.tcl iarna in foc si dea cildurl
,,'lot
e bine, iri zise Giustlppe. Am s5-nccrc sd scot ceva diil ienrnr:l
dsta. O fi el l-.rrn micar
pentru-n
iricior
de masa".,
mestertr I dllgher i;i aga{i1 pe nas ochelarii
lcgalr ctr tlll ca:r:::
ri, la fcl de bitrini ca
;i
e1
,
invirti butucul in nliini
;i-n
cele din
urma inceiru s5-l ciopleascd cu bdrdi{a. Cum cioplea el a9a, deodati tin
:1las
pifigaiat din cale-afari prinse a scinci
:
n lca Datrlnuiul ln
$i
11r: sioa
.)
;r\w
--
Vileu, vileu 1...
^&lai
lncet, nrai
inr.af fia-ti rnild I
pe viriul nasului qi Giuseppe ldsb sa-i lunece ochelarii
virc'a prin atelier: nu eta ttimeni...
Cerceti sub tejghca -- nimeni...
Cotrobii in co;ul cu tala$
-
nu
Scoase capul pe u;a
;i-;i
arunca
prustie...
isi zise Giuseppe. Cine putea sd scinceascS?''
dar cum lovi butucui, auzi din nou
glis;-
ciorul sub{irel :
- Valeu, valeu ! Nu-nlelegi cZ mi doarc ?
De data aceasta, Giuseppe se
-sperie
de-a binelea
;
pind
i se aburiri de spaimS.
RSscoli
cr-r privirea
toate ungherele inciperii.
se viri pina gi-n vatra gi, risucindu-qi gitul, se uitd prirr
de:;chiziitu:a
fro rn u lu i.
ct: nu-nti prie;te
1i
de-aia-rni
se glnor larail ur uselipe.
Dar
nu | In ziua aceea dozrr nu biuse nirnic... Dlrlti ce se rnai ii-
nilti pulin, Giuseppe lui rindcaua; ii potrir i cu ciocanul partca de
dinapoi, in a;a [el ca tbi;ul culiiu]ui sii iasi afari doar at'it cit efa nc-
voie -'' nici prca rnult, nici prea pu!in
--
l,rilse
butrtrLil pe tejghra;i.
de-abia trase o dzlti cu rindeaua, cd aLrzi din il!,u:
-
Vileu, vileu ! De ce nu-!i r.ezi de treab;L
-.,
[)e ..c irrii tot
.lirr
pe;ti
? se tinguia cu deznidejde gl :isr:iorul sLrbtircl. .
Giuseppe scioi rindeaua din m'ini, sc trrse inapoi, un
pas
un pas, pini cdzu de-a dreptul pc
dulumea
;
isi diduse sca;na
sul acela sub{irtl venea diniuntrul butucriiui de iemn
i;i roti pri
gdsi nimic...
ochii in stradi strada ara
,,,\1i
s-rt fi prirui
Apucd iar bdrdila,
Nu era nimeni.
,,Oi ii biut poate ceva
st ocnelarl i
iiuie
urechii."
sl lnca
Giuseppe daru{esfe butucul oorbttor
prietenulut sau Carlo
Iata cI tocmai atunci veni ia Giuseppe. Carlo fla5netarLrl, un vechi
piieten al siu.
Pe vremuri, Carlo colinda c-rra
lelr',
purtind o piliirie cu
largi,
;i-;i
agonisea
piinea, ciniind din guri
Ei
din minunata
neti.
I)ar acurn imbitlinise, era holnar'. iar flaqneta
:.tricatd.
era
$l
ea
du lgherie.
borurili'
lui flaq
de mult
Ce f aci
acolcl pe du5umea ?
--
Ei, am pierdLrl
;i
r:aut, rispunse Giuscppe
duci ?
eu un gurubel...
privind chiorig la
incolo ca degeaba-l
bitrine, crrm o mai
rno snrrse el inlrind in
-
tJu!la zlua, uruseJ
- Rau,
rdspunsc Carlo.
ci;tig bucata dc piinc... Macar
mi-ai da un sfat...
)irrrtii ma: rr.crr. lacrr Vescl Giuseppe.
,,latd
un
1li'ilej
si m) d,-'scc.rtoro-. sc
mai u;or: Uite, colo pe iejghca e u
ia-l
Si
du-1 aca:-.ii...
5l oe ulma / 5a zlcem ca ouc uu
mea n-am nlcl macar o valra cum
--
Las-ra stiu eLr cr-r-1,t spr.rn, Carlo... Pune mina pe un cufit,ciop
le:,rte din butucul i:'ta o p;lpu;i, inr,at-o si rosteasca tot felul de vorbe
iiazlii, fa-o si cintc, :li
joacc
;si
poart-o
prin crrriile oamenilor. O sd ci;-
tigi asticl dt'strri pcritru <., bucatd cic piinc;i
un
pihircl de vin.
Dcodata, de pe tcjgheaua De cai'e se afla butucul. sc auzi un
glas
r:ior sublirel
1i
vcsei:
*-
Bravo, bine te-ai mai gindit.
l'..as-\:inat.
Giuseppe tresari din
pr;u
de
spaimri, dar Carlo rloar se uit,i cu,
rio-< in
jur'.
Dc. unde sd fi venit glasLli?
-- Iti rnul{umesc. Giuseppe, penlrrr
sfal.
Dar da-l
butuc. Tu,
lla gindesc in fel gi chip cum si-mi
dc m-ai ajuta
5i
tu I Sau ccl
pulin
de
ea lui
Nintir-
Carlo,
Si-s; <n n s.e in cin
I asta afurisit".
agnic :
ti-l
dau
tie,
de butucu
n butuc str
'-
Eeel raspunse Carlo abatut
iucul acas;i: dzrr vezi cd-n odzri{a
st cadr.
Ei, fie ! Di-mi butucul
'f;
I
I
I
I
Jr4,
H
fag
=F- .,-
-ll
x
....r+A
*ira'++
{+A
IR
iuM
-\
+G\
Gir-rseppe irr;fica butucuI si 1 dridu zorit prietenului siu. Dar iie
cd nu lua el bine seama, fie ci butucul slri singur, vorba e cd il pocni
pc Carlo in cap.
--
l{i ba{i
joc
de mine ? izbucni Carlo
jignit.
-
Iarti-mi, prietene, dar nu eu te-am lovit.
AtLrnci se vede treaba czi m
-oi
f i pocnit sit'rgur in cap I
-
Asta nu, prietene ! Butucul dsta te-a lovit.
Ba min{i, tu m-ai lovit !
/\c llnl
srlnnP
'_t-t
_'
Carlo rispunse :
-
Sa ne-impacam
Sc. imbrzl{igar5
9i
casa.
Ba vino tu lncoace sd te apuc
Carlo. Ca egti be{it',
qtic oricine.
vrei sd te cer{i cu minel striga GiLr-
de nas I
sa sard unul
Nu eu, zdu cd nu...
Asculta, Nas-\/init, spuse
insd vad cd egti qi mincinos.
A9a-a-a ! Care va sd zicd
Ia rrino mai aproape I
la altul.
1l apucd
timp ce
Carlo il
pe Carlo
gla sciorul
Carlo ciopleste o papu$d de [emn
;i
o
bofeaza Buratino
Cario locuia tntr-o odiiti pititi sub o scard, in care
nimic altceva decit o vatri frumoasi in peretele din fata
Dar nici vatra cea frumoasd, nici focul din vatrl
9i
ce fierbea pe foc nu erau adevirate, ci doar zugrivite
pe
oinzd veche.
nu se gasea
rrc,ii
riici ceaunul
o bucatd de
I
Minio;i, cei doi biitrini incepurA
apuci pe Giuseppe de nasul lui vindt, iar Giuseppe
clc smocurile de pdr
alb ce-i cre;tea
pe dupd urechi.
Apoi incepurd sd se inghionteascd zdravdn, in
ascu{it de pe
tejghea
lipa ;i
le tot dddea
ghes:
-
Da i! Atinge-l I
in cele din urm5, cei doi ba1rlni obosira; de-abia-9i mai lrdgeaLr
sufletul. Giuseppe spuse :
-
Hai sd ne-mplcdm 1... Ce zici ?
!...
se s arutar a. Carlo cu butucul s,ub braf porni sprc
cl,c,lti dc rur , ld60
Carlo intra in oddi{d, se aqezd pe singurul scaun de linga masa
pchioapd
Ei,
dupd ce rdsuci butucul pe toate par{ile. lua un culit
9i
incepu si ciopleasci dintr-insul o papuqa.
..Oare ce nume sd-i dau ? se intreba Carlo Hai si-i zic Buratino
demult, o f amilie.
Numele dsta o sd-mi
poarte noroc. Cunogteam, mai
9i
pe to{i din famiiia asta ii chema Buratino: tatiil
-
Buratino, ma'
ma
-
Buratino, copiii tot Buraiino...
Ei
ce bine triiau impreuni ! Nu
le oisa de nimic!..."
Rdsuci
butucul cu indeminare si
fruntea, pe urmd
-
ochii...
ciopli mai intii pdrul, apoi
Iaid, ins5, ci deodatd ochii se deschiserb singuri
Ei
la el.
prrvira
Iintn
Carlo nu didu nici un semn de spaimS, ba dimpotrivd intrebd
prie-
tenOs:
-- Ochi;ori de lemn, de cer vi uitati aga de ciudat la mine'i
Dar pipuga ticea
-
ticea poate pentru ci nu avea incE guri
Carlo ciopli obrajii, apoi ciopli nasul
-
un nas obi;nuit...
Ca prin farmec, nasul incepu si se lungcasci. sd creascd
5i
a'
iunse
atit de lung gi de ascu{it, incit Carlo bombini strpdrat :
-
Nu e bine a9a, e
prea lung.
$i
bdtrinul incerci si-i reteze virlul. Dar
ti-ai
gisit ! Nasul se rot
sucea
gi se risucea gi pinS-n cele din urma rimase un nas asctrfit,
lung-lung de tot, un nas obraznic si curios nevoie
mare.
Carlo se apuci apoi sd ciopleascb
gura. Dar abia sfirgise de cic
plit buzele, ci gura se dcschise
deodatl :
-
Hi, hi, hi, ha, ha, ha !
$i
dintre buze rdsiri o limbi
5i
chip sa-;i batd
joc
de el.
Ei
ro;ie, care ciuta in fel
Carlo, lara sa
tind
seama de toate ispriviler astea, i'si vazu de
treaba: ciopli, tziie, scobi...
qi in scurtii vrerne. birbia,
gitrtl. umet'ii,
trupul
;i
mlinile pipuiii erau gata.
Dar de-abia siir5i carlo sir ciopleascd ultimul degi:!el, ca JSuratit.tr,r
incepu si-l loveasci ctt pumniSo|ii
pcste chelie, si-l c-iupt-asci
5i
sd'1
gidile.
sub{irici
aspru,
-
lc
tii
dc
-
- Ia asculti !
-
ii sPuse C;irio.
sa te cioplesc
gi ai
ii
incePut si ni
mai tirziu, hai ?
nici rr-atn terminat britr'
dricii. Cc ai
.i'i-riri
fac;
/cl
$i
se uiti incruntat la Buratino. Iar Buratino, tu ochii lui rotunzi
ca de goricel, privea gi el la tata Carlo.
Din nigte surcele, Carlo ii fdcu apoi doua picioare lungi cu tilpi
mari.
$i
cu asta, mintuindu-gi treaba, puse biie{elul
jos, pe dugumea,
ca sd-l inve{e sd umble.
P3S'
c'hl
fdcu un
.. o zbu
-
in stradi.
Carlo, ingrijorat, fugi dupi el.
-
Ei, holomanule, intoarce-ic !
fi-ai
gisit ! Buratino [ugea pc
numai ci tdlpile-i de lemn fdceau
rimul.
-
Puneli mina pe el ! striga Carlo.
Trecitorii rideau, ardtindu-l
cu degetul pe Buratino, care fugea do
rupea pimintul.
La riscruce
strajuia un
politist uriag, cu mustifile ri-
sucite gi
cu o pdldrie
in trei col{uri.
Cind vazu omule{ul de lemn alergind, poli!istul i;i desficu
picioarele,
cuprinzind
toati strada, de-a latul. Buratino vru sd i
strecoare printre picioare,
dar poli{istul,
dibaci, il tnhi{i de nas
finu
astfel, pini
cind sosi
Si
tata Carlo.
*
Ei, agteaptd numai,
ci-{i ardt eu
lie
I spuse Carlo gifiind,
9i
vru
sd-l bage pe
Buratino
in buzunarul hainei.
Se vede insi ci Buratino n-avea nici un chei ca intr-o zi atit de
frumoasi
si atirne cu picioarele
aiari din buzunarul hainei lui rara
Carlo, in vizul
tuturor oamenilor. Se risuci ca o zvirlugi, cizu pe
caldarim
si rimase intins acolo, ca mort...
-
Of, of,
-
spuse poli{istul,
-
nu prea-mi miroase
a bine !
gi, uitindLr-se ia Buratino, care za
Trecitorii incepurd sd se adune
cea pe caldarim,
clStinau din czrp.
Buratino se cldtina ce se clStini pe piciorugele-i subtiri,
inci unul gi hop-hop, ajunse la u95, sdri peste prag
9i.
strada intocmai ca un iepLlre, atit
toc-poc, toc-poc, cind loveau calda-
larg
SC
si il
-
Sirdcuful de el, spuneau unii. O fi lihnit de foame...
--
AE ! L-a bdtut
Carlo pini i-a scos sufletrrl I spuneau al{ii. Fla;
netarul asta batrin se preface
cE-i om bun numai de ochii lumii, clar
in fundul
sufletului
e hain, fdri mild...
Auzind vorbele
astea, poli{istul
mustdcios il
fericitul
Carlo gi-l
tiri la polifie.
Carlo mergea tirEindu-9i
papucii
si ofta cu
inhS{i de guler pe ne.
oDlo a :
-
Of, of, mi-am gdsit beleaua cu bdietelul ista de lemn
Cind strada se mai goli de lume, Buratino ridicd nasul,
prir,irea in
jur,
apoi sdri in sus
qi fugi,
fopdind,
spre cas5.
lsl roti
Greierul Vorbitor ii dd [ui Buratino un
sfat tnfe[epf
jungind
in oddif a de sub scari, Buratino se trinti
piciorul mesei.
pe du;unrea,
lin ga
--
Asa-a I
$i
acum, ce
Sii nu uitdm
cd Buratino
erau r.nici, mititele,
gi scurte,
toaia.
Deodata se auzi :
-
Crri-cri-cri-cri I
Buratino intoarse capul
Ei-9i
-
Ei, care-i acolo ?
-
Sint eu, Crri-cri I
Buratino zdri atunci o fapturi ca.re aducea la trup cu un
gindac
negrul, dar avea un cipgor ca de licustd. Stitea acclo pe perete, dea-
,supra vetrei,
9i
scirfiia lncetiEor
-
crri-cri
-
privind vesel in
jur
cu
ochii tui bulbucafi, ca de sticli, migcindu-gi necontenit mLrsticioara'
-
Ei, rlar tu cine mai eEti ?
-- Eu sint Greierul \Iorbitor,
rdspunse ciudata faptura. Locuiesc
l'r aceastd odditi de mai bine de o sutd de ani.
-- In odai{a asta eu sint srapin I
$terge-o
de-aici I
-
Bine, am si plec, cu toate cd imi pare riu ci pdrdsesc o
i1 care am locuit mai bine de o sutd de ani,
-
rdspunse Greierul \irr-
bitor, dar inainte de a pleca, nu strici sd-fi dau un sfat.
-
Ce mare nevoie am eu de sfaturile unui greier bdtrtn...
Ei, Buraiino, Buratino,
-
incepu si-l ddscdleascd
greieralLii'
-
lasi-te de dricii, ascultd-l pe Carlo, nu mai fugi de acasl farl rost
si de miine chiar sa incepi a te duce la
gcoala. Asculti siatul meu ! Alt-
minteri sa
gtii cd te pindesc primejdii mari qi intimpliri inirico;d-
toare. Nimeni n-o sd mai dea
pe via{a ta nici doi bani !
sd mai ndscocesc ?
era in prima zi a vielii lui. Girtduril,.'
scurte de tot... intr-un cuvint, o rtint tca
roti ochii prin oddifl.
daita
I2
I
:J
#/il
rYl'
iir
lr
l6
t;l
r{
t.
ft
{"
rt
(
{r
il'
II
1i
r
-_=-*-:=-::='--
--=4-E
-
-
-=-
--
De ceee...? intrebd Buratino.
-
Ai sd vezi tu
,,de
ceee", rispunse Greierul Vorbitor.
-
Ei, gindac-fleac, bdtrin de o sutd de ani I strigi Buratino. Aild
ca pe
lumea asta nimic nu-mi place mai mult ca pdfaniile primej-
dioase ! Chiar miine dis-de-dimineatd
o si fug de acasd, o sd mi caiirr
pe garduri,
o sd stric cuiburile
pdsdrelelor, o sd necdjesc bdiefagii, o szi
trag pisicile
;i
ciinii de coada...
$i
cite altelc n-o sa mai niscocesc !
-
Jale mi-e de tine,
jale,
Buratinol Multe lacrimi ai sI tnai
r,er;i !
-
De ceee ? intrebd din nou Buratino.
-
De-aia ! Pentru cI ai un cap de lemn, prost.
Atunci Buratino sar i pe scaun, de pc
=ctrutt
pe masa. apuca tttt cirr-
can
si-l
zvirli in capul Greierului Vorbitor.
Batrinul gi
rnustdcioara, se
adinc
Ai,
trri;cintlu-;i
pentru totdeauna.
infeleptul greierag suspini din
vlri sub vatr5, plrdsind oddifa
----:--:-->
------_:
f)
burdttno ITtdI
t
ITIdI Sd Se ptdrdii dtn
prictna nechibzutntei
sale. Tata Car[o
tt
face
tmbracaminte
dtn htrtie colorata
$I
cumpara
un abecedar TI
DupA intimplarea cu Greierul Vorbitor, in odAila de sub scarA se
iacu un
gol mare, mare de tot. Ziua pirca acum lungd, nesfirgit de lun'
se. Si
goald, goald de tot era .,si burtica lui Buratino.
El inchise ochii
pentru o clipd,
;i,
deodatS. i se ndziri cb in fa{a
lrri, pe o farfurie, se aflS o gaind rumenitd.
Deschise repede ochii --
gaina de pe farfurie se iicu nevizuti !
lnchise din nou ochii,
li
acum i se ndzfri cd in fa{a lui se aflb
c
f arfurie cu budinca de gri9,f amestecati cu dulcca{i de zmeurd.
Deschise ochii iarfurl? cu
htrdinca de griS
5i
drrlcea{5 de zmetlra
pieri ca qi cum n-ar fi fosi.
Atunci Buratino in{elese c5-i era tare foame.
Se repezi la vatrd gi-;i viri nasul in ceaunul ce fierbea pe foc. Dat
nasul lui Buratino, lung cum era,
gauri
ceattnul, pcntru cd, dupZ
cum v-am mai spus,
gi vaira
gi focul
;i
fumul
;i
ceaunul, toate erau zu-
grivite de sdrmanul Carlo pe o bucati de pinzd veche.
Buratino i;i trase la iuleali nasul inapoi
;i
se uita prin gauri. Pe
Derete,
in dosul pinzei, se zbrea ceva care semina cu o ulili, dar era atit
de acoperiti cu fire de pdianjen, intit mai ci nu sc prrtea deslrrsi nimic.
Buratino incepu sd scotoceasca
prin toate col{urile
--
doar, doar o
gisi vreo cojiiS de piine sau vreun oscior de
qEini, fie el si ros de
pisici.
Dar din picate, sarmanul Carlo n-avusese ce pregiti pcntrtt cinh.
Deodatd, in colul cu talag ziri un orr de giin5. 11 apuci, il asezl pc
Pervazul
icrestrei si cu nasul
-
cioc-cioc
"parse
coaja.
Dinduntrul oului piui un
glSscior:
-
I{i mul{umesc. ontttleltrlc de lt'mn i
Prin coaja spartd, sari alari un puilor attritt, t:t.t ttlt,smoc de puf in
loc de coadi
;i
cu ochi;orii veseli.
__
Rimii cu bine ! Mama mea,
giina, ma aSteapid de mult in
st...
crtrte.
Pui5orul sdri peste prichiciul ferestrei ia-l de trnde nu-i
t4
ft//4
,A\"
lq l\l\,
+-:
,il{
il1
lil'
t\
iri[i
I
l;
I
'llii
,"iJ
lr lt
OI, of,
--
strigi Buratino, rnc.rl de foame !
lncet, incet soareie asfin{i, iar in oclaif d prinse sa sc inturrece
Buratino, strins gherr lingi focul zugrivit, sughi{a inceiiEor de
foame.
Dcodata, in ungherul de linga scar b, rasdri de sub drrlumea Lrrr
cap Irale. Apoi se ivi un animal cenuliu cLt niste lSbute scurte. iidrrl
mecind de zor in
jurul
lui.
Se indrepti lSrii grabl
sprc cr,rSiii cir iiilal qi
-sarr
iniuntru supa
rat, mirosind si scormoninrl talasui crre fosnra Cairta
pesemne
oul
pt
cz, re-l spirsese B ura tinr.r.
Ie;i apol din col
1i
se apropie clc Iluratino. Il rnirosr, ririscindu-:i
fdra incetare botul negru, irlpodobit de o parte,*i de alla cu citc pairir
iirisoare irrngi r.h p;'rr.
Cum insi []uratino nrr mirosea a mincare. :c
strccura pe linai el. 1ii''indu-si coaria lrrrgit si srrl;1ire
t5
Ei, dar te puteai
stipini sE nu-l apuci de coadl ?
pttcii
de coadij.
Vietatea aceasta era SuEara,
$obolanul cel bdtrln
De spaimi, gobolanul
o zbughi
ca o nlluci sub scard, tirindu-l
drrpd el gi pe Buratino. Dar dezmeticindu-se qi
vdzind ci avea cle-a iace
('u
un bdiefel de lemn, se rrsuci in loc
ai
cu o furie silbaticd
se anrnca
a:rupra
lui, pregdtindu-se
sd-i roadd beregata.
$i
Buratino il a-
9l
rau.
. Buratino se sperie de-a binelea
de asti datd;
rece a gobolanului
gi-qi
fdcu vint tocmai sus, pe
dupd
el.
$obolanul
-
dup6 el.
$i
aici, pe masd, ll
il trinti pe spate
Ei, {inindu-1
strins intre
tragindu-l
spre gaura
lui de sub scari.
Buratino
sdri atunci de pe scaun pe pervaz.
$obolanul
Strabitind
odiifa dintr-un salt, sdri de
pe
Dervaz
lisd din mind coada
scaun. Sobolanul -
-
dupa cl.
pe masa.
inhd{5 pe Buratino dc git,
dinfi, sdri inapoi pe clulumea.
Tata
Carlo I atit apucd sd strige Buratino.
Iata-mi-s
! rbspunse un glas puternic.
U;a se dddu de perete gi tata Carlo intrd in odiitd.
repede din picior
unul din galen{ii lui de lemn qi-l zvirli
Sugara
dddu drumul biie{elului de lemn, scrigni din di
ca o nilucd.
.-
Iata
unde te-a dus neascultarea I mormai tata Carlo, ridicindu-l
pe
Buratino
de pc jos.
Il cerceti cu de-aminuntul, sd vadd daca era
teafar,
5i
il agezd p. gcnurrchi.
scrase apoi o cepqoari din brzunar, o
crrra{d
Si
i-o intinse:
-
Ia de mbninci.
F-lamind crlm era, Buratino infipse din{ii in cep;oarii;i o didu gata
cit ai clipi, ronldind qi plesciind de pllcere.
Apoi incepu sd se alinte-
frecindu-gi
cipgorul de obrazul pdros
al lui tata Carlo.
-
O sii fiu cuminte, ncspus de cuminte,
tati Carlo. Grc.ierul Vor-
bitor mi-a spus sd-ncep gcoala.
Bine s-a gindit,
mititelule.
Dar vezi, tati Carlo, eu sint g
uf, numai lemn
-
qi au si
mine bdiefii la gcoald I
fhi ! fdcu Carlo lngindurat, scirpinindu-qi bdrbia piroasa. Ai
Ici
in
nli
sm u lse
gobolan-
qi pieri
r10 a 0e
ol-gol
drepiate. tnititelule.
t6
\;
/
/
t\-
/
/
t
;$s
r.:t-L \
d-re
\X<
"\\
\:=:- \
-<*
Aprinse lampa, lud foarfecele, cleiul, citeva petice de hirtie colo-
rati, gi-i croi cu indemlnare o hdinufi caienie
Ei
pantalona;i de un
verde aprins. Dintr-un carimb rrechi ii ficu pantofi, iar dintr-un ciorap.
r' cdciulitd o tichic cu cirrcurc.
Apoi il imbrica pe Buralino cu toate ast('a
- SA le
porti
sanltos I
Ta ia Carlo,
tiri abecedar ?
capul ei
Bur
haine noi...
$i-n
seara
ioatd inima si
asta, cea
nu mai fac
lui, Buratino ar
ctrm il sfitu ise
-
spuse Ru ra tino. dar crrm sa mi duc la
Scoali
! Lasd !
atino isi
O si inv
dintii din via{a
5 nizhitii, dupi
\/orbitor.
Burat ino
lruse
abecedarui
intr-o tra istuli
9i
fu
nI- .1.,
^:
r-^.-+^
' -
r\rru-Llzlr at orcplate,
Tata Carlo se scarpinb
iui veche, ieqi din odii{d
Se intoarse repede... insa fard haina In miini
tinea
o carte r,-u li
tere nrari
;i
poze atrigitoare.
''-
Iath, acum ai
9i
abecedar Inr,ald sdndtos I
Tatl Carlo, dar unde
{i-e
}raina
?
-
Hairra ? Am vindut-o... D5-o-ncolo
I Nu era cine
stie
ce de
Tu si fii sindtos !
viri nasul in miinile
bune ale bitrinului
if, o si cresc, qi o sd-{i cumpir n1r una,
mititelu le
tlupi r:eafi. Anincindrr-gi pe umerr haina
Carlo :
ci o mie de
f i vrut din
1i
Greierr"r I
Burattno
olnde abecedarul
si
cumpara
un btlet pentru
featrul
de papust
Dis-de-dimineaf a,
topiind,
la
;coali.
Pe drum nu arunci mdcar o privire
nici la dulciurile
ingirate pe
1a.abe
,
nici la plScintu{ele
umprute cu mac gi
miere, nici la turtere
dulci,
nici la cocoleii din zahir-candel,
cocola{i pe
beligoarele
lor.
Nici chiar la biie{ii ce inil{au
zrner.rl de hirtie nu r,oia si se uitet ..
t8
Ca un fdcut, tocmai atunci igi gdsise sd treacd strada motanul vir-
gat, Bazilio, pe care 1-ar fi in;ficat cu plScere de coadd I Dar Bura-
tino igi vdzLr cuminte de drun.
Cu cit se apropia de
-scoala,
cu atit se auzea mai deslugit un zvol.l
de cintec vesel r,enind dinspre
{irmrrl
Mirii .Nlediterane
- Ti-ti-ti !
{iuia
flautul.
La- la
-la
! cinta vioa ra
l)zirt-rlzin!
zbirniiau. lovitrcit-sc. talgerele de alarrla
- Bum ! batea toba.
Drumul sprs gcoald cotea spre tiieapta, rnLtzica insa vetlea
siirrga. Buratino incepu si se poiicneasczi. Picioarele il drtceatr
voia lui spre mare, rle ttnde se allrcil
-
Ti-ti-tiiil
Dz in
- la
-
la
-
tlzin-Ia'la
'
--
Bum !
otn
id rd
,,...Doar
nu s-o urni
1c<-rala
ditt loc !
Si ma uit numai o dat5, sd ascult un p
;coal5".
$i
o zbughi spfe mare cit il
fint'au
p
rle pinz5, impodobitd cu steaguri de toate
rea vintului ce bitea din larq.
Sus, pe baracS,
jrrcau
5i
cintau patrLr muzicarr{i.
Jos, o mltugicd grasi
9i
zimbitoare vindea bilete.
LingI intrare se ingJrlmidise puzderie de lumr.: biie{a;i,
;i
ieti{e,
solda{i, i'inzdtori de limonadS, didace crr copilali, pompieri, postagi.
;i
ciieau cu to{ii un afiS mare:
DE
pApu$l
lsl
tc
lClCare
ctl ton
zr:, Btrralino ctt glas tare.
1i
pc urmir alerg drept la
le. Acolo vizu o baraci
le, carc IilIiiarr in adir
i
I
TEATRU
NUMAI O SINSURA REPREZENTATIE
GRABtTt-VA I
onAatTr-va,r
cnAatTt-vA t
q,^.__
_{\
),
i
'/)
t'
I
\
\-
s
.\
^-
,/
\- 4-/
\.-#/
f\
I
:
t
lrt
./,
{r,
W,
-
.#
",{
*n
I
{
(
'
7t*
\
qt 's
,
.r
..,. r_+1
,)
r
**r/
i|iti
7
o
o
e
I
jt
-"a
i:l
?u-b
'#'
fl'{-*
<-
+
'21)}=+
'
\ '
ffi-
's
Buratino trase de rnineci un bdielel
-
SpuneJi-mi, vI rog, cit costl biietul i
Bdiatul abia raspunse. printre
din{i :
-
Patru binu{i, omulefule de lemn.
-
Nu gtiu
daci mi intelcge{i... mi-arn u:irar acasa...
..tutea sa-mi imprumuta{i
dumneavcastri
patru
Bbiatul tluieri dispre!uitor :
-
fi-ai
gi gasit pe cine si prosteqtil,
-
Taaaaaare mult a$ vrea si vad gi eu teatrul de papLr;i, in
Buratino printre
lacrimi. Da{i-mi patru
bdnri{i gi vi dau in sr:hrnrtr
nuf a asta minunati...
-
Patru binu{i o hdinu}i
CautS-fi alt prost
I
de hirtie ? ,\lai bine vez.i de a ltu i I
-
Atunci poate
a{i vrea in schimb tichia rnea atit de driguJA
-
Tichia
ta nu-i buni nici si prinzi
mormoloci cu ea...
Ji-am
ma;
rpus : Vezi de altul !
Buratino
igi simii pini
9i
nasul ca rie ghca{d. intr-ati1 de mult 19r
dorea si intre la teatru.
-
Atunci... iatd, cumpdrafi-mi
cu
cel nou...
patru
banufi abccedarul nreu
-
Are poze ?
-
Daaa ! Sumedenie
de poze
scnloapa...
Bine,
da-mi-l I spuse baiatul. Lua abecedarul
si
de inimi ii numird
in palmi
patru
binu{i.
Buratino
ajunse
dintr-o sirituri
linga matu;ica grasa
spuse cu glas
sublirel .
DaIi mi, vi rog,
un bilel in rinrirrl irriii
'--
('ntru
slngura repre
-
zentaiie
a teatrului
de pdpuqi.
N-ai
n nunat eil cle des Lt b t litcrt dc-.;
p
unga
bdnuli ?
glna
hal
rara Ira
gere
sl ztmDltoare
si
ttmpuI
reprezentaliei,
PaPustle
recunosc
pe Buratino
Buratino se agez6 in rindul intii
ri
privi fermecat cortina care aco-
perea scena.
Pe cortina erau zugravi{i crmule!i care
juceru,
ietile cLr mdSti negre
pe obraz. oameni bbrbo;i, inspSiminlitori,
cLr tichii impodgbite tru stele
gi sori care aduceau la infS{iiare
cu o placinta. avind nas
5i
ochi. .
9i
cite alte poze atrigatoare.
Un clopot sund de tlei ori si cortina se ridic5.
De o parte;i de alta a scenei
micriie sirajuiau copaci cle carton. Dea'
supra lor atirna un felinar ca o luni, risfringindu-;i lumina intr-un ciob
de oglindd,
pe care pluteau doui
lcltt'de de Vati cu ciocurile aurite.
De dupd copacul
de carton, aperLl un omule{ de-o gchioapI, intr-o
it
In
bluzi alba, cu mineci lungi. Fa{a ii era toali presSratd cu o pudrd albd,
ca praiul de din{i.
Dupi ce ficu o
Pleciciune
trist:
prea cinstitului
public. spuse
ln
f^+^
tola
dia numitd :
,,Fetit
ceaie". lld vor bat
primi gi cite una d
numaidecit...
De duph celdla
hiinu{d numai
pdt
FIcu
9i
el o pl
-
BLrnd ziua I Md numesc Pierrot... Vom
juca
in fata voastrd come-
a cu pirul albastru sau treizt'ci;i trei de lovituri in
s
cu ba{ul. voi fi palmuit, iar din cind in clnd voi
upd ceaf.l. Estc o cornedie plind de haz; ve{i vedea
It copac de carton aparu aii onrulet,
imbrdcat
intr-o
rd{ele, ca o tabld de
;ah.
ecdciune in fa{a
prea cinstitului public.
-
BunI ziua ! Eu sint Arlechin !
\,'orbind astfel se intoarse citre Pierrot
li,
cit ai clipi din ochi, ii
pi lipi doui palme atit de risunitoare. irre it i se scuturd, bietului de el'
toatl oudra de pe fali.
I)e i'e scincest i. r)ro5tulc ?
,,.,t r.
.,'-.
Sint trist pentru cd vreau sa ma insor, rispttnse Pierrot.
Si de ce nu i.e insori ?
Pcntru cd logodnica mea a fugit
se tivili de ris Arlechin.
-l
lovi
pe Pierrot
-
Ha-ha-ha !
Ati
Apuci bitul
si
99
vazut ? Ndtiriul I
Cum o cheamd pe logodnica
-- Dar
n-ai
se md bafi dacd-fi
-
Ba bine ci nu; abia agtept I
- Daca-i a;a, uite. i{i spun : o
ta?
spun
?
Fetila cu p6-
rul albastru.
-
Ha-ha-ha ! rise din nou Arlechin
;i
pe loc ii didu lui Pierrot trei
palme dupi ceafi. Judeca{i gi dumneavoastrS, onorat
public... Cine-a
vlzut in lumea asta feti{e cu parul albastru ?
Dar deodatd, intorcindu-se spre spectatori, zari pe scaunul din lafi
un bdietel de lemn, cu gura ciscati
pini la urechi
$i-l
recunoscu dupi
nasul cel lung gi
tichia cu ciucure.
-- Ia uitafi-vi ! E chiar Buratino ! strigi Arlechin, ardtindu-l cu
desetul.
apropiara cu tolii de luminarile inqirate de-a
papu;a de lemn, strigard in cor:
lungul rampei qi,
De
tife crr
cu nast
vetele.
Se
privind
Buratino in carne
Ei
oase ! urld Pierrot, filfiindu-qi mineciie lungi
dupd copacii de carton iegira la iveald o mulfime de pipugi, fe
ma;ti negre, birbogi inspaimintatori cu tichii pe cap, ciini ldtogi,
uri in loc de ochi, qi
tot felul de cocogafi cu nasuri cit castra
-
- Buratino ! Da, da ! E chiar Buratino ! Hai, vino la noi, vino la noi,
Buratino, poznagule !
Buratino siri atunci de pe scauri drept
pe cuqca suflerului gi, de aici
hop ! pe scend.
Papugile ndvalirA din toate
fiqard,
il ciupir5... Apoi incepuri
parlile, 1l apucari, il sdrutard, il imbri
si cinte in cor ,,Polca
PdsIricii".
Pdsdrica joacd poLca
Pe poiand-n
zori. Un pas,
Ciocu-n stinga, coada-n dreapta.
.loacd polca
Carabas.
Doi gi.ndaci
bat stra;ntc toba,
Broasca sufld-n contrabas.
Ciocu-n stinga, coada-n dreapta.
.lsta-i polca
Barabas.
cheami Malvina sau
23
toacd polca pdsdrica,
$i
e ueseld mereu...
Ciocu-n sttnga, coada-n dreapta,
A;a polcd
zic
Ei
eu !
Spectatorii se arltau adinc mi;ca{i.
O doica
prinse
si licrimeze. iar
un pompier izbucni chiar in hohote dc p
lins.
prea
se sinchiseau de toate as-
Numai bnie{ii din uliimele binci nu
tea qi
biteau, necaji{i, din picioare.
-
Destul ! Nu vd mai pupafi atita, cd doar nu sintefi
qnl
I
qrr qFl-
Am si-t
copil micil
L)ati-i drumu-nainte I
Cind hdrmdlaia era in toi, rasari din spatele scenei un om atit de
:u;nplii la vedere, incit numai privindu-l
inghe{ai de frici.
Avea o barbi stufoasa, incilciti
;i
atit de lung5, ci se tira pc
jos,
niqte ochi bulbuca{i, care se roteau in orbiie qi o gurd gtozav de mare, gi
;crignea din din{i, de parcd n-ar fi fost om, ci crocodil adevirat. In mini
[inea
un bici cu gapte
cozi.
Era senior Carabas-Barabas,
st5pintri teatrului, doctor in
pdpuqi.
gtiin{e
de
-
Ho, ho, ho, hu, hu, hu ! urli el la Buratino.
Aga I Va si zic6 ttt
tulburi
reprezenta{ia
comediei melc fdri pereche
?
$i
inhd{indu-l
pe
Buratino
de cama;i,
il duse in garrleroba
tea-
trului gi-1
atirnr intr-un
cui. Intorcindu-se
apoi la pdpu;i,
l.e ameninfd
"u
biciul lui cu gapte
cozi, silindu-le
sd continue
repiezenia{ia.
De
voie, de ne."'oie, papugile jucari
mai departe pini
la sfirqit.
Apoi
cortina
cobori,
iar spectatorii plecarA
care incotro.
-.
Doctorul
in gtiin{e
de pipugi,
senior
Carabas_Barabas,
se duse in bu_
citirie
sd infulece
ceva.
Virindu-gi
crpitul
birbii in b,uzunar, ca sI
nu-l
stinghereasci
la mincare,
se a;ezi
in fa{a vetrei, unde se ir*.n"u
tn frigare
un iepura;
intreg
Ei
doi pui pe deasupra. I;i muie doud de-
gete
in gurd gi
incercd
friptura : i sc pdru
ci nu_i incd gata.
Cum pe
vatri
nu erau
decit cite'i
surcele, bitu de trei ori din
pa
lme.
Cit ai clipi, rasarird
in fafa lui Arlechin gi
pierrot.
-- _lu
aducefi-mi-l
aici pe neisprivitul
acela de Buratino,
niorul
Carabas-Barabas.
E ficut clin lemn, din lemn uscat I
pun pe foc
si-mi
rumenesc
mai repede
friptura.
24
r
r(
r
\)"1
\
\
\
/
\
\
\
\
I
(-
40,
\'y'?
Arlechin gi Pierrot cdzurl in
genunchr,
nenorocitul de Buratino.
Bucdtaria se zgilliia din temelii.
cratifele zb,ngdneau, cldtinindu-se in
In rdstimouri. cind strinuturile se
se tinguiasci cu glSscior sub{irel gi
cerindu-i indurare
pentru
Caraba s- Barabas.
il didrrra
pe Bu'
--
Ve mininci pielea ? Unde mi-e biciul ? rdctti
Plingind, pdpugile se duserd atunci in garderobS.
r-atino
ios
din cui
si-l
aduserd in bucitdrie
in Ioc sa,l drda pe Buratino, sentor
Carabas,Barabas
ti dd cinci galbeni
si'[
plece
acdsa
Clnd
papu;ile il aduseri
pe Buratino gi-l lasara
1os,
lingi gratarui
vetrei, senior Carabas-Barabas
tocmai scormonea cirbunii ctr r'5traiul,
suflind pe nas de te bdga in sperie{i
Deodati, ochii i se ro;ird, nasul i se zbirci
;i
curind
se umplu de crefuri. Se vede treaba ca'i intrase prai de
niri.
Hap. hap. hap . izbucni
(-arabas-Barabas.
dind ochii oeste
cap,
-
hap-ciu !...
$i
strdnuti atit de tare,
incit cenula se ridica virtej in vatra
Cind doctorul in
qtiinfe de pipuqi incepea si strdnute, apoi
greu
mai oprea: strdnuta de cincizeci de ori, ba chiar si de o stlti de ori
tir
5C
in
Iar cind sfirgea cu strdnuturiler lui ndstru5nice,
puteri
$i
se ficea dintr-o dati mai bun.
Pierrot ii
;opti
pe furi5 lui Buratino :
Incearci sd-i vorbe$ti cit timp sirdnuta
Hapciu... hapciu... Carabas-Barabas trigea, nu
gltrIIla.
gura lui larg ciscati
;i
apoi strinuta cu zgomot, cldtinind din
9i
tropdind din picioare.
Iasa sa
fa{a toati
i
cirbune pe
raminea s leil dt
aerul. pe
cipifinb
ql
SA
Geamurile zorndiau. iar tigdile
cule.
mal domoleall. tJuralln() lncep( a
^linrrirol' P""iiu,
\-r .
26
tot incurci-!... Hapciu !...
Noroc qi sdndtate, senior, ingbimi Buratino.
Multumesc. Pirin{ii iii trdiesc ?
Eu n-am avut niciodatd mamb,
,-'itul
de mine !
$i
Buratino
{ipi
atit de
sim{i in urechi in{epiituri de parci l-ar
El bitu din picior :
'
Nu in!elegi sd-mi dai pace !... hapciu !... TaicS-tIu trdiegte ?
-
Sirmanul meu tata traie;te incd, senior.
-
Imi incliipui cum se va sim{i iaici-tiu cind o sd afle ci artt
cu tine urr iepuraq si doi pui. Hapciu !...
-
Fdrd mine, sirrnanul meu tatd se va prapadi curind de foantt
9i
de frig. Eu ii sint singurul sprijin la bbtrinefe. Fie-vi mil5, senior,
dati-mi drumul !
-
Mii de draci I urlS Carabas-Barabas. Cum o sb-mi f ie mili ! Tre
buie sd irig iepuraqul
9i
puii
! Treci pe vatrb !
Senior, mi-e peste putin{i !...
.-
De ce ? intrebd Carabas-Barabas, doar aqa, ca sd-l audd vor
bind pe Buratino gi viicarelile lui si nu-i mai spargi urechile.
-
Am mai incercat eu odat5, senior, s5-mi bag nasul in vatri.
dar n-am ficut decit s-o gduresc
;i
atita.
-
Ce
prcstie
I se mird Carabas-Barabas. Cum o si gduregti vatra
cu nasul ? !
.
l.ra, scnlor: \ alra
ll
ceaunul de
pe
foc nu erau adevirate, ci
doar zugrdvite pe o pinza vcche.
-
Hapciu... strdnutd Carabas-Barabas, zgomotos
gi cu atita p utere ,
invirt i incit Pierrot zburd la stinga, Arlechin la dreapta, iar Buratino se
pe
loc ca un titirez.
-
$i,
mn rog, unde ai vAzul tu dricia asta : vatr5, foc ceau n
zugrdvite toate pe o bucatd de pinzi ?
In oddi{a tatalui meu, Carlo.
-
Ahaa I Carlo e tatdl tiu ! Carabas-Barabas sdri de
dadu din miini
;i
barba i se resfiri in toate parfile. Aga !
in odii{a bdtrinului Carlo se gisegte
u9i{a aceea...
pe
--
Sirdcu{ de
Ylata mea...
-- D5-mi pace
mine, nenorocitul de mine,
lasi vdicdrelile. strigi
nim6nui nu-i este milS de
Carabas-Barabas. Ce ma
SI
iript
Hapciu ! I
senior, n iciodatd. Vai, nenorc,
asculit, incit Carabas-Barabas
fi impuns careva cu nigte ace
scaun,
sa zlce
27
Va
Dar Carabas-Barabas, temindu-se pesemne ci o sd-;i dezvdluie
laina, socoti mai nimerit sd-;i inchida gura cu amin.ioi purnnii.
$i
ramase a5a o bucatd de vreme, uitindu-se cu ochii holbafi la focui ce
se silngea.
-
Bine I spuse el in ceie din urma M-oi rnul{umi
puii pe
jumitate
frip{i.
Jie,
Buratino, i5i daruiesc via!a.
I9i strecuri mina pe
sub barbd in buzrrnarul de la
cu iepuragul;it
Ba mai mult...
vestd, scoasc
cinci bdnu{i de aur
;i
ii intinse lui Buratino:
-
Ba mai mult, repetd el. Ia lunii acestia;r du-i iui Carlo. Spu'
ne-i c5-l salut gi mai spune-i ca-l rog sd se-ngriieasc) si nu dea
,,'tu1 popii dc foame sau de triq-
1i
mai cu seama si nLr plcce in ruptul
capului din oddita lui, in care se aflS vatra zugravitd pe o bucati de
pinzd veche. Acum du-te de ie odihnelte
5i
miine, cum o cripa de ziui
iusi a ca si.
RItr;rlino nrrce t'ei
cinci
cltntnou-se cu v t lc los :
buz-unar
;i
rispunse, iti
binuii de aur in
.,,11tsa
lsl
la
o
il
-
Va mul{umesc, senior. \'zi rog si credc{i ci barrii pe care nit
i-a!i dat se afli irr miini bune.
Arlechin
9i
Pierrot il tluseri
pe Buratino in dorntitorul
irdpu5ilor
Acolo papu;i1e incepurd din nou sd-l imbra{i;eze. sa-l sirute, sd-l
ghion'
teascd si iar sa-1 imbra{i;cze care mai de care, pe Iiuratin,.r, scapat in
ir-un lel atit de uimitor de la inspdimintdtoarea moarte care'-l aqtepta
$i
Buratino le
;opti
pipu;ilor:
-'
Sn gti{i ci
e
o taini la mijloc...
ff
In arum spre
doi cer$etori:
casd, Buratino tnttlneSte
motanul fJazt[io
si
ou[pea
Dis-de-dimirtea!i,
Buratintr
mai atifia bani de aur citc degete
Cu galbenii strin;i in putnn,
cintind :
numara din rr,;ri banii Avea toc-
o mina
-
adica cinci...
lui la goani spre cas5, tropdind gi
Carlo o liaini noud,
28
-
Am si cumpdr
pentru
tata
am sa ma(
--:=i--
---;-
.\
-"
I
''':'=::;-
curnpAr o n.lultime de
placintute cu mac
;i
cc.rcu5ei de z.ahar-candel
pc
be{i5oare.
-
/'>-
Fdcuse o bucaia buna de drum; traraca teatrului r1e pipuli
gurile filiiitoare
pieriser2i in zare. cind dt'oda1d didu cu ochii
Si
o
ste a
e doi
cersetori care abia se tiraLr. amarlli. i)e drumui
plin de colb: aceEtia
erau vulpea Alisa. care mergea
loniic-lorltic,
in trei labe,
Ei
motanui
Bazilio. cicii oiir dc-a binei,:a.
Motanul acesla, Bazilio. n-alca niri o legiitura cu cel pe care ii
intilnise Buratino
pe
sliircld, cu o zi ntiti-nainti:, deSi era la iel de vdr-
gat qi purta aceiasi numc. Buraiirto didrr si treacd
pe linga ei, dar vul-
pea Aiisa ii vorbi smeritd :
-
Buni ziua. bunui meu Buratino. Incotro ala
erbbit
?
Acash. la taia Carlo.
29
Vulpea suspind gi zise mai smeritl incd :
-
Nu qtiu daci o sd-l mai afli in via{a
mi-e cd s-a
prapddit din pricina foamei
;i
a
bietul Carlo Teamb
frigului..
dind din cap. Prea
pildd eu: am invd-
ajuns sd merg in trei
-
Dar p-astea le vezi ? f icu Buratino, des'f Scindu-9i pumnu I gi
ardtindu-i cei cinci bdnuti de aur.
Dind cu ochii de bani, vulpea intinse, aproape Iard voie, laba, iar
motanul cdscd ochii, orbi pini mai adineaori, care licdrird deodati ca
doui felinare verzi.
Buratino insi nu bdga de seami nimic.
Bunule, frumosule Buratino, ce ai de gind sa faci cu atifia bani?
Vreau sI-i cumpir lui tata Carlo o haind nou5... si mie sd-mi
cumpar un abecedar..
-
Abecedar ? Of
,
of
,
se caind vulpea Alisa
multd invaf aturd strici, dragul meu Buratino ! De
tat,
am tot invd{at
gi acum ia uiti-te la mine: am
ia be.
- Abecedar ? mormdi motanul Bazilio,
pul6ind supdrat printre
mustili. Din pricina invdf,iturii dsteia afurisite mi-am
pripbdit vederea.
O cioari bitrind se
coco{ase
pe o creangd uscatd, in copacul de la
marginea drumului. Dupi cc' asculti ce asctrlt5, incepu sd croncdneascS:
'-
Minciuni, minciuni I
Motanul Bazilio sdri ca ars sr,ls,
in copac, dobori cu laba cioara de
pe creangi
,qi-i
smulse
jumatate din coadd, incit pasirea abia mai putu
si-9i ia zborul. Apoi motanul se prefbcu din nou cd
e
orb de-a binelea
De ce ai ficut una ca asta. motane Bazilio? intrebi mirat Bu
ratino.
-
Ved ca prin sitd,
-
rispunse motatlui,
-
-
qi mi s-a pdrui cb
ln copac s-a cd!drat un ca{elu9
Acum mergeau tustrei
pe drumul praf uit. Vulpea spuse
De;teptulc
9i
prea infeleptule Buratino,
ia spune. n-ai vrea s2
a i de zece ori mai mul{i bani decit acuma ?
--
Fireqte c-al vrea I Dar cum ?
Nimic mai usor Vino cu noi.
Unde ?
mal blne sa ma fluc acasa.
. 1L'
- In
'fara
Pro;tilor
Ruratino se gindi pufin:
Nul Eu ri-ed cb as iace
ea
o
Sb nu dai pe urmi vina pe noi ! spuse vulpea
Si nu dai vina pe noi ! mormai
Ei
motanul
$i
cind te gindegti cd cei cinci
galbeni ar tdi s-ar putea pre
face intr-o
gramadi de bani...
Buratino se opri cu gura cascata.
-
Astea-s minciuni, zise el.
\rulpca se propti in coadi
Ei
se linse
pe
bot :
si in{elegi numaidecit
I n
l'ara
Cimpul nlinunilor.. Sapi in cint-
.,ix. mix, drix".
pui in grupifb banii
deasrrpra sare. strope;ti bine cu
groapa asta o sI creasci un copi
o si atirne bani de aur Ai in{eles?
acest<-rr cuvinte.
-
Minciuni, zise el. Itinciuni !
se vulp
FIai, Bazilio, strimba vulpea
vezi cA n-avem cu cine sta de vorbi!
'--
Ba nu,
-
striga Buraiino,
si ajungern in
fara
Progtilor I
Poftim, du-te ! Doar nu te tragem cu de-a sila dupa noi, spu
. Dar o sd-ti par?i rau !
^
x +:
^ ^ -x -x..
| *
^-mbi si motan u L
5d-[l
Pdlo
tau. lll(-rl
Alinciuni ! Stai cd te fac eu
Progtilor este un cimp vrajit, nuntit
pul dla o gropi{i, spui de trei ori,
de aur. ii acoperi cu pdmint, presari
api gi te culci. Pina dimineafa dirr
^ol
ci no rirnrrrelp in ln,.dn frrrnz,,
Buratino siri in sus la auzul
din
.)a
nas,
prefecindu-se
lignita
Nu
fie sdndtos cu banii lui I
r'5 cred, vi cred ! Abia a;tept
Ospataria
,,La
pe,tt*or["
Buratino, vulpea Alisa
9i
motanul Bazilio coborita dealul :;i dupa
ce merserd cale indelungatd peste cimpuri, prinire vii, printr-o pidurice
de pini, ie;iri la
tirmul
mdrii qi apoi se indepirtard din nou de
firm.
prin aceea;i pbdurice qi prin aceleagi vii...
Or6;elul de pe culme gi soarele care se ve-
deau cind la dreapta, cind la stinga ..
Aiisa spuse suspinind : Vulpea
tret
se-ndl{ase deasupra lur
plna
-
Ehe, n-ajungi in
Jara
Progtilor cu Lrna cu doua;
i{i toceqti labele.
.)l
s-aJungl,
cIl
u{in
Cdtre seara,
un acoperig p
cdldtorii rrdzura la o margine de drum o casi vechei,
aplecat si cu o iirmi deasupra intririi :
ospATARtA
,,rA
rREt PEST|$ORI"
Stipinul le iesi in intimpinare. Lsi smulse tichia de pe
capul che$
gi.
inclinindu-se
adinc, ii pofti si intre.
-
Nu ne-ar strica si ludm o gustiricd.
micar o coji-td de
piine,
uscata. snuse vu lpea.
--
Mzlcar o i:oji{i de piine
rrscatd. spuse si motanul.
lntrara in
ospitdrie si se alezari lingi vatri, unde pe frigiri qi
in
tigai se prdieau
tot felul de bunit:iii.
Vulpea nu mai contenea sd se lingi pe bot. ,\,toianul Bazilio puse
labele pe masi, igi culci hoiul musticio-s pe ele, gi
nrr-si mai lua ochii
de la mincare.
i:i,
jupine.
spLrse Briratino, dindu-5i ifose, ia adu-ne trei
rrr
ti de niine.
Jupinul mai sd pice jos
de uimire, cind auzi
a
cemenea
oaspeti de seamI.
--
Veselul
Ei
de5teptrrl Euratinr, glume5te
cu
lh ii:oti vu lpea.
Glumegte,
jupine
! mormii r;i motanul.
Dd-ne trei cojite de piine
;i
pe
dcasuprl ntai dd-ne
9i
rnielul ila
irumrrs
r nri'rlit de colo,
-
spuse vulpea,
-
1i...
boboclrl ila de gisci,
pe
urmi o pereche
de porunibei la irigare
9i...
crcd ci n-ar strica sd
prii
;i
nilte fici{ei la tigaie...
-
Mie sd-rni aduci \rreo gase
bLrcifi de caracudi, dar
5tii...
ceva
mai grase, vorbi
5i
motanul. Iar inairrte de masi di-mi niqte peSte
crLrd, mai marun{el.
Intr-un cur,int, ccruri tot ce se vedea acolo
pe
r.atri
;
pentru
Bura-
tino nu rimase decit o coji{i de piine.
\/ulpea Alisa gi motanul Bazilio sc indopari
cu de ioate. inghitind
ntincarea
cu oase cu toi. Burfile aproape si le plesneasci
de piine ce
erau, iar boturile le strdluceau de atita grdsime.
.-
N-ar fi riu sd ne odihnim un ceas-doud, spuse vulpea. Iar.
ce-i cer de mlncare
dumneata.
jupine"
32
--f
///
22
2..::
4"o
kk
'--2.-z
---.:-
::
I
\'
-. '
---:
cind o bate miezul nopfii, s-o pornim
la drum cu
sa ne trezegti,
jupine
!
Vulpea gi motanul se intinserl pe doud paturi
incepuri
sd sforiie gi si guiere prin somn. Buratino
tr-un
col!, pe culcugul ciinelui.
In vis i se ardti un copdcel cu
puteri noi. Nu uita
moi,
;i
numaidecit
se oploEi
Ei
el in-
frunze rotunde de aur... dar cum
intindea mina...
-
Ei, senior Buratino,
e timpul si te scoli ! A bitut miezul nop!ii...
In
ugd ciocinea
cineva. Buratino sdri din culcus si se frecd la ochi.
Nu se vedea nici motanul,
nici vulpea; paturile
erau goale.
Jupinul il l5muri :
:.--:-:r-"4
5
-
Cheita de aur
-
c. l@
33
--
Nu-au
-
Ba cum si nu t Au spus ci domnia ta, senior Buratino, f iri s5
pierzi
nici o clipd, trebuie si porneqti
in fugd pe drumul ce duce spre
pidure...
Buratino se repezi spre ugd, dar
jupinul
cu miinile proptite in
9ol-
duri se a;ezd in prag
;i-l
privi cu ochii micgora{i :
-
Dar masa de-aseari cine-o plite;te ?
-
Oi, of ! se viiti Buratino. Cit face ?
-
Cu totul
9i
cu totul un galben.
Buratino didu si i se strecoare printre picioare qi sd fugi, dar
ju-
pinul puse mina pe o frigare. Mustd{ile-i stufoase, ba chiar
qi
smocurile
do pdr de pe lingd urechi i se zburlird.
-
Prea
devreme, au
qi au pornit
cinsti{ii domniei-tale
prieteni
au binevoit si se scoale mai
gustat cite o pllcintd rece, ca sd mai prindd ceva puteri,
la drum...
ldsat nici o vorbd oentru mine ?
-
Plitegte, nemernicute, sau te stripung ca pe
Buratino fu astfel nevoit se-i dee unul din cei cinci
al'ea,
Ei
pirdsi tare necijit afurisita ospatdrie.
Afari era o bezni groasi, neagrd ca funinginea.
it-rtul dormea.
rca de noapte Striga.
1
Numai deasupra capului lui Buratino se
un
gindac !
galbeni pe care-i
De
jur
imprejur,
rotea uqor,
pasi-
Atingindu-i nasul cu aripa
-
Sd nu crezi, si nu crezi,
Buratino se opri inciudat :
-
Ce vrei cie la mine ?
-
Si nu te-ncrezi tn spusele
-
Ia mai sldbegte-md...
Buratino fugi mai departe
-
Ai griji ci pe drumul
ei moale, Striga ii striga mereu
sd nu crezi I
ale motanului I
qi auzi cum Striga ii striga
dsta miguni tilharii I
vulpii
9i
din urmS:
ln zare apiru deodatd o
Pidurea neagri abia se
lumind verzuie
desluqea, hit,
Buratino este dtacdt de tflhari
rdsirea luna.
departe...
Striga
-
numele
popular al unei specii de bufnlti,
{N'
R.)
.14
Buratino grdbi pasul. I se piru
cd cineva se furigeazi pe
lui.
O rupse la fugi. Cel care se furiga dupd el, alerga acum tn
fird si facd zgomot.
Buratino intoarse capul,
Era intr-adevir urmdrit de doua
saci giurifi in dreptul ochilor.
Una, mai mica de staturi, in.,'irlea in mini un cu
fiin{e carc purtau pe
cap
urmele
salturi,
nigte
mai rdsdritd
-
Vai,
pistol,
cu
gura
{evei
si o zbughi iepuregte
tit
;
cealaltd, ceva
largi ca o pilnie.
spre pddurea
cea
,
{lnea
un co$cogea
vai !
{ipa
Buratino
neagra.
-
Stai ! strigau tilharii. Stai i
Cu toate ci era speriat de moarte, tsuratino priceou,
totusi, cunl
stiteau lucrurile. Viri la iu{eald in guri
cei patru galbeni gi
se abdtu
din dium spre marginea codrului nipiditi de rugi de mure... Dar aici
cei doi tilhari il prinseri.
-
Punga sau viafa !
Buratino se ficu cd nu pricepe ce anurne voiau de la el gi rdsufli
adinc pe nas. Tilharii il inhafaseri de ceafd
9i-l
zgilfiiau fdrd-ncetare;
unul il amenin{a cu pistolul,
iar celdlalt il scotocea
prin
buzunare.
De fricd, Buratino
sd-i zdngine-n gur5.
-
Unde-ai ascuns banii ? urlS cel lnalt.
Banii, nemernicule I guieri
cel mic.
Te rup in buca{i I
-
I{i sucesc gitul !
-
Ia te uitd unde
a ascuns banii I strigarl tilharii. In gurd 1.,.
Unul il apucd pe Buratino
de cap, celdlalt de picioare, gi-l zvir.lirl
in aer ca pe o minge. Dar Buratino incle;ti din{ii
gi
mai tare.
Tilharii il ridicari cu picioarele
in sus. qi-l
izbird cu capul de pd-
mint. Dar nici asta nu le folosi la nimic.
Tilharul
cel mic de staturd incerc5 sr-i desclegteze din{ii cu ratul
culitului.
Era gata-gata
sa-i deschidh gura. Buratino insd se smuci
Ei,
fErd sr scape banii din gur5,
il mulci de mini. Dar mina nu era mlni,
ci o labi de pisici.
Tilharul
lipd
ca din gurl
de garpe.
Intre timp, rd-
sucindu-se qi
lunecind
ca o gopirli,
Buratino izbuti si scape qi
se re-
pezi
in stufiriq.
Se afundd printre
rugii de mure plini
de
{epi,
ldsind in
tremura atit de tare, ci banii de aur i'ncepuri
.t.)
urme-i bucifele din pantalonagi gi din hdinujd
;
lalti gi o lua la goand spre pddure.
rdzbi de partea cea-
Cind sb intre-n pidure, tilharii il ajunserd din nou. Buratino siri
sprinten in sus, se prinse de o creangi ce se legina si de aci se c5{ari
in copac. Tilharii nu-l slSbeau de fel, numai ci sacii de pe
cap ii cam
stinghereau.
Alungind in virful copacului, Buratino i9i facu vint qi siri pe copa-
cul vecin. Tilharii, dupd el.
Dar vezi cd amindoi lunecard gi, buf !... Cazurb la pimint
In timp ce tilharii
gemeau qi-si
irecau ceafa dc durer,', Buratino i5i
rlSdu
drumui din copac
;i
o rupsc la frrgi de-i sfiriiau calciiele.
Sub lumirra lunei. copacii arun,'au pc pamint umbrr lungi
5i
toali
paourea parea vargala.
Cu tichia lui albd pe cap, Buratino aci dispirea in umbr5, aci rd-
sdrca in bdtaia lrrnii.
Astiel ajunse la malul unui lac. [.una se rbsirirrgea
oglinda apei, intocmai ca la teatrul de pipu;i.
Buratino se avintl spre dreapta
-
acolo locul era mlaqtinos. O
lu5 spre stinga
-
gi aici didu de miaitin5... Irr urma lui se auzeaLl
trosnind ct'engile uscate.
-
Prinde-l !
fine-l!
Tilharii sc apropiau din ce in ce mai mult, sSltind prin iarba ud5,
ca s5-l descopere pe Buratino.
IatS-l!
Nu-i mai riminea decit si se arunce in apd. Deodati zdri o le-
bddb alb5, carc dormca lingi mal, cu capul ascuns sub alipi.
Buratino se aruncd in lac, inoti pe
-sub
apd, apoi ie;i la suprafa{5
9i
apuci lebdda de labe.
-
i{ee, her, gigii lcbada, trezindu-se. Ce glumi proastilasd-mi
labele-n pace I
Lebada igi desfacu aripile;i, in timp ce tilharii erau
gata-gata s5-.1
apuce pe Buratino de picioare, i1i lua falnic zborul peste lac.
Cind ajunse pe malul celilalt, Buratino didu drumLri lebedei
Ei
cdzu
jos;
se ridicl iute in picioare qi incepu sa fugi peste movili{ele
acoperite cu mulchi, prin stuidri5, drept cdtre luna cea mare care plutea
peste
dealuri.
strilucind in
36
\o.
\\ \\\
.?s,\
V//.
_.r@"

?aPP
oo
t
i
0
0
(/
g
\fi
iN; ,
Tilhani i[ sptrtzura pe Buratino de un
copac
Frint de oboseald, Buratino abia igi mai rni;ca picioarele, intocmai
ca o musci amorf itl toamna
pe pervazul f erestrei.
Deodatzi, printre crengile unui alun, zlri o
poianl
de toata frumu-
se{ea, iar in mijlocul ei, in bdtaia razelor de luni. o ciscioard cu patru
feresire. Pe obioane erau zugrdvite soarele, luna
Ei
stelele. De
jur
im-
prejurul casr-r!ei cregteau iiori mari, albastre...
Potecile erau presirate cu nisip curat. Dintr-o finiilrA
{iqnitoare
se
inil{a un fir sub{ire de apa, in care
jLrca
o minge nrici. r.irgati in felu-
rite culori.
Buratino se cafira de-a bu..ilca
I)c
prag. Bzitu in ur5. Din cisuta
nu-i rA,spr-lnse nimeni. Bitrr mai tare...
;resemne
ci cei clin casi dor-
meau dugi.
Iati ins.l ci din pidure se ivira din nou cei doi tilhali. Trecuserd
lacul inot
;
apa curgea
;iroaie
de pe ei. Vizindu-l pe Buratino, tilharul
cel mic de staturd miorlii uricios,
pisiceSte,
iar cel inalt schelilSi vul-
pegte, cu furie.
Buratino bdiea de zor in usd cu
pumnii
$i
cu
picioarele.
cu
si dorm I Nici nu pot
{ine
ochii Ceschiqi.
Ridicd
miinile, se intinse somnoroasd
Ei
disparu de la
geam.
Deznddijduit, Buratino se prlbugi
cu nasul in nisip
qi
se prefdcu
mort.
Tilharii niviliri asupra lui.
-
Aha !... acum nu ne mai scapi !
Cum l-au chinuit
pe sdrmanul Buratino ca sd-l sileasci sd deschidi
gura e greu de inchipuit.
$i
dacd in timpul fugii, tilharii n-ar fi pierdut
9i
pistolul, povestea bietului Buratino s-ar fi curmat aici.
''_
Ajutor I Siri{i, oameni buni !...
Atunci apdru la geam o feti{i drlgu{6, cu pirul numai inele
5i
un nisuc cirn
;i
drdgalag. Avea ochii lipifi de somn.
-
Fetifo, deschide-mi uqa I Niste tilhari aleargi si mi prindd !
-
Uf ! Ce prostie ! spuse fetita, ciscind leneEi gurifa. [.asi-mI
cufitu I
38
In eele din urmd, titharii se hotdrird sd-l spinzure cu capul in
jos.
1l legard cu o fringhie de picioare.
Buraiino rdmase atirnat de o crean-
gi de stejar... Tilharii se agezard sub copac, intinzindu-;i cozile ude
Ei
aEteptind sd le cadi banii de aur din gura biie{elului.
Aproape de revdrsatul zorilor, se stirni un vint rece, frunzele steja-
rului fremdtau, iar Buratino se legdna ca o surcicS, Tilharilor li se uri
si tot stea la pindd pe cozile lor ude...
-
R5mii aga atirnat, prietene, pinb deseard ! spuserd ei cu rdu-
tate gi porniri
si gdseascd
vre-un han la o rdscruce de drumuri.
(
=---=-
I
*-'',/
-----
z
?,fr
:fi*,2
,*<
,n
'6:f)
(,.'/.-'
.r1/*
7('
Fetifa cu parul albastru
il intoarce
.Buratino
la otat'a
pe
In
-sfir$it,
printre crengile stejarului de care atirna Buratino se ivi
lumina zor\lor.
Iarba din
poianS se fircu mai veide
;i
florile albastre se acoperiri
cu stropi de roui.
Fetila cu pirrul albastru, numai inele, se aratd din nou la fereastrS,
i1i freca mai intii frumo;ii ei ochii adormi!i
9i
apoi ii deschise mari.
Fetifa asta era cea mai frumoasi
pipu;5 din teatrul de pipuli al
lui carabas-Barabas.
Nemaiputind indura
purtarea grosolani a stdpi-
nului, fugise din teatru
gi se aciuise in cdsufa singuratici din poiana
albastrS.
Sdlbbticiunile,
pisirile
-
poate tocmai pentru cd
ele gize o indrlgiseri tare mult
blindd gi la locul ei.
aducd toate cele trebuincioase
pe
gi chiar un
era o feti!a
grijd si-i
VietSIile
pddurii aveau
pentru trai.
Cirtila ii aducea tot soiul de legume hrinitoare.
-
$oarecii
-
zaltir, brinzh
;i
bucd{ele de cirnat.
Ciinele ei credinc'los, Artemon, ii aducea franzele.
Colofana gterpelea din piali pentru feti{5 bomboane de ciocolatS,
infiEurate in poleiald argintie.
Broa;tele ii aduceau limonadl in coji de nuc5.
Uliul
-
pisdri vinate, gaia prajite.
Bondarii
-
fel de fel de fructe.
Fluturagii
-
polen de pe flori, in loc
Omizilc aveau griji sd-i aduca pasta
unsoare pentru u;ile care scirliiau.
Rindunelele
stirpeau viespile
9i fin{arii
in
jurul
ca sei.
pdrul albastru il
In dimineala aceea, cum deschise ochii,
zdri pe Buratino, spinzurat cu capul in
jos.
l;i luZ obrdjorii in palme
;i
strigd inspiimintata:
-
Vai, vai, vai !
Sub fereastri, bdlibanindu-;i
urechile pleo;tite, rislri, clt ai clipi'
de pudrd.
pentru curS{itul dintilor
Ei
care rolau
Ietrla cu
cre-dinciosul ei cfine, Artemon. Tocmai sfir;ise si-si tundi plrul de
jumdtatea
dinddrlt a corpului, lucru pe care-l fdcea zilnic, de altlel.
40
PA-
€ \
\
ffi
/at,
-|
-;t-a\
f6
ftf,dfTIryW
',-4wY
I W'..
/ /
ll/(/E((,l
7
gl
(f
t
.l/,(
,<*+
W;
,tf
r,r'i
rul buclat, rdmas in partea din fa{d, ii era pieptdnat
cu ingrijire, iar
smocul din virful cozii, impodobit cu o frumoa"si fundi neagrd.
pe
laba dinainte purta un ceas de argint.
-
Sint gata I
Artemon i;i intoarse nasul intr-o parte
9i
ridici buza de sus, dez-
ve lln0 u
-s
I coltll a lDt.
-
Cheami pe cineva, Artemonl
spuse feti{a. Trebuie sa-l ludm de-
acolo pe sdrdcuful de Buratino, s5-l aducem in casi si si chemAm un
doctor...
-
Sint gata I
in loc, aga incit nisipul umed zburi cit colo de sub labelc lui...
Se repezi mai intii spre un furnicar; latrind
puternic,
irezi tot no
-
cu care
rodul de furnici gi
trimise patru sute dintre ele si roadi fringhia
era legat Buratino...
Patru
sute de furnici destoinice
se ingiraril una dupi alta, pe cart-
ruia ingustii, apoi se urcard pe
trunchiul stejarului si roaserd fringhia.
Cu labeie din fa!5, Artemon il prinse pe Buratino qi il duse irr
casa... Dupa ce-l culci in pat,
se avinta in goand
catre un tuii; din pi_
dure,
9i
se inapoie tot atit de rcpede cu vestita dofioroaie Buha, cu in-
firmiera Broasci
;i
fclcerifa cdlugari!a,
care semina 1a infi!i9arc cu o
agchie uscatd.
Buha iEi apropie urechea de picptul
lui Buratino.
-
Bolnavul e mai mult mort decit viu, gopti
ea;i roti capul cu o
sutd opt zeci de grade in
jurul
gitului.
Cu laba ei umeda, Broasca il cerceta mult timp pe
ditoare, privi
cu ochii ei bulbuca{i in dreapta
;i-n
stinga.
Apoi plescii
din gura ei mare
5i
zise:
-
Bolnavul e mai mult viu decit mort...
Felcerifa Cilugari{a, cu miinile ca doui fire de iarba uscatb, incepu
sd-l cerceteze gi
ea
pe Buratino.
-
Una din doud,
-
vorbi ca un folnet felcerifa
viu ori a murit. Daci
este viu, va trii sau nll va
poate fi inviat sau nu
poate
fi ini'iat.
-
Curatd tragerc pe sioari, spuse
Buha
Ei,
moi, zburd in podul intunecos.
De furie, Broa;tei i se umflara tofi negii.
De gata gi de gribit ce era, Artemon prinse
si se invirteasci zorit
Buratino Gin-
Cilugzirila,
-
ori e
trdi. Dac5 e mort,
42
desficindu-9i
aripile
SI
-
$gE;arlatanie
! oricdi ea, tlrrndu-se De ourta. sar I ln beciul
umed.
Felceri{a Cilugdrila se preldcu, pentru orice eventualitate,
aschie uscatd
gi se lasi sd cadd afari, pe geam.
Feti{a i9i frinse drdgdla;ele ei miini.
-
Ei, oameni buni, cum si-l doftoricesc ?
-
Cu uni de ricin, ordcdi Broasca din beci.
-
Cu unt de ricin !... rise cu dispre{ Buha din pod'
-
Sau cu unt de ricin, sau fird unt de ricin, tot una e !
intr-o
I rsll 0e
.lupi geam Cdlugbri{a.
Atunci nenorocitul de Buratino, zdren{uit
9i
plin de vinatii,
gemu :
-
Nu \rreau unt de ricin, mi simt cit se poaie de bine.
Feti{a cu pdrul albastru se aplecd grijulie deasupra lui :
--
Buratino, te rog din suflet, inchide ochii, stringe-te cu degetele
de nas
9i
inghite !
Nu vreau, nu vreau, nu
Dupi ce-nghiji, ifi dau o
goricu! alb, care
{inea
o
iul IJuralrno,
pe plapuma.
-- Uite zahlrul. Dacd m-asculti, il numaidecit, spuse
-
Da{i-mi numai zahiruuuuul...
-
De ce egti incap5{inat ? Dacd nu bei doctoria, mori...
--
Mai bine mor decit sd beau unt de ricin.
Atunci feti{a spuse cu glas aspru, de om mare
-
Hai I Stringe-te de nas
9i
uiti-te in tavan.
Ii turnd untul de ricin pe git, apoi ii blgi bucifica de zahdr in
gurd
9i-l
sdrutd.
-
Gata, asta-i tot !
De bucurie, credinciosul Artemon, caruia tot ce se sfirgea cu bine
ii era pe p1ac, igi prinse coada in din{i gi se invirti sub iereastri ca un
virtej cu o mie de labe, o mie de urechi qi o mie de ochi scdpdrdtori.
Un
vrea u !
bucS!ici
bucdficl
de zahir...
rJ,e zah\r in gura, siri in fala
capefi
letifa.
Unu, doi, trei !
Fetifa
dea
cu paru/
a/bastru
incearca
sd,i
/ui Buralino
o crestere
a/easii
Diminea{a,
Buratino se trezi zdravdn
gi
voios
de parcd
nu lse
Fetila
cu pirul
albastru il aqtepta
in grddina,
asezati in fa{a
mdsu{e, pe
care erau rinduite
tacimuri
mici, ca p.niru
pipugi.
Ig.i spdlase fa{a cu apd proaspdtA,
iar ndsucul
cirn
9i
obrijorii
pudrase
cu polen.
intimp
la se nimic.
A;teptindu-l pe
Buratino,
ea alunga
flutuizr;ii
care-i di-
cleau tirccale.
necij iti
-
Da'
mai lSsa{i-m5
in pace,
la urma urmelor...
Cind apiru Buratino,
il misuri
din cap pini
in picioare,
;i
crunt5. Ii porunci
sd se ageze la masd gi
ii turni cacao intr.o
se in-
celcuia
mica, mititici.
Buratino
se asezd la masd, cu
de migdale
le indesa intregi
in grird
Iqi biea degetele in chiseaua crr
deosebiti plScere
Lrn picior
indoit
sub el.
prdjiturile
gi
le inghi{ea pe
nemestecate.
dulceafa. lingindu-9i-le
apoi cu o
lugdrea pdsire-
capul, sdrind gi
Iar cind feti{a sc intoarse
Dentru o clipa ca si arunce ci1er,,a firimi-
turi unui carlbug
batrin, el apuci ceainicul qi,
ducindu_l
la guri,
sorbi
toati cacaoa
dirrtr-insul.
Sorbi cu atita
ldcomie, ci se ineci si varsa
cacaoa pc fa{a dc mas5. Feti{a sc uita
lint5
la el si spuse cu asprime:
-
Tragc piciorul
de sub tine;i lasi-l ca oamenii
in
jos,
sub masZ.
Nu minca cLr miinile,
cd doar pentru
mincare
-sint
linguri si furculi{e.
Ii tremurau genele,
dc supiratd cc erir.
--
Spune-mi,
te rog, cine se ingrije;tc
de cregterea ta ?
-
Din cind in cind tata Carlo... incolo, nimeni.
-
De-acum
am si ma-ngrijesc
eu de cregterea
ta, fii
pe pace
!
,,Asta-mi
lipsea 1"... se
gindi
Buratino.
Prin iarba din
jLrrul
casei, Artemon, zbenguindu_se,
lele. Cind se lisau pe ramrrrile
copacilor
el iqi inal{a
iitrind la ele.
,,Birre
se mai pricepe
si iugdreasci plsdrelele
!..
Buratino.
14
il pizmui
in gind
Fiind silit si stea atita vreme cuminte
la masi, sim{ea
acum furni-
cituri prin
tot trupul.
In cele din urmd se sfirgi si gustarea
asta chinuitoare.
Feti{a ii po-
runci
sd-;i gteargd
nasul minjit de cacao. Ea igi potrivi
apoi cutele gi
{undifele
rochiei,
il lud pe
Buratino
cle mind si-r duse in casi, pentru
a-i
rla primele
Ieclii de bund purtart..
Artemon
zburda prin
iarbi gi
teami
de el, ciripeau
vesele, si un
;ilor.
lalra v
vint u let
-
Dezbraci
zdrenlele
astea de pe
tine, zise fetila.
Am
si-!i fac
rost
de o haini
ca lumea
;i
ile nigte pantalonagi.
Patru
croitori : racur cel posomorit,
poreclit
Forfecili
-
me$ter
singuratic,
eiocanitoarea
cenusie
9i
mo{ata,
Rzidasca
_
gindacul
cel
r-oinic,
;i
goarecelc
Lizeta
-
injghebari
pentru
Buratino
-din
rochiilc
r,'echi
ale feti{ei
un costuma;
de mai mare
dragul.
Forfecili
croia. cio
cdnitoarea,
cu ciocul
ei lung, giurea gi cosea,
Rida;ca rdsucea
firul
de afd cu picioru;ele
de dinapoi, iar Lizeta
ron{dia
afa cind era nevoie
Lui Burati'o nu-i prea
venea la socoteali
si se imbrace
cu lucrurik.
vechi
ale feti{ei, dar fu totu;i nevoit si _sg sqhlrnbe.
pufnind
pe
nas, el
,:.tscunse
in buzunarul
hdinuiei noi cei patru
bani de aur.
--
Acum
alaza-te la masl qi pune
miinilc
deasupra,
in fala ta
Cauti sd nu stai cocogat,
ii spuse fetila
;i
lud o bucalicd
de creti. Am
si te-nva{
sd socotegti...
Asculti, ai in buzunar doui mere.
Buratino
ii ficu
Siret
cu ochiul :
-
Vorbd si fie, ci n-am niciunul.
oios. Pisirelele,
fdra
sd se
vioi adia prin
frunziEul
copa-
feti!a fara si-9i piardi rab-
Si sd zicem ci cineva iti
(r
dic-
-
Asculti
ce-{i vorbesc, spuse din nou
':larea.
Sd zicem
ci ai doud mere in buzunar.
cere un mar. Cite mere iti mai rdmin ?
-
Doud.
-
Ia ginde;te-te
bine.
Buratino igi incordi mintea, incnrniindu-se
:
-
DouL..
-
De ce doud ?
-
Doui, pentru
'iaci
incearci si mi-l
'lare.
-t5
ci cel care mi-a cerut mdrul n-o sa-l capete.
ia cu de-a sila. ii sir de git
!
socotegti, rosti feti{a cu tristete.
Si trecem la
-
Habar
n-ai si
ItiiUltrtl
.i,
--
-j=--:-
Igi a{inti ochigorii
ei senini in tavan
Ei-i
porunct:
-
Scrie !...
,,lepura;ul
u;a rupe !" Ei, ai scris ? Acum cite;te de-a-
ndirdtelea
fraza asta iermecatd'
Dupd cum se gtie insd, Buraiino nu vizuse
in viala lui nici toc"
nici cilimari.
Feti{a ii spuse incd o datd :
,,Scrie
!" iar el, negtiind ce sd facd, igi
viri nasul in cilimard
qi cind de pe nas
picurd pe o hirtie o patd de cer-
neala, il apucd sPaima.
Feti{a iEi impreund
miinile, deznidhjduitS,
9i
de ciudd o
podidiri
lacrimile.
-
Esti un neastimpdrat
cum n-am mai vizut' Am si te pedep-
sesc !
46
$i
feti{a scoase capul pc. geam
:
- Ariemon,
du-l pe Buratino in magazia intunecoasi.
Fetifa se a.rnci pe patul
ei de pipugi, gntit cu dantele, qi incepu
sa pling5,
amiriti
cd fusese nevoiti si se poarte
atit de aspru cu biie-
telul
de lemn. Dar de vreme ce se apucase sd-i dea o creqtere aleasi,
munca
trebuia sd fie dusa cu orice pre{ pini la capit.
Buratino
tot bodoganea in maga zia cea intunecoasi :
-
Tare-i proasta
feti;cana asta... Ia te uita cine s_a
sasit sa-mi dea
rnie
cre;tere
aleasd... Tocmai
ea, cu capul ei de por{eran
;i
trupur
um-
plut
cu vatd.
In magazie
se auzi un scirfiit sub{irel,
:ineva,
din ni;te din{i;ori
mirun{i.
Credinciosul Artemon
aparu in
ugi,
;i
ardtindu-gi col{ii albi, il
apuci pe Burati'o de hainufa
;i
il tiri dupi el in magazie, unde prin
unghere pindeau piianjeni
mari, anina{i cle pinzele
lor dese. Il inchise
acolo, mai mirii ce mai mirii, doar a;a ca si-i bage frica-n oase, gi
plecd
sa fugareascd din nou pisdrelele.
Liliacul
chi{ai
din nou:
Mai rabdi pu{in,
Buratino,
asteapti
te duc eu in
Jara
Pro;tilor,
undc ai ,a_1i
'gu
qi
vLrlpea. Acolo-i
fcricire gi veselie.
Agteapt-d
-
A;teapta pind
se innoptcazi,
Buratino.
-
Mai
incet, mai incct I fo;neau paianjenii
de prin
colluri. Nu ne
clitinafi pinzele,
nu speria{i muscu!ifele...
Buratino
se
alezi pe
un ciob de oala, cu fala sprijiniti_n
miini. Tre_
clse el prin
imprejurdri
mai grele
decit asta
;
acum insi
nedreptatea
il scotea
din fire...
-
Asculta,
ascultd.,.
Buratino i9i ridici
nasul tot
una
zdri un liliac ce spinzura
cle
tavan, cu
--
Tu ce mai vrei ?
de parci
ar fi scrisnit
de cerneali;i, prin
intuneric,
capul in
jos.
Asta-i
cregtere
aleasi, ori e chin ?
se ginde;te
cd bietul copil poate
nici
Ea ii di zor cu calimara...
Ciinele,
ce-i pasa ?
pina
s-o innopta,
;i
atunci
segti prietenii
-
motanul
sa vini noaptea
I
Nu
-
Oare ala se cresc copiii ?
sta aga,
nu minca
a;a... Nu
n-a deschis
mdcar abecedarul
!
desigur,
fugireste pasirelele...
lui
Burattno ajunge in
Tara
Prostt[or
Feti{a cu pirul albastru se apropie de uga magaziei si zise:
-
Buratino, prietene, nu-!i pare rdu de ce-ai ficut ? Nu te cdielti?
Biie{elul era insd tare nccdjit,
;i,
in afard de asta, cu totul altc
glnduri ii incol{iserd in minte.r
-
De ce sd md ciiesc ? Nu mi ciiesc de loc ! Poti sd mu
ll
Dlne...
-
Treaba ta ! O sd stai in magazia
asta pind diminea{a.
$i
suspinind adinc, fetifa pleci.
Veni qi noaptea. Bufniia ascunsi in pod
se porni pe ris, iar broasca,
iegi din beci sd-si bdldceascd burtica in bdltoacele in care lumina lune!
se rdsfringea ca-ntr-o oglindd.
Feti{a se culcd in pdtucul ei de danteld gi intr-un tirziu, dupi ce
vdrsi lacrimi de durere, adormi.
Artemon, cu nasul virit sub coadd, fdcut covrig lingd uqa dormito-
rului, afipi
qi
el.
ln cisu{5, pendula bdtu miezul nopfii.
Liliacul agdlat de tavan iEi lud zborul.
.
-
E timpul, Buratino ! Fugi I chi{ai el
tul
de colo ai sd gdsegti o gaurl de gobolan
ie a;tept in poiand.
colful magaziei, impleticindu-se in firele de pdianjen. Paianjenii
slnir5 cu rduiate in urma lui.
catre
bodo-
Prin gaura de gobolan, Buratino se tiri in pivnifi. Trecerea se fi-
cea din ce in ce mai ingust5;i bdielelul abia izbutea sd se strecoare pe
sub p5mint... cind, deodatd, se trezi zburind cu capul in
jos,
in pivni{),
gata-gata
si cadi in cursa pusd acolo pentru guzgani
;
cdlcd pe coad.'.,
un garpe de casi, abia sosit din sufragerie, unde biuse tot laptele diti
cand,
9i
sdri in poiand, printr-o bortd prin care treceau de obicei pisicile.
Deasupra florilor albastre se rotea fird zgomot liliacul.
-
Ia-te dupd mine, Buratino ! Te duc in
Jara
Progtilor !
Liliecii n-au coad5, din care pricini nu zboard drept, ca pdsdrile, ci,
cind in sus, cind in
jos,
cu pielea aripilor intinsd intre degete:ii semi-
nind mai curind a dricugori. Gura gi-o
lin
intotdeauna deschis5, pen-
Apoi zburd
af ari prin ferestruica podului, iar Buratino fugi
Ir aqtepti
la urechea biiatr-r1ui. In
care duce in pivnif d.
col-
Eu
48
tru
de
put
Deodati,
de sus, strigi cuiva :
-
L-am adus !
Ca din senin, Buratino se priv
rostogoli pini
cEzu cu fa{a in niqte
Numai zgirieturi, cu gura plina
se agezd
jos.
-
Ah, iu erai !
In fala lui se ailau motanul Bazilio gi vulpea
-
Indriznelule,
riiteazule Buratino, ai c|zlI
spuse vulpea.
_
l\/Ia prinde mirarea ci
ca, Iara
,,;: +;-+^-:
! rr
!lril<rr
l
Buratino
ea
line
de
a pierde
\rremea, sd-;i prindi hrana din zbor qi si inghiti
;i
flutura5i
de noapte.
,
inotind prin iarba care-i ajungea pina 1a irrechi, abia se
el; buruienile ude il plesneau fari cru!are peste obrajiori.
li[iacul se avintd in vizduh,
spre luna roiuncl?i,;i dc acolo.
olba{i
ali pe un povirniq
5
fnrnze de brusture.
dp nis,in r-n nr.hii h
Buratino se bucura cind
cu toate ci i se piru oarecum
legati cu o cirp5, iar vuipea
se rostogoli.
r€
de spa ima,
te
mai
vid lriu, ficu motanul, posomorit.
didu cu ochii de vechile lui cuno;tin{c,
ciudat ci motanul igi purta laba dreapta
avea coada niclSitd de nirnol.
rrestitele haine ciptugite cu blani de ie-
-
ingbimii
vulpea, lingindu-se pe
bot,
turte dulci
;i
cocogei de zahir-candel pe
din
ii ajuta baie{elului
sa
t-l
ua, curala na ln ula
in 1a
Nidajduiesc
ca nu
{i-ai
pripadit
bani5orii, Bu-
se ridice in picioare
1i,
dupel
gi pornira sd treaci peste podul
mutra poso-
rnca
nlmenl.
Era miezul
nop{ii, dar in Oragul
prostilor
nu dormea
Alisa.
pesemne
luna,
-
Tot rbul
e
spre bine ! spuse vulpea. IatI ci ai ajuns in
fara
Prostilor...
$i
vulpea arita cu laba citre un pocl hoclorogit ce se intindea
peste
albia seacd a unui piriu. Pe malr-rl celSlalt, printre mormane cle
gunoaie,
se deslu;eau ni;te casu{e pe
jumatate
ddrimate, un pilc de
copat-i usca{i, cu crengile frinte,
;i
mai multe clopotni{e strimbe, incli-
nate ba incoace, ba incolo...
-
In oragul acela se vind
pure,
bune pentru
tata Carlo,
-
abecedar
cu poze
colorate...
bc{i;oare,
ci{i poftegti
!...
ratino,
drdgu{ule
!
\rulpea Alisa
ce-si scuipi
stricat.
Motanul
Bazilio mergea in urma lor gontic-sontic,
cu
moritd.
7
-
Chei{a de aur
-
c. 1460
49
Pe o uli{a strimbd
;i
murdari rdtaceau ciini
iefi, ce oftau lihni{i de foame :
-
A-u-u-u...
NiEte capre costelir,e,
de lingd drum qi-;i miscau
' - Be-e-e-e-e !
O vaca, atit de slaba
p lecat
jalnic in
jos.
c5-i puteai numzjra coaslele, statea cLr capul
iioirifi
plini de sca-
cu spinarea pleguvi, pagteau
alene ciottrl de coadd:
iarba przif uita
de
fie-
eo
zdrenfaro;i.
pe loooc 1...
mereu dupa ea,
motani sdtui, cu
impopo!onate cu
rrr u lit e
gnti{i
ri cit
u
e
tr
u
Jr
llr
n
rl u
Ie
ul
ti,
tr
ll
1r
'tt
..+
5L
ri1
ta
C
IS
zr Lr
ioi
bic
iti
'f
i)
ici
at
rli
rl
\'l
pir
;li
po
ru
S
p
tr u
zgardd cu
{epi.
Poli{iqtii hamdiau de zor la locuitorii flaminzi
;i
-
- -.vii99;cri ! Cirrrculi !
Jine
drrrtapta I Nu sta
Vulpea nu-l slabea o clipa pe BLrratino,
{inindLr
I
Pe trotuar, vlzur| cum se plimbau, in lunlina lunei,
ochelari de aur pe nas, dLrcindu-9i 1a bra! soliile,
sc u f i{e.
Guvernatorul ora;ului
--
vulpoiul cel gras
-
se plimba
!an{o.,s,
cu
botul in vint, bra{ la bra{ cu cucca}1a vulpe, care pasea rnindri nevoie
mare,
tinind
in laba o micsttnica de noapte.
Vulpea Alisa
gopti :
-
P-aici se
plimba cei cart atr setttiinat bani pe Clnpul A{irttrnilor...
Muuu-cenica... iqi spunea
ea lnginduratzr.
Pe ni5te movili{e de noroi se oprise un cird de
pene,
care n-ar ii zbur ai chiar de lc-ai fi strivit cu
Giini, cu crozile smulse, abia se nrai migcau de
In schimb, la raspintii, stiteau smirni buldogi
care cu cite o
pdlirie in trei colturi si al'ind in
j
$tii,
numai in noaptea
asta se mai poate semirla.
miine in zori po{i sd culegi o grdmadi de bani
9i
tot ce-!i
pofte;te inima... Sa ne grzibim.
Vulpea
gi rnotanul il duseri
pe Buratino pe url
buri de oale sparte, pantofi rup!i, galo;i gaurifi
vorba din gura, incepurd a glisui care mai de care
-'
Sapa groapa !
-
-
Pune induntru
-
.
Presard sare !
- Acum strope;te
galbenii !
cu api din baltoaca de colo
,,ix,
mix, drix !"
$i
dacb semeni,
sa-!i curnperi cu ei
maidan plin cu cio-
qi cirpe... I-uindu-gi
-
Nu uita si spui :
50
;
stropegte bine 1...
z
*,u
+ Ef;**,
4'
r,
f'
#c
r
0,
t
ffi$
.-
' .<l
i
a,
I'r
a
t
I
I
t.
A-.
-.- t<
I
I
t
,
-s.
<&-
'
r€t ai
G.-
r
a
r\f-li
l:
4!*-
Buratino i;i scirpinl nasul plin de cerneall :
-
$titi
ce: voi s-o
Eterge!i
de-aici. Lisa!i-mi singur I
-
Doamne dumnezeule, dar ni,'i prirr cap nu ne-a trecut si ne ui-
tam unde-fi ingropl banii, spuse vulnea.
-
Doamne paze;tc, adaugi si motanul. Se preiacura
ca se inde-
parteazd,. Dar, dupa cifiva pa1i. sc trintira 1a pamint, pitindu-se dupd
un morman de gunoi.
Buratino sapa la iuleala o groapa, spuse in qoapta de trei ori
,,ix,
mix, drix", r'iri in groapi cci patru bani de aur gi ii acoperi cu pamint.
Scoase din buzunar un pic de sare, o presara deasupra. lud din bdl-
toaci pu{ina
apa
gi stropi locul.
Se agezi apoi sd agtepte plnd va cregte copacul.
't.t'.
fY
Yr
It
1
'1,
'{''
,
{'
?ii
,{
Poltfistii ?[ prtnd pe Buratino
-
Neinfricatule domn politist
de serviciu, n-ai vrea
o haimana ? mare pfimejdie ii pagte pe to{i prea
$t
nur'I
rala u ner
serv ic iu.
mese,
hot,
4^^:
ralJl,
o haimana ? O mars
1
cetSleni
ai
acestui oras.
din
ivi
-
Hot... Ham !
Vulpea il lamuri mai departe cd un hot primejdios, pe nume Bura-
tino,. fusese vbzul rdlAcind pe un maidan.
Buidogul de serviciu sund indiriit, miriind fdri incetare. In odaie
ndvilird numaidecit doi ciini detectivi, din rasa
care nu dormeau niciodatd
;
nu aveau incredere in
nuiau chiar
9i
intre ei ci nutresc
ginduri
rele.
Doberman-Pintscher,
nimeni, ba se bi
-
Buldogul de serviciu porunci ca ho{ul cel primejdios
si fie adus
fard intirziere la post,
viu sau mort.
Detectivii rdspunseri
scurt :
-
Ham!
$i
pornirl
spre maidan, intr-un galop
al lor, anume scornit, zvirlind
in laturi picioarele
de dinapoi.
Cei din urmd o suta de pagi
tr-un salt, se aruncard asupra lui
tiriri la post.
Buratino
pentru
ce l-au
rispunseri :
oaoea
lnnata
ingadute
sa rosteasca nici o oorbd tn
dpardred sd
Vulpea Alisa i;i fdcea socotelile ci Buratino se va duce in ceie din
urmi la culcare. Dar
fi-ai
gdsit ! El stdtea neclintit pe grimada
de gu-
noi, cu nasul intins, asteptind cu ribdare ivirea zorilor.
Atunci Alisa il lisi in paza motanului gi dadu o fugd pind
la cel
mai apropiat post de poli{ie.
Acolo, intr-o camerd imbicsiti cu fum de
!igari,
in
pdtati de cerneald, sfordia din rdsputeri un buldog
-de
Vulpea ii vorbi cu un giascior mai dulce ca mierea
Buldogul de serviciu, trezit
spaimd, sub picioarele
vulpii se
din picioare,
t? Cu ce se
si arestam un
cinsti{ii bogd-
somn, ldtri atit de tare, incit, de
pe nea;teptate o mici bfltoac5.
ti ficurd tirig, pe burtd,
Ei
apoi, din-
Buratino, il apucari de subsuori gi il
rusindu-se
de ei sa-i spund pentru
ce,
ficuse vinovat ? Dar cei doi deteciivi
53
-
Vorrbe! O sa
Vulpea
gi motanul,
afli la
farl
post...
si mai piardi vreme, scoasera cei palru
:-, ; i; :-^^-1;
^,, ^tita inrleminare. incit
flr)cr ll rl
frdl ll
l u a
Dupd ce-gi
JrrpLriri
unul al1uia
{e;te
galbenii, facind parte dreapti,
curi
nevdzu{i din ora9.
galbeni din pamint.
motanul se trezi cu un singur ban, iar ea cu trei.
De ciudzi, motanul igi infipse ghearele in botrrl vulpii.
Vulpea il cuprinse intre labe. Si astfel se rostogolira amindoi
pe
maidan, ca o minge.
$i-n
ltrrnina lunii, hlana I'ulpii si cea a motanultti
zburi bucdti-buciti.
coastele, impar{ira. in sfirsit, fri-
si, chiar in rroaptea ace'ea, se fi-
Intre timp, detectivii il aduseri pe BLrratino Ia
post. Buldogul de
serviciu se ridici de lingi masa
1i-l
scotoci pe Buratino
prip bttzunare-
Negisind nimic altcer,a decit o bucii{ica de zahdr
9i
citeva firimituri
de prajituri cu migdalc, ciinele se risti 1a Buratino. urlind furios :
Nemernicule, esti de trci ori vinovat: mai intii eqti o haimana,
al doilea n-ai acte;i pe deasupra n-ai nici de ltlcru. Afari cu el din
orag. Sa fie inecat in iaz, numaidecit !
Detociirrii ri\nnns.er;
-
Ham!
Zadarnic incerca Buratino si le vorbeasca de tata Carlo de pa{a-
niile
Detectivii il ingfdcard la iuteala, il tirira in
goatla mare aiara din
oraq
9i,
de pe inaltul podului, il zvirlira intr-un iaz adinc si mrrrdar,
plin cu broalte, lipitori
gi larve de gindaci de balta.
Buratino chzu in api .,-<i mdtasea broagtei il acoperi cu paienleniqul
ei verde.
SI
lui.
Nu mai era nimic de facut.
Vulpea
Buratino face cunosfinta cu [ocu[tor[i
iazului, af[a ca cei pafru ga[beni i'au
fosf furaft
si
broasca
(estoasa
Tortila
ti darute,tte o chei/a de aur
Sa nu uitlm ci Buratino era fbcut din lemn gi deci nu se putea
ineca. cu loate astea se sperie in aga hal, incit multd vrcme
ramase la
suprafa{a apei, infS;urai in pdienjeni;ul verde de mdtasea broaqtei'
curind, to{i locuitorii
iazului se adunard in
jurul
lui : mormoloci
negri
5i
burtogi, indeob;te cunoscu{i
pentru prostia 1or, gindaci de balt5,
cu lSbufele dinapoi asemenea unor r,isie, lipitori, larve care inghit tot
ce le iese in cale, in sfrigit tot felul de vietdli atit de mici, incit nici nu
se pot vedea cu ochii.
Mormolocii il gidilau cu buzele lor aspre
gi morfoleau cu pldcere
ciucurele de la tichia lui. Lipitorile i se strecurau
prin buzunarele hai-
nufei. Un gindac de baltd i se ca{5rl de citeva ori pe nasul care-i ie;ise
la lumina
5i
se aruncd apoi in apa, u;or, intocmai ca gimnaqtii cind
f ac ..rindunica".
celelalte fiin{e mdrunte mi;unau in
jurul
lui, tremurindu-qi
grabite
periqorii care le
{ineau
loc de miini gi de picioare
;i
cautind sa prindi
ceva demincare
;
din picaie insa, nimereau chiar ele in gura vreunei
larve de
sindac
de balta.
prin a-l plictisi pe Buratino, care plescai
inciudat cu tdlpile in apa.
-
Ia mai duce{i-vi 1a naiba ! Cd doar nu-s pisica moarti !
Locuitorii iazului se imprdgtiara, care incotro. Buratino se rdsuci
pe
burtici
qi incepu sd
Pluteascd.
Pe frunzele late
si
rotunde ale nufSrului de baltd, scildate in razele
lunei, se agezaserd sumedenie de broagte gi priveau la Buratino cu ochii
lor bulbuca{i
9i
guriie cdscate
de uimire.
-
Parc-ar fi un soi de caracati{a, ordcdi una oln ele.
^t+^ aItal.
Toate vietitile astea sfir;ird
Ca
fdr ceva
ingina,
-
Are nasul ca un cioc de barzb,, ordcii
E broascd de mare, ordcdi a treia.
sd
poatd rdsufla in voie, Buratino se citlrf pe o frunzi de nu-
mai mare. Se agezi pe ea, cuprinzindu-qi
strins
genunchii,
;i
cldn{dnind
din dinti :
56
-
La ora asta fetilete
9i
bdie{a;ii
;i-au
bdut laptele si dorm in p5-
tucurile lor c5lduroase, numai eu stau aici amdrit
qi tremur pe frunza
asta udi... Broagtelor, nu vi fie cu supdrare, da{i-mi sd-mbuc ceva!...
Oricine
Etie
cd broaEtele au singe rece, dar ar fi o mare greseali sd
credem ci n-au inimd. Cind Buratino, cl5n{dnind din din{i, incepu sa-9i
depeno firul pd{aniilor lui nenorocite, broaqtele se strinseri roati in
jurul
lui. Se apropiard de
el una dupi alta, apoi se cuiundard
repede
lna
aduserl un gindac mort, o aripd de libeluld,
o
icre de rac gi vreo doui-trei rddicini
plttrezite'
Buratino dinainte toate aceste bundtdti, broal-
dincul iazului.
Din strifunduri, ii
buc5licd de namol, citeva
Dupi ce-i puseri lui
tele sdrird din
nou
pe frunzele de nuf-dr. Se agezard in gir,
9i
rdmasera
nemigcate, ca de piatrS,
ochii bulbucafi.
numai capetele cu gura mare
$l
Buratino duse la nas mincarea ce i-o aduseserd broagtele, aPoi
gustd in sil5.
-
Ce porcdrie ! spuse el. M-apucd
greala.
Atunci toate broaqtele se cufundard dintr-o datb in ap5...
Vilul verde de mitasea broagtei care plutea pe fa{a iazului se cld-
tind
Ei
un cap mare, infricosdtor, ca de garpe, se ivi din unde, lunecind
spre frunza pe care stdtea Buratino.
Mo{ul de la tichia bdiatului se zburli de fricd. Inspaimintat,
Bura-
tino fu cit pe-aci si se rostogoleascd in apd.
Dar nu un
Sarpe
se ivise din unde, ci broasca
{estoasi
Tortilla, cu
vederca slSbiid din pricina bdtrine{ii, gi de care nu se mai temea nimeni.
-
Vai de tine, biie{el cu minte scurtd
;i
lesne increzitor, spuse
Tortilla. Xlai bine ai sta acasd
ri ti-ai
da silin{a la inviifitura. Nttmai
necuratul te-a impins si te duci ?n
Jara
Progtilor.
-
$tii,
am vrut doar sd fac rost de
galbeni mai mul{i pentru tata
Carlo... Altfel sint un bdie{el foooarte bun
;i
cuminte...
-
Banii
ti
i-a furat vulpea in in{elegere cu motanul, spuse broas-
ridicindu-si
ca
testoasd.
Mai adineauri, trecind
pe lingd iaz, s-au oprit si bea apd
9i
i-am auzit cu urechile mele cum se ldudau cd au dezgroprat
Dupd cite am inieles din cele ce spuneau, s-au cam incdierat la
'leald...
Vai de tine, fiin{i fdrd cap,
prostufule, increzdtorule,
,sc urt d !
-
De ce md cerfi ? mormdi Buratino. Ai face mai bine sd-mi dai
banii.
impir-
minte
I Chella de aur c. lfr J,/
+==-
-=:
Sl-.
=
s
==_=:*:
o lnina cle aiutor. Ce-o si rnA iac acum ? Vai-vai-vai I Ctrm o sa ma
intorc la taia Carlo ? Oi, oi, oi !
Isi freca ochii cu pumnii
;i
si:inci atit de
jalnic,
cA pini
5i
brr-ra9-
te lc suspirrarri in cor:
-
Of, o[, Tortilla, ajrrtii-l
pe onruleltrl
Broasca
lestoasa
privi indelung la lttnir,
anrinteasca ce\ra...
---
Ant mai ajLrtlrt cLt tldata un om,
ri
piepteni din carapacele bunicii st buniculLtt
prirri indelung 1a lunii. Ei, dar fie ce-c-r fi.
dau o goana pina in fundul iazulLri
poate-oi
$or
care s5-!i fic de folos.
Dupa ce-gi trase caprri ca de sarpe in
asta !
de parce
af
fi r,rut szi-ii
dre;rt rbsplati
;i-a
facLrt
meu, spuse ea.
$i,
din nou
Stai aici. otnule!ule, c:r ett
gisi pe-acolo vreun lttcru
-
carapace, se lisi incet la
Irrrrdul aper.
58
Broa;tele
;optira:
'Tortilla;tie
o taind rnare.
Trecu multd, multa
\"rreme...
Luna pieri dup
valul verde prinse
a se cldtina din nou
;i
broas
nind in guri o chei{d mica, de aur, pe care o
Buratinc-r.
Prostu{ule iara nrinte
;i
lesne-crezator, spuse Tortiila,
d dealuri. Tirziu de tot,
ca
lestoasa
aparLr.
{i-
puse la pieioarclr'lui
l-I u
mai fi
de aur.
Pro;tilor.
Ruratino fugea incotro vedea
zi5ul copacilor intuneca!i. In cale
vigduni atirnau nori de cea!5.
Deodati Buratino zAri ceva
cenugiu.
$i
numaidecit dupa asta
amdrit ca motanul gi vulpea
{i-au
furat galbenii. Ia chei{a asta
scdpat-o in iaz un om cu o barbi atit de lung5, cd trebuia (
vr L'illea aceea, penlru
ca-sl lacusera ptepteni d
;i-a
bunicdi. Multe mai povestea omul acela
asta, dar nu mai mi-aduc
aminte tot ce spunca.
s-o bage in buzunar, ca si nu-l impiedice la mers. Vai,;i ce s-a rnai
rugat de mine sd-i caut cheifa asta pe fundul iazul,si.
Tortilla suspini,
ticu, gi suspind iari;i
aga de tare. incit apa ficu
bisici...
-
Dar
eu n-am vrut s5-l ajut ! Eram tare supdratd pe oameni pe
vrenlea aceea, entru cd-gi ficuserd piepteni din carapacea bunicului
ulte mai
povestea
omul acela bdrbos despre cheifa
Atit
tin rninfa'
trebuie si deschizi
cu
ea o ugi gi daczi izbute;ti, te-a r'bzut norocul!
Lui Buratino inima prinse
a-i bate cu putere
Ei
ochii ii scinteiari.
Ca prin farmec uiti de toate nenorocirile ce se abituseri asupra lui.
Zvirli lipitorile din buzunarele hiinu{ei, puse acolo cheija gi, mul{u
mindu-i cuviincios
broa;tei Tortilla;i celorlalte broagte, se aruncd in
apa, inotind spre mal. Cind broagtele ii ziriri umbra neagrd rdsirind
pe mal, ordciird toate intr-un
glas:
Buratino
fuge din
f
ara Prostllor
st
ca'
--
Buratino, ai grijrl
sd nu pierzi
chei{a !
Broasca
!cstoasi
ochii. Stelele striluceau pr
in alf au stinci colfuroase
fa!a lui, un
de ciine.
in f run-
, iar in
inti[neSte
un toodra,f de sufertnfa
Tortilla nu-i aritasi: insd cum sd iasi din-l'ala
CU
mai incolo, in
auzi un lStrat
59
ghemotoc
Buratino se lipi la iufeald
na mare, pufnind zgomotos pe
Prostilor.
ni9. Buldogii, dupi el.
Cind ldtratul
9i
tropditul se
sd fugd atit de repede, incit stelele
1e{ul printre suspine.
Buratino se pleci asupra lui
in goa-
Ghemotocul cenuglu san speriat de la pimint, luind-o spre povir-
de o stincS.
nas, doi
Pe lingd el trecurS,
buldogi polif igti din Orasul
|]':
i_
crengile negre.
Deodata, ghemotocul cenusiu risdri iari;i in fafa lui, pe drum.
Buratino izbuti atur-rci sd deslugeascd un omule{ mic de tot, cilare
pe
spinarea unui iepure
;i tinindu-l
strins de urechi.
De pe porrirniE prinserd sa se pravdleascd pietricele; buldogii, fu-
iepurele, trecura in goani drumul
;
apoi se a;ternu o linigte
garind
deplind.
Buratino fugea acum a;a de iute, ca stelele
bate pe dupl crengile negre.
Pentru a treia oari, iepurele trecu in fuga
mic, atingind cu capul o rimuric5, se prdbusi de
;i
cizu drept la picioarele lui Buratino.
alergau qi
ele
ca tur-
pe spinarea iepurelui
-
Mrrr
-
ham ! Prinde-1, hamliau buldogii politigti sdrind pe
urmele iepurelui; ochii le erau plini
de riutaie gi nu-l bdgard in seamd
nici pe Buratino si nici pe omule{ul cel palid.
|
-
Rdmii cu bine, Malvina,
bluza lui albh cu mineci lungi...
Zacea inlins, cu capul spinzurindu-i in
jos,
murise de-a binelea, gi ingina cu glas pifigdiat
,,Rimii
cu bine, Malvina, adio pentli totdeauna
despdrfea de via!5.
Buratino incepu sa-l zgil{iie gi-l trase de picior. Pierrot nu se mi;ca.
Atunci Buratino se ciutd in buzunar si gasi
o lipitoare rdtdciib. O
lua gi o puse pe nasul omulelului care zdcea fira suilare.
Lipitoarea, nici una nici doud, il ciupi de nas. Pierrot se ridici
indatd, se agezl in capul oaselor, dldu din cap, i$i smulse lipitoarea
de pe nas gi gemu :
--
Vai, se vede treaba cd mai trdiesc !
gi
vazu cu mirare cd era
Pierrot, in
crez ind ni'itsrl-I-1 ne r';
,- r i \: ir-r +A d*. neinteles'
1"... ca unul ce se
mai indepdrtard, Buratino incepu
pireau cd aleargd iute-iute pe dupd
drumul.
Omulelul cel
a.dio pentru totdeauna ! gemu omu-
6C
,.',,.,.i.,F
i
j:.:.rG:
-jal,
ff
T
--1
t#
*-f
-"-'-t +
(t,:{:!ffi
:;,t/a
o4
f
a
r+€
-**h
jffi
/'-H\\.,
-
{
r,
4
q
-r€
,n
{{
'
{t'
-{
ffi3
liI*Y6(o
Te+zE
f ,{
I
-
\rai, Buratino. Buratino,
riat in
jurul
lui, ascrrnde-mi cit
reau ciinii, nu pe iepLrrele cenusirr...
reqte zi
;i
noapte. El a tocmit ciinii
a fdcut
jurimint
sa ma prirrdi r,iu
In depdrtare se auzi rlin nou
pe Pierrot de minecd si il trase intr-
asemenea Lrnor balonale
galbene
si
Acolo, pe rrn crrlcuq de irunze
ci ln soapti:
-
In{elegi tu,
ploua
cu galeata...
-
Inielegi tu, Buratino, intr-o noapte r,intul suiera nebun
ploua cu gdleata. Senior Carabas- Barabas stiitea la
gura
sob si
Brr rat ino, intr-o noapte vintrrl suiera nehrrn
;i
Buratino ii cuprinse in
rutd
Ei-l
intrebi :
rniini obrajii albi ca prairrl de din!i. sa-
ce fugeai cilare pe icpure ?
raspunse Pierrot, uilindu-se sp(,-
mai repede... Pe tnini-' mi, fuga-
Senior Carabas-Barabas
mi rrrm:r-
poli{iqti
din Orasul Prostilor, caci
sau mort.
latratui ciinilor. BLrratino il apuca
trn tufis de mimoze incircat dc flori,
m iro s ito a re.
tuscate, Pierrot
inceprr
-.i
povesteas-
ll
-
Cum de ai ajuns aici ? De
SI
lt a-
()ln-
ploua cu galeata. Senior Uarabas- tsarabas statea la gllra sobei s
gea din pipi. Toate pipugile dormeau. NLrmai elr eram treaz. I.1i
Pterrot pooeste;te cum
Pro;tr\or, ca[are
a djuns in
Tara
pe
rcpure
gindesti
! Tare prost rna i
ana asta m-a lirit intr-o
am fugit.
deam la fetiia cu pirul albastru...
-
fi-ai 9i
gasit la cine sd te
tdie vorba Buratino. Aseard ietisc
cu piianjeni... N-am putut rabda
1i
-
Ce? Cum ? Ai vizut-o pe ieti{a ctr
pirul
albastru ? Ai
pe Malvina mea ?
-
Ai ales pind ai cules ! O miorliit;
si o pisiloaga...
Pierrot siri in picioare, dind din miini :
-
Du-mi la ea... Daci-mi aju!i s-o gisesc pe Malvina,
dezvdlui taina chei{ei de aur I
-
Cum ? strigl fericit Buratino. Cunogti taina chei{ei de
-
$tiu
unde se aflS chei{a, cum poti s-o gisegti
;i
gtiu
egti ! ii
magaz,ie
vizrrt-o
ili voi
aur
ce
)
u
5i{a
62
anume trebuie,sA deschizi cu ea... Am aflat taina. ascultind la u$e.
Din pricina
asta
ma cautd Carabas-Barabas cu ciinii lui polif igti.
Tare ar maifi vrut Buratino sa se laudc ci acea cheita minunata o
ai'ea la el in buzunar. Dar, ca nu cumva sa-i scape vreo vorbd,
lua tichia de pe cap
gi qi-o indesh in gura.
Pierrot il rugb fierbinte s5-l duca la .Nlalvina. Buratino il ldmuri
irrsd prin semnc pe acest prostinac ci era prinrejdios s-o porneascd la
Ei
ili
drum pe intuneric, dar ca-l r'a duce la Malvina indata ce se \ra lumina
mlmoze,
mai
f
inea
sub tLrii;ul de
pcrntru ca tot
dc ziua.
Silindu-l pe Pierrot sd se ascundd din nou
BLrratino s[)rrsr] cu glas inabu;it si cam peltic,
tichia in gura :
tl i : Pr )esslessle..
-
Agadar, intr-<-r noapte, r'int ul guiera...
Degpe agtzr ai mai poe;1tit...,.
A;aclar. in{elegi, urma Pierrot, tocmai adormisem cind
am auzit lre cinr:r,'ir bAtind tare in geam...
Senior Carabas-Balabas mormai :
,,Cine 9i-o
fi
gisit
si umble
pe o vreme ca asta ?"
-
Sint eu, Duremar, rispunse un glas de aiarzi, de linga fe-
rca-strd,
-
eu, vinziitorul de lipitorr de 1t-ac. LAsa{i-ma sa intru, si mi
rrsuc lingb ioc.
Intelegi, dorearn foartc mLrlt si viid cum aratii Lrn virrzator de li-
pitori rlc' leac. Anr tlas incetisor urr col{ dc perdelu{zi
;i
am bagat capul
in cameri. Si ce-mi vad ochii !... Senior Carabas-llarabas se ridica din
fotoliu, sc impiedica itr barba, ca de obicei, injura;i deschide u9a.
In incapere intra Lrn om lung, de;irat, ud leoarca, crr o ia{a mici
;i
incre!ita ca un zbirciog. Purta pe umeri un palton vechi, verde, iar
la cingitoare ii aiirnau clegii, cirlige
1i
ace. In miini
{inea
o tinichea
qi
un ciorpac.'
-Dacd
r,5 doare burta,
-
spuse el, inclinindu-se de parca ar fi
fost irint ditr sale, dacd r,a doare tarr capul
-sau
r,i
tiuie
urechile, vd
pot pune pe ceafa o
jumatate
duztna de lipitori stra5nice.
Senior Carabas-Bar:rbas
bodogiini :
- -
La dracu'! Nu-rni trebuie nici un Iel de lipitori ! Vino
9i
usu-
cd-te la ioc pina n-oi mai putea
!
i1
Ciorpac
-
urrt'alti de pescuit pegte nrbrunt.
1N.
R.)
63
Duremar se intoarse cu spatele spre
r,,atrd.
Din paltonul lui verde
iegird aburi cu miros de nimol.
-
Merge prost cu vinzarea lipitorilor, spuse cl din llou.
tru o bucati de sl5nin5 gi un pahar de vin sint gata si vd pun pe
o duzind din cele mai stralnice lipitori, iar de vi dor cumva oasele...
-
l.a dracu'! Nu-mi trebuie nici un fel de lipitori ! strigi Cara-
bas-Barabas. Ia de mininci sldninl si bea un
pahar
ile vin.
Duremar incepu sd mdnince sldnina gi, in timp ce mesteca, r4!.1 |
mlnca stringea gi
i se intindea, parcd ar fi fost de gumd. Dupi ce
bdu, ceru
;i
pu{in tutun de-o
{igar5.
-
Senior, acum sint sbtul
;i
m-am incilzit, spuse el. Ca si vI
rdspldtesc pentru gdzduire, o si vI dezrrilui o taind.
Senior Carabas-Barabas trase din pipd qi rdspunse :
-
In lumea asta e o singurd taina pe care vreau s-o cunosc. Toa-
te celelalte nu fac nici doud
parale
!
-
Senior,
-
spuse din nou Duremar,
-
eu gtiu o taind foarte
mare, pe care mi-a destdinuit-o Tortilla, broasca
{estoasd.
La aceste cuvinte, Carabas-Barabas holbd ochii, sdri in
se impiedicd in barb5, ca de obicei, cdzu peste lnspdimintatul
gata-gata sd-l striveascd sub el gi mugi ca un taur:
-
Prea bunule Duremar, nepre{uitule Duremar, spune, spune mal
rie{i intreaga suflare din minunatul nostru iaz, ne
nu-mi mai tihnegte
-
din pricina ta
-
somnul
Spune, cind ai de gind sd isprivegti cu fdridelegea
repede ce
fi-a
destiinuit Tortilla, broasca
!estoasi.
iniimplare :
nego{u1 lipitorilor pe care
Atunei Duremar ii istorisi urmdtoarea
,,Pe
vremea aceea md indeietniceam cu
!e prindeam intr-un iaz murdar de lingd Oragul Pro;ti1or. Pldteam unui
om sdrman patru banuti pe zi, gi el se dezbrdca, intra pini la git in
apa iazului gi rdminea acolo pini cind lipitorile se prindeau de trupul
lui gol.
Apoi iegea la mal, iar eu smulgeam lipitorile prinse pe el
;i
il tri-
miteam din nou in apa.
ln ziua aceea prinsesem o mulfime de lipitori in felul acesta, cind
din iaz se ivi, deodata, un cap de qarpe.
-la
ascultd, Durentar,
-
grdi aritarea aceea,
-
ai bzigat in spc-
tulburi apa, iar mie
de dupS-masA...
asta ?
Pen-
sale
SE
SI
plcloare,
Duremar,
64
Dindu-rni seama
ca aritarea
'toasi
obiEnuitS. ii rispunsei
fird
-
Cind ? .
(
-ind voi sfirsi de
tri murdara...
Dar abia
cepu sd urle
--
Omui
acea.-,ia uLt t'l 3 decil r_.i broiisca
les-
teami :
1;riirs
tr;att, lipitoriit: ri in bait:r r r;ii:
-
l)uremar, sintem gata
sa tc rasplatinr,
dacd te irrr,oies;ti
sd ne
lasi in
;lace
iazul
,si
sd nu mai calci niciodata pe aici.
Atunci
eu incepui
s5-mi bat
joc
rie i.rroasca
{cstoasa,
zicincir
-i
:
- - I-lei, geamanian
birrin de rpa, br'ascd firiil minte l clr ,re. n.lr,
rog' ai putea
si 65 li.,spiai*sti ?
poate
vrei sd-mi dai carapiicea dr
os in care i!i ascunzi capul si picioarelt:....Ti-ir..;
r'incle-o
(.Lt
.i-si
f aca
Iumea piepteni
dinir-insa,..
Broasca
,tcstoasl
se inverzi de ciutla
lj-nll
5puse.
-
- Pe irLndul iazului zace o chei!i lerinei:atI...
Cunc,sr rrn onl
care ar fi gata
si facS 0rice pe lumc,
nrrmai si punS
mirra pe
cheit;r
asta I
n-ai Iuat atunci cheifa de la broasca
testoasi ?
Asta-i buni ! rdspunse Duremar,
schimonosindu-;i
atit de tare
chipul, incit semdna acum leit cLr r-rn zbirciog
fiert zi,tt tt;a,
si ma
las pdgubag
de lipitori pcntru
o biati chei{r...
pe
scuri... mi-am
bdtut
irr ala hal
joc
de broasca
lcstori:-ri,
cii pind
la urmi, iesindu-si
din lire.
mi-a spus, ridicindu-;i
laba din apa :
--"
Fac
jrrr.inrint
cd nici trr, nici
Icrmt'e ati. Jrrl cli
o
i a primi
nrrnrai
ir:1, incit tot poporul
diri iaz ::ii mi
Si broasca se cufrrnila iri ailli.
SUS.
-ST
a iciec it
Llzuitar
i.Osi
gte, dc
asi... A
sii rag
:lu
l,i('rdem
tinipril, -lri
in
fara
Froitiloi. gi
1i
nIt1q;:
.sn
"'
;i
;t iirr
zirnbesc
cil am sit
pot
rnolmoloci,
de gindacii
n si le f igridu
iesc un
ca o vacd rdtdcitd
de ci
nullt
inb
zulu
broa
festo
rostise Duremar
a ces te cuvinte,
1i
Carabas-Barabas
in-
cit il
tineau
puterile:
acela sint eu ! Eu ! Ilu I
prra-bunule
Durenar,
de ce
nirnerii
altrrl nu va cdpata
cheila
acel om care
va izbuti
si f:rcd
ast_
roage sa i-o dau lui.
tinindu-$i mereu laba ririicirtd in
ga
Carabas-Birrirbzis.
Sa pornint
zicind ai:estca i1i v'iri eairitui bdrbii
;il.iil. Eu o s:-r tla alez pc
maiul ia
mit i irrrbiclor.
Am si mi rog dr.
ilc ltalt.i,
s-o irrdirplece pc liroasc:,
milion
.ri
jumirtaie
de nrugte grase..
readi.;uil
-s.i
cirii ca.r glini
tif
, l/;';. iiP 3,:r c Ilrt
noase, am si virs lacrimi de crocodil. Voi cadea in genunchi in fa{a
celei mai prizlrite broscu{e. Trebuie neapirat sd pun mina pe chei{a
asta |
$i
cind o s-o am, md duc in orag. Se aflii acolo, undeva, o casb,
care are o cameri sub scard. O si pltrund in camera de sub scard, o
sd glsesc ugi{a micd pe lingd care to{i trcc fird s-o bage in seam5,
;i-am
si vir cheifa in broascd...
stind pc frunzele vegtede de sub tuligul
curiozitate atit de mare, incit am ielit
Senior Carabas-Barabas m-a vkzul.
Pierrot,
apucat o
-
Tragi cu urechea, nemernicule !
mi zvirle pe foc, dar se irnpiedici din
turnind nigte scaune, se intinse cit era
zgudui toata.
Nici nu mai gtiu cind am fost dincolo de fereastrd r;i cind am sdrit
gardul. In bezna de aiar5, vintul guiera gi ploaia bdtea cu furie.
Un fulger despicd norul negru de deasupra capului meu
,si
l3 lx-
mina lui r,izui, alergir-rd ia zece pa;i in urma mea, pe Carabas-Barabas
gi pr. vinzatorul de Iipitori.
,,Sint
pierdut!" mi-am zis. M'am poticnit gi am cazut pe ceva
moale
gi cald... l{-am prins cu nriinile de nigte urechi lungi.
Clzusem in spinarea unui ie pure cenu;iu. De f ricd, iepurele
tisni
in sus, dar eu md
!irream
strirrs de urechile lui.
$i
astfel, o
pornirlm prin intuneric peste cimpii, prin vii gi prin grddini-
Cind icpurele obosea gi se agcza si mai rasufle u1l pic, migcindu-;i
rniniat buza lui spintecata in dou5, cu il sirutam
pe frurlte:
--
Te rog frumos, iepura,sule, hai sd mai fugim ni{el,
Iepurele suspina
gi o pornea din nou. Incotro ? Nici el nu qtia..'
O lua ba la dreapta, ba la stinga...
Cind norii se imprdgtiarl
;i
luna se ivi pe cer, vizui la
poalele
dealului un or5;e1 cu clopotirile
inclinate care cum se nimerea'
Pe drumul ce ducea spre ora;, iugeau Carabas-Barabas
Ei
vlnzA-
torul de lipitori.
-
Ehe-he ! Asta-i curat
ghinion iepuresc ! spuse iepurele'
Pun
rim5;ag cd se duc in oraEul Progtilor, sd tocmeascd ciini
polifigti. S-a
sfirqit cu noi I
--
Auzindu-i vorbind aga, in{elegi, Buratino, continud
de mimoze,
-
m-a
de sub perdea.
51
nou
uc
se repezi sh mh prindd gi sd
in barba 1ui, cizu;i, ris-
iung pe du;umeaua care se
66
\:d
,S
-'..a-tfi=;
Iepurele igi pierdu curajul. Virindu-qi nasul intre lSbuie, rimase
fintuit
locului, cu urechile pleogtite.In zadar m-am rugat de el, am plins
gi i-am cdzul la picioare. Iepurele nu se clintea.
Insd cind vdzu
!i;nind
din orag, intr-o fugi nebund, doi buldogi
cirni, purtind cite o banderoid neagri pe laba dreapti, iepurele prinse
sI tremure ca o frunzd in bdtaia vintului
9i
abia am apucat si-i sir in
spinare, cd o gi zbughi prin pidure de-i sfiriiau calciieie...
Urmarea o
;tii,
cd doar ai vd,zul singur...
Pierrot igi siirgi povestirea gi
Buratiuo il intrebi cu
seamS:
bdgare de
-
Dar in care casd o fi camera aia de sub scard
Ei
uqila care se
descuie cu cheifa aia
(-arabas-B
arabas
Ili, dar noui ne e totuna..
t, dat noui nc,rocul ista.
Darpistaovezi
sL:Oase cheita d in bttzunar
cind sh pomeneasci despre asia.
doar in fundul iazului. Nu ne
il-a tnal
chei{a s
?
o
a\rut
e afla
tLl
S!
lr 5 r.l rlSa
ini,irti pc
Buratino la
srrb nasul lui
ureche, dupa ce
Pierrot. Ia uiti-tel
Buratino
;/
pierr()t
sosesc la Malotna,
fetifa cu p.irul a{bastru, ddr stnl tteoolft
r
-
r-
tugd Iar"a tnttz{ere tmpreuna cLI ed
sf
ciinele Artemort
(-iitd
soareie se indl{a deasul;ra virirrlui stinc<.r,-r al dealuliti, Bura-
dnl
si
Pieriot ielir5 de sub iufi;
;i
o luzrri la
goani peste cimpia
pt
care biiefelul o stn-rbitttse ctt o noaptt: nai inainte, impreunh cu li-
liacul, in d;n;p
s[]re'J'ara Pro:.rti1or-, dnpa ce Iugise din casa feti{ei cu
pilrui
albasinr.
Iti venea sd te strici de ris, rru alta, uitlndLr-te cunt alerga Pierrot,
neribdftor, s-o intilneascb mai repede pe tr'lalvina.
-
Asculta, lluratino, intreba el 1a fiecare 6'ln
qi,s
p rezece secunde.
itedea ?
Tu ce crezi ? O si sc bucrtre cind m-o
De rrnde r,rei sa
ltiit
?
Dupa alte cincispri-'zece secrtrtCc, Pielrc.rt intrebel dilt tlou:
Asculti, Buratino, ce zici, poate it-o sit st bucure.
De unde vrei si gtirt eu ?
In sfirgit, didr-rra cu cchii
1i
tle tasu{a ceii llba, cu soarele, luna
-i stelcle zrr-rivile De
rlbloallc.
Un iiricel de fum se inilfa din itLrrn, iar rlt'asupra ltri plutea un
nourag ITlic, a:,cminitor rrnLii capr de pisicd.
Ciinele Ar1-r'mon
ledca
pe
prisiri
1i
miriia din -ind
in cind la nou-
ragul acela.
Bulatino nu
prea avt'a el chef sa se int.larca
lrastru, dar ii era loame. iar :-nirositl de lapte iieri
sidile
nErile
.t'd
la fttijr err parul al-
itr,'r'1'11 Je dcparte sd-i
od
,,Dacd
feti5cana asta c sd se-aput:e iar sa-nti dea
dau
pe
qit
cana cu lapie
1i
p-aci
!i-er
drunttrl",
ili zicea in
Tocmai atunci Malvina ieSi din cisutd
lntr-o mini
de
portelan,
iar in cealaltS, un co;uk:! cLr prdj ituri.
Ochi;orii ii erau rogii
9i
ttmf la{i de plins. Era sigura
':a
il tiriserd
pe Buratino afard din magazie
qi cd-l mincaser5.
Se agezi la mdsrrla de pbpursi care se afla
pe cirdruia
cu nisip
gi florile albastre
prinserd numaidecit sd se legcne,
se rotiri deasupra lor ca nigte frunzttlile albe
9i
galbene
9i."
apirurzi Buratino
qi Pierrot
Malvina fdcu ocliii mari, alit de mari, ca i-ar fi pLrtut cuprindt
dintr-o ciaia pe amindoi biicfii in adincul lor.
Vizind-o pe Malvina, Pitrrot incepu sd se bilbiie Rostea
cuvintt
atit de lipsite de inteles
9i
fird nici o leqlturS,
incit ntr face ,.i le ntai
rngir
aici.
Buratino spuse, ca
ii
cunl rrimic: nu s-ar fi intintplat :
''
Uite,
{i
I arn adus ! N-ai decit sd-i dai lec{ii de buna
purtare
I'lalvina abia atunci inlelesc ci nu r.'isa.
-
Vai, cit sitrt de iericita I gopti ea gi adauga indatd cu glas de
:rnr miire: Baieli, spilati-vi numaidecit
pt' miini
1i
pe dinli Artemon'
riu le i'os. biir.l ii la fintind !
-- Ai vdzut, -- mormdi tsuratino,
--
nu i-au zburat inca sticietii
cap ! Spald-te, curl{5-fi dintii. l'iu ptiu, zbr-r, pe cine din lumea
n-ar da ea
gata
cu meteahna asta a
curdleniei...
Se spalarS, totLrgi, iar Artemon 1e scuttrri hlinutele ctr smocttl de
Apoi se a;ezari la nrasi. lluratrnr,r rninca, nu st-ncurca. ilt timp
Pierrot abia sc atingee de prdj ituri. Se Lrita. ca vrajit, la Malvina,
5i
cum ar fi fost o prijituri
cu migdale In cele din urma fata igi i
din sirite:
cre;ters a ieasi,
gind Buratino.
tinea
ceainicul
p resirata
fluturagi!
to1 atunci
guzganr!
din
ASIA
par din virfuI cozii.
LT
ca
eli
l\\i rog. r'c-lri \'azut
sta linistit si-ai rnirrc..
--
E rnulti \ireme, Malvina, cinrl eu nu mtri miininc
la niine i1,: t.' uiti asa?
ii intrcbi ea. Mai bine
tl
de
7.11
nimir:, rEs-
-'un:t'Pit'rrot
$tii...
ou irrill
D---^l:-^
--.f-:
t
tJurauno plltn 1 ln fls.
p()e
Malvina fi':u iar ochii nrari
spune
-ne
st ni)ti I
69
Da-a ?l Atur:ri
:r pt rez it I
Cu ia{a spriji'ita in minu!a ei ginga;a,
i.,si ridicl ochiqorii
fru_
moli spre noura;ul care aducea la infdli;are
cu un cap de pisicd.
Pierrot incepu sd spuni poezia
cu un glas atit de stins, de parcd
vorbea din frrndul unei fintini adinci :
A
lugit
Maluina. N-am s-o mai gdsesc!
Da, s-a dus Maluina, draga, scumpa mea
$i
mci-ntreb plingtnd
l/iala-mi de pdpu;ri
:
,,Oare
n-uS putea
sd o pdrdsesc?"
sa-l
-:^;
ttl)l
Dar n-apuci bine s5-gi sfir;easca poezia,
n-apuci
arate cit de mult ii plicrrse ci, deodati, pe
cdriruia
p, apdru o broasci.
F{olbindu-9i la ei ochii bulbuca{i, ie spuse:
-
Azi-noapte, broasca
festoasi
Tortilla, iegindu-9i din min{i, i-a
povestit
lui Carabas-Barabas
de-a fir a pdr despre chei{a de aur...
SperiatS, .Llalvina didu un
!ipbt,
de;i nu pricepuse
nimic.
pierrot,
cu gindul
aiurea, ca to{i poe{ii, rosti citeva cuvinte f:iri nici un in{eles.
pe
care iard;i n-are rost sd le mai insir rici. In schirrb, Buratino sbri
ca ars qi inceprr s5-si umple buzunarele
cu przijituri,
bucafele de zahir
si
bomboane.
-
Sa iugim cit rnai repede ! Daca buldogii poli!iqti il aduc aici
pe
Carabas-Barabas,
sintem
pierduti
I
nici i{alvina
presiratl
cu
ina se fdcu la la{d albn, ca aripa unui Ilutura; alb.
si-qi dea suiletul, Pierrot turna fiertura din ceainic
a se trezi cu rochi{a ei drigu{a plini toati de cacaci.
ca
e
pi At
.i! \a lv
gata
alvin
Crezind
peste
ea
la toata invalmiqeala asta
vor fi aici peste un sfert de
rochia. Pierrot, deznddijduit, i;i frin,
cu capLrl de nisipul cle pe cirare. Ar-
70
Artemon latrd
rriirei, il ingfiica de
du
-se
:
-
AjLrnge, te rog !
Broasca se holba cu ochii
spuse din nou:
--
Carabas-Barabas
si
ora..
,Maivina f ugi si-gi schimbe
p utern ic
guler qi-l
9i
sari la Pierrot,
cici el spila rochiile Ma,-
scuturi ce omule{ul ingaimS. bilbiin-
pini
ei bLrlbui:a{i
ql
ciinii polifiiti
9l
gea miinile incelca si se dea
*,&" t#
et
&
F U,"
\Lr,
,(
r:1
//
V*
.l
n"E
t
,
a
t
*
*
r?e
r
it
V4#
f
,J
L\
ir#
\fi
4
n"i
l-
.z
-,l-
T'
,f,
t':t
(''
7t
r'
t_rlz
l-rtt
/a
t
alva--
/'r
(r,
71,,
t(t I
.V
*.€7,i-=E-
--T-,7,r,
,.€'
:"2
(
*^
-,I
oi','f
1rfi,
I
temon ducea in dinli bocceiufa cu t<rt ielul de lucruri de-aie gospodd-
riei. Ugile se trinteau. Vribiile gure)e
ciripeau speriate prin tuli;uri"
Rindurrelelc, inspaimintate si ele, zburau atingind cu aripile pimintul.
Doar BLrfni{a din pod, parci inir-adirrs. pentnr a-i speria rnai tare, ri
dea in hohote.
Buratino nu-;i picr dLr crimpit ul. Pu,.e in spinarea lui Artemorr
doui bor:celu{e in care sc af lau htcrrrriie r:cle mai trebuincioase, iar pe
I{alvina, irnbricati :,lcilm intr-c} ror.}tie frumoa:;i cie drirm, o agczi dca.
supra. I-Lri Pierrot ii poninci si sr'{inii
clc corda ciiirclrri. Apoi, porni
in Irrrnlerr lc-,r, plirr de. currr.i .
---
$i
acunr, v.i rog! Nu va pieidel,i
capul I Sa iugim t...
Si cind to{i, adica Buratino pri;ind
birbategte in irunte, r\lal
virra siltind pe bocceie,
1i
in urma lol Pierrot, cu capul impinat de
poezii pri.iaste
in lc,c de nrinte'sindtoasa, iegirri din iarba deasd in cirnp
deschis, la rrarginea pddurii risiri barba incilciti a riri Carabas-
Barabas. Ferinclu-se de soare. crr mira stieaSinl
la ochi. cerceta cll
luare-amiuie imnreiurimile
O lupta crfncena /a mdr{Jrned
Ddourit
poli{i9ti.
olrtri gura.
IInOU-sr
Lr 1€'r
sl I sC lil
-
isi strin:,t'
Senior Carabas-lJzr12[x-s
{inea
cle zgarda doi ciini
ii zari pe fugari, alerqind p€' ci'mp1ll dc'schis, rinii cu t
Apoi se indreptari in pas rtisLrrat
spre [3trratino. r\rtt'nron
rot qi
&lair.ina, pe care
groaza
ii
fintuisc
locului.
Pdrea cd totril este pierdut. Carabas-Barirbas
cilca greor
ciinilor poli{i5ii. Ritiha ii
rcipa
mci-crr tiin buzLrnarul hzrinei
citrca printre picioarr-:.
Artcmon, previiziitoi-.
i;i iringea miinile:
din{i coliosi qi mari .
_-
Aha ! ricni el,
9i
slobozi buldogii.
ciinii inrii{i inceouri rnai ir.rt?i sr zrrirle panrintrri
r:rr pitir;areir-.
dinapoi ca sd-;i facd vint. Nri ldtrau gi
nu se uitarr la iuqari, ci in alta
parte,
atii der mirrrlri crarr rl:, putcrc;r
1crr.
Cinci
ari
-
,nvl i c [r;e d, nii-c. frica !
7a
.
oAr'l;i. !-Illl'tin,l Iilr!')s .\iaiVlna
Diorr,
'l
npctirA nA
pare.
cu minecile lui lungi atirnindu-i
jalnic
in
lvrarvlna, lncreoln-IaI ca nu mal era nlcl 0
Buratino fu cel dintii care-qi
r,'eni
in fire.
-
Pierrot, strigd el,
-
ia fata de mind
$i
acolo undc sint iebedele ! Artemon, da
jos
boccelelc,
pregitegie-te
de lupta I
lui
rot
Imbarbdtatd de glasul lui
Artemon
;i
o lui la iugd
-
dupd ea.
Artemon arunci
desficu funda d
la stinga, ciud
rele dinapoi.
$l-$t
cln o
cioa
boccelele
in viriul
la dreap
lC)s,
o prlvea ln
nldejde de scd-
rlin
spinare, igi scclase ceasul de pe laba
cozii. Aratindu-gi col{ii, incepu sd sarir
ta, gi
sI scormoneasci pdmintul cu pi-
! Au nar,ilit du;manii ! Sa-
in apararea ncvinova{ilorl...
fugif i spre lac,
scoatc-fi ceasul qi
hotarit,
^Nlalvina
siri
jos
din spinarea
spre lac, sdltindu-;i ugor rochi{a. Pier-
ri;ini, ce
crI 1l Ilnea
..\ l
Buratino, cd{5rat in r,irful unui pin cu trunchiul plin de
veghea singuratic pe cimpie, striga si urla de acolo de sus,
gura
:
-,
Siri{i, voi fiare, pdsdri
9i
gindaci
ri{i in ajutorul omulelilor de lemn. Sdri}i
Buldogii polili;ti parcd
abia atunci il
ln
bra{e;i
-
D5-te
Buratino
zirird pe Artemon. Dintr-un
salt se aruncar.i
asupra lui. Dar Artemon izbuti si se strecoare
indeminare
printre ei
9i-;i
infipse
col{ii in ciotul de coadd al unuia
in coapsa celuilalt.
Buldogii
se sucird in loc, greoi, gi se napustiri iard;i asupra lui
i\rtemon. Acesta sdri sprinten in sus, lisindu-i si treacd pe sub el,
9i
astfel izbuti din nou sd-i
jupoaie
unuia coastele si celuilalt spinarea.
Buldogii
sdrird pentru
a treia
oari asupra lui. Artemon, cu coada
tiriE prin
iarbi, o porni razna pe
cimp, alergind in cerc, ba ldsindu-i
si se apropie, ba aruncindu-se
intr-o parte, chiar de sub nasul lor. Bul-
dogii cei cirni se infuriard de-a binclea. Miriind indirjifi, fugeau firE
grab5,
dar cu incip5linare, pe urmcle Iui Artemon, hotiri{i sa puna
laba pe
el, viu sau mort.
In timpul ista, Carabas-Barabas
se apropie de pin, il cuprinse
incepu sd-l scuiure:
jos
! Jos cu tine !
se prinse zdravdn de o creangd, cu miinile, cu picioa-
lO
--
Cheila de arrf
-
c. t4m
rele, ba gi cu din{ii. Aqa de tare scutura Carabas-Barabas
cit conurile de pe crengi se cldtinau de mama focului.
Conul pinului, plin de ghimpi, este cam de mirimea
galben gi
e destul de
atunci... vai
gi
amar
Buratino abia se
cu limba
copacul, in-
unui pepertaE
con de 5sta,
virtos. De acolo
atirnindu-i din v azu ca Artemon aDta
gurd, ca o cirpd rogie.
-
D5-mi cheifa ! urld Carabas-Barabas, cdscind o gurd cit o
5urd.
Buratino se tiri de-a lungul crengii, ajunse in sfirgit in dreptul
unui con mai mare
Ei
incepu s5-i roadd cu dinfii codita de care atirna.
Cunr Carabas-Barabas zgilliia pomul din ce in ce mai tare, conul greu
zburd deodati de pe creangd si... nimeri dreptin guralui cudinfi mari.
Carabas-Barabas se intinse
jos
cit era de lung.
Buratino rupse al doilea con
;i
poc ! il repezi drept in ca pul lui
Buratino.
Carabas-Barabas, care rdsuni ca o tobd.
-
Siriti I
Ne-au incol{it dugmanii ! strigi din nou
Ajutor ! Snri{i in apdrarea unor bdie{a;i nevinovaf i !...
Cei dintii le venird in ajutor iistunii. Zburind foarte
jos
deasu-
pra pdmintului, spintecau aerul drept sub nasul ciinilor. Zadarnic cl5n-
fineau
acegtia, miniogi, din din{i: ldstunul doar nu-i muscd: l'ij-j-j I
gi gata...
trecea pe sub botul lor ca un fulger cenugiu !
Din nouragul asemeni unui cap de pisic5, pic5, fdri ve
tur negru. Era vulturul care ii aducea de obicei Malvinei
Urlind inf iordtor, ciinele poiif ist se prdvdli la pimint, cu picioa-
rele in sus.
Artemon il incolli pe celSlalt ciine dintr-o parte, il izbi puternic
cup tl risturnd, il mu;cd si apoi slri in lSturi.
nou o pornirS, fugirindu-se prin cimpie in
jurul pinului
singuratic, Artemon gi dupd el ciinii politiqti care, degi zdrobiti
9i
nu-1 sldbeau de fe-
ajutorul lui Artemon venird nigte broscule care tirau doi
;erpi,
bdtrine{e.
$erpii
tot trebuiau si moari curind, curind, fie sub
ste, un vul-
vinat. Iqi
ndu-gi larg
cind ajunse
infipse ghearele in spinarea unui ciine poli{ist
;i,
desfici
aripile lui puternice, se inil{d in vdzduh cu ciine cu tot
$i
in inaltul cerului 15si sd-i scape buldogul din gheare...
ieptul,
$i
din
mu;cati,
..In
,orbi
de
greu. Dacd te pucnegte cumva un
de tine.
mai
{inea
pe creanga
mai alearg5 gi el,
zgiltiita
74
o ridicind putredd,
fie in stcmacul
unei berze. gi
broagtele ii induple-
treaci la Iupta hotdrt-
rostogoliri
ca o
caserd
s5-gi sfirgeasci
via{a murind
vitejegte.
Artemon
cel cu suflet mare se hotiri sd
toare.
Se propti
in coadd gi-gi
ariti col{ii.
Buldogii
se ndpustiri
asupra
lui
9i
to{i trei se
minge.
.
Artemon
iqi cldmpanea
falcile gi ii
jupuia
pe dugmani
cu ghea-
rele.
Buldogii,
ne{inind
seama
de mugcdturi
gi zgiireturi,
urmireau
doar
un singur
lucru : dintr-un
salt cutezi^ior
si ajungd la beregata lui Ar-
temon pi
si-i faci de petrecanie.
cimpia rdsuna de scherirXit
9i
de ld-
trat.
Veneau
in zbor, zumzdind,,
bondarii gragi,
negri_catifelali,
imbri-
cafi in pelerine
aurii; fognind
din
aripi, se apropiau gi bdrzdunii
cei
haini.
crrdbugii
de aur gi gindacii
mugcdlori,'
.u ,r.ia1iie ior tungi,
soseau
gi
ei, tirlndu-se
incet.
.In
ajutorul
lui Artemon
siri
aricioaica,
soacra
ariciului.
doud
ariceii
cei mici.
acum
Ei
o familie
de arici : ariciul.
mdtugi
nemd,ritate
de-ale ariciului
si
si str5-
garpele
ci in elu i
Fdrd
sd-9i precupe{eascr
via{a,
toate fiarele, pisdrile pi gindacii
se napustiri
asupra
nesuferi{ilor
ciini poli{i9ti.
Ariciul,
aricioaica,
soacra
ariciului,
ceie doud mrtu;i
nemdritate
ale ariciului
gi ariceii
cei mici, fdcufi ghem,
se rostogoliri
intr-o clipitd
ca
ni;te bile
9i-9i
infipserd
lepii
ascu{ifi
drept in botur ciiniror
vrajmagi.
Bondarii
;i
birziunii
ii in{epau
9i
ei, din zbor, cu acele lor veni-
noase._
Gra'e
9i
linigtite,
furnicile pdtrundeau
in nirire
ciiniror, impros-
cindu-le
cu un lichid
usturdtor
pe care-l fabricd
numai ele.
Cirdbu;ii
aurii
;i
gindacii
ii mu5cau de burta.
. .
Vulturul,
cu pliscul
lui coroiat. ii ciocdnea
in cregtetul
capurui
cirrd pe
unul,
cind pe
celdlait.
Flutura;ii
;i
mugtele
roiau
ca
Lrn nor des prin
fa{a ochilor
lor,
intunecindu-le
vederea.
Broscu{ele
{ineau
gata
pregati{i
cei doi
;erpi,
hotari{i
s_o sfir_
gcascd
intr-o
moarte
viteieasci.
$i
iati cd unul
din cei doi ciini igi cisca
botul mare, ca
nute gi
sd dea afari lichiciul
cel otravitor
al furniciror.
Atunci
batrin gi
orb se repezi
cu capul drept
in botul larg deschis
al
5i,
ca un sfredel, ii pdtrunse
ln giilej.
75
=-{/
I
-;-
'..J
,il
'
,i4
. \r
4{
---Za-
(l
/-..
/,.'l
tiiltl:l
---
.a
rffih,
'tt't,l/,::'*
l,\l(frt' w
Acela;i lucru se intimpl:i gi cu celalalt ciine, in gitlejul
ciruia pd-
trunse cel de al doilea qarpe.
Amindoi ciinii, infepeni{i, nrugca{i gi zgiria{i din toate parlile, ina-
buEindu-se, se zvircoleau acum neputinciogi pe phmint.
Viteazul Artemon
iegi
invingdtor in lupti.
In vremea asta Carabas-Barabas izbuti, in siir;it, sa-gi smulgd
din gura lui cea mare conul cu ghimpi. Din pricina
loviiurii pe care-o
primise in cregtet, ochii i se fdcuserb cit ni;ie cepe. Cldtinindu-se pe
picioare, de ame{eald, se sprijini de trunchiui pinulLri.
Vintul ii resfira
barba.
Buraiino, cocolat drept in virIul pinului,
vizu atunci cum ca
tul birbii lui Carabas-Barabas, luat de vint, se lipise de trunchiul
bibat de rigini.
1.-zrE
pi-
im-
!
q/("-44
\
76
ln
$i
nici n-ai
Buratino cobori atunci pe o alti
strigd :
--
Sic, moqule, cd nu m-ai prins !
data !
Siri
jos
gi incepu sd alerge roata
Barabas intinse miinilc
sd-l inha{e gi,
tel.
creanga
;l
f Scindu-i
ciudd
sd md pnnzl vreo-
Carabas-
dupa bdie-
in jurul
copacului.
cldtinindu-se, se lui
Inconjuri
o data
incovoiatc pe
baie{el.
incd o data...
copacul, gata-gata s5-1
apuce cu degetele lui
alergi o dati in
jurul
copacului qi
Apol mal
Barba i se incolScea
9i
ea treptat in
jurul
trunchiului, incleindu-se
in rrginS,
Ei
cind nu mai avu ce sd se incoldceascd,
carabas-Barabas
.se pocni
cu nasul de copac. Buraiino
scoase limba la el
;i
fugi spre
iacul lebedelor,
ca s-o caute pe
Malvina gi pe
pierrot.
Arte'mon,
ciufulit tot,
;chiopata
in urma lui, in trei labe, pe
cea
Ce-a patra
{inind-o
in sus.
Pe cimpul de brtaie rimaseri
cei doi ciini poli{igti,
a ciror via{i
nu mai pre{uia
nici cit o ceap_d degeratb. Doctorul
in gtiin{e de pdpugi,
senior carabas-Barabas,
rdmisese
;i
el pe loc, buimac. cu barba lipiti
de trunchiul
pinului
t
ln pe$tera
Malvina gi Pierrot
stdteau in stufarig, pe
o moviliJd
umedd,
dar
,rald5"
Peste
capetele lor se intindea
un piienjenig
des gi ocrotitor,
in-
{esat
cu aripi de libelule
$i
cu
lintari
usca{i.
Pasdri mici, albasire,
zburind prin
stuf aris, priveau
voioase, dar
'.am
nedumerite,
la feti{a care plingea
amarnic.
Din departare,
se auzeaLr
ratraturi indirjite
;i {ipete
dezniddj-
iluite:
Artemon gi Buratino
isi vindeau
scump pielea.
-
Mi-e fric5,
mi-e frici ! suspina llalvina,
in cleznidejdea
ei,
acoperindu-gi
f ata scrldatd
in lacrimi
cu o frunzd
de brusture.
Pierrot
incerca
s-o linigteasci,
recitindu_i poezii
:
77
Stam moaililo
Cu
flori
minunate
Galbene gi rogii,
$i
tnmiresmate,.
Noi, pe mooilild,
Vara-ntre.agd-om
sta
Singurei,
gi lumea
Toatd s-o mira
Malvina bdtu lnciudatd
din
picior.
-
Mi s-a urit, m-am
siturat de tine,
rost de o frunzd
proaspdtd de brusture, cd
leoarci.
bdiatule I Ntai
asta e ciuruitd
lacului, credinci<,rsul Artemon
bine fd-mi
toatd qi udd
Deodatd, zgomotul
gi
fiPetele
frlngea miinile,
vdicdrindu-se :
orin
stufig.
In sflrqit se auzi zgomot de
Pa9i.
bas... Hain din fire cum era, avea sd-i
bage in buzunarele lui fdrd fund.
Stuful
apiru Buratino, cu nasul in vint
;i
cu
iui
gchiopdta Artemon, hirtinit bini;or
-
Tocmai cu mine gi-au gisit sa
-
Se gtii cd Artemon
gi Buratino s-au
prdpidit' s-au
prdpadit..
$i
se aruncd zdrobitd cu fa{a pe muEchiul verde.
Pierrot se frdminta fdri nici un rost in
jurul
ei. Vintul adia r-rsor
din depirtare se stinserd. Mah,ina igi
Venea pesemne Carabas-Bara-
in;f ace pe amindoi
qi
s5-i
fu dat la o parte gi deodatb
gura pind la urechi. In urma
gi incdrcat cu boccelele.
se misoare ! spuse Buratino,
parci fdrd sd ia seami la bucuria Malvinei gi a lui Pierrot. Nu-mi
pasd nici de vulpe, nici de motan, nici de ciini poli!i9ti, nici chiar de
Carabas-Barabas ! Ptiu ! Incalecd
pe ciine, feti!o, iar trr, bdiatule, apu-
cd-te de coada lui. S-o pornim la drum...
$i
el
porni voinicegte
peste mu;uroaie, croindu-gi drum cu coateie'
prin stufirig, ocolind lacul ca sd ajungd de cealaltd parte...
Malvina gi Pierrot nici mdcar nu indrdzneau sd-l intrebe ce se-n-
t?mplase cu ciinii poli{iqti
Ei
de ce ntt mai sint urmiri{i de Carabas-Ba-
rabas.
Cind ajunserl
cepn sd schelSiSie
sd faci un popas,
celdlalt mal al
sd
Echiopiteze
si-i oblojeascd
rdu de tot.
rEnile. Sub
Omuleiii
pe in-
o i{i
ale
qi
ca
furd nev
uriage
78
rdddcinile
unui pin ce cre$tea pe
0occelerc ln pc$tera gl
Viieazul ciine i;i
Dintr-o cimd;u!5 veche
rot le
finea Ei
Malvina
Dupi ce-l
tit
Buratino spuse:
--.- Pierrot, sterge-o gi adu apd din lac I
Pierrot porni ascultdtor, poticnindu-se gi
pe drum pierdu lnsd capacul ceainrcului, iar
Buratino spuse :
--
Malvina, fugi de
Xlalvina se uitd cu d
se-ntr.rarse cu un bra{ de
Buratino spuse:
--
Mare belea pe
capul meu cu binecresculii dqtia I
Aduse singur ap5, apoi tot singur adund vreascuri
9i
conuri de
pin, fdcu la intrarea ln pegteri un foc mare, care trosnea atit de tare,
incii crengile pinului inalt prinseri si se clatine...
puse la fiert cacao cu ap5.
-
Repede,
aEeza{i-vd la mas d I
Deasupra f ocului
In tot acest timp, Malvina ticuse, cu buzele strinse. Dar acum nu
se mai putu stdpini gi zise cu glas de om mare:
-
Sd nu crezi cumva, Buratino, cb dacd te-ai luptat cu ciini
poli!i9ti
Ei
i-ai invins, dacd ne-ai scdpat de Carabas-Barabas gi te-ai
purtat bbrbdtegte, egii acum scutit si te speli pe miini
Ei
pe dinti lna
inte de masd...
De uimire, lui Buratino ii pieri graiul : Na-fi-o bund ! holbd el
ochii la fetigcana atit de dirzd.
trlalvina ie;i din peEtera gi batLr din palme:
--- Flutura;i, omizi, gindaci, broscu{e...
Nu trecu nici un minut
Ei
sosiri, in zbor, fluturi mari inclrcafi cu
$r
grnoaclr ursuzl orn
gu-
burtd.
aQezare
ooloJ lra
un delugor pietros, dddurd de-o pegteri
Cirari
tot acolo se tiri gi Artemon.
lingea cite-o labd qi
apoi o intindea Malvinei.
a Malvinei, Buratino fdcuse pansamente. Pier-
lega cu ele labele rdnite ale lui Artemon.
gi-i puserd termometrul, Artemon adormi liniE-
foc I
u din umeri, pleca gi
bolborosind felurite poezii;
apd aduse doar pe fund.
cautd vreascuri pentru
ojand la Buratino, ddd
tulpini{e uscate.
polenul florilor; tirindu-se, venird omizile
noaie, iar mai apoi broscu{ele, siltind pe
Fluturagii, cu aripioarele desfdcute, se perefii
79
Pe
pegterii,
ca s-o impodobeascd gi ca pdmintul ce s-ar flrimita
mincare.
SA nu cadd tn
gi-l zvirleau
afard din pegterS.
O omidd albi
;i
grasd se tirl
du-i-se pe nas, ii stoarse p_uf ina
Buratino
si,
lisln-
Vrind, nevrind, tre-
Gindacii de gunoi rostogoleau in bulgdra;i tot gunoiul
de pe jos
buia sd-9i cure{e dinfii.
O altd omide se
9i
apuci sd frece dinlii lui Pierrot.
Ap5ru
9i
un bursuc somnoros, care semdna
cu un purceluq. Prin-
zind intre labe omizile cafenii, le stoarse de pasta cafenie gi o ln-
tinse pe incilldmintea omulelilor; apoi cu ajutorul cozii lustrui ca
oglinda cele trei perechi de ghete : ghetele Malvinei, ale lui Buratino
gi ale lui Pierrot.
DupS ce le curitd, cisci alene: he-he-he !
leginat, ca o ra{5.
Veni in zbor
Ei
pupAza
-^^l-:
rx
IJtrsLr
I r<r,
zburlea de motul ei cel rosu care i se
-
Pe cine sd pieptdn ?
-
Pe mine, spuse
ce zbirlitd sint !
-
Asculti, drdgufo, dar
Atunci broagtele cu ochii
-
O aducem noi...
Malvina.
Zece broagte
porniri sdltind spre
un crap lucios ca oglinda, si atit de
una unde-l duc broa$tele, care-l tirau
Proptirl crapul in coadi, drept in
?ndbuge, incepurd sd-i toarne ap5 din ceainic pe botigor.
Neastlmpdrala
prpdzd o pieptdnd pe ,Vtalvina gi-i fdcu buclele. Lui
apoi cu grijd de pe p
pioarele lui pe ndsucul
-
Gata, drdguto !
$i,
sfirrr !... ca un
Broscu{ele tirird
Ei
un fluturag
ei.
polenul de pe ari-
ghemotoc pestri!,
zburd din pegterd.
ele crapul-oglindd inapoi in 1ac. Buratino
Pierrot, vrind, nevrind, igi spdlard miinile, ba chiar gi gitul.
atunci le dddu Malvina voie si se ageze la masI.
masd, in timp ce-gi aduna firimiturile din poali, ea
.sp,use:
pe fruntea lui
pastd de dinti.
si
Piaptdni-md qi
se indepirtd cdlclnd
gi neastlmpdratd, cu voioasd
cite ori gdsea ceva de mirare.
oglinda unde-i ?
bulbuca{i ziserS:
9l
presara erets
ietif
f5-mi buclele ! Uite
lac. In loc de oglindd, aduserd
gras gi
somnoros, cd-i e1a tot
oe anproare.
fala Malvinei gi, ca se nu se
SI
Abia
Dupd
80
-
Buratino, prietene,
data trecuta ne-am oprit la dictare. Sd con-
tinudm
lectia...
Lui Buratino ii venea s-o zbugheascl din peqterd
Ei
si fugl in
plriseascd
tovari;ii nepu
cotro vedea cu ochii. Dar nu se-ndura si-si
tincioqi gi
ciinele bolnav. El mormii:
-
N-am la mine tot ce-mi trebuie
pentru
scris.
-
Ba nu-i adevdrat I Sint ici, in boccelu{i ! gemu
Artemcn.
Se tiri
pind
la boccea,
o desficu cu din{ii gi scoase o sticlufi cu
cerneald, penarul,
caietul gi
chiar un glob pimintesc
mititel.
-Nu
fine
tocul a;a de strins gi degetele atit de aproape de pe,
o si te murddregti de cerneald I spuse Malvina,
frumoqi spre tavanul peqterii,
spre fluturaqi
fi...
Deodatd, se auzi un trosnet de crengi gi vocl groase.
peEterii
trecurd Duremar, vinzdtorul
de lipiiori de leac. qi
carabas-Ba-
rabas,
abia tirindu-Ei picioarele.
Pe fruntea directorului
teatrul
1i
roEu, nasul ii era umflat
Ei
toatd
cu rdqind.
Oftind gi scuipind intr-una el
de aur
In timpul lutpei, vinzdtorul de lipitori se pitise
de
tniiq. Cind
totul se sfirgi, agtepti pind
ce Artemon qi
fdcuri nevdzufi prin iarba deasd, gi
abia atunci se apuci
cu mare greutate,
barba lui Carabas-Barabas,
in'rildtucitd
de trunchiul oinului.
fricd lnir-un
Buratino se
sa smulgi.
gi
incleiati
ridicindu-gi
Prin fa{rr:
niNi, cd
mhigorii
rlrdeva,
N-aveau cind sd fugi prea
prin pddrrre.
ui de pdpugi
risirise un cucui rrrare
barba numai smocuri
;i
lnclr:iati
spunea :
.departe.
Trebuie
sa iie pe aici pe
-
Ei, da' bine te-a mai
bui sd-ti pun pe
ceafi doud
ll
-
Cbcll! de !t'r
-
c. t460
Buratino se hotaraste sd afle cu orice
pre(
de Ia CarabasoBarabas
taina cheitei
Duremar gi Carabas-Barabas trecurd incet pe lingd pe;ter5.
potcovit
bdiatul ! spuse Duremar.
Va tre.
duzini din cele mai bune lipitori...
8I
Carabas-Barabas se
puse p? urlete:
-
O sutl de mii de draci ! Hai s-o pornim ctt mai repede po
lrrnra nemernicilor dlora !
Caiabas-Barabas
Ei
Durentar
pornira
indatd pe urmele fugarilor.
Igi croiau cu miinile drum prin iarbd. cercetind cu de-ambnuntut fie-
care tufiE
Ei
scotocind
pe dupd fiecare movilifi.
Ydzurit fumul ce se indlta la rdddcina bitrinului pin, dar nu lo
adlpostit in peEteri
Ei
cd
pe
trecu prin minte ci omuletii de lemn s-au
deasupra au mai aprins gi focul.
-
Pe nemernicul de Buraiino am si-l tai bucbtele-bucitele, cu bri-
ceagul, mormdi Carabas-Barabas f urios din cale-afar5.
Fugarii se pitird in fundul pegterii.
-
Ce-i de fdcut? Sd fusim?
Dar Artemon, oblojit din cap pini-n picioare,
Ca si i se vindece rinile. ciinele trebuia sd
lratru
de
s5-l
terd ?
Nu
in ce loc se afli uqifa pe care trebuic s-o descui
ugi{a asta cici s-ar gisi un lucru m inunat
;i
acesta ne va aduce fericirea...
dormea somn adir.rc.
doarmi doudzeci
qi
ceasuri in gir.
lase oare pe credinciosul ciine singur
;i
fird ajutor in peg-
nu ! Ori scapa cu toiii, ori pier cu tofii !
Ascungi in fundul pegterii, Buratino, Pierrot gi Malvina
vreme indelungatd in goaptd gi hotdrird sd agtepte zorile,
intrarea peEterei cu crengi, qi, pen tru o mai grabnici tnsdndtogire a
lui Artemon, sd-l hrineasci in somn. Buratino spuse :
--
Eu vreau totugi sd aflu cu orice pref de la Carabas-Barabas
cu chei{a de aur. Dupd
qit,
aga cum vorbesc de obicei riufdcitorii invechifi in rele. Tu nu mi
cunogti lncd...
-
Bravo, Pierrot, de mult trebuia si
$i
Buratino o lui la fugd
pe urmele
lui Duremar.
Curind,
-
Mi-e fricd si rimin fdrl tine, mi-e fricd ! scinci Malvina.
Dar ce, nu-l ai pe Pierrot ?
Eh ! el doar si spund poez
Ca un leu am s-o apir pe
porti aga !
Carabas-Barabas
ii
e
bun !...
Malvina, siri Pierrot, cu glas rdgu-
te
lui
dadu cu ochii de ei, Directorul teatrului de pipuqi qedea
$l
se slituiri
sb ascundi
neasemuit.., lucrul
$i
9i
ale
82
f
'!'\
\,4
-
-
/
W
f
{d
{/2r*
{r
W
W
pr
,t.
Dar
,.1-a
trei pegti-
Buratino, pitin-
lnalnlea tul uaraDas-
un cocot
piine qi,
ghearele,
stdplnul
chel al ospdtiriei, lnvirtind la flacdri frigirile
9i
cratitele.
malul riului, iar Duremar li punea pe cucui o comprese din frunze
macn$.
1De
departe se auzea cum ghiordie
zgomotos pintecul
lui Carabas-
piuie trist stomacul gol al vinzdtorului de lipitori de
Duremar.
tlrziu.
pereche de
Barabas
Ei
cum
leac.
-
Senior, trebuie neapirat sd ne intremdm, spunea
Urmirirea nemernicilor s-ar putea prelungi pini noaptea
-
Eu unul aE minca pe loc urr purceluE lntreg qi
o
ri{ugte, rdspunse posomorit Carabas-Barabas.
Cu chiu cu vai, prietenii se tirirri
spre ospitdria
1ori",
cdci firma se vedea bine de pe delugor.
Ju-se prin iarbA ca sh nu fie vdzr-rt. ajunse acolo
Barabas
;i
Duremar.
Aproape de u;a osphtdriei, Buratino se dddu pe lingi
mare, care gdsise pesenne un griunte
sau vreo firimifd de
:icuturindu
-gi
mindru creasta ro;ie, scormonea pdmintul cu
loftind galdgios glinile la ospif
--
Co-co-co-co I
Buratino ii intinse pe palmh firimiturile unei prajituri de migdale
.-
Servi{i, senior comandant
general
!
Cocolul se uitd aspru la biie{eiul de lemn, dar nu se putu sthpini
ei-i
ciuguli din palmi
-
Co-co-co-co I
-
Senior comandant
general,
eu trebuie sa pitrund in ospdtdri*
rlar
ii-r aqa fel, lncit stipinui s5 nu bage de seami. Am sd md pitesc
dupd minunata dumitale coadd care strilucegte in toate culorile, iar
dumneata, te rog, sd faci bunitatea si md duci pini
la vatrd I Ne-am
lnieles ?
--
Co-co-co-co ! cirii
gi mai rnindru cocogul.
De fapt
nu
in{elesese nimic, dar ca s5-gi ascundi neqtiinfa, se ln-
Crepii
fan{oE
spre ula deschisi a ospitdriei. Buratino ll cuprinse de
pene, pe sub aripi, gi
i se ascunse dupi coadd.
$i
aga, tiptil-tiptil,
pitrunse in bucitdrie, chiar pind Ia vatra unde trebdluia cel
-
Piei de-aici, hodorog bdtrin, bun de supd I
tipd
cos. f5cindu-i vint cu
piciorul.
84
stiplnul la co-
6'?:.
/i7/t
i^:41
714
le ieqi inainte,
inclinlndu-se
adinc in fafa lor
ulciorul de lut
9i
se ghemui
acolo
Q)
ii,
{in
tli
(lt(
E
sl-iui^,:k
-+4t,
nT/t
@ o"
.^^t^{
v,t4!.
.
.r.ucf-*\
Cot-coo-dac I ficu cocogul, gi
apoi, cu un
frpil
la giinile
care dideau
semne tle
drept in ulifd,
Buratino se strecuri, pe furi;, pe
linga picir_rarele
stipinului gi sc
piti
dupd un urcior mare de lut.
In aceeagi clipd, se auzird glasurile
lui carabas-Barabas
5i
Dure
mar.
Stlpinul
ospdtariei
-
Cot-coo-dac I
deznddijduit,
zburd
spaimi.
Buratino
se virl ln
85
stdpinul hanului :
Buratino afla tatna cheifei de aur
Carabas-Barabas
$i
Duremar
lnfulecau acum un purcelug
bine
fript, iar stlpinul hanului le tot umplea paharele.
asta, n-ar s
-
Nul
sd-i punem niscaiva lipitori, sd-i sugd tot singele...
Carabas-Barabas
izbi cu
pumnul
in masd. Mai intii si-i
strica
SI
iau chei{a de aur.
Se bigd atunci in vorbd qi stdpinul hanului, cd doar gtia de fuga
omuletilor de lemn:
-
Senior, nu trebuie sd vd ostenili ciutindu-|. Am eu aici doi
fldcii dibaci; am sd-i chem
;i
pini mai sorbili un pahar, scotocesc ei
toatd pidurea
9i
vi-l aduc incoace pe Buratino, la iufeali.
Sugind cu poftd un piciorug de purcel, Carabas-Barabas zise cdtre
-
Vinul dsta e o porcirie
;
ia toarna-mi mai bine din urciorul de
piciorugul de purcel, aritd spre urciorul in care se pitise colo !
$i
cu
Buratino.
-
Senior, urciorul acela e gol, rdspunse stdpinul.
-
Minti I Ia sI-l vdd !
Stipinul ospitdriei ridich atunci urciorul gi-l risturnd pe masl-
tsuratino se
propti ln coaie cu toatd puterea, de perefii
urciorului, ca sd
nu lunece in
jos.
-* Vid ceva negru induntru ! striga rdgugit Carabas-Barabas.
-
$i
eu vdd ceva alb, spuse Duremar.
-
Sd-mi iasi buboaie
pe limbd gi si md sece
junghiul prin gale
de vd mint, seniore. Urciorul e
gol !
-
Daci-i aEa, pune-l pe masS; o si aruncdm in el oasele.
Urciorul ln care se afla Burati no fu agezat intre directorul teatru-
lui de pdpugi gi vinzdtorul de lipitori de leac. Peste capul lui Buratino
incepuri sd curgd oasele gi resturile din iarfurii.
Carabas-Barabas, dupd ce se seturd
de bdut, igi rdsfird barba la
focul din vatrd, ca sd se topeascd riqina lipiti de ea.
--
Am sd-l agez pe Buratino ia aqa in palmd,
spuse el lduddros,
yi cu palma cealalti o s5-i pocnesc una cd praful o sd se-aleagI, de ell
--
Nemernicul ! Aga gi meritd, intdri Duremar. Dar inainte de
86
-
Bine I Cheama-fi fl5cdii,
tdlpile uria$e in fa{a focului.
gi
cit 1l
finea
gura :
spuse Carabas-Barabas, intinzindu-gi
pentru
cE se cherchelise incepu sd cinte
adund.,
Carabas-Barabas rimase ca trisnit
:
apoi pocni
din filci
Ei
se holbi
la Duremar:
'-
Cine-a vorbit ? Tu ?
- Nu, nu eu...
-
Atunci cine zice sd dezvilui
taina ?
Duremar
avea obiceiul
si creadd in tot felul
unde mai pui
cd mai trisese gi la misea Fafa
zbirci de fric5, ca o smochini
uscaiil
Prichindelul meu'norod
E de lemn gi-i cam nerod.
Iar pe
oiala lui stdpin
Eu am
fost Si
eu rdmtn,
Mult aestitul Carabas,
MLilt temutul Barabas !
Rege
sint peste pdpu;i
-
Ah, cum tremurd la u;i !
$i
de cum imi aede burba,
Se-ncouoaie ca gi
iarba,
Chiar
;i
cea mai ardtoasd. .
Am craaasd noduroasd,
Impletitd-n
;apte
cozi,
f mpletitd-n
$apte
cozi...
Cu craoa;a
fac
un semn
$i
poporul
meu de lemn
Smirnd std
-
si ioacd. strund.
Bani, nu glumd
tmi
Uite ici, tn buzunare,
I ci, tn ouzunanu tndte.
,-Cu glas plingdref,
Buratino zise atunci din fundul urciorului :
-
Dezviluie taina, nenorocitule,
dezviluie taina !
de lucruri tainice, gi
i se invinefi
Ei
se
87
In timp ce se uita
tine
dintii.
la el, lui Carabas-Barabas
lnceDu sa-l clan-
de nu, nu te mai scoli de-aici, nenoroci-
glasul tainic din fundul urciorului.
s5 sard in sus. dar nu izbuti nici mdcar
-
uezvalule talna I ca
feeel dee
rdspunse :
tule,
tipi
din nou,
prelttng,
Carabas-Barabas
incercl
sI se-iirilte.
-
Ceee
ta-i-i-i-nd
r
snuse el bilbiindu-se.
Glasul
-
Taina broaqtei
{estoase
Tortilla.
De spaim5, Duremar lunecl sub masd, iar falca lui Carabas-Bara-
has atirna
jalnic
in
jos.
-
Unde se afld ulita, unde se aflb u;ifa ? guierd glasul, de
parc5
ar fi suflat vintul prin horn, lntr-o noapte de toamnd...
-
Las' c5-fi spun, lii spun. Numai sd taci, sd taci t
Eopti
bas-Barabas. Uga se afld ln odii{a bitrinrrlui Carlo, ascunsi de
ia rosti aceste cuvinte, ci stipintrl hanului intrl ln camerd.
Iatd flicdii, senior ! Oameni de nddejde I Pentru bani, dgtia-s
e sd
{i-1
aducd qi pe dracul legat fedele5...
el aritl spre vulpea Alisa
;i
motanul Bazilio, care se opriserb
fn prag. Vulpea igi scoase de pe cap piliria ei veche
qi ficu o tnchinS-
riune adincd.
-
Senior Carabas-Barabas
ne va d5rui, sdrmaniior de noi, zece
qalbeni,
iar noi 11 vom
preda in schimb pe nemernicul de Buratino, fird
.qh ne mi$clm din loc.
Carabas-Barabas scoase zece bani de aur din buzunarul vestei:
-
Iati banii I
$i
acum spune, unde-i Buratino ?
Vulpea, dupl ce numird banii de citeva ori gi oftd din
greu, li
dadu pe din doud cu motanul, ardiS cu laba cdtre masd:
-
Senior, e chiar sub nasul dumitale... se afld pe masl, ln
t!rclor...
.
Carabas-Barabas apuci urciorul
5i-l
izbi cu furie de podea. Dintre
cioburi
Ei
de sub grdmada de oase sdri Buratino. In timp ce tofi rd-
rndseseri cu gurile cdscate, el strdbltu ca o sigeati camera, ieqi in
curte qi se ndpusti spre cocosul care cerceta mindtu, cind
'cu
.un ochi,
cind cu altul, un gindac mort.
Cara-
vatra
zugrdvitd...
t-,
^ ,it
]
Ah
lar
qi
88
e
, +_:__.-r=e__=:
_
----
_=_=__:_
.-.-...........
'l{,lt
'i14tr
-
Tu m-ai dat de gol, carne de supd I li strigd Buratino, ridicln'
rln-gi ameninfdtor nasul. Acum ia-o la sdndtoasa cit te
fin
picioarele !
$i
Buratino se
prinse cu amindcud miinele de coada lui de
gene-
ral. Cocogul, fird sd in{eleagd nici de data asta nimic, igi desfdcu ari-
oile
qi
o lud la goand cu picioarele lui pintenate. Buratino se idsS tirit
de el ca lntr-un vlrtej, peste drumuri, dealuri
9i
cimpii, spre
pidure.
Carabas-Barabas, Duremar
qi stipinul ospltdriei, venindu-$i
in fire'
tlEniri
din cas[, luindu-se pe urmele iui Buratino.
l)ar oricit se uitau,
nu-l zdreau nicdieri; doar hdt departe, pe cimpie, cocogul alerga cit
ll
tineau
picioarele. Dar cum tofi
qtiau cit e de scurt la minte, nimeni
nu-l lud ln seamd.
a
7
tL
?,,
vj
l1
-
Chctlr dc - . 1460
89
Buratino, pentru tntita
oard tn oiala lui,
e cuprins de deznadeide,
dar ptnii
[a
urma toafe se sftrsesc
cu bine
Coco;ul cu mintea scurti obosrse
;
abia mai fugea, cu pliscul
cis-
<'at.
Buratino didu in sfirgit drumul cozii lui rdvdgite.
-
Ia-o din loc, generale
! Intoarce-te 1a glinile
tale..
$i
porni
de unul singur, prin frunziE, spre
'locul
unde se vedea
strdlucind
lacul lebedelor.
Iati
9i
pinul
de pe delugorul pietros,
iata
;i
pe;tera De
jur
jur
erau imprdgtiate
crengi rupte. Iarba
Inima lui Buratino
prinse
sd bati cu
efa Dr azoala de urme
lmpre-
de rofi.
SI
deznidejde. Sdri de pe delugor
se uitd sub riddcinile
sdunoase.
Pegtera era goali
!
Nici Malvina,
Pe
jos
se aflau
lui Pierrot,
sfigiate.
"Fdra
ind'ia1d
ca prieteniimei
au fost rdpifi r s-a sfirgit cu ei." Bti-
ratino igi ingropd
fafa in iarbi. Nasul i se infipse adinc in pdmint.
Abia acum igi didu el sear'a cit de
'mult
igi iubea prietenii.
Mal
vina n-avea decit sd-i dea oricite lectii de bunicuviinli, iar
pierrot
n-avea decit sd-i spuni, fie
9i
de-o sutd de ori, poeziile lui proaste, Brr
ratino
ar fi dat pind
;i
cheifa de aur, numai si-i mai poat6
vedea.
Lingd capul lui, se indlta deodati, fdrd zgomot, o movilifi de
pamint
sfirimicios,
din care iegi o cirtifd catifelati, cu ldbute tranda-
firii
;
strdnuti pi{igdiat
de trei ori gi
spuse:
-
Sint oarb6, dar am urechi foarte bune. In locul acesta s-a oprit
un carucior
tras de nigte oi. In cdrucior gedeau
vulpoiul, guvernatorul
nici Pierrot, nicr Artemon !
doar doui zdren{e. Le ridicb. Erau minecile camigu{ei
Ora;ului
Progtilor,
;i
detectivii. Guvernatorul
a poruncit
,,Luali-i
pe nemernicii d9tia. I-au
zvintat in bdtdi pe
politiqti
ai mei, in timp ce-qi ficeau datoria I
Ridica{i-i 1,,
ueleclIYlr
au raspuns:
,,Ham
!"
s-au repezit in pegteri gi
am auzit induntru mare hdrmilaie.
prie-
tenii tii au fost lega{i, arunca!i in cirucior impreund
cu boccelele lor
si p-aci
le-a fost drumul...
asa :
cei mai buni
90
La ce i-ar
in pdmlnt ?! El
de lac qi ieEi in
Il IOIOSII lul buratino sa ramlna lnllns pe
siri cit colo
Ei-o
lui la lugd pe urmele
cimoia cu iarbi deasii.
Jos
cu
ro{ilor,
nasu I
trecu
Fugea mereu, fugea a;a, in negtire. N-avea nici un piatt, dar
una gi
bun5: trebuia sd-gi scape cu orice chip prietenii.
avea casa Droasca
ra un caruclor lras
.ctia
Pe caprl gedea
indeplinea slujba de
Artemon, oblojit din cap pinl-n picioare.
frumos pieptinatd, atirna din cirucior, iar
In urma cSruciorului
pd5eau
cei doi
Motanul cel
vili de pe caprE
le;inat.
de aur; el
stdtea vaj-
Pierrot gi
Coada lui, odinioard atit de
molul i se tira prin praf.
clini detectivi
-
Doberman-
s-ar fi amestecat vintLr I
in iaz, sub ocrotirea mStusii Tortilla. dacS
cel puternic.
at
nu
Vlntul ll prinse intr-un virtej pe
ugurelul Brrratino, care, cum
era ficut din lemn, il invirti, il rdsuci ca pe
un titirez, il aruncl de
colo, gi-1 lSsi si cadd tn cdrucior, drept in capul
n a tor.
.rt
it i
colo-
Vulpoiulu i-guver
gras
cu ochelari de aur, luat a;a, fird veste, se
pr5-
gi, pentru
cI era un fricos
;i
un ticElos, se preficu
Ajunse in sfirgit la prdpastia in care se rostogolise cu doud nopfi
mai-nainte, cdzind intre brusturi. Jos, zdri iazul murdar in care-qi
{estoasd
Tortilla. Pe drumul ce ducea cdtre iaz cobo-
de douh oi slabe, numai
pielea
9i
osu[, cu lina numai
zdren{e.
un nrotan gras, lat in filci
Ei
cu ochelari
piritor pe lingi guvernator. In spatele lui
nicul Vulpoi-guvernator. Peste boccele erau culca{i Malvina,
Pintscher.
DeodatS, detectivii iqi ridicari boturile in vint, qi adulmecind z|riri
deasupra prdpastiei tichia albd a lui Buratino.
FIrd a sta pe ginduri incepurd si se calere in salturi mari pe ur-
cugul repede. lnainte insd de a fi ajuns ei sus, Buratino, care nu mai
avea unde si se ascundd
$i
nici incotro si fugi, igi ridicd miinile de-
asupra capului gi,
ugor ca o rindunicS, se aruncd de pe piscul cel mai
inalt in iazul rnurdar, acoperit de mdtasea broaqtei.
Descrise mai intii o curbd in aer
Si
fi nimerit, fira indoial6"
fiplnd,
gi didu buzna lntr-o vizuind
bursucii, dupd cum se gtie, nu prea
le fac reoede seama.
sint bucurogi de astfel de
Vulpoiul-guvernator fricos nevoie ie mare, o rupse la fugd pe povirnig,
de bursuc. Dar a nimerit prost
cici
ulle, spenale, ra sturn ara Malvina,
n-afi fi apucat nici mdcar sI vd numdrafi degetele de la o
Ciinii Doberman-Pintscher coborird povirniqul ln salturi man.
chzurd. de-a berbeleacul nrintre boccele
in fa{a cdruciorului rlsturnat, il vdzurl leEinat pe motanul
In brusturi zd.ceau omuletii de lemn
9i
ciinele oblojit de la cap
vint. slobozi un schel5liit
Dar Vulpoiul-guvernator nu se zdrea niciieri I
Tocmai acela pe care detectivii trebuiau sI-l pdzeasc6 mai dihai
ca pe
lumina ochilor, se flcuse nevdzut de parci l-ar fi ?nghifit pa
mintul.
Primul detectiv, ridicindu-qi botul tn
prelung
de deznidejde.
A1 doiiea detectiv flcu la fel.
-
Ai-ai-ai-u-u-u-u-u I
Apoi amindoi o luard iar5gi la goand; scotociri peste tot. Sc..r.ro
cind, scheldldiau piini de
jale,
pentru
cd simfeau de pe acunr loviturile
de bici pe spinare
;i
veCeau gratiile
de fier ale inchisorii.
Umili{i
Toate astea se petrecuri insi atit de repede, lncit voi, dragi cititori,
din pricina neputin{ei lor, cu cozile intre
Progtilor, gindindrr-se ce minciuni si-ndruge
poliiie.
Pentru a-gi scipa pielea, se invoird si spund cd
incepu sd se piplie incetigor: picioarele gi mlinile
intimplase o minune gi
cd Guvernatoruf fusese ridicat
ceru .
IJUraIlno
erau intregi. Se tiri apoi pini lingi brusturele unde ziceair Malvina
Pierrot, le dezlegd frtnghiile
1i-i
puse in libertate.
Maivina il imbrS{iEd pe Buratino fdri sd spuna un cuvlnt, dar nu
putu sd-l sirute din pricini ci bdiatul avea nasul prea lung.
Minecile lui Pierrot erau rupte pind
la coate; pudra albi i se scu-
turase de pe fafd gi
se vedea acum cd obrajii lui erau la fel ca ai tu.
turor, ba chiar tare rumeni, in ciuda dragostei lui pentru poezii.
oaspefi gr
mlnd.
cdruciorul.
brusturi, cu
Pierrot gi
cu tot.
Arternon
Ajungind
cel gras.
la coadd.
in Ora;ul
picioare, Iugrr6
la postul de
pe ciru rn sc
de viu, in
Ir
si
92
-
M-am luptat vitejeqte,
nu mi-ar fi pus piedicd, n-ar fi
groasa. Daci iia
ciinele, oblojit tot.
pe culme apiruri Carabas-Barabas
;i
Durcmar. Vulpea Alisa ii andta
;u laba pe fugari, iar motanul Bazilio
amenintdtor.
i;i peria mustatile
$i
putdia
-
Ha-ha-ha I Asta-i bund I Carabas. lald cd-mi iese in calc
chiar cheifa de aur.
Buratino igi fdcu la iufeali planul cum si scape de primejdia
ce
se abdtuse iardgi asupra lor. Pierrot o strinse pe Malvina la
picpt, ho-
iirit se-$i vindd clt mai scump pielea.Deasti dati insri nu mai aveau
nici o nidejde de scdpare.
Duremar chicotea
;i
el in vlrful povirnigului :
Carabas-Barabas, s5-mi dai niie
la lipitori. O sd le oriasci...
Gras din cale-afard, cum era,;i leneg nevoie mare, lui Caraba:-
Earabas li era greu sd mai coboare pinl in vale, a;a c6 lncepu *A-i
ademeneascd pe fugari
,
indoindu-gi
degetul lui lung ci1 un cirnal :
-
Venifi la mine, copila9i... venifi la mine.
-
Nu vd clintifi, le porunci
Buratino.
$i
chiar dacA ne esre dirt
murim, sd primim
moartea cu voiogie. Pierrot, spune poeziile tale
mai proaste.
Iar tu, Malvina, sd rizi cit te-o
fine
gura...
Cu toate micile ei metehne, Malvina era un tovardq minunat. igi
pterse
iute lacrimile gi prinse
sd ridd batjocoritor cdtre cei care-i aEtep-
tau
sus.
chicoti
-
Senior
.dtunca
in iaz,
sA
cele
Cllnrlc DOlnaV. ll VOI
spuse el cu o voce
pus ei mina pe mine ln r,ecii vecilor.
Malvina ti tntdri spusele :
-
S-a luptat ca un leu !
ll cuprinse apoi pe Pierrot de git qi-l sirutd
pe amindoi obralil,
-
Destul acum I Nu vd mai pupafi atit, mormdi Buratino. Sd fu-
gim I Pe Artemon il vom tiri de coadd dupl noi.
To{i trei il prinserd pe nenorocitul ciine de coadi
;i-l
tirirri
dupi
ei
pe povirnig ln sus.
-
Da{i-mi drumul, merg eu gi singur, cd a;a... mi-e rugine, ofta
-
Nu, nu se poate, eEti inci prea slSbit.
Dar nici nu apucari sd urce pina la
jumitatea porrirni;ului, ca
\"''
Pierrot nascoci
un
glas
cit se poate
numaidecit
de neplicut:
o poezie gi
o striga in
gura
mare, cu
De uulpe mie mild
agteaptd bdful...
de Bazilio, holul,
spun drept, mi-e siLit.
C-o
Iar
va
--ac
de
barba
o cof oia n a, croncS-
Cit despre Duremar cel proslottac
E un neru;inat,
-oezi
bine !
Carabas-Barabas
e un
fleac...
Hei, Barabas, cui mai i-e
fricd azi cle tine'?.r ..
In tirnpul acesta, Buratino se strimba in fel
5i
chip, batirrdtr-si
joc
<ie Carabas-Barabas.
Ei mdi, directore la teatrul de pipugi,
butoi dc berc iara berc..
grdsime plin cu prostie, d5-te
jos,
r'ino-ncoace
sd scuitt drcnt in
ia iumulitd.
Drept rispuns, Carabas-Barabas urli infiordtor, iar Drrremar
isi
ridici miinile uscate spre cer.
Vulpea Alisa zimbi acru :
- Dati-mi voie sd le succsc gitul obraznicikrr astora...
O clipi numai
si
totul s-ar fi
slir;it..
l)ar deodati trecuri in zbctr-
iastunii,;uiertnd.
-
Aici, aici, aici I
Deasupra capului lui Carabas-Barabas zbrrrh
,rind
tare:
" tr{ai repede, mai repede, niai repede I
In virful dealului aplru bitrinul tata Carlo, cu sprincenele in-
iruntate gi cu minecile suflecate.
Jinea
in miini un ciomag noduros.
Lui Carabas-Barabas ii fdcu vint cu umdrul, iar lui Duremar cu
cutul. Pe vulpea i\lisa o croi pe spinare cu mdciuca, iar pe motanul Ba-
zilio il zvirli cit colo, pocnindu-l cu cizma.
Dupi aceea, se aplecd privind in vale spre locul unde se aflau omu-
lefii de lemn
qi
strigd bucuros:
--
Buratino, fiul meu, nizdrivanule
vino mai renede la mine.
94
!... Eqti teafEr, sinitos ? Hai,
#*
hFjry{tr&{
"'f'a/F
[r-Y'
+
..b'
t{fit
*:-tv;**
("'''
{
;
t(
! ,.r'
/
tt(
,;
,/d
-/
-/
(
-
-f
-,W
)
;{t
{''
,ffi
ii
,t/
/,ffi&S
y-&;
r
I
l%zev\\
./r--n/s
{'-
7.'":
,7
,/
.'/
lr
+o-h*ffi;
t
_$1:6W,.fft'j
,;,;
i gfiffi.*r
/r'
y./ffi.
t
(,2"
iTt_''
r rtt
,;.
>,ti#{fr, tfl*o
i
*,r*lt
I
$l't
{,:i':,,ffi.'itli,o4 ry,
r,f
)
r'-f
a
t
,)r*{
ryiffi,
ou'
',,A
;W'Y";ffi
tmpreund cu tdta Car[o, Ma/oina,
Pierrot si
Artemon
Ivirea neagteptaid a lui Carlo, cu un ciomag in
nele incruntate, ii bigd in sperie{i
pe nemernici.
Vulpca Alisa se strecurd tiril
ia iusd. Dar. din cind in cind se tot
pricina loviturii
primite.
Motanul
i{la plin de
Duremar,
ginind intr-una :
-
Eu n-am nici o vind, nici o vind...
Dar deodatd, ajrrngind intr-un loc mai povlrnit, se rostogoli de-a
rf*ra.
cdzind in iaz cu un plesciit asurzitor.
Carabas-Barabas rdmase locului, in picioare, cu capul vlrit lntre
umeri. Nu isc mai vedea decit virful urechilor. Barba ii atirna
jalnic"
ca un
gemotoc de cil{i.
Buratino, Pierrot gi Malvina se cdldrard indatX pe coastd in sus,
degetul : Iata Carlo ii lud pe rind in brate, ameninjindu-i cu
-
Vd ardt eu voud, neastimplratilor I
$i-i
bdgn pe toti in sin.
Cobori cifiva paqi, se opri si
*e
apleci asupra nenorocitului
de
ciine. Recunosciiicr, credii-rciosttl Artc'mon ridici botul
si-i
linse nasul
lui Carlo. Buratino
{isni
gi el din sin :
-
Tatd Carlo, noi fdrd ciine nu mergem acasi.
-
Ehe-he!
-
rdspunse Carlo,-o sd fie cam greu. Ei, dar acun,
mln5, cu sprlnco-
prin iarba deasd qi de acolo o rupsc
oprea, tndoindu-se de durere, din
colo, la vreo zece pagi,
Ei
acum plr.
de bicicletd gdurit.
paltonului verde, cobori dealul, bodo
o vind...
Buratino SC
Bazilio zburase cit
ciudd, ca un cauciuc
ridicindu-qi
poalele
infoarce sf?r;u dcasd, TN
treaci de la mine ! O sa-1 duc cum oi putea
;i
pc cilelu;ul vostru.
Il ridica pe umdr ca pe un sac
qi, rbsuflind greu
urcd anevoie pind sLrs, unde dirdu dc Carabas-Baraba
locului, cu capul intre umeri gi cu ochii holba{i.
-
Dar papuqile sint ale mele... bolboros.i el.
Tata Carlo ii rispunse aspru:
-
Vai de capul tdu I Om bdtrln gi cu cine te-ai lnhiitat ! Cu nigte
din pricina poverii,
s: stdtca
{intuit
'
96
pungagi cunoscuti de toata lumea, cu Duremar, cu motanul gi cu vui-
pea ! Pe cei mici ii asupregti... ru;ine
iie.
doctor de pdpuqi!
$i
Carlo porni pe drumul ce ducea spre oras.
Carabas-Barabas, tot cu capul virit intre umeri, il
urma pa3 cu pa,s.
---
Da-mi pipu;ile inapoi !
-- Pcntru nimic in lume si nu i
capul din sin.
Asa au mers ei qi au tot mers. Trecuri de osplt|ria
,,La
trci pe;-
ti;oii", 1n pragul
cireia stitea
jupinul
cel chel, iicindu-le pleciciuni
1i
arritind cu amindoua miinilc fripturiie ce sfiiiiau pe vatri.
prin
fa{a
ugii se inviriea, incoace gi incolo, incolo si incoace, cocosul cu coada
smulsi, povestind plin de minie pozna
lui Buratino. Gdinile, infelegi-
toa re, ii
.tineau
isonul:
-- Vai, r'ai, ce
jale
! Oi, of, dragul
nostru cocos !
Carlo se urcd pe un delugor, de unde putea vedea marea, brlzdattt
ici
gi
colo de valuri mai intunecate,
aduse de r;ini,;i tot de acolo ziri
orSgelul cel vechi, de culoarea nisipului, scrldat de soareie arzitor,
5i
acoperi;ul
de pinzd al teatrului de p5pugi.
bolborosi:
mie !
Buraiino, r\lalvina si Pierrot asteptau cu sufletul la gura sd audi
rdspunsul
lui Carlo.
E1 rlspunse hotirit:
-
Nu I Dacil ai ii fost un director bun
dat inapoi omulefii. Dar tu e;ti mai hain d
qi
nici nu
!i-i
vind I Cara-te de-aici I
Carlo cobori dealul .'si, ncmailuindu-l
bas, intra in ord9el.
seami
pc
Carabas-Bara-
Acolo, intr-o pia{d pustie, statea,
neclintit, de strajd un
cdldurd gi plictiseala,
mustd!ile
i se pleogtiserd, pleoapele
i
chiseser5, iar deasupra pilSriei
in trei co[{uri roiau mustele.
Dupi ce-;i viri barba in buzunar,
Carabas-Barabas il apucd
odati pe Carlo de guler, pe la spaie,;i uili ca
-si
se aucli in toati pia
-
Pune-fi mina pe ho{ ! Mi-a furat papugile
!
Dar poli!istul, plictisit
9i
toropit
de cdlduri, nici micar nu se clinti
din loc. carabas-Barabas
sdri atunci la er, cerindu-i cu tot dinadinsul
sd-l aresteze
oe Carlo.
le dai ! strigi Buratino, sco{fnci
Carabas-Barabas,
{inindu-se
la trcri pagi in urma lui Carlo,
-
O suta de galbeni
i{i dau peniru pipu;i.
Vinde-mi-le
qi
ttn nm r"rr cnflci
ecit un crocodil. Nu
t:
^^
Lt-d)
tr-t
fi
dar
in
De
polifist.
se in-
de-
lz'
tt
.-
Cbei{a dc a.rr c. l@
97
Dar tu cinc eqti ? intrebd alene polifistul.
Eu sint senior Carabas-Barabas, doctor in
gtiin{e dc papu;i.
directorul vestitului teatru, cavaler al Nlarelui Ordin, cel mai bun prie-
ten al regelui.
$i
de ce
{ipi
la mine I zise polifistul.
In timp ce Carabas-Barabas
se ciorovdia cu el, tata Carlo, bocd,-
nind cu bastonul in caldarim, se apropie de casa in care locuia. Des-
cuie apoi uga odlifei lui intunecoase de sub scard, il didu
jos
de pe
umeri pe Artemon
;i
il agezi
pe pat, dupd aceea ii scoase din sin pe
Buratino, pe Malvina
gi pe Pierrot,
gi-i
agezd unul dupl altLtl, pe masa.
Malvina spuse numaidecit :
Tati Carlo, vezi, te rog, mai intii de ciine. Bdie{i, trece{i indatd
la sodlat...
Apoi i;i tmpreuna miinile cu dezn6dejde:
I Pantoiiorii rnei cei noi, drdgu{ele mele pangli-
printre brusturi, pe fundul ripei 1...
fi mihnit5, ciuta s-o impace bdtrinul Carlo.
o fugii qi-ti aduc toate boccelele.
-- Rochif
ele mele
cu{e
-
toate au rlmas
-
Nu-i nimic,
nu
Mai spre seare dau eu
Dupi ce desfdcu cu grija pansamentul de pe labele
vdzu cA rdnile ii erau aproape vindecate, dar cA bietul
putea miEca din pricini ci era iihnit de foame.
-
O farfurie cu terci din fdinl de oviz
qi
un oscior cu maduvl,
-
oftd Artemon,
-- qi sint
gata sa mi lupt cu to{i ciinii din oraq !
--
Vai. vai. vai ! se caina Carlo. N-am in casi nici macar o fi-
rimi{d de
piine,
iar in buzunar nici o le{caie...
Malvina se porni si plinga in hohote, iar Pierrot, ingindurat, igi
freca fr
sd spun
poezii
;i
am sX string de la treca-
tori o grSmadi de bani...
Carlo dddu din caP :
-
Fiule, dacd faci una ca asta,
te tnchidd ca pe un cer;etor !
Toti, afari de Buratino, erau abituti.
EI insd zimbea
Eiret
tot tnvirtea, de
parcl
n-ar fi stat
pe masd, ci pe un titirez'
Destut cu viicdreala
! spuse
el sdrind
jos
9i
scofind ceva
Carlo, ia birdi{a
Ei
smulge pinza aceea
gduritd de
buzunar.
Tati
Derete.
untea cu palma.
Am sil ies in strada
lui Artemon,
de el nu se
mi-e sd nu dormi la
Politie ;
o si
$l
se
din
pe
98
-:==:--=ai
:-
:==--
-"-
-:--,--_-:,-
-==--
==-r---
Cu nasul in iint, arata citre vatrd, citre ccaunul din vatri
$i
catre dira de fum, zugrivite toate pi: bucata de pinzri I'eche.
Carlo se miri :
-
Dar de ce, fiule,
si pripidim
un tabiorr atjt de minunat ?
iarna ma uit ia el
;i
imi inchipui ci este un foc adevdrat, ci in ceaun
fierbc intr-adevir
o ciorbi de miel cu usturoi, ,si mi ,se face
parca
mai
cald.
Tati
Carlo, i{i dau cuvintul nteu <le piipu5a
ca vei
un foc adevarat pe vatri, un ceaun adevarat de iuci si o
binte.
Rupe pinza.
Buratino
vorbea atit de hotirii, incit tata Carlo. duoi
avea c u rin r.l
ciorbi fier-
ce se scir
-
99
nu se
cate.
pina dupa ceafi
;i
clatina din cap ntormiind, lui cle;tele qi ciocanul
pi
incepu sa desprinda tabloul, in spatele cdruia, dupi cun;tim, se afla
un pdienjeni;
des, infesat cu rnusculife moarte.
Carlo rnituri inceti;or paienjeni.,-sul
si abia atuncj dadu cu crchii
de o uqd micu{a din lemn de stejar, innegrit de vreme. In ceie patru
colfuri erau cioplite figuri zimbitoare, iar la mijloc un omule{ czrre
juca,
un omule! cu un nas lung.
Dupi ce scuturare bine praful, A/talvina, Pierrot, tata Carlo pi
chiar flimindul Artemon strigari to!i deodatd:
-
Dar asta-i chiar poza lui Buratino !
$tiam
eu, spuse Buratino, cu toate cd, la drept vorbind, nici
gindise la aga ceva, ba dimpotrivi rimisese
;i
el cu gura cds-
Iatd gi cheia ugilei. Deschide, tati Carlo...
U;a asta micu{a gi chei{a ei de aur,
de mult de un meqter tare priceput.
in dosul ei.
Viri chei{a in broascd qi
o r5suci.. Indata se auzi o melodie vioaie
;i
foarte pl5cuti,
de parca ar f i cintat o f la;neti mici
Tata Carlo impinse uga, care se deschise incet, scir{iind.
Tocmai atunci risunarl sub fereastrd
niqte
pa;i grabi{i
decit il auzir\ pe
Carabas-Barabas urlind-
-
In numele regelui din Tarabari,
arestafi-l pe Carlo, pe
cel viclean.
Carabas,Barabas patrunde
in
odarfa cle sub
Dupa cum gtirn, zadarnic cdulase Carabas-Barabas
sd-l induplece
pe poli{istul
cel somnoros sI-l aresleze pe Carlo. \rizind ci n-o scoate
ia capit, Carabas-Barabas
o lud din nou la fLrgi pe stradi.
Ilarba lui, risfirata de vint, se agi{a de nasturii qi
umbrelele treca-
torilor. Insi carabas-Barabas igi ficu loc cu coatele, scri;nind din
din{i.
Bdielii fluierau asurzitcr qi zvirleau dupd el cu mere puirede.
Carabas-Barabas
intrd ln goana
mare la primarul
ora;ului. Era o
ri nespus de cilduroasS, qi
la ora aceea primarul,
numai in pant.aloni
ficute
cunde
Sa
spuse Carlo,
-
au fost
vedem acum ce se as-
qi
numal-
bitrin u i
SCdTA
/o0
;\
\'il
ril
\-
-5
-u2
\'1-"
f
t
It
n
II
II
I
'l
!
. ,i
,
,'I
,.1
I
,l
;i::
'q.itl
;:.i,j,.
r|
't)
}}^
%
C
-t
- -<F
u
t
\
t
'@
')
3*
tll
il
il
r
I
*i'tt
, r1:::
'
',
';
:';1':.
H-
fr.\
>*-
l=*-
E
-
=
-
:
<
rr.1
.r-'!!: tf
i\ -
&li'
l-C-
scurti,
tedea
in
monade.
gradina, linga f intina
lisnitoare, Ei
se racotea cu li-
$ase
rinduri de barbri avca primarul, iar nasul i se pierdea intre
iaiciie grase
;i
trandafirii. Tn spatele lui, a;ezafi sub un tei, patru pol i-
ii;ti
amiri{i nu mai pridideair t:u rlestupatul sticlelor cu limonadi.
/Carabas-Barabas se arunc:i in genunchi in fa{a prinrarului
;i,
in-
tittzindu-si lacrinrile pe ia{ii cu barba lrri ;r:-icliita, incepu sa urle cit il
trnea gufa:
'Sint
urr c.,r'f an nenoroi'il. Artr iost batjocorit, furat, batut...
'
Cine a crrtezat sir-5i bati
joc
de un orian ? intrebi primarrrl.
rasrrflind a ner,oic.
-Cel
tnat invt'rsrrnat dustnan al nlcu, batrinul Ilalnetar Carlo.
El rni'a furat irei din cele nai brrne p2pu;i
sl
rcum vrea sa dea foc
vt'stitrrlrri nreu ltar,ru ! E in ,ct;rre si dea foc
;i
sa
je-fuiasci
tot orasui
daci nu-l hiigati, iiira intirzierc, 1a inchisoare.
Penlru a-si intari sprrsele, Caraba.-*-Barabas scoase un
galbeni qi i lasa ,.a cadi in papLrcrrl primarului.-
pumn de
Ca si nu nrai lrrngim vorba, atita s-a
jeluit
si a
'indrugat
la r,erzi
s:i uscatc', incit prinranrl, spcriat din cale afara, dirdu
porunci
celor patru
polifisti
de sub tc.i :
ln
Urma,|i-l pe acest preacinsti+,. orian si procedali cum se cuvinc"
numc'le legii I
Carabas-lJzrrabas, insrilit de cei patrLi
.ufict
la locuin{a 1ui Carlr; si incenu a
In nrrmelc regclrri riin Tarabari,
rncrnic I
Lraf llSi: eiir lllt lllitlJ I
r
'tlaiiii
nu nirni'iri. Atunci Carlr-
bas-Barabas striqa iirrisi :
-- In nutrtele regeiui din l'arrabari, spargcfi u9a I
Polifi;tii se opintir:r cu putr:re; labliile prrtrede ale ugii
din
!i!ini 9i
in ziing:rnil lsrrri:itor cler : abii, cei prtru vajnici
naviliri in odaita cle sub scarii.
Naviilirlr in otlrriir: t'!ti:rr trt cli tl
(.u
r 1o,
r-errrl
trecea preigui
uqiiei tirinr:t'ie r.ijn
El coborisc cel Cin urmri
1i
ugif a
iecul cel dulce se stinse. In r,diriia
numai fase murdare si pinza pe care
l otoliti.
r:l<.trtttl..r'
,li
rr
polit iqti,
striga:
a resta
1i
-
1
piecirrdu-5i
se inchise in
scari zacr.au
gravita v atr a,
p11 t'in
ir
eret r:.
.. pac I
de sub
efr.r zu
se repezi intr- un
pe acest hof
5i
n''-
rurma lui. Cin-
impragiiate
siisiata
$i
mt.r-
zburara
nnliti<1i
,no
Carabas-Barabas
se repezi 1a ugifa tainicd
gi incepu sa loveascd
in ea cu pumnii
5i
cu pici,rarele.
-
Bum, bum, bum !
Dar upa cra tra in ici.
Carabas-Barabas
i5i fdcu vint
5i
se izbi cu spatele de u5a.
USita nici ca se clinti.
Infuriat
peste mdsura, bdlir din picioare
9i
racni la poli{i;ti :
-
In numele regeiui din Taraltari. spargef i ula asta blestemati I
Poli{i9tii se pipiiau de zor. unul pe celSlalt. UnuL avea nasul
julit,
alttrl un cucui in cap.
-
Nu I Aici nu-i lucru curat I goptird ei gi pornirii intins sd-l
ingtiinteze pe primarul oraqului cI fdcuserd totul in numele legii, dar
ci, pesemne, insugi necuratul venise in ajutorul bdtrinului fla;netar,
care se fdcuse nevizut
prin perete.
In oddita pustie de sub scar5, Carabas-Barabas
i1i smulgea bar-
ba de ciudd
gi se tivilea pe jos,
urlind gi vaicdrindu-se ca un ttrrbat.
Ce giisesc et tn dosul usi(ei {ainice
In iimp ce Carabas-Barabas se tdvdlea ca un turbat, smulgindu-9i
barba de iurie, Buratino, r\lalvina, Pierrot
gi Artemon, qi urmafi de
tata Carlo, coborau sub pimint pe scara dreapti, de piatrS.
Tata Carlo
linea
in mind un capdt de luminare. Irlacira ei pilpii-
toare arunca pe perete umbre mari,
;i
puteai sd vezi cind capul ciufu-
lit al lui Artemon, cind mineca lunga a lui Pierrot
-
dar simburele
de lumini nu rlzbea si lumineze bezna in care se adincea scara.
Malvina se ciupea intr-una de urechi, ca si ntt izbucneasca
plins,
de fric5...
Pierrot, ca iotdeauna, bolborosea tam-nesam
poezii
de-ale lui:
Pe pereli
umbre tot
joacri;
Teamd nu mi-e! Ce-or sd-mi taca?...
Fie scsra cit de-abrupta,
Bezns cit de ne'ntreruptd,
pdmint
tat n-om intra,
ajun,ge undeua !...
in
In
Om
105
Buratino o luase inaintea tovara;ilo
mai zdrea undeva, in
josul
scarii.
Dnrrdnti sr' uuzi un
luicrrt.
ccln ca
numaidecit dupl asta, glasul plingare
ei :
iar tichia lui albi de-abia
r sal,
SC
si
la
ZLL,
+
^l
I
dl
rostoqolindu-se
lui Buratino
. | |
.,
|.|.\|1.'
^|
rdzbi pina\
Sarifi ! Ajutor !
Intr-o clipiti, Artemon, uitind ca
era rzinit
;i
fldnind, se repezi gr
risttrrnindu-i pe ,tulalr,'ina
;i
pe Pierrot.
o porni in
jos,
pe
_sciri, clr ur:
virtej negru.
Se auzea cum ii
fip
It.
din{ii in
quri.
Pe urmi izbucni ur.,
teptitor.
O raza mare de lumina scalda dintr-o datd sciriie.
ndrii din mina lui tata Carlo incepu sd paleasci.
-
Privi!i, privi{i incoace ! strigir tare Buratino.
Malvina incepu sd coboare cu iu{eald scarile, mergind de-a-ndirir-'
Apoi se asternu Iini;te; doar inirna ,.\talvinei
ticiia ca un ceas der.-
ir 1a cira lumi-
telea; dupa ea sirea Pierrot, iar cel din urma cobora Carlo,
;ale ;i
pierzindu-si
mereu galen{ii pe drum.
Jos, acolo unde se sfir;ea scara cea abrupta,
;edea
Artemon
platformi
de piatrd
;i
se lingea pe bot. La picioarele
lui zicea
peo
sugru -
prin deschiziturd gi
dintr-o data razele soa-
. Ele cideau
din tavan, printr-un
ochi de
mat guzganul
Sulara.
Buratino
sfi;ie cu amindoud miinile pisla putrezitd
care astupa o
deschizaturd
in peretele
de piatrd. De acolo se revdrsa o lumind al-
ba strd.
Se strecurard
cu
relui ii izbird drept in
geam
rotund.
Razele acestea, in care tremurau
firicele
de praf, dansind necon,
tenit, luminau
o incipere rotundi cu pere{i
de marmurd gdlbuie.
In
mijlocul ei se afla un teatru de pinu;i
nespus de frumos, iar pe cor_
tina stralucea,
;erpuind,
un fulger
aurit.
De amindoui pdr{ile
cortinei se
indl{au
dour turnuri patrate,
vop-
site in aga fel, incit pirea'
cladite din cirimizi mici, ro;ii. Acoperigu-
rile
{uguiate,
din tabla verde, scinteiau puternic
in soare.
Pe turnul din stinga se vedea un ceas cu acele de bronz, iar
pe
clSnfane
larasl
indoit din
to!ii
och i
104
\
/
\---
_-1
/(
/
i I
ttl\
t
lr
ltt
I
\
\
: .-'
.
,
..-,*_*t
\.__-_*
K.
cadran, in dreptul fiecirrei cifre. erau pictate chipuri zimbitoare de fe-
fetife si ba ie[ i.
Pe turnLrl din dreapta se adincea o ierestruici rotunda cu gea-
muri in multe culori.
Deasupra acestei ferestruici, coco{at
pe
acoperilul din tabla verde'
gedea GreierLrl Vorbitor. Cu gurile ciscate de uimire, se oprirA in
fa{a acelui teatru minnnat,
;i
atttnci greieragrrl grii incet
;i
limpede:
-
Ji-am
spus eu atunci, Buratino, ca te agteaptd
primejdii mari
;i
intimpldri inspaimintatoare.
Din fericirc, totul s-a sfirlit cu bine. Ar
fi putut insd sd se sfirgeasca rdu..' A1a, vezi 1...
Greierul Vorbitor avea un
glas sfatos, batrinesc
9i
pe deasupra
pa-
rea
gi
suparat,
pentru ci fusese cindva lovit in cap, cu toati virsta lui
inaintat-a, de o sutd de ani. 1n ciuda bunita{ii lui inniscute, ntt putuse
incd
gita
obida nemeritatd
9i
de aceea nu mai adiriga nirnic: nrilcI
din mustdcioare
pentru a-gi scutura parci praful de pe ele
9i -rc
strecurd
incet, lpdeva,
intr-o crlpdturi
parirsitA, cit mai depatre de zgomottl I
lumii.
Atunci tata Carlo sptlse :
-
Si
eu care credearn cd o sd gasim cel pu{in o grimada de aur
gi arginiI Cind colo dau
peste o
jucarie
vechc si atita tot...
El se apropie apoi de ceasul
zidit in trrrrl. bdtu cu unghia pe ca-
dran
qi, pentru cd intr-o
parte a ceastt lui atirna o cheifa intr-un cui, o
iuh
;i
invirti ceasu1...
Se auzi un tic-tac puternic
1i
acele se miscari. Acui mare se apro-
pie de cifra douisprezece,
iar cel mic, de
Ease.
Inauntrul turnrrlrli se
auzi un fi;iit
gi un
;uierat,
iar ceasul suni tare de
lase
ori ..
Intr-o clipitd, ferestruica
cu geamurile colorate din celalalt ttlrn se
deschise
ii
ea; din ea
filni
o pasire pestri{i, miScindu-se
pe un arc si
hhiincl din aripi.
$i
pisarica ciripi de
lase
ori, chemincl :
I-a noi I l.a noi I La nr.ri I Lr noi ! I-a noi
-
la noi I
Pasirea se ficu ncvizutS,
ferestrttica
incepu sd cinte
un decor mai
o ilalneta. Cortina se ridica..
Nimeni, nici chiar tata Car1o, rltt vizuse vreodatd
irumos.
Scena iniafila o gradina. Prin copSceii cu irunze aurii
;i
argintii
,rirliru
qr:rrrrr.
milcindu-se
pe un arc cii o unghie de mare. IJn copd-
se inchise
1i
1c6
Pe fLiirrlalul deccrului apdrurd uisle nori stravezii, apoi un soare rosu
risari deasupra pustiului
nisipos. Din dreapta
qi
din stinga culiselor sc
iviri dintr-o data liane aseniarritoare unor
Ecrpi,
iar
ire
Linir ciiu eie
era incoi;icit un garpe
boa adevdrat. Pe o alti lianl se legina o fami-
lie de rnaimirtc,
tinindu-se numai
'in
cozi.
c.el era incircai cu mere, fiecare din clc rrrr rni-,i nrarc decit Lrn bob ..le
hrisc:i. Sub copaci se plirnbau pduni care, saltindu-se in viriui picioa-
relor, ciuguleau merele Prin poienila, impungindu-se ci.r coarilele, ,.'lilr-
dau dr-,ui ciprioare, iar irr aer iilfiiau fluturasi atit tie rnici, ca abi,.
pri iea u li vazLi{i.
r\sa trecu cant un ninut. Graurji antutir.l, paurrii
;i
cAprioarele iLr
gira
iir citli-se, iar copacii dispiruri
Drin
deschizaturile tainice de srlr
podeaua
,.cenci.
Scena lnf5!isa Africa
Pe nisipLrl auriu, in bataia soarelui arzl,lor, treceau felLrrite ani
ma Ie salbatice.
Din trei sarituri, trecu in goand Ieul cu coama lui stufoasi qi, t:u
toate ci nu era mai mare ca un motana;, paru totu;i infricosator.
Ridicat
pe labele dinapoi, trecri, in mers leginat, un rirs de cati
iea.
tinjnd
intr-o laba o umbrela.
\esLrieritul crocodil apdru
;i
^l
+t-i^ n^Lii
L- l! Llr ri. \JL lt lul nllcl
il
tal aruncau
cA
qo
rtroritc.l sl mtrll acunt o cduirLirrra blinda. Dai Artetnc,in banui
ia el.
-[rt'cLr
in )iiiluri
:
rl r.nL,e er cJ , Cirlr]l ilri arculii irrIipt irrtr-r,, mingc
.lo crnm.i r'2 c.; nrl
-- b.....-.
lmpuilqa
iiu
il::':\'ill.
Cu gitul intin:, trecu in iuga i' g;railr, i'ducintl la
riirtrila rtdrgatd, gi ilvind in fruirte Llrrulr corrriie.
Veni apoi
elef
antul, prictcnul coplilL;r, cl.-.s1,.pt si bun ia suf 1et,
miqcindu-;i mereu trompa 1n care
i,iirca
o boniboana de soia.
Ultimul trecu, scuturindu-se de zor, sacalui rrn Iei cle ciine sdl-
batic, ioarte murdar. Artcmon se arur.rcii asupra lui cu un latrat, tar
tata Carlo cu greu iz-buti sa-l irag;i inapoi de coada, iiiinclu-l cit mai
departe de scend.
A;a trecura, ritrd pe rind, aninralele silbaticc'. Deodata soarele
se stinse. Prin irttuncric, ceva cobori de sus
,*i
altceva apdru din laturi.
Apcri se auzi ttn sLrnet melodios, de parci un arcuq trecuse peste
stru-
nelc unei viori.
iniali5are cLr cr
,o?
Se aprinseri citeva felinare ca acelea de pe stradd. Pe sceni aparu
piala unui ora9. Ugile caselor se deschiseri indatl
9i
din ele ie;irri
in fuga mare cifiva omule{i, care se urcarl cu tofii intr-un tramvai mic,
ca o
jucirie.
Taxatorul sun6, vatmanul invirti de miner, un bdie{el zorit
se cd{ard la iu{eali
pe tampoane, milifianul fluieri in urma lui
;i
tram-
vaiul coti
pe
o straduta lituralnic5,
printre
casele inalte.
mici cit o far
-
ca nigte foi de
cu in-
f Scindu-i
Trecu apoi un biciclist pe o bicicleti cr-r ni;te roti mici c
furioari de dulcea{d. Un
jurnalist
cu nigte ziare mici ca ni9
calendar, imphturite in patru, stribatu piala in fugil
Un vinzbtor ambulant impingea prin pia{a cdruciorui lui
ghetati. Pe balconagele caselor aparuri deodati citeva feti{e,
semne gribite, dar omul cu inghefata dddu din miini
9i
le spuse:
-
S-a vindut inghe{ata ! Pe altl datl !
Atunci se ldsd cortina, cu fulgerul ei gerpuitor aurit.
Tata Carlo, Malvina
si
Pierrot nu-gi ntai veneau in fire de incin-
nasul in vint,
ta{i ce erau. Buratino, cu miinile biqate in buzunare, ctt
souse lduddros:
-
Ati vb.zut? Se vede treaba cd nu degeaba m-am murat eu in
baltd la mituga Tortilla. In teatrul ista vom reprezenta noi
o comedie
$tifi
care ?
,,Chei{a
de aur sau nemaipomenitele
p5{anii ale lui Buratino
9i
ale prietenilor sdi." Pun rimdgag ci senior Carabas-Barabas vii
plesni
de ciudd.
Pierrot i;i ireci cu palma f run:ea incre{iti :
-
Er-r voi scrie comedia asta in versuri minunate.
-
Eu voi vinde inghelata
;i
hilete, spuse Malvina.
gdsifi ci am gi eu talent, am sb incerc si
joc
rolul Ltnei ie
-
Stafi, copii, dar de invSlaturi cind o sb vi apuc
tata Carlo.
-
Ei, aga da, copila;i ! spuse tata Carlo.
flagneta sd inveselesc preacinstitul public,
cindva toati Italia, am si min calul din oras
ciorbd de miel cu usturoi...
Artemon asculta, ciulind urechile,
9i-9i
colo, privind cu ochi strilucitori 1a prietenri
intrebe : ..Dar eu ce-am si f ac ?"
Pbpu;
-o
ile
)a
rispunserd intr-un gl as:
invdtim dimineala...
Iar seara
Daca o sa
o si
juclm
la teatru
Eu unul o si cint din
iar dc-o fi sI cutrcierim
in ora; qi am sd gdtesc
risucea capul incoace
sdi, de parcd ar fi vrut
tife dt-igu{e..
afi? intrebi
sl-n-
sa-l
to8
Buratino mai spuse :
-
Artemon o sd aibS-n
paza lui toate lucrurile qi costumele
tea-
trului
qi
tot el o sd pdstreze qi
cheile de la cSmari.
In timpul reprezen-
tafiei, ascuns in culise, va rhcni ca leul, va tropdi ca rinocerul, va
scrisni din din{i ca crocodilul
Ei,
invirtindu-9i repede coada, va
;uiera
ca vintul; de asemenea va imita toate sunetele de care vom avea nevoie.
-
Ei, dar tu, Buratino ? intrebard to{i. Tu ce vrei sd faci in teatru?
-
Ciudati mai sinteti ! Cum de nu inlelege{i ? In comedie o sd
joc
cliiar rolul lui Buratino
9i
astfel o s-ajung vestit in lumea-ntreaga I
Nou[ teatru de papuy dii prtma
reprezentafie
Carabas-Barabas
Eedea
in fa{a vetrei cu inima tare
l.emnele ude abia ardeau, sfiriind. Afard ploua cu
gdleata,
coperiqul giurit al teatrului de pdpuqi ploaia pdtrundea cu
cioarele
9i
miinile pdpugilor prinseseri umezeali, iar la
meni nu mai r,oia sd
joace,
nici chiar sub amenin{area bici
te cozi. De trei zile papugile nu mai mincaserd nimic
gi
cl
riite, atirnate ca de obicci in cuiele din cimari.
citrinitl-
iar prin a -
putere. Pi-
repeti{ii ni-
ului cu
;ap-
eveteau in-
o estradd de scinduri, stitea un bdie{el cu
pc cap. suflind intr-o trompcta rdguliti
qi
Oamenii rideau. blteau din
palnre
;i
mulfi din ei
Dimineafa nu se r,induse nici un bilet. Cine sa se ducd la Carabas-
Barabas sd-i vadd piesele plictisitoare
9i
actorii fldminzi
;i
zdren!5ro;i?
In turnul din orag, orologiul biitu ora;ase. Carabas-Barabas se
tiri amdrit in sala de spectacole: sala era goal5 I
-
Dracu' si-l ia pe prea cinstiiul public ! mormii el
;i
ie;i in stra
d5. De cum iegi, privi in
jur,
clipi de citeva ori din ochi
Ei
cdscd o gurl
ria de mare ca in ca:r [i nrrlrrt inlra crr rrtb ilriar
.. cca mai mare uiurl
-i o cioarS.
Peste drum de teatrul iui, in fa{a unei bardci noi de pinza, se in-
-).-^
| .^
-..rr:-^^
fx-x -x ;
^^-.
.r^ ..intUl
Umed cc b,tea dinsnre
!l
clllld\lqd lllUllllllE.d, ldl d :.1
_l
pt->t. Ut. \'llltUl Ulllrll \ \' Udlqcl .-..--1.-
-
fit a re.
Deasupra intrarii, pe
un nas lr-rng
;i
cu tichie
strigind ceva,
intrau in baracS.
a nimcl
m.ri tare ca intotdeauna,
_qe apro-
E-he-he ! spuse
el acrLr, incretinclu-q;i
toatzr iaia. Nu mai rnerge
treaba
cu iipitorile de ir:ac. \'reau sd ni duc si cLr la ci. I-)iiremar
ardia
baraca cca nou5. \''rcau si mi rog cle ci .a
nzr la,*e sa ic aprind
lumi_
.rlrile *au
sa
lc
matur pr
.i.;s.
Dar al cui o ii te.irui iista iriLrrisit r De rinili: a rriai risillt
aici ? mirii Czirabas-Barabas.
-
Pai chiar plpugile;i-au
deschis teatrul
lor de pipu;i
,,Fulge-
rui";
singure i;i scriu piese in rime,
5i
tot eie le
joaca.
carabas-Barabas,
scrilnind clin rtinti
ri
smulgindu-ii
barba, porni
-spre
noua baraci de pinzi.
Pe estradd, Buratino striga:
-
Prima reprezenta!ie
a rninunatei
Dtr retla r, care mirosea
pie de Carabas-Barabas.
via!a omule{ilor
de lemn. O
invins pe
tlusmanii no;tri,
p
ierdut cr-rmpdtul...
[-a intrarea
tcatrului
de
\ rla,
cu o Iundd f rumoasa
partl
bilete
celor dornici
si
p
rr q ilor.
de a fi prins.
Acum
ledea
coco{at
privea
in
jos
cu ochii lui riuticio;i.
llLrratino,
urniiinCu-;i obrajii,
Reprezenta{ia incepe I
$i
fugi pe scdricici in
jos,
ca
iarc se arita curn bietul tata Carlo
tr-un butut--, iard si i treaci micar
acluci fericirea.
Tirindu-se
ane\roie, a
junse
in
Tortilla,
finind
in gurd o invita{ie
r ile a u rite.
intimplare
ader,,Srati
! Veti vedea cum i-arn
fiindc-am fost
iste{i, r'iteji gi
nu ne-am
gi
atragdtoarei
comedii
diri
papusi,
intr-o casu{a de sticii
;edca
in pdrul
ei albastru, si nu dovcdca
-sa
vadd o comedie adevir-ata
djn viafa
Mal
lnr-
Tata
carlo, intr-o
haina noud de catifea, ini,irtca la flasnetb ....i
clipea;iret
din ochi cdtre prea
cinstitul public.
Artemon
o trigea afard cle coadi pe'ulpea
Alisa, care se strecii-
riise in teatru lSri bilet.
Motanul Bazilio,
care intrase tol i;rri bilr,t. izhirii sa f r:gd inainte
intr-ttn copac si, b;itu1 de ploaie.
sufla in trompeta ragusit.i:
sa
joace
prima sceni a comediei, in
ciople;te un omule{ de lemn din-
prin minte ci tocmai asta o sa-i
teatru si broasca
{estoasd
pe un pergament
cu col{u-
sllr\ rt la
Llrrdl tLcl
ltc
Reprezentafia
incepu. Carabas-Barabas se intoarse posomorit' ia
teatrul lui gol
;i
pustiu. I-ua biciul cu qapte cozi
1i
deschise ula care
'la in cimari.
to r. \ra lnVal S,
ocn 1
o
P
cu
eLl
meni. Doar
sA ntai lenevi{i, nemerniciior I mirii
nunraidecit cunl sar moni{i publicul la
el lntrlcosa
-
Iealrul nteu.
nrt era n i-
din bici. Dar nimeni nu rasDunse. In cimaruJa
resturile de sforiceie ntai alirnaLr de cuie.
Toate pipu;ile : Arlechinii, feti{ele cu milti negrc, i'rajitorii cu
chii instelate in colluri, cocoga{ii cu uit nas cit castrat'etele. arapii,
telu;ii
-
toate. toatc. papu5iie fugiseri de la Carabas-Baraba,s.
Cu rrn Lrrlet salbatic. scnior Car:rb:rs IJaraba-s se nepLrsii in strada.
t\ci r'5zu cLrm ultinrii lui actori goneau zori{i nrin baltoace spre teatrLrl
cei nou, unde rriLrzica cinta vesel, unde rasunarr hohotc voioase de ris
;i
unde se auzeau ropote de aplauze.
Carabas-Barabas izbrrti sa prindl doar un cafelu; dc flanela, cu
nasturi in loc de ochi. Dar Artcmon rdsiri ca din pimint si se arunca
asupra lui; il dzrclu pcste cap;i ii smulse cileluqLrl din rnina, dLrcindu-l
cu
el
in baraca, unde, dupb culise, li sc
pregltise
actorilor flaminzi o
riorbi fierbinte de miel, cu usluroi.
$i
Carabas-Barabas rlmase aqa intins in biltoaca, sub ploait.
t'\'\
+l
tl_
ca-
\

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful