BOTTICELLI

Autoportret in Adoratia magilor

Sandro Botticelli - de fapt Alessandro di Mariano Filipepi (n. 1 martie 1445, Florena - d. 17
mai 1510, Florena) a fost un pitor italian, unul din ei mai mari repre!entani ai "ena#terii
italiene. Frumuseea #i graia figurilor reate de el, prei!ia liniilor #i redarea mi#$rii fa din
lur$rile sale o oper$ e sim%oli!ea!$ pitura epoii. &arateristi artei lui 'ottielli este #i faptul
$ figurile pitate de el pre!int$ profunde sentimente umane. (ersona)ele sale u *ipuri u#or
melanolie au, +n general, o e,presie -is$toare, 'ottielli ne apare a un eret$tor atent al
sufletului omenes. .perele sale, inspirate de teoriile neoplatonie ale lui /arsilio Fiino,
animator al 0Aademiei Florentine0, atest$ sensi%ilitatea deose%it$ #i %ogata -ia$ l$untri$ a
artistului.
Viaa i Opera
1andro 'ottielli s-a n$sut la 1 martie (2) 1445, +n Florena, al patrulea fiu al soilor /ariano #i
3smeralda Filipepi. .gnissanti, loul unde louie#te familia Filipepi, este o parte a Florenei de
pe malul r4ului Arno, un artier louit +n speial de me#te#ugari. /ariano Filipepi este t$%$ar,
porela elui mai mare dintre fraii Filipepi este "Botticello" (0%utoia#0), de aii numele de mai
t4r!iu al pitorului. 5nul dintre fraii s$i, Antonio, e aurar #i gra-or, iar t4n$rul 1andro +#i
+nsu#e#te primele uno#tine de desen su% supra-eg*erea lui. A#a um srie 6iorgio 7asari, +ntre
aurari #i pitori leg$turile erau str4nse, +n iuda re#terii rapide a popularit$ii sale a pitor,
1andro 'ottielli a r$mas mereu puterni legat de me#te#ugari. 8n 1494, 'ottielli este primit +n
atelierul maestrului Fra Filippo :ippi #i lurea!$ a ueni la pitarea freselor atedralei de la
(rato. &4nd :ippi plea$ la 1poleto, 'ottielli este g$!duit la re#edina din 7ia ;uo-a a %ogatei
familii 7espui - apropiat$ de familia /edii - unde -a lura p4n$ la sf4r#itul -ieii. (rin anii
1497-149< fre-entea!$ atelierul pitorului #i sulptorului florentin Andrea del 7erro*io. 3ste
perioada 4nd e,eut$ primele sale lur$ri independente (de e,.= Madona cu pruncul, 149>).
/adona u prunul sau /adona u artea
Are a%ia ?5 de ani 4nd, +n 1470, des*ide propriul s$u atelier. &ur4nd +i de-ine ele- Filippino
:ippi, fiul lui Filippo.. 8n aela#i an, &onsiliul &omerial al ora#ului +i omand$ un ta%lou, +n
are +nf$i#ea!$ alegoria forei. @up$ doi ani, numele s$u figurea!$ de)a +n registrul asoiaiei
Sfntul Luca, are reune#te pitorii din Florena.
'ottielli= Tnr cu medalie, 1474 - Galleria degli Uffizi,
Florena
Artistul prime#te tot mai multe omen!i. Tnr cu medalie (1474) este unul din ele mai
unosute portrete ale lui 'ottielli. ;u #tim ine este aest %$r%at, disputa istoriilor de art$ nu a
fost tran#at$ p4n$ +n !ilele noastre, p$rerea ea mai aeptat$ este $ ar fi -or%a de gra-orul de
medalioane Antonio Filipepi, fratele pitorului. 8n aela#i an termin$ la (isa fresele +nepute la
Campo Santo de $tre 'eno!!o 6o!!oli. &a pro%$, a pitat +n Capella dell'Incoronata a
atedralei din (isa fresa nlarea la cer, are s-a distrus +n 15<9. 5n an mai t4r!iu deorea!$
apela %iseriii Santa Maria !o"ella din Florena. Aii e,eut$ prima -ersiune a #doraiei
Magilor, tem$ e re-ine de mai multe ori +n reaia sa. Figurile din aeast$ ompo!iie repre!int$
unosute personalit$i ale epoii, +n speial mem%ri ai familiei /edii. @up$ 147<, leg$turile
artistului u aeast$ familie de-in tot mai str4nse. 6raie /ediilor, 'ottielli p$trunde +n
erurile inteletuale ale epoii, el este un om ult, ite#te lurarea lui :eone 'attista Al%erti
"$ella %ittura" (0@espre pitur$0), +n are sunt redate preoup$rile pentru surprinderea mi#$rii
r$sp4ndite +n Atalia de ;ord la +neputul seolului al B7-lea. (asionat ititor al lui @ante
Alig*ieri, e,eut$ ilustraii la multe 4nturi din $i"ina Comedie.
Alustraie la $i"ina Comedie (14<0)= Infernul, &4ntul al B7AAA-lea
8n 14<1, (apa 1i,tus al A7-lea +l +ns$rinea!$ u reali!area a trei frese pentru &apela 1i,tin$,
unde 1andro 'ottielli lurea!$ +mpreun$ u arti#ti e,epionali a @omenio 6*irlandaio, (iero
del (ollaiuolo #i (ietro (erugino.
@up$ mai %ine de un an, 'ottielli p$r$se#te "oma #i se +ntoare la Florena. 1ituaia politi$ +n
ora# se +nr$ut$e#te, 4nd marea familie a /ediilor - +n speial dup$ moartea lui :oren!o di
/edii +n 14>? - +nepe s$ piard$ popularitatea #i este i!gonit$ din Florena. &ondu$tor spiritual
al ora#ului de-ine $lug$rul prediator, dominianul din Ferrara, Fra 6irolamo 1a-onarola, are
om%ate nu numai desfr4ul #i modul de -ia$ ostentati- opulent, i #i ultul anti*it$ii p$g4ne #i,
a o onsein$, arta modern$ insufiient de p$truns$ de spiritualitatea re#tin$. 1ute de ta%louri,
delarate indeente #i pro-oatoare, sunt mistuite de fo, printre are #i mai multe nuduri ale lui
'ottielli, de#i, +n mod parado,al, pitorul fae parte dintre adepii fanatiului $lug$r. 1tilul s$u
de-ine mai riguros, mai nelini#tit, +mp$rt$#e#te #i el sen!aia de *aos #i se +n*ide +n lumea
propriei sensi%ilit$i. 8n 1501, pitea!$ "!a&terea lui C'ri(to(", singura lui lurare datat$ #i
semnat$, "pe timpul tul)urrilor din Italia", referindu-se la e-enimentele e au a-ut lo dup$
moartea lui 1a-onarola. A murit +n singur$tate, la Florena, pe 17 mai 1510, 1iriul u orpul s$u
a fost depus +n a-oul familiei din %iseria *gni((anti.
Picturile pe teme religioase
Madona cu pruncul &i
doi +ngeri, 149>
#doraia magilor, 1475
Buna ,e(tire, 14<>
%unerea +n mormnt,
14>?
.per$ de tineree a lui 'ottielli, Madona cu pruncul &i doi +ngeri poart$ semnele influenei
multor mae#tri, de la Filippo :ippi, la 7erro*io #i Antonio (ollaiuolo, mar*ea!$ +ns$ multe
elemente noi +n pitura religioas$. (ortretul /ariei #i al prunului Aisus, de at4tea ori repetat de
di-er#i pitori, +#i pierde +n opera lui 'ottielli serio!itatea solemn$, 4#tig4nd sineritate #i
realism.
'ottielli a pitat ini ta%louri +n are pre!int$ #doraia Magilor, el mai unosut se afl$ la
6aleria 5ffi!i din Florena. (itorul +i repre!int$ pe toi mem%rii familiei /edii, preum #i alte
4te-a personalit$i importante. Astfel, persoana a doua din st4nga, u p$l$rie ro#ie, este filosoful
umanist (io della /irandola, ultimul di dreapta, +n mantie portoalie, este +nsu#i 'ottielli.
Asemenea tuturor marilor mae#tri ai "ena#terii italiene, #i 'ottielli a prelurat tema Bunei
,e(tiri. &omparat +ns$ u alte ta%louri, de e,emplu al lui Fra Angelio, dispare atmosfera idili$
#i aeptarea u smerenie a -oinei @omnului #i reflet$ o tensiune aparte e ilustrea!$
+n$r$tura emoional$ a senei transmiterii mesa)ului di-in prin intermediul Ar*ang*elului
6a-ril.
/esa)ul dramati al ta%loului %unerea +n mormnt oglinde#te asetismul #i rigoarea moral$
prediate de 1a-onarola.
&ompo!iia %rim"ara este o oper$ fin$ #i omple,$, are radia!$ frumusee #i o graie aparte.
Apar persona)e umane are, prin im%raaminte si insusirile lor, defines persona)e
mitologie,asemenea unui estrade.
An entrul piturii, ase!ata putin mai in spate deat restul persona)elor, im%raata in -esminte
antie, se afla 7enus in fata unui mirt, planta sara, faand trimitere la 3denul !eitei iu%irii. An
planul din dreapta se afla Cefir, !eul -anturilor, sufland u putere, in inranenarea de a o prinde
pe nimfa &loris. :anga nimfa se afla Flora, !eita prima-erii, e imprastie flori si %o%oi de
trandafiri. &onform legendei, Cefir o rapeste si o ia de sotie pe &loris, transformad-o apoi in
Flora si dandu-i dreptul de a domni peste natura inflorita.
An planul din stanga, purtand numai -aluri stra-e!ii, ele Drei 6ratii, &astitatea, Frumusetea si
(laerea, insotitoarele lui 7enus, dansea!a elegant un rondel, tinandu-se de mana, iar /erur
Agita adueul pentru a indeparta norii. &upidon, aflat deasupra lui 7enus, o tinteste u o sageata
pe gratia &atitatea.
(re!enta ontinua a temei iu%irii in adrul operei i-a faut pe ritii sa reada a (rima-ara s-a
nasut din inerarea de a ele%ra nunta lui :oren!o el /i u 1emiramide Apiani. 'ottielli
-roia sa repre!inte intoarerea prima-erii in Florenta, anotimp de pae, si fae referire la familia
de /edii prin laur, are aminteste de numele latin al lui :oren!o, si prin portoali, are in latina
se numes mala media. Flora astfel, repre!inta orasul Florenta.
Da%loul !a&terea lui ,enu(, una din ele mai renumite pituri din istoria artelor, este o ade-arata
apodopera are, prin %ogatia semnifiatiilor, -or%este despre 'ottielli nu numai a fiind un
reator al frumusetii su%lime, i si a fiind un interpret de e,eptie al intereselor erului
neoplatonist al familiei de /edii. Da%loul, reali!at pe pan!a in ulori pempera, are un titlul
speifi anilor 14<0, dat fiind faptul a nu reda nasterea !eitei din spuma marii, i aparitia ei pe o
insula. (rintre -alurile inspumate, purtata de -ant, intr-o o*ilie, inaintea!a !eita, o femeie
frumoasa, de!%raata, u parul lung si %lond, in postura lui 7enus.
An planul din stanga sufla Cefir, are, im%ratisand o nimfa, pare sa impinga u adierea sa o*ilia.
An planul din dreapta, pe tarm, o alta nimfa in -esminte u moti-e florale o intamplina pe 7enus,
oferindu-i o mantie inflorita. ;u se stie daa nimfa pe are o im%ratisea!a Cefir in aest ta%lou
este tot &loris, a in (rima-ara sau Aura, %ri!a are il ingri)este in Amnul lui Eomer pentru
7enus, iar ea are o asteapta pe tarm se presupune a este una dintre ele Drei 6ratii sau Flora
din %rima"ara.
3ste posi%il a aeasta opera sa se fi nasut din dorinta pitorului de a reprodue o apodopera
antia= ,enu( #nadiomente, are apartine pitorului greu Apella, sau sa fi a-ut a surse de
inspiratie Imnul lui -omer pentru 7enus sau ,er(uri pentru turnir a lui (oli!iano.
5tili!area inteligenta a aurului onfera intregii ompo!itii aea splendoare are alifia sena
drept o manifestare pagana a sarului, in are !eita iu%irii se arata in toata splendoarea sa eteria,
in puritatea sa. . astfel de frumusete e,traordinara a susitat ipote!e onform arora, prin aeasta
apodopera, artistul a -rut sa ele%re!e, in termenii poetii ai mitului, frumusetea si su%limul
iu%irii.
Atat in %rima"ara, at si in !a(terea lui ,enu(, !eitei i s-a atri%uit -aloarea sim%olia a lui
Eumatinas. &onform aestei interpretari, ta%loul repre!inta o aparitie oniria a umanitatii
superioare, !eita din eruri o%orata pentru a atinge pamantul, o gradina. An aest mod, 7enus a
fost pri-ita a o alegorie a lui Eumanitas are de%ara pe tarmul florentin.
7enus si /arte, opera u arater mitologi, este pastrata la 6aleria ;ationala din :ondra si
datea!a din )urul anului 14<F. Da%loul, are o infatisea!a pe !eita iu%irii insotita de /arte, iu%itul
mitologi, era pro%a%il un panou ornamental. Antr-o atmosfera %uolia, !eita im%raata il
pri-este pe /arte, al arui trup este aoperit numai u un -al al%. &ati-a satiri se )oaa u oiful,
armura si lanea ra!%oiniului, iar unul dintre ei, folosindu-se de un mel de mare, se gandeste
sa-l trea!asa din somn. &ui%ul de -iespi de langa apul lui /arte ne fae sa redem a opera a
fost eruta de un mem%ru al familiei 7espui, insa pre!enta uplului sugerea!a a aeasta a fost
reali!ata u oa!ia unei asatorii.
Dema ar putea fi interpretata a o alegorie nuptiala= -eg*ea !eitei iu%irii, 7enus, ontrastand u
somnul lui /arte, !eul ra!%oiului, repre!entand puterea iu%irii are il im%lan!este *iar si pe el
mai mare ra!%oini. @atorita mediului neoplatonist, aeasta lurare poate fi interpretata astfel=
7enus Eumanitas repre!inta umanitatea e-oluata, are -eg*ea!a asupra fortei urii si a disordiei,
personifiate in /arte. 1atirii din )urul elor doi, spirite ale padurii asemanate u 'ao si pan,
repre!inta alu!ii inoente la 1en!ualitate, are ineara sa-l tre!easa pe /arte din somnul
profund.
(entru a rea aest ta%lou, 'ottielli s-a inspirat nu numai din srierile autorilor antii, dar si din
surse -i!uale, repere ar*eologie de arta lasia. /oti-ul satirilor deri-a dintr-un ta%lou are reda
nunta lui Alessandro u "ossana, desris in @ialoguri, al arui autor este :uiano, iar pentru
figurile lui 7enus si /arte, artistul se inspira dintr-un -e*i sarofag, pe are sunt ilustrati 'ao
si Arianna.
:ur$rile lui 'ottielli pierd din popularitae +n ultimii ani ai -ieii sale, +mpinse +n planul al
doilea de operele lui :eonardo da 7ini, "afael 1an!io #i /i*elangelo. &reaia marelui maestru
florentin, uitat$ la +neputul seolului al B7A-lea, este redesoperit$ deenii mai t4r!iu, 4nd se
de!-olt$ stilul unosut su% numele de manierism. (itorii engle!i din seolul al BAB-lea -
(rerafaeliii - -or fi entu!iasmai de frumuseea figurilor lui 'ottielli. 8i fasinea!$ tomai aea
nelini#te #i melanolie pe are le -or +m%og$i +n propriile lor lur$ri u romantismul arateristi
epoii lor.
/adonna /agnifiat, 14<0-14<1, aflata la 6aleria 5ffi!i, este una dintre ele mai rafinate pituri
ale lui 'ottielli. An ele%ra ompo!itie, Feioara, in alitatea sa de "egina &oeli, este
repre!entata in timp e srie pe o arte sustinuta de doi ingeri si des*isa la &anteul lui Ca*aria,
are anunta nasterea lui Aoan 'ote!atorul, fapt e arata a pitura a fost pro%a%il omandata de un
etatean florentin datorita referirii la protetorul orasului. Anlinarea deliata a apului si a
%ustului /adonnei este siretliul u are 'ottielli adaptea!a intreaga ompo!itie la formele
ur%e. (itorul a fost patruns de e-la-ie and a reat figura /adonnei si a (runului
disproportionate fata de ingeri, punandu-le in e-identa aura are ii inon)oara.