Sunteți pe pagina 1din 107

Aspecte privind dezvoltarea sistemelor de informare geografica

particularizate prin aplicatii in ITS


CAPITOLUL I
stadiul international in domeniul producerii, ntreinerii i distribuiei hrilor n
format electronic
isteme de informa!ii asupra teritoriului "LI#
$eneralit%!i
istemele de informa!ii teritoriale LI repre&int% o metod% de acces la distan!% c%tre
'nre(istr%ri de natur% public% pri)ind distribu!ia 'n teritoriu a diferitelor elemente, ce include o
metod% de e*tra(ere +i afi+are la distan!% a informa!iilor de natur% (eo(rafic%, nre(istr%rile +i
documentele sunt scanate +i asociate po&i!iilor (eo(rafice corespun&%toare, apoi aceste
'nre(istr%ri pot fi cu u+urin!% locali&ate +i e*trase pentru )i&uali&are, utili&-nd un bro.ser .eb
de pe un calculator personal, conectat la Internet,
Proceduri de cule(ere a datelor
/iecare hart% pre&entat% 'n LI este asociat% unui document care arat% condi!iile 'n
care s0au efectuat m%sur%torile +i pre&int% principalele elemente de interes ce pot fi utili&ate
de e)entualele persoane care 'ntrebuin!ea&% datele din h%r!i +i 'n alte scopuri, Aceste
informa!ii suplimentare pot con!ine urm%toarele elemente1
Pa(ina principal%1
2um%rul pa(inii din totalul de pa(ini3
2um%rul +i sistemul de identificare ale fi+ierului electronic asociat3
2um%rul de ordine al lucr%rii3
2umele proiectului3
Limitele (eo(rafice ale proiectului3
copul m%sur%torilor din teren3
4ata la care s0au efectuat m%sur%torile3
Pagina 1 din 107
5eferin!e la h%r!ile pre&entate la scar% mai mare3
4atum0urile ori&ontale +i punctele de control utili&ate3
4atum0urile )erticale +i punctele de control utili&ate3
Po&i!ia sta!iei de ba&%3
Personalul care a efectuat m%sur%torile +i calificarea acestuia3
6chipamentul de m%sur% utili&at3
Inde*ul pa(inilor cu obser)a!ii asociate m%sur%torilor3
5eferin!e utili&ate3
Lista persoanelor +i titlurile acestora, pentru cei care se ocup% cu re)i&uirea +i
aprobarea documentelor asociate m%sur%torilor etc,
Pa(ina a doua1
hart% au*iliar% pentru pre&entarea celor mai importante c%i de acces +i principalelor
artere rutiere sau fero)iare din )ecin%tatea &onei 'n care s0au efectuat m%sur%torile3
Obser)a!iile "te*t# personalului care a efectuat m%sur%torile3
Po&i!ia apro*imati)%, 'n raport cu locul monitori&at pe harta principal%, a punctelor
)erticale +i ori&ontale de control3
5o&a )-nturilor +i scara h%r!ii3
list% cu inde* de pa(ini 'n e)entualitatea c% anumite elemente din teren sunt
pre&entate pe alte h%r!i de detaliu3
chi!ele asociate trebuie s% con!in%1
5o&a )-nturilor +i scara "sau men!iunea 72u este la scar%8#3
2um%rul pa(inii curente din num%rul total de pa(ini al documenta!iei asociate
m%sur%torilor3
chi!e cu un(hiuri +i distan!e m%surate pentru locali&area monumentelor3
4escrierea complet% a tuturor monumentelor (%site sau la care s0au efectuat
m%sur%tori3
2umerotarea monumentelor asociat% 'n cadrul proiectului3
urse de referin!% sau 'nre(istr%ri anterioare pri)ind monumentele3
ta!ionarea 'n aliniament etc,
Pa(inile referitoare la monumente trebuie s% con!in%1
2um%rul punctelor de m%sur% din proiect3
4escrierea monumentului1
Ori(inea monumentului3
4imensiunile monumentului3 9aterialele de e*ecu!ie +i marca:ele3
Pagina 2 din 107
tarea 'n care se afl% monumentul3
tarea suprafe!ei monumentului3
5eferin!e pri)ind monumentul3
Pa(inile cu date brute pot con!ine1
Un(hiuri de prele)are a datelor "'n ca&ul c% nu au fost colectate electronic#3
Copie cu datele electronice colectate 'n format brut3
Copie cu datele electronice prelucrate,
4atele astfel ob!inute pot fi disponibile direct prin accesarea LI 'n Internet, astfel
'nc-t de&)oltatorii unor sisteme de (hidare pe rut% pot beneficia de anumite ser)icii f%r% a fi
ne)oie s% se deplase&e la fa!a locului, f%r% a efectua m%sur%tori ce presupun aparatur%
complicat% +i scump% etc,
Aplica!ia de )i&uali&are de pe Internet
Pentru a a)ea acces la informa!iile +i h%r!ile LI pre&entate mai sus este ne)oie ca 'n
bro.ser0ul de Internet "Intenet 6*plorer# s% se instale&e un plu(0in Adobe ;stems <$
<ie.er, Acest plu(0in permite )i&uali&area on0line a diferitelor fi+iere ca un control Acti)e =
+i ecranul principal din bro.ser se pre&inta, pentru aplica!ia LI descris%, ca 'n fi(ura
urm%toare1
/i(ura >,> Aplica!ia LI pre&entat% pe Internet prin intermediul pro(ramului Adobe
<$ <ie.er
n partea st-n(% sus se afl% harta (eneral% care 'nf%!i+ea&% &ona 'n care este descrierea
detaliat%, iar sub aceasta se (%sesc coordonatele (eo(rafice ale punctelor de interes, n partea
Pagina 3 din 107
superioar% se afl% bara de control a meniului, 'n care se pot efectua mai multe opera!ii1 &oom,
tra(ere, afi+area straturilor dup% dorin!%, selec!ia coordonatelor, aplicarea unui instrument de
m%sur% a distan!elor, asistare la e)iden!ierea elementelor h%r!ii, schimbarea unit%!ilor de
m%sur% etc,
?,9odelarea intersec!iilor comple*e 'n repre&ent%ri pe h%r!i pentru na)i(a!ie la bordul
auto)ebiculelor
?,> $eneralit%!i
$enerali&area repre&int% una dintre cele mai importante probleme la ordinea &ilei 'n
carto(rafie, accentul pun-ndu0se 'n ultima )reme mai ales pe procedeele de automati&are a
acesteia,
Unele lucr%ri consider% procedeele de (enerali&are automat% aplicate re!elelor de
drumuri, 'n particular re!elelor urbane, n acest conte*t, na)i(a!ia de la bordul auto)ehiculului
este considerat% subiect principal de lucru, 2a)i(a!ia de la bordul )ehiculului necesit% o
)arietate mare de sc%ri de repre&entare, la diferite ni)eluri de abstracti&are, Problemele cu
care se confrunt% acest domeniu al h%r!ilor electronice sunt le(ate de &onele 'n care p%r!i ale
re!elei de drumuri sufer% modific%ri topolo(ice datorate sc%rii de repre&entare,
4e e*emplu, repre&ent%rile le(ate de drumurile cu o sin(ur% band%, sau cu ben&i
multiple, 'n dreptul intersec!iilor acestora, pot cau&a probleme at-t utili&atorului de hart%
electronic%, c-t +i carto(rafului, Prin urmare, aceste a+a0&ise repre&ent%ri ale drumurilor
trebuie atent proiectate, pentru u+urin!a 'n!ele(erii 'n condi!iile conducerii 'n acela+i timp a
auto)ehiculului,
/iecare repre&entare posibil% a autostr%&ilor +i a intersec!iilor acestora este considerat%
'n unele lucr%ri ca fiind pe un ni)el repre&enta!ional specific, 'n scopul utili&%rii lor 'n ba&e de
date multiplu0repre&enta!ionale "954@#, /undamentele acestei tehnolo(ii sunt de&)oltate
mai ales pentru datele referitoare la re!elele rutiere urbane, 'n care transform%rile
semnificati)e sunt identificate +i urm%rite, n acest ca&, pot fi determinate instrumente de
(enerali&are ce pot fi utili&ate pentru repre&ent%rile multi0scar%, pornind de la o ba&% de date
comun%,
4atele spa!iale ob!inute din lumea real% sunt (enerali&ate 'n dou% etape1
$enerali&area modelului3
$enerali&area carto(rafic%,
Pagina 4 din 107
Acestea repre&int% principalele componente ale procesului de (enerali&are,
$enerali&area modelului repre&int% simplificarea modelului di(ital abstract repre&entat de
informa!ia (eo(rafic%, iar aceast% etap% nu con!ine elemente de natur% artistic% sau intuiti)%,
e aplic% 'n ba&a de date +i se consider% o etap% de pre0procesare 'n )ederea (enerali&%rii
carto(rafice, Pe de alt% parte, (enerali&area carto(rafic% reali&at% manual const% 'n ambele
componente, )%&ute 'n mod complementar, ca parte a procesului de (enerali&are, lucru
datorit% c%ruia, uneori, carto(rafia este pri)it% ca o art%, Ca re&ultat, (enerali&area
carto(rafic% are rolul principal 'n transmiterea datelor folosind simboluri pentru repre&entarea
(eo(rafic% a realit%!ii, fiind o etap% de ba&% 'n procesul de producere a h%r!ilor utili&area unei
metode adec)ate,
?,? @a&e de multiplu repre&enta!ionale date
Cu toate c% realitatea este una sin(ur%, repre&ent%rile acesteia )aria&%, func!ie de scop,
con!inut sau scara de repre&entare, astfel 'nc-t diferitele ni)eluri de repre&entare dependente
de scar% de)in o cerin!% pentru e*per!i, Aceast% cerin!% este cu at-t mai important%, cu c-t
apari!ia $I permite noi )alen!e ale proceselor 'n aceast% direc!ie, fiind o metod% inter0
disciplinar% Cercet%rile efectuate 'n )ederea definirii unor procese automate de (enerali&are
'n cadrul $I au condus la apari!ia 954@,
Primele 'ncerc%ri 'n acest sens datea&% din >ABC, 'n cadrul Centrelor 2a!ionale pentru
Informa!ii $eo(rafice +i Anali&%,
5epre&ent%rile diferitelor obiecte din teren pot fi reali&ate la sc%ri diferite, pentru
scopuri diferite +i cu re&olu!ii diferite,
954@ repre&int% o ba&% de date spa!ial%, ce poate fi utili&at% pentru a stoca acela+i
fenomen din lumea real% la diferite ni)eluri de preci&ie +i re&olu!ie, 9odelul unei 954@
const% din trei componente principale1
2i)elurile de repre&entare3
Conecti)it%!ile3
Procesul de )alidare,
?,D tudiu de ca&
n acest studiu, na)i(a!ia de la bordul )ehiculului este considerat% ca acti)itate de
ba&%, iar ca principal% aplica!ie de reali&are a h%r!ilor electronice de la bord a fost utili&at%
Pagina 5 din 107
metoda ba&elor de date de tip 954@, Cu toate acestea, sistemul necesit% actuali&%ri repetate
la ni)el de atribute +i ni)el (eometric, Cu toate c% schimb%rile din teren, 'n raport cu
condi!iile de na)i(a!ie pot fi actuali&ate prin intermediul diferitelor tehnolo(ii, cum ar fi
Internet0ul sau semnalele +i comunica!iile .ireless, schimb%rile (eometrice ale structurii
drumurilor +i re!elelor de drumuri ar trebui actuali&ate 'n mod automat 'n sistem, astfel 'nc-t
ba&a de date s% poat% fi, la r-ndul ei, actuali&abil% prin sisteme .ireless, Proiectarea de h%r!i
pentru scopuri de na)i(a!ie nu poate fi considerat% ca o simpl% scanare sau o di(iti&are a unor
h%r!i pe suport de h-rtie, de:a e*istente, n timpul proiect%rii acestui tip de h%r!i, condi!iile de
utili&are "factorii psiholo(ici, impactul factorilor e*terni, condi!iile de drum etc,# trebuie, la
r-ndul lor, luate 'n considerare, al%turi de criteriile de proiectare de ba&%, n acest conte*t,
cerin!ele pentru acti)it%!ile de proiectare a h%r!ilor electronice destinate na)i(a!iei de la
bordul )ehiculelor rutiere se determin% 'n mod combinat, Ca re&ultat, procesul este considerat
ca parte a carto(rafiei, datorit% tehnolo(iei utili&ate 'n sistemele de na)i(a!ie, destinat%
special modului de afi+are a informa!iilor pe ecran, Procesul de produc!ie a acestor h%r!i este,
de aceea, mai complicat +i mai dificil,
4up% determinarea cerin!elor procesului, ni)elurile de repre&entare sunt, la r-ndul lor,
e)aluate pentru diferitele sectoare de drum, Apoi se formali&ea&% rela!iile topolo(ice pentru
diferitele ni)eluri de repre&entare +i se selectea&% operatorii de (enerali&are care se )or utili&a
'n proces, Toate ni)elurile repre&enta!ionale sunt apoi testate 'n cadrul mai multor softuri de
$I +i mapare, pentru a )erifica consisten!a +i aderen!a la diferitele condi!ii impuse de
utili&area h%r!ilor la bordul auto)ehiculelor, 4intre acestea, cele mai importante sunt (%sirea
drumului cel mai scurt +i sau a rutelor optime, 5e&ultatele acestor teste permit apoi selec!ia
celor mai potri)ite ni)eluri de repre&entare pe care se pot folosi al(oritmii standard, f%r% nici
un fel de elemente adi!ionale,
4e e*emplu, un conduc%tor de )ehicul ce utili&ea&% un sistem de na)i(are 'ntr0o !ar%
str%in% sau 'ntr0un ora+ necunoscut ar putea dori ca sistemul s% 'l poat% diri:a 'n a+a fel 'nc-t
h%r!ile s% afi+e&e lumea real% la o scar% adec)at% +i la o re&olu!ie de asemenea, potri)it%, Un
e*emplu semnificati) 'n spri:inul acestei afirma!ii sunt intersec!iile comple*e "racord%rile
autostr%&ilor sau a trecerilor deni)elate, care sunt cele mai comple*e elemente (eometrice ale
re!elelor de drumuri# E acestea sunt considerate probleme0cheie 'n diferitele ni)eluri de
repre&entare, 'n care se determin% repre&entarea drumurilor cu o sin(ur% band% sau cu dou%
ben&i, 'n ca&ul )ederilor diferite ale intersec!iilor de acest tip,
/ormali&area datelor trebuie considerat% ca una dintre cele mai importante etape 'n
cadrul sistemelor 954@, deoarece rela!iile matematice +i defini!iile obiectelor spa!iale se
Pagina 6 din 107
efectuea&% pe ba&a unui limba: formal e*trem de consistent, n afara ca&urilor c-nd se
pre)ede 'n mod special acest lucru, un sistem de tip 954@ nu poate atin(e scopul de a
(enerali&a datele 'n mod automat la toate ni)elurile de repre&entare +i de a propa(a 'ntre
ni)eluri actuali&%rile de informa!ii, e pot utili&a diferite metode matematice, precum teoria
(rafurilor, 'n cadrul acestui proces, apoi rela!iile se e*prim% pe ba&a unui limba: formal
adec)at, tudiile pri)ind modalit%!ile de formali&are a repre&ent%rilor continu%,
/i(ura >,? Al(oritmul ra!ionamentului 'n cadrul 954@
n fi(ura de mai sus s0au notat1
5 E rafinare3
4 E deplasare3
9 E unificare3
repre&entarea (eometric% a 954@3
ra!ionament3
obiect3
rela!ie3
Pagina 7 din 107
/i(ura >,D 5epre&entare pe hart% la ni)el ?, cu dou% ben&i
/i(ura >,F 5epre&entare cu o sin(ur% band%3 al(oritmul de c%utare a rutei cea mai
scurt% produce repre&entarea cu o band% sau cu dou% ben&i
?,F 6*emplu de sistem de na)i(a!ie prin $P

9io 4i(i GalHer este un e*emplu de aplica!ie pentru na)i(a!ie la bordul
auto)ehiculelor rutiere, Pre&int% anumite a)anta:e, printre care1
recalcularea automata a traseului3
Pagina 8 din 107
transmiterea de comen&i )ocale 'n limba rom-n%, ceea ce spore+te si(uran!a 'n trafic,
Pe l-n(% func!ia de na)i(are $P, sistemul con!ine +i toate functiile unui PocHet PC +i
se poate folosi 'n plus pe post de 7car0Hit8,
A)-ntul f%r% precedent al sistemelor de na)i(a!ie $P 'n 5om-nia a inceput la finele
anului trecut, odat% cu lansarea h%r!ilor di(itale ale 5omaniei, Pia!a $P0urilor +i a sistemelor
de na)i(a!ie comerciale a cunoscut o cre+tere fulminant%1 de la aparatele de na)i(are cu
func!ii de P4A "e*,1 9io >IB sau >IA#, cu sistem @uletooth 'ncorporat "9io A?C>#, p-n% la
combina!ia re)olu!ionar% de telefon celular, na)i(are +i P4A "ap%rut% cu modelul 9io
AJC>#, 6)olu!ia pie!ei acestor sisteme de na)i(a!ie $P este continu%, iar pe pia!a
rom-neasc% )or continua s% intre noi (ame de produse, PKKC este unul dintre cele mai
comple*e aparate de na)i(are, 6l ofera func!ii complete de P4A, acces la Internet prin Gi0/i
'ncorporat +i conectare .ireless prin intermediul tehnolo(iei @luetooth, 9odelul PKKC este
compatibil cu orice soft.are Gindo.s 9obile K,C, poate fi folosit pentru na)i(are off0road +i
are un slot pentru e*tensii de memorie,
PDKC este capabil de na)i(are $P de 'nalt% calitate +i are func!ii complete de P4A,
Asi(ur% acces la aplicatiile 9icrosoftL OfficeL, pre&ent%ri Po.erPoint, editare de te*te sau
creare de fi+iere 6*cel, 9odelul 9io CD>C este primul P24, destinat persoanelor care cauta
un sistem de na)i(atie $P accesibil comercial, 6ste li)rat cu harta 6uropei de 6st pre0
'nc%rcat%, adic%1
@osnia E Mer&e(o)ina3
Croatia3
Cehia3
Polonia3
5om-nia3
lo)acia3
Un(aria3
drumurile principale din lo)enia +i din t%rile incluse 'n i$O Gestern 6urope ?CCI,
istemele de na)i(are $P actuale se do)edesc cu atat mai folositoare, cu c-t
conduc%torii auto, +i chiar pietonii, au inceput s% descopere a)anta:ele deosebite oferite de
aceste ade)%rate sisteme de informare la purt%tor,
D, 4e&)oltarea na)i(a!iei la bord pe ba&a sistemului european de na)i(a!ie prin satelit
$ALIL6O
Pagina 9 din 107
Industria spa!ial% european%, +i o serie de firme pri)ate "ALCAT6L PAC6# 'n
(eneral, lucrea&% 'ndeaproape cu U6 "U2IU26A 6U5OP6A2# +i 6A "6U5OP6A2
PAC6 A$62CN EA$62IA 6U5OP6A2 P62T5U PAIU# pentru a finali&a sistemul
european de na)i(a!ie prin satelit $ALIL6O, istemul ,care este pro(ramat s% fie opera!ional
'n ?CCB, )a furni&a utili&atorilor ci)ili o mul!ime de coordonate de timp +i po&i!ie, cu toate
(aran!iile de inte(ritate +i disponibilitate necesare, Acest pro(ram ambi!ios, lansat de U6 )a
elibera 6U5OPA de dependen!a de sistemele militare $P +i $LO2A "$LO@AL
2A<I$ATIO2 AT6LLIT6 NT69#, <a fi de asemenea un factor ma:or 'n de&)oltarea
economiei, din moment ce )a deschide noi pie!e pentru echipamente +i ser)icii pentru
numeroase !ntreprinderi europene care au fost scoase de pe pia!% de monopolul american,
/actori fundamentali pentru )iitorul 6uropei
Aflate la 'nceput sub control militar +i proiectate la 'nceput e*lusi) pentru armata
american% +i rus%, respecti) sistemele $P +i $LO2A furni&ea&% milioanelor de utili&atori
din toat% lumea, inform!ii instantanee asupra po&i!iei lor, practic 'n orice moment +i orice loc,
n orice ca&, utili&atorii folosesc doar o parte din ser)iciile $P +i $LO2A,
istemul de Po&i!ionare $lobal% "$P# este un sistem de na)i(a!ie ba&at pe utili&area
sateli!ilor +i care furni&ea&% informa!ii precise de po&i!ie, )ite&%, +i timp, Acest sistem de
na)i(a!ie poate fi folosit at-t de marin%, a)ia!ie +i )ehicule terestre c-t +i de )-n%tori, c%l%tori
+i for!e militare, OInima8 complet% a sistemului $P )a fi alc%tuit% de ?F de sateli!i principali
+i D sateli!i de re&er)%, ncon:ur-nd Pam-ntul de dou% ori pe &i, ace+ti sateli!i )or fi distribui!i
pe I orbite la apro*imati) >CACC mile nautice "apro*imati) ?C?CC Hm# deasupra P%m-ntului,
/iecare satelit transmite continuu forme de und% de timp , de preci&ie +i mesale de na)i(a!ie
care include date despre starea sateli!ilor,orbite +i corec!ii de timp, emnalul de la satelit este
un semnal modulat bifa&ic cu dou% coduri de mare debit1 un cod prote:at "codul P# +i un cod
neprote:at "codul APC#, codul P este re&er)at pentru u& militar, iar codul CPA este destinat
accesului public, Acest semnal este destul de re&istent la interferen!ele datorate )remii,
semnalelor radio de la sol +i echipamentelor electronice, 9ai multe sta!ii terestre sunt
amplasate strate(ic pentru supra)e(herea sateli!ilor +i pentru achi&i!ionarea datelor de
distan!% din semnalele de na)i(a!ie, Aceste informa!ii sunt procesate la sta!ia central% de
control pentru a se stabili datele orbitale care se )or O'nc%rca8 pe sateli!i, Un receptor $P
tipic este compus dintr0o anten%, electronica necesar% proces%rii semnalelor +i procesorul
propriu&is, Principala func!ie a receptorului este aceea de a capta semnale, de a recupera date
orbitale, de a face m%sur%tori 4oppler +i de distan!a +i de a procesa aceste informa!ii 'n timp
real pentru a ob!ine po&i!ia, )ite&a +i timpul corespun&%toare utili&atorului, Ca +i 'n ca&ul
Pagina 10 din 107
sistemului LO5A20C, preci&ia real% a $P depinde, par!ial, de rela!ia (eometric% dintre
transmi!%tori "adic% sateli!i# +i utili&ator, 6rorile de m%surare a distan!ei pot conduce la erori
dispropor!ionat de mari pentru po&i!ie, func!ie de (eometria sateli!ilor utili&a!i pentru
na)i(a!ie, C-nd to!i sateli!ii )or fi desf%+ura!i, acoperirea D4 cu o bun% (eometrie )a fi
disponibil% timp de ?F de ore, &ilnic, 'n 'ntrea(a lume, P-n% atunci, pot e*ista perioade de
timp c-nd numai acoperiea ?4 este disponibil%, cu unele 'ntreruperi ori&ontale,
$LO2A const% 'ntr0o constela!ie de ?F de sateli!i, oper-nd pe D orbite la o
altitudine de >A>CC Hm, care ar trebui teoretic s% asi(ure ser)icii identice cu cele oferite de
$P, n orice ca&, sistemul sufer% din cau&a dificult%!ilor economice prin care trece 5usia,
4oar >D sateli!i din cei ?F, sunt de fapt 'nc% opera!ionali, 4in cau&a lipsei finan!%rii,
'nlocuirea sateli!ilor nu poate fi asi(urat%, 6uropa nu mai poate r%m-ne incre&%toare 'n
aceast% c-nd mul!i utili&atori a+teapt% diferite tipuri de na)i(a!ie prin satelit +i ser)icii de
marcare a timpului1
transporturi rutiere "mana(ementul parcului auto, asisten!% pe drum +i repara!ii, +i 'n
)iitor autostr%&i automate pe care fiecare auto)ehicul )a fi (hidat#3
transporturi maritime +i pe r-uri1 traficul portuar sau &one cu (rad ridicat de risc cum
ar fi Canalul 9-necii pe timp de cea!%, sal)area maritim%3
transportul fero)iar1mana(ementul trenurilor de persoane +i de marf%,etc,
Preci&ia 'n domeniul timp, este de asemenea un factor ma:or 'n pri)in!a sincroni&%rii
comunica!iilor "mobile, 'n special#, tran&ac!iilor bancare +i a+a mai departe,
2e)oia de si(uran!% +i independen!% a dus la urm%toarele condi!ii necesare sistemului
$ALIL6O1
inte(ritate3
disponibilitatea +i continuitatea ser)iciilor3
controlul s% fie de!inut de o autoritate ci)il% interna!ionali
Pagina 11 din 107
/i(ura >, K Cre+terea pie!ei na)i(a!iei prin satelit
Companiile europene se lupt% acum pe o pia!% condus% de multitudinea de aplica!ii
care sunt sau )or fi deschise mai departe de sateli!ii pentru na)i(a!ie, plus o pia!% a
echipamentelor necesare e*tinderii infrastructurii sateli!ilor pentru ad%u(area de noi ser)icii,
6stim%rile actuale reali&ate de Comisia 6uropean%, ba&ate doar pe 6uropa +i !in-nd cont de
primii >B ani ai opera!iunii $alileo, arat% c% poten!ialul pie!ei este mai mare de >?C de
bilioane de euro pentru echipamente "'n special pentru receptoare# +i >>C de bilioane de euro
pentru ser)iciile oferite, Poten!ialul mare poate fi asem%nat cu cel al pie!ei I2T6526T0ului,
Prin compara!ie, totalul in)esti!iilor 'n infrastructura spa!ial% E D bilioane de euro E este
relati) modest, Aceste sume colosale sunt un mesa: pe care (u)ernele europene 'l sesi&ea&%,
e estimea&% c%, dup% o anumit% period%, pe Ob%tr-nul continent8 )or fi create peste >?CCCC
de noi locuri de munc%, datorit% sistemului $ALIL6O,
D,> Alte aplica!ii ale sistemului $ALIL6O,Utili&are 'n na)i(a!ia la bord
Contrar celor ce ar putea crede oamenii, sectorul aero0spa!ial pe aceast% pia!% ocup%'n
:ur de KQ, 'n timp ce aplica!iile terestre !i marine ocup% aproape AKQ, n orice ca&,
caracteristicile sectorului aero0spa!ial sunt deschise, c-nd este )orba de definirea
performan+elor sistemului $ALIL6O,
Transportul rutier, este de departe, cel mai mare utili&ator al datelor de po&i!ie, Ca un
e*emplu, multe dintre ta*iurile din Paris "ca +i ta*iurile din Toulouse +i multe alte ora+e
europene# sunt locali&ate prin $P +i pot fi dispeceri&ate sesi&-nd )ehicolul liber s% r%spund%
Pagina 12 din 107
solicit%rilor clien!ilor, /abricarea de ma+ini dotate cu echipamente ba&ate pe $P, a crescut
chiar +i 'n produc!ia modelelor standard, oferul poate ale(e ruta optim% 'n func!ie de
condi!iile de trafic, afi+area timpului necesar pentru a a:un(e la destina!ie +i 'n ca&ul unui
accident sau a unei defec!iuni poate primi asisten!% medical% sau tehnic% 'ntr0un timp foarte
scurt, deoarece sistemul transmite automat po&i!ia )ehiculului ser)iciilor de ur(en!%,er)ice0
ul poate detecta de la distan!% defec!iunile +i s% comande piesele necesare,
Combinarea na)i(a!iei prin satelit cu telecomunica!iile ofer% un mare poten!ial pentru
)iitor, ncorporarea $P0ului sau $ALIL6O 'n noua (enera!ie de telefoane mobile )a duce
c%tre alte aplica!ii care s% a:ute utili&atorul s% ias% dintr0o situa!ie de ur(en!%, Telefonul mobil
)a transmite automat coordonatele 'n trei m%rimi "latitudine, lon(itudine, altitudine# ale
persoanei aflate 'n pericol, e poate folosi de asemenea pentru a informa utili&atorul despre
locurile libere de parcare, condi!ii meteo din re(iune sau adresa celei mai apropiate farmacii
non0stop,
4in anumite moti)e E economice, politice, strate(ice E institu!iile europene au pus
ba&ele unei a doua (enera!ii de sistem de na)i(a!ie prin satelit $2? "$lobal 2a)i(ation
atellite ;stem#,
La conferin!a 9inisterelor 6uropene de Transporturi, care a a)ut loc pe >I +i >J iunie
>AAA, participan!ii,au lucrat la definiti)area acestui sistem, cunoscut sub numele de
sistemul$ALIL6O,fa&% care trebuia 'ncheiat% la finalul anului ?CCC, La summit0ul +efilor de
state europene din iunie >AAA a fost alocat un bu(et de DJmil, de euro pentru finan!area fa&ei
de defini!ie (lobal%, Acesta a fost suplimentat cu FC mil, de euro de 6A pentru reali&area
infrastructurii satelitului,

D,? istemul 6$2O E un alt pas spre $ALIL6O
4e+i ideea unui sistem european de sateli!i pentru date +i po&i!ie care s% fie
independent "dar compatibil# de$P +i $LO2A a luat form% doar de c-!i)a ani, in)esti!iile
'n 6$2O "6uropean $eostationar; 2a)i(ation O)erla; er)ice# a pus de:a europa pe un
drum bun, A fost adoptat de ICAO 'n >AA>la C2PAT9 "Comunicatin 2a)i(ation
ur)eillancePAir Traffic 9ana(ement#un set de standarde pri)ind preci&ia +i controlul
traficului aerian, care a dus la hot%r-rea de a sporii performan!ele sistemelor $P +i
$LO2A cu noi elemente pentru 'mbun%t%!irea inte(rit%!ii, disponibilit%!ii +i preci&iei
acestora,
Pagina 13 din 107
9unca de pre(%tire pentru proiectarea +i or(ani&area sistemului $2 'n 6uropa a
'nceput 'n >AAK coordonat% de 6T$ "6uropean Tripartite $roup#,
Comunitatea 6uropean% furni&ea&% 'ncredere politic% +i asisten!% financiar%, 'n special
pentru 5&4,
6A poart% r%spunderea proiect%rii sistemului $2> +i al se(mentului spa!ial al
$ALIL6O3 p-n% la definiti)area fa&ei AOC "Ad)enced Operational Capabilit;# )a opera
sistemul 6$2O,
6U5OCO2T5OL "6uropean ecurit; and 2a)i(ation Or(ani&atoin E Or(ani&a!ia
pentru ecuritate +i 2a)u(a!ie 6uropean%# define+te specificul cerin!elor pentru a)ia!ia ci)il%
+i )a adopta sistemul pentru a r%spunde acestor cerin!e,
Trei sisteme suplimentare sunt 'n de&)oltare1
Gide Area Au(umentation ;stem E istem suplimenar pentru arii 'ntinse E 'n UA3
9ultifunction Transport atellite based Au(umentation ;stem "9A# E sateli!i
multifunc!ionali pentru transport ba&at pe sisteme suplimentare E 'n Raponia3
6$2O E 'n 6uropa,
Aceste D sisteme sunt combinate pentru a forma prima (enera!ie de sistem de
na)i(a!ie ci)il% prin satelit $2>,
4eci&ia final% pentru de&)oltarea sistemului $ALIL6O a fost luat% la 'nt-lnirea
mini+trilor europeni ai transporturilor din a doua :um%tate a anului ?CCC, 4ou% chestiuni
ma:ore au fost propuse 'n septembrie >AAA, pentru fa&a de definire, care )or fi aprobate de
C61
definirea arhitecturii (lobale "ni)elul ser)iciilor, tipul de semnal, compatibilitatea
$PP$LO2A,aria acoperit%, ni)elul de inte(ritate +isecuritate#,Alcatel pace conduce o
ofert% care include 4AA,99 US, AL62IA +i TMO9O20C/#
caracteristicile infrastructurii spa!iale, n aceast% fa&% sunt implicate acelea+i institu!ii,
conduse de AL62IA,
Aceast% fa&% de definire )a )alida +i suplimenta studiile preliminare, care au fost de:a
reali&ate,
D,D Performan!ele sistemului $ALIL6O
istemul $ALIL6O are trei componente, repre&ent-nd trei ni)ele de performan!%1
(lobal, oferind acoperire 'n toat% lumea3
Pagina 14 din 107
re(ional, oferind acoperire 'n special 6uropei3
local, 'n special pentru acoperire 'n ora+e sau aeroporturi,
n completare au fost definite trei tipuri de ser)icii1
OA "Open Access er)ice E er)iciu cu acces liber# E un ser)iciu deschis tuturor
utili&atorilor publici3
CA > "Controlled Access er)ice le)el > E er)icii cu acces controlat la ni)el ># E un
ser)iciu pl%tit, cu control al accesului, utili&at pentru aplica!ii comerciale3
CA ? "Controlled Acces er)ice le)el ?# E un ser)iciu pl%tit, cu control al
accesului,util pentru aplica!iile de si(uran!% critic% sau militare,
Preci&ia sistemului )a fi mai mic% de >C m, pentru toate cele trei tipuri de ser)icii,
preci&ie care este oferit% +i de UA pentru partea ci)il% a )iitorului sistem $PP?/ care )a
urma actualului $P,
CA ? )a satisface criteriul de acoperire din cate(oria >, pentru a)ia!ia ci)il%, cu o
preci&ie de Fm pe )ertical% +i >Im pe ori&ontal% cu disponibilitate de AAQ,
Constela!ia 'n fa&a ini!ial% se compune din A sateli!i (eosta!ionari +i ?> sau DC de
sateli!i 96O "9edium 6arth Orbit E Orbita medie a P%m-ntului# care orbitea&% 'n :urul
P%m-ntului de dou% ori pe &i la o altitudine de ?FCCC de Hm, Aceats% orbit% este cea folosit%
deconstela!iile americane +i ruse+ti, Constela!ia este optimi&at% pentru a acoperii 6uropa +i
!%rile aflate la o altitudine mai mare, mult mai bine dec-t actualul $P,
ateli!ii ar trebui s% aib% o (reutate de ICCH(, cu o toleran!% de >CC E >>CH(, +i o
putere consumat% de >,JSG, ei trebuie s% transmit% la sol un semnal mai mare dec-t semnalul
$P actual, de >KKd@GPm?, respecti) >KBd@GPm? , furni&-nd semnale cu o putere mai
bun%3 aceast% performan!% este pre)%&ut% pentru noua (enera!ie $P, n arhitectura propus%,
compatibilitatea tehnolo(ic% )a fi 'mp%r!it% 'ntre sistemele de la bordul sateli!ilor +i cele de la
sol, Principala pro)ocare r%m-ne sincroni&area timpului, $ALIL6O )a folosi la sol ceasuri cu
Cesium, 'n timp ce $P0ul are 'nstalate aceste ceasuri la bordul sateli!ilor, ateli!ii )or fi
echipa!i cu ceasuri cu 5ubidium, a)-nd o preci&ie de c-te)a nanosecunde,
D,F Interoperabilitatea cu $P +i $LO2A
Compatibilitatea de radiofrec)en!% este esen!ial% pentrua face cele trei sisteme
interoperabile, Transmisia sistemului $ALIL6O nu trebuie s% cree&e interferen!e care ar
putea sc%dea performan!ele receproarelor $P +i in)ers, 4e aceea este esen!ial% coordonarea
ni)elelor de frec)en!% +i ale puterii de transmisie, 4e asemenea este propus% fabricarea
Pagina 15 din 107
receptoarelor Odual mode8 "sau Otriple mode8# capabile s% sincroni&e&e diferen!a de timp
'ntre $P +i $ALIL6O +i s% opere&e cu referin!e (eode&ice compatibile,
F, 5utarea h%r!ilor electronice
F,> $eneralit%!i
5utarea automata implic% posibilitatea ca $P E ului s% i se dea o destina!ie +i sa alcule&e
sin(ur o ruta catre acea destina!ie, folosind un set de constr-n(eri "mer(i pe autostr%&i, e)ita
drumurile nepa)ate, etc,# precum +i posibilitatea de (hidare pas cu pas,
Pentru ca s% se int-mple acest lucru, e*ista doua condi!ii1
>, h%r!ile s% con!ina unele informa!ii suplimentare "sensul de mers, )ite&a ma*im%,
cate(oria "implicit starea# drumului, numerotarea adreselor pe o parte si pe alta a str%&ii,
apartenen!a la orasP:ude!P!ara pentru fiecare parte a drumului, etc,#
?, $P0 ul s% poata folosi aceste informa!ii, 2umai $P0urile $armin din seria
automoti)e treetPilot III, treetpilot ?I**, Tuest, $P <, $P9AP ?JIC, treetpilot D**#,
P4A0urile $armin "iTue DICCPD?CC, iTue 9K, iTue 9D0UA onl;# sau cu $P0uri $armin
"O690uri $P>B PCPU@, cfTue >I?C pe interfa!a C/ si $P>C pe interfa!a @luetooth#, sau
seria $P9AP ICC si C sunt in m%sura sa faca rutare automat%,
5utarea implic% e)ident o component% de asistare a +oferului in luarea deci&iilor de ale(ere a
drumului, Aceasta se reali&ea&% )i&ual "prin indica!ii pe ecran sub forma unor s%(e!i# +iPsau
)ocal "in mai multe limbi de circula!ie interna!ionala, func!ie de firm.are0ul instalat pe
receptorul $P#,U&ual se folosesc en(le&a, (ermana, france&a +i italiana,
Pentru indica!iile )ocale este cateodat% necesar% cump%rarea de Hituri sau componente
suplimentare, cum este ca&ul $P9AP ?JIC la care utili&atorul trebuie s% achi&i!ione&e 'n
plus fata de cutia cu echipamentul propriu0&is +i un Automoti)e Sit care con!ine o cartel% de
memorie pentru 'nc%rcarea har!ilor rutabile, C40ul 6urope Cit; elect cu har!ile rutabile +i un
cablu de alimentare de la bricheta de la ma+in% care s% includ% +i un difu&or pentru indica!iile
)ocale,
$P9AP ?JIC este 'ns% un ca& atipic, deoarece este un echipament hibrid, (-ndit s%
func!ione&e +i in mediu marin +i in mediu urban,
9a:oritatea P0urilor automoti)e )in cu h%r!i incluse +i cu func!ionalitatea de (hidare
)ocala inclus% la pachet,
Pagina 16 din 107
F,? Luarea deci&iilor
2u toate $P0urile de mai sus ofer% posibilitatea de (hidare )ocal%,
4e e*emplu $P < +i $P9AP ICC +i IC C pot face doar (hidare )i&uala,
5utarea automata implic% echipamente scumpe +i in (eneral mari ca dimensiuni "cum
ar fi streetpiloturile# sau fra(ile "ca P4A0rile# pentru instalare pe (hidonul AT<0
urilorPmotocicletelorPbicicletelor#,
in(urele echipamente re&istente pentru trasee off0road care ofer% rutare +i se pot lua
+i folosi Ude m-naU sunt $P9AP ICC si ICC si $P <, dar acestea nu ofer% (hidare
)ocala, Mar!ile care ofer% rutare sunt mai mari dec-t cele care ofera doar informa!ii VtopoV de
na)i(a!ie, de+i utili&atorul nu )ede nici0o diferen!a intre cele doua har!i, 4iferen!a e*ista insa
+i consta 'n acele informa!ii suplimentare care transform% ret!aua de linii de drumuri 'ntr0un
(raf orientat,
5eferitor la ce e*ist% acum 'n lume se poate spune c% toate har!ile pentru Americi +i
6uropa de <est au rutare inclus% +i ocupa din ce 'n ce mai multe C40uri cu informa!ii, Partea
buna este c% aceste informa!ii se pot 'nc%rca pe Ubuc%!eleU +i &one de interes, 'n a+a fel 'nc-t
un posesor al unui card 4 de > $b;te s% fie lini+tit c% are traseul sau dintr0o parte a 6uropei
'n cealalta 'nc%rcat pe card de0a lun(ul drumului pe care +i0a propus s% il parcur(%,
6ste e)identa tendin!a de a include informa!ii de rutare 'n har!ile topo +i asta din cau&% c%
marii producatori de $P0uri nu )or s% !ina stocuri cu dou% produse "h%r!i topo +i h%r!i
rutabile# dac% pot sa !in% unul sin(ur,
$armin posed% 'n acest ca& o tehnolo(ie care permite desc%rcarea doar a por!iunilor
rele)ante din harta pentru posibilit%!ile de afi+are ale $P0ului respecti),
Astfel , pentru $P0urile care afi+ea&% doar h%r!i de puncte +i care nu au de obicei mai
mult de >9b;te de memorie "cum ar fi $PJ? sau etre*<enture#, pro(ramul 9apource
selectea&a din harta doar informa!ia punctiforma +i o trimite la $P, Pentru ma:oritatea $P0
urilor care nu au posibilit%!i de rutare, 9apource d% la o parte informa!ia de rutare din hart%
+i trimite doar h%r!ile topo 'n memoria acestora,
9ai e*ista o tendin!a re&ultat% 'n urma competi!iei 'ntre marii produc%tori de $P0uri
+i a 'ncerc%rii acestora de a oferi pre!uri mai sc%&ute1 locali&area produselor,
6*ist% de e*emplu seria treetpilot cD?C de la $armin la care utili&atorul decide de la
'nceput c% folose+te acel $P 'ntr0un spa!iu restr-ns (eo(rafic +i cump%ra acel echipament
Pagina 17 din 107
doar cu acele h%r!i re'nc%rcate 'n memoria lui, 4e+i clientul reali&ea&% o economie e)identa,
el de)ine Ule(atU de acea &on% (eo(rafic% pentru ca s% nu e*iste posibilitatea fi&ic% de a
'nc%rca alte h%r!i "echipamentul nu are sloturi 4 pentru h%r!i suplimentare sau nu e*ist%
spa!iu suplimentar de stocare 'n memoria intern% a $P0ului#, sau h%r!ile care )in cu
echipamentul sunt locali&ate pentru &ona respecti)% +i clientul trebuie s% achi&itione&e altele
'n ca&ul 'n care are de (-nd s%0+i p%r%seasc% UdomeniulU,
Pentru cei care sunt foarte tehnici mai e*ist% un de&a)anta: al produselor foarte
inte(rate din (enera!ia nou%1 lipsa de control, Pentru cine este familiar cu $P <, 'n
9apetup0ul din firm.are0ul acestuia pot s% decid% de la ce ni)el de ma*imi&are de)in
)i&ibile anumite "foarte multe# tr%s%turi de tip punct "POIs, Ga;points#, linie sau suprafa!a,
Cine se pricepe i+i poate personali&a $P0ul < 'n a+a s% fel 'nc-t s% ob!in% ma*imum de
informa!ie de la acest% f%r% s% aib% clutter pe ecran, Acest lucru este imposibil pe
echipamentele streetpilot cD** deoarece nu are nimeni timp 'n mersul ma+inii s% ia astfel de
deci&ii pe care le0ar face un posesor de $P <,
F,D, 4ispo&iti)e pentru rutarea de h%r!i
Marta di(ital% a 6uropei de 6st pentru $P0uri $armin
$armin anun!% disponibilitatea h%r!ii rutabile a 6uropei de 6st la ni)el de strad% care
include 'n acest moment re!eau de drumuri na!ionale +i por!iuni cu detalii din 6stonia,
Letonia, Lituania, Polonia, 5epublica Ceha, lo)acia, Un(aria, lo)enia si Croa!ia,
Autorul h%r!ii este 2a)teW, lider mondial 'n domeniul carto(rafiei pentru sistemele de
na)i(a!ie auto,
6stonia1 Acoperire detaliat% a ora+ului Tallinn,
Letonia1 Acoperire detaliat% a capitalei 5i(a
Lituania1 Acoperire detaliat% a orasului <ilnius,
Polonia1 Acoperire detaliat% a ora+elor <ar+o)ia, Po&nan, &c&ecin, Lubon, .ar&ed&,
SraHo., Gielic&Ha, $dansH, $d;nia, opot, Sato.ice, Grocla., Lod&, X(ier&, Pabianice,
Sonstant;no. Lod&Hi, Po.iat Tatr&ansHi +i >F ora+e din &ona metopolitan% a <ar+o)iei,
Cehia1 Acoperire detaliat% a ora+elor Pra(a, @rno, Pl&en, Sarlo); <ar;, Ostra)a +i
9lada @olesla),
lo)acia1 Acoperire detaliat% a ora+elor @ratisla)a si Sosice,
Pagina 18 din 107
Un(aria1 Acoperire detaliat% a &onei metropolitanea @udapestei, 4ebretin, 6(er +i
ToHa:,
lo)enia1 Acoperire detaliat% a ora+ului Liubliana,
Croatia1 Acoperire detaliat% a ora+elor Xa(reb +i 5i:eHa,
Marta cu str%&i din 5usia ce poate fii rulat% pe $armin
4etalii furni&ate de hart%
Oara+ul 9osco)a "basic map >1>C CCC#3
Centre importante ale ora+ului cu denumirea str%&ilor "basic maps >1?K CCC#3
Marta intre(ii re(iuni "basic map >1?CC CCC#3
Ora+ele apropiate cu centrul marcat de fi(uri (eometrice3
Marta re(iunii 9osco)a include
Y 5e!eaua de c%i ferate3
tr%&i locale 3
5e!eaua de trafic 'n detaliu cu numele str%&ilor +i principalele obiecti)e 'n DA
de centre3
9a:oritatea intersec!iilor3
@en&in%rii,centre culturale,ma(a&ine,restaurante,hoteluri,parcuri +i
alte spa!ii )er&i,pie!e,oficii po+tale,etc,
2um%ul de obiecte afi+ate pe hart%
@en&in%rii >FJ
9a(a&ine BCK
/armacii IAJ
5estaurante IK?
Oficii po+tale FJ>
pitale DAK
@iserici ?IC
Moteluri >KJ
Centre culturale +i teatre >KI
9u&ee >D?
Cinemato(rafe >CJ
9arHeturi BC
Centre de telefonie KC
Tabel >,2um%rul de puncte de interes afi+ate
Pagina 19 din 107
M%r!ile rutabile sunt compatibile pe urmatoarele modele de $armin1 eTre* <istaZP
Le(endZ, $P9AP JICP JIC, $P9AP ICP ICCP C, $P < 4elu*e, $P9AP AIP AIC,
$P9AP ?JIC, Tuest, $Pmap >AIP?AI, treet Pilot ?I>CP?IKC, $P >CP>B 4elu*e,
/i(ura >,I 6*emplu de captur% /i(ura >,J 6*emplu de captura
CAPITOLUL II
46X<OLTA56A IT696LO5 46 I2/O59A56 $6O$5A/IC[ I APLICAII
2 IT
>,$eneralit%!i IT
istemele inteli(ente de transport cuprind o (am% lar(% de comunica!ii f%r% fir +i f%r%
linii ba&ate pe tehnolo(iile informa!iei, controlului +i electronicii, Atunci c-nd sunt inte(rate
'n infrastructura sistemului de transport +i chiar 'n )ehicule, aceste tehnolo(ii spri:in%
monitori&area +i administrarea flu*ului traficului, reducerea con(estiei, furni&area de rute
alternati)e c%l%torilor, m%rirea producti)it%!ii, sal)area de )ie!i omene+ti +i economisirea de
timp +i bani,
istemele inteli(ente de transport furni&ea&% e*per!ilor din domeniul transporturilor
instrumente pentru colectarea, anali&area, prelucrarea, comunicarea +i arhi)area datelor
referitoare la caracteristicile sistemelor de transport,
Pagina 20 din 107
istemele a)ansate de informare a c%l%torilor "ATI# furni&ea&% date direct c%l%torilor,
oferindu0le posibilitatea s% fac% ale(eri mai bune, referitoare la rute sau mi:loace de transport
alternati)e,
/i(ura ?,> Captura ATI

Atunci c-nd respecti)ele date sunt arhi)ate, aceste sisteme pun la dispo&i!ia celor care
planific% transporturile informa!ii corecte, referitoare la +abloane de c%l%torie, contribuind la
optimi&area procesului de planificare a transportului,
istemele a)ansate de mana(ement al traficului "AT9# utili&ea&% o )arietate de
detectoare, camere de luat )ederi +i sisteme de comunica!ii relati) ieftine pentru
monitori&area traficului, optimi&area duratei semnalelor pe arterele principale +i controlul
traficului,
istemele de mana(ement al incidentelor "I9# furni&ea&% operatorilor de trafic
instrumente care asi(ur% un r%spuns rapid +i eficient 'n ca& de accidente, de)ers%ri de
materiale periculoase +i alte ur(en!e, isteme de comunica!ie complementare lea(% puncte de
colectare a datelor, centre de operare a transportului +i portaluri de informare a c%l%torilor,
'ntr0o re!ea inte(rat% care poate fi operat% eficient +i inteli(ent,
Pagina 21 din 107
/i(ura ?,? 5e!ea de mana(ement a traficului
istemele de operare a )ehiculelor comerciale "C<O# aplic% caracteristicile sistemelor
de mana(ement al c%l%toriei +i traficului "TT9# 'n sectorul )ehiculelor comerciale,
er)iciile se refer% la locali&area automat%, clasificarea +i c-nt%rirea )ehiculelor 'n
scopul colect%rii ta*elor,
4e asemenea, pot fi monitori&ate emana!iile )ehiculelor, Toate acestea pot fi efectuate
'n timp ce )ehiculele se deplasea&% pe autostr%&i, Operarea )ehiculelor comerciale necesit%
identificarea indi)idual% a )ehiculelor comerciale, 2oi solu!ii tehnolo(ice reali&ate pentru
transporturi sunt urm%toarele1 sisteme de na)i(are montate la bordul )ehiculului3 sisteme de
notificare a accidentelor3 sisteme de plat% electronic%3 sen&ori 'ncorporati 'n +osea3 tehnolo(ii
)ideo pentru controlul traficului3 ser)icii de informare asupra )remii3 semnale cu mesa:e
)ariabile3 tehnolo(ii de urm%rire a flotei de )ehicule +i a (reut%!ii )ehiculelor 'n mi+care,
Pagina 22 din 107
$estiunea traficului este doar un prim pas 'n de&)oltarea ser)iciilor telematice 'n
transporturi,
olutiile telematice pentru a)ansatele sisteme de (estiune rutiera europene )or re&ol)a
problemeprecum informarea +oferilor despre trafic, (hidarea pe o anumita ruta, (estiunea
flu*urilor, ta*area drumurilor,
Prin crearea unui Comitet de Initiati)a, administratiile europene, nationale +i
re(ionale, (ruparile de utili&atori, operatorii de trafic )or defini arhitectura unui sistem
deschis comun pentru ser)iciile telematice si reali&area interfe!elor cu utili&atorii,
Conduc%torii auto, comunit%!ile locale "cu prec%dere cele din &onele a(lomerate# +i
industria )or profita din reducerile de trafic, cre+terea si(uran!ei rutiere, costuri de mediu
sca&ute, de ener(ie, de timp,
?, Politici, obiecti)e, re&ultate 'n domeniul IT
Prin documentul elaborat 'n >AA> pri)ind eficien!a transportului intermodal de
suprafa!%, Con(resul tatelor Unite a autori&at un pro(ram IT 'n )aloare de IIC milioane de
dolari, 4ocumentul permite Uecretariatului pentru transporturiU s% conduc% cercetarea,
de&)oltarea +i testarea IT +i s% promo)e&e inte(rarea sistemelor inteli(ente de transport 'n
sistemul de transport de suprafa!% al !%rii,
Un obiecti) cheie al acestui document a fost crearea primei autostr%&i total
automati&at%,Le(ea cere Uecretariatului pentru transporturiU s% raporte&e Con(resului
aspectele pri)ind securitatea +i alte preocup%ri referitoare la pro(ramul IT,
6*ist% multe sisteme aflate 'n fa&a de testare a func!ionalit%!ii, 'n special din cate(oria
sistemelor de mana(ement al c%l%toriei +i traficului "TT9# +i operare a )ehiculelor
comerciale "C<O#,4e:a, 'n state precum Te*as, 2e. NorH, Louisiana, OHlahoma, Colorado,
$eor(ia +i Illinois au fost instalate sisteme de colectare automat% a ta*elor,
n conte*tul respect%rii re(lement%rilor le(ale, e*ist% ora+e 'n care se utili&ea&%
sisteme electronice de urm%rire pentru (%sirea )ehiculelor furate,n momentul 'n care la
poli!ie este raportat un )ehicul furat, informa!iile respecti)e sunt introduse 'n re!eaua de
calculatoare a poli!iei,
Calculatorul de la dispecerat trimite un semnal prin intermediul turnurilor radio,
emnalul acti)ea&% un transmi!%tor E receptor care a fost amplasat 'n respecti)ul )ehicul
astfel 'nc-t s% nu fie obser)at, Acesta declan+ea&% semnalul de r%spuns al )ehiculului furat,
Pagina 23 din 107
care poate fi apoi recep!ionat de )ehiculele de poli!ie, echipate special cu un dispo&iti)
electronic de urm%rire,
ocietatea Transportului Inteli(ent din America "IT America#, o coali!ie lar(% de
contractori IT, a(en!ii (u)ernamentale, academii +i alte or(ani&a!ii conduce cercetarea +i
educa!ia +i coordonea&% de&)oltarea +i desf%+urarea aplica!iilor IT 'n UA, Asocia!ia IT
America ac!ionea&%, de asemenea, ca un comitet federal de e*per!i pentru 4epartamentul de
Transport al tatelor Unite,
Comitetul le(islati) al IT America a redactat un set de principii pri)ind securitatea
informa!iilor IT Upentru recunoa+terea importan!ei prote:%rii secretului la ni)el de indi)id 'n
fa!a capacit%!ilor tehnolo(iilor de transport aflate 'ntr0o continu% e*pansiune,U
?,> 5e&ultate ob!inute 'n California
Un ansamblu lar( de a(en!i cheie apar!in-nd domeniului public +i pri)at din
California au de&)oltat un set de sisteme ba&ate pe performan!% , 'n )ederea definirii +i
promo)%rii unei strate(ii (lobale referitoare la ser)icii at-t la ni)el de stat, c-t +i re(ional,
pentru un ori&ont de timp de >C ani, 5especti)a strate(ie cuprinde linii directoare pentru
(hidarea de&)olt%rii de sisteme de tip IT 'n California, +i nu repre&int% un set de :aloane
obli(atorii care ar trebui atinse 'ntr0o perioad% de >C ani,
istemele re&ultate prin implementarea planului de de&)oltare de sisteme de tip IT la
ni)el de stat, se adresea&% modurilor de transport +i se refer% la nou% cate(orii de ser)icii din
care fac parte mana(ementul traficului, informarea c%l%torilor, efectuarea electronic% a
pl%!ilor +i altele,
4ou% cate(orii de ser)icii considerate 'n strate(ia de de&)oltare a sistemelor
inteli(ente de transport definit% pentru urm%torii >C ani, pentru fiecare din aceste cate(orii de
ser)icii, sunt pre&entate 'n tabelul ?,>,
Pagina 24 din 107
Cate(orii de
ser)icii
4irec!ii strate(ice pentru urm%torii >C ani
9i+carea
bunurilor
o sin(ur% acreditare la ni)el de stat, 'ntre state +i la ni)el
federal
soft.are inte(rat pentru colectarea datelor pri)ind
transportatorii +i bunurile la ni)el de a(ent public, 'n )ederea
efectu%rii schimbului de date 'n timp real +i coordon%rii eforturilor
a(en!iilor
informare 'n timp real a c%l%torilor pri)ind transportatorii
rutieri din 'ntre(ul stat
mobilitate 'mbunatatita pe rutele statului care deser)esc
porturi
Arhi)area
datelor
un ser)iciu, la ni)elul 'ntre(ului stat, de date arhi)ate la
ni)el de stat, care este disponibil 'n )ederea utili&%rii, pe re(iuni, ca
resurs% de informare, 'n func!ie de ce se dore+te 'n acea re(iune
Tabelul ?,>, <i&iune pri)ind de&)oltarea unor ser)icii prin sisteme inteli(ente de
transport
\YAc!iuni efectuate de firma UGilbur mith AssociatesU
/irma UGilbur mith AssociatesU "GA# consider% c% o abordare sistemic% pentru
planificarea +i proiectarea transportului este fundamental% pentru de&)oltarea de ser)icii
eficiente de transport +i de li)rare, Un sistem inte(rat este important pentru utili&atorul final,
permi!-ndu0i acestuia s% cunoasc% costul fiec%rui ser)iciu 'n conte*tul unei func!ion%ri
fiabile, istemele inte(rate, dedicate transportului de m%rfuri, sunt importante pentru
economie, iar cele dedicate transportului de persoane pentru si(uran!a persoanelor care se
deplasea&% cu )ehicule,
5esursele )aste ale GA, precum +i e*perien!a dob-ndit% pri)ind sistemele de&)oltate
pentru toate modurile de transport, ofer% clien!ilor s%i oportunitatea de a0+i inte(ra opera!iile,
pro(ramele sau ini!iati)ele indi)iduale 'ntr0un sistem mai cuprin&%tor, care este dedicat
transportului,
Pagina 25 din 107
GA are o bun% reputa!ie 'n domeniul coridoarelor +i re!elelor de transport3 for!a
acesteia re&id% +i 'n cone*iunile intermodale, care sunt adesea Upuncte de stran(ulareU sau
U(-tuireU 'ntr0o re!ea multimodal%,
6sen!a filosofiei GA este repre&entat% de inte(rarea sistemelor, utili&area tehnolo(iei
informa!iei a)-nd un rol esen!ial 'n reali&area inte(r%rii, O Ustructur% informa!ional%U bine
(-ndit% +i care facilitea&% flu*ul de informa!ii este cheia de&)olt%rii unui sistem multimodal
func!ional, furni&-nd o ba&% optim% pentru desf%+urarea m%surilor de securitate,
er)iciile sistemelor de transport multimodal de marf% se refer% la1 m%rfuri
transportate pe calea aerului3 m%rfuri transportate pe calea ferat%3 m%rfuri transportate pe c%i
rutiere3 m%rfuri transportate pe calea maritim%3 aeronautic%3 comer! +i securitate peste
frontierele interna!ionale,
GA ofer% o (am% lar(% de ser)icii de consultan!% pri)ind m%rfurile transportate pe
calea ferat% at-t 'n tatele Unite, c-t +i la ni)el interna!ional, inclu&-nd planificarea
transportului pe calea ferat%, studii de in(inerie +i economice pentru a(en!ii de cale ferat% la
ni)el de stat, a(en!ii de re(lementare, marile companii care asi(ur% transportul pe calea ferat%
pentru e*peditori, 'ncarcatori, destinatari, transportatori, a(en!ii interna!ionale de creditare +i
ministere de transport,
9ulte studii elaborate de GA, referitoare la transportul pe calea ferat%, s0au focali&at
pe tipul +i )olumul ser)iciilor disponibile pentru adaptarea necesit%!ilor e*istente +i proiectate
pri)ind transportul m%rfurilor pe calea ferat%, pe impactul poten!ial al consolid%rii
transportatorilor +i pe )aloarea +i impactul ser)iciului de transport pe linii cu densitate mic%,
copul multora din aceste lucr%ri este de a confirma rolul ac!iunilor de operare pe calea ferat%
pri)ind transportul de m%rfuri +i importan!a ser)iciilor de transport pe calea ferat% pentru alte
elemente ale 'ntre(ului lan! de transport al m%rfurilor,
Practicile pri)ind transportul m%rfurilor pe calea ferat% promo)ate de GA sunt
materiali&ate prin1
planuri la ni)el de stat pri)ind
transportul pe cale ferat%3
studii pri)ind transportul
m%rfurilor pe calea ferat% la ni)el
re(ional3
studii pri)ind politica de
anali&e referitoare la coridoarele
de cale ferat% P liniile de cale ferat%3
studii pri)ind intersec!iile de ni)el
ale liniilor de cale ferat%3
studii pri)ind impactul fu&ion%rii
or(anismelor de transport fero)iar3
Pagina 26 din 107
transport pe calea ferat%3
in(inerie (eotehnic%3
e)alu%ri ale parcurilor de
)a(oane3
e)alu%ri ale re!elelor de cale
ferat%3
model%ri ale capacit%!ilor c%ilor
ferate3
anali&e ale pre!urilor +i
costurilor3
solicit%ri de finan!are,
e)alu%ri referitoare la traseu +i
structur%3
e)alu%ri ale liniilor cu densitate
redus%3
estim%ri pri)ind impactul asupra
mediului3
planuri de deplasare a m%rfurilor3
e*amin%ri ale performa!elor,
Tabelul ?,? 9asuri promo)ate de GA
\Y5eali&%ri recente 'n UA

tatul Gashin(ton este unul dintre statele din UA 'n care sunt func!ionale sisteme +i
re!ele de informare asupra )ehiculelor comerciale "C<I2#, Tehnolo(ia de c-nt%rire a
)ehiculelor aflate 'n mi+care "GI9# a fost instalat% 'n cinci sta!ii de c-nt%rire aflate pe
coridoare cheie, f%c-nd posibil% )erificarea (reut%!ii camioanelor +i a documentelor
'nsotitoare, 'n timp ce camioanele circul% pe autostr%&i, Astfel, este posibil% economisirea de
timp +i bani de c%tre transportatori, precum +i o mai bun% utili&are a drumurilor,
Pe plan interna!ional, 4epartamentul de tat al Transporturilor din Gashin(ton
"G4OT# de&)olt% sisteme de 'nalta tehnolo(ie pentru a spri:ini 'mbunatatirea flu*ului de
marf% peste (rani!a dintre tatele Unite ale Americii +i Canada, Printre ac!iunile considerate
se num%r% facilitarea deplas%rii spre Canada a containerelor din Asia +i din alte &one prin
tatele Unite ale Americii,
O aten!ie deosebit% este acordat% securit%!ii containerelor, ntr0o prim% etap%, s0a decis
instalarea unui sistem de si(ilii electronice pentru u+i "e0seals#, care asi(ur% faptul c% nu sunt
deschise containerele 'n inter)alul de timp de la plecare p-n% la trecerea (rani!ei 'n Canada,
G4OT a alocat fonduri, pentru e)aluarea cerin!elor noi de securitate +i frec)en!% de
transmisie precum +i pentru si(iliile electronice +i pentru continuarea test%rii aplica!iilor
e*istente +i a celor noi,
Pagina 27 din 107
\ Y olu!ii noi pentru transport furni&ate de (rupul APPIA2

$rupul APPIA2 este speciali&at 'n de&)oltarea de sisteme inteli(ente de transport +i
infrastructur% de transport, $rupul APPIA2 dispune de un portofoliu impresionant de
proiecte (lobale, de&)oltate 'n 'ntre(ul spectru al sistemelor inteli(ente de transport,
Puterea (rupului APPIA2 re&id% 'n continuarea e*perien!ei +i e*perti&ei companiilor
sale fondatoare care sunt lideri recunoscu!i pe plan (lobal 'n domeniul lor de acti)itate +i care
au o e*perien!% )ast% +i o ba&% lar(% de clien!i, precum +i abilitatea mana(ementului fiec%rui
aspect al unui proiect, indiferent de dimensiunea acestuia, 'ncep-nd de la proiectare, trec-nd
prin finan!are p-n% la implementare +i operare,
$rupul APPIA2 'si dedic% acti)itatea proiect%rii, finan!%rii, construirii +i oper%rii
solu!iilor pentru sisteme inteli(ente de transport la timp +i 'n cadrul bu(etului alocat, solu!ii
care se ba&ea&% pe 'ntele(erea profund% a tehnolo(iilor de )-rf +i pe abilitatea do)edit% 'n
proiectarea, inte(rarea, operarea +i 'ntretinerea sistemelor,
5enumele (rupului APPIA2, 'n domeniul li)r%rii de solu!ii la cheie pentru sisteme
inteli(ente de transport, s0a constituit pe abilitatea de proiectare, construire +i inte(rare cu
succes a astfel de sisteme pe ba&a cerin!elor clien!ilor,
Conlucr-nd 'n str-ns% colaborare cu partenerii +i clien!ii, ace+tia pot s% 'ntelea(a care
sunt cele mai eficiente solu!ii pentru satisfacerea necesit%!ilor lor pre&ente +i )iitoare, Pe ba&a
unei anali&e atente a modului de derulare a c%l%toriei +i a altor date corelate cu infrastructura
e*istent%, (rupul APPIA2 furni&ea&% solu!ii la cheie de 'nalta calitate +i )aloare,
Proiecte reali&ate de (rupul APPIA2 cu impact interna!ional sunt urm%toarele1
] Mon( Son(
Autostrada A1 Proiectarea sistemului de control +i de supra)e(here a traficului3
Pagina 28 din 107
/i(ura ?,D Autostrada A Raponia

]YY2oua Xeeland%
istemul a)ansat de mana(ement al traficului din AucHland "AT9#3
]YYco!ia
YYYYYYYYYYY istemul na!ional de informare a conduc%torilor )ehiculelor +i de control "2A4IC#,
Traffic cotland este operat de Centrul de Control al 5etelelor 2ationale
22CC, care este un ofera informatii de trafic ?F de ore din ?F,Personalul de la 22CC
are rolul de a implementa controlul de trafic +i mana(ementul de re!ea 'n toat% re!eau de
camioane sco!iana,
Pagina 29 din 107
4e la 22CC, condi!iile de trafic ale camionelor sunt monitori&ate, folosind sen&ori ,
'mp%mata!i 'n asfalt +i camere de luat )ederi,
22CC a de&)oltata parteneriate cu mai multe or(ani&a!ii pentru a colecta +i a
distribuii informa!ii rele)ante asupra traficului
Aceste or(ani&a!ii sunt urmatoarele1
0operatori pentru 'ntre!inerea str%&ilor
0 autorit%!ii rutiere locale 3
0administratorii de poduri3
0 poli!ia3
0 media3
0 or(ani&a!ii de monitori&are3
0 alte par!i interesate,
D, isteme de (hidare electronica
D,> istemul CIT5AC
istemul Citrac este un sistem on0line ce ob!ine informa!ii o data la ?F de secunde,
CIT5AC include @IA 0 @us Information and i(nalin( ;stem +i arhi)ea&a datele
pentru I ani,Un prototip de informa!ii 'n timp real pentru autobu&e este 'n curs de
desf%+urare,
6*ista de:a un sistem de (hidare automat% la parcare pentru parcurile de ma+ini,
n timpul unei c%l%torii se folo+este un sistem pentru a monitori&a timpul de drum,
Acest sistem folose+te o ruta specific% a)-nd camere montate la fiecare dintre terminale,
Camerele au fost montate montate l-n(% ele pentru a putea catalo(a "clasifica#
camerele pentru diferite tipuri de auto)ehicule,

istemul CIT5AC asi(ur%1
9onitori&are strate(ic% a traficului
Corelarea timpilor de c%l%torie dupa tipul lor
<ite&a )ehiculelor,lun(imea +i decala:ul acestora
5epre&int% un punct de pornire pentru )iitoare anali&e
Pagina 30 din 107
@una posiblitae de dia(nosticare 'n ca& de e+ecul transmiteri de date

/i(ura ?,F /unc!iile sistemului CIT5AC
D,? istemul 6I5626

Proiectul 6I5626 este de&)oltat de UIC 'n )ederea inte(r%rii sistemelor de
comunica!ii specifice +i necesare c%ii ferate 'ntr0o concep!ie unic% +i aplicabil% la scara
'ntre(ii 6urope,
Trebuie remarcat c% asemenea tendin!e e*ist% +i pe continentul nord0american,
Un num%r de D? de administra!ii de cale ferat%, na!ionale sau pri)ate, printre care +i
2C/5 "5om-nia# au semnat un memorandum de 'ntele(ere "9oU# aplicabil din >AAJ, prin
care semnatarii con)in s% de&)olte un sistem radio european, pentru necesit%!ile c%ii ferate,
4in ?CCC, de)ine acti) un memorandum de implementare "AoI# care pre)ede c%
semnatarii s%i, aceea+i din memorandumul de 'ntele(ere, se an(a:ea&% ca, cel mai t-r&iu din
?CCD, s% 'nceapa implementarea sistemului 6I5626 pe sectoarele re!elei fero)iare Trans0
6uropene,
4ocumentu l care stabile+te cerin!ele func!ionale ale sistemului 6I5626 este
CLA>>>4CCD, elaborat de 6I5626 User $roup, prin care se pun ba&ele unui standard radio
pentru c%ile ferate europene, +i este parte component% a pecifica!iei Tehnice pentru
Interoperabilitate,
pecifica!iile cerin!elor func!ionale ale 6I5626 definesc necesit%!ile unui sistem
radio, care s% satisfac% ne)oile de comunica!ii mobile pentru c%ile ferate din 6uropa, n
acestea, se includ comunica!iile de date +i )oce 'ntre )ehiculul fero)iar +i posturile fi*e, 'ntre
Pagina 31 din 107
muncitorii care lucrea&% 'n lun(ul c%ii ferate, personalul din depouri +i sta!ii +i posturile de
comand%, unde se (%se+te personalul administrati) +i mana(ementul,
copul documentului este de a asi(ura interoperabilitatea pentru trenuri +i personal, la
trecerea de la un sistem tehnic la altul, 'n interiorul fiec%rei !%ri +i 'n afara frontierelor,
Obiecti)ul principal const% 'n asi(urarea interoperabilit%!ii 'n lun(ul liniilor interna!ionale,
caracteri&ate de )ite&e mari de circula!ie, care intersectea&% &one de trafic suburban cu un
ni)el ridicat de mi+c%ri,
6ste important ca aceast% specifica!ie s% pun% ba&ele unui standard adec)at pentru
)iitoarea 'nlocuire a sistemelor radio na!ionale, care operea&% at-t pe liniile principale, c-t +i
'n &onele de trafic suburban sau rural,
Cerin!ele sunt determinate prin consult%ri na!ionale, prin identificarea diferitelor clase
de ser)icii pentru fiecare tip de trafic,
/i(ura ?,K /unc!iile sistemului 6I5626
D,D TrafficCast International Inc

Pagina 32 din 107
4e departe cea mai performant% corpora!ie din domeniul transmisiuni de date din
trafic 'n timp real din tatele Unite +i TrafficCast China cu sediul 'n han(hai ce de&)olt% un
sistem de inte(rare a informa!iilor de trafic, incerc% s% puna ba&ele unui nou sistem de
na)i(are +i de informare a participan!ilor la trafic,
Acest nou sistem folose+te pentru colectarea +i apoi transmisiunea datelor de:a
binecunoscutul telefon mobil,istemul central )a colecta date de la peste un milion de
telefoane mobile de pe teritoriul Chinei, iar aria de acoperire cuprinde toate str%&ile din partea
centrala,
4e&baterea cu pri)ire la acest nou sistem a a)ut loc la han(hai, 'ntre >I si >J
noiembrie ?CCI,
5epre&entan!ii (u)ernamentali,operatori mobili, furni&ori de har!ii si de dispo&iti)e de
na)i(a!ie, O69 ,+i alte companii de pe (lob au participat la aceast% reuniune,
4irectorul (eneral al sistemelor mobile din China,a introdus un sitem platforma
celular 'n parteneriat cu TrafficCast China,Con(estia 'n trafic a de)enit din ce 'n ce mai
frec)enta in China ceea ce a produs o cre+tere sporit% a cererilor de sisteme inteli(ente de
mana(ement a traficului si ser)icii de informare traffic,
0a demonstrat c% folosind telefoanele mobile apar a)anta:e clare fa!% de colectoarele
de date tradi!ionale inclu&-nd perioada scurta de construiere,o mai marea acoperire, cost mai
redus +i o buna preci&ie,Aceasta noua tehnolo(ia )a fi aplicat% in ?C>C pentru colectarea de
informa!ii de trafic 'n timp real +i pentru difu&are acestora +i aceea+i teholo(ie ar mai putea fii
aplicat% 'n ?CCB la :ocurile olimpice de la @ei:in(,
6*ista +i tehnolo(ii care cu si(uran!a nu )or fi iubite de +oferi, Pentru ca ma:oritatea
accidentelor din 9area @ritanie sunt cau&ate de )ite&a, autorit%!ile e*perimentea&a acum un
sistem ba&at pe componente IT care s% nu permit% dep%+irea limitei le(ale, istemul ar
implica montarea pe ma+ini a dou% echipamente, unul bote&at Intelli(ent peed Adaptation
"IA#, iar al doilea 0 un $P conectat la satelit, pentru a stabili po&i!ia ma+inii +i )ite&a cu
care trebuie s% mear(%,
4aca testele )or reu+i, ma+inile nu )or putea fi 'nscrise 'n circula!ie f%r% acest sistem,
in(ura pl-n(ere serioas% le(at% de sistem a fost formulat% chiar de e*per!i1 dac% +oferul
accelerea&% pentru a ie+i dintr0o situa!ie0limit% +i aparatul il blochea&%
D,F Tehnolo(ia hi(h0tech,TO9 TO9
Pagina 33 din 107

Aceast% tehnolo(ie a de)enit punctul forte pentru e)itarea accidentelor +i a
incidentelor la )olan, en&orii de parcare nu doar permit +oferului s% e)ite &(-rieturile, ci sunt
acum ma+ini care parchea&% sin(ure cu a:utorul acestor sen&ori, Camerele )ideo ofer%
ima(ini 'n un(hiurile r%mase altfel in)i&ibile, iar computerul de bord calculea&% cea mai bun%
traiectorie,
Astfel, nu e*ist% nici un risc pentru +ofer, 4ec-t poate acela de a se )irusa computerul
de bord, Astfel de sisteme sunt testate +i de 4aimlerChr;sler, To;ota +i al!i producatori
independen!i,$ermanii testea&% +i un sistem de na)i(a!ie pe timp de noapte, care folose+te
tehnolo(ia cu infraro+ii pentru a permite o na)i(are in deplina si(uran!a pe timp de noapte,
/i(ura ?,K Captura TO9 TO9
Operatorul britanic de telefonie mobila <odafone +i (rupul olande& de sisteme de
na)i(are TomTom )or lansa 'n ?CCJ, 'n Olanda, un ser)iciu de transfer al informa!iilor
pri)ind traficul rutier, 'n timp real, n conte*tul 'n care telefoanele mobile transmit 'n
permanen!a semnale c%tre cea mai apropiata sta!ie de telefonie mobil%, <odafone )a putea
determina locul 'n care se afl% telefonul mobil, iar Tom
Tom )a folosi aceasta informa!ie pentru a (%si at-t +oseaua blocat%, c-t +i un drum
alternati),
Potri)it statisticilor oficiale, 'n Olanda, fiecare persoan% de!ine cel pu!in un telefon
mobil, fapt care permite introducerea acestui ser)iciu de (hida: 'n trafic,
Pagina 34 din 107
n plus, repre&entan!ii ambelor companii sus!in c% acest nou ser)iciu furni&ea&%
informa!ii mult mai rapid fa!a de solu!iile care e*ist% 'n acest moment 'n Olanda,
Cu toate acestea, companiile au recunoscut c% este posibila ca acest sistem s% cree&e +i
efecte secundare, Unul dintre acestea ar fi de(a:area traficului de pe autostr%&i, prin
a(lomerarea drumurilor pro)inciale,9ai mult, +i biciclistii s0au aratat nemul!u
0mi!i de sistemul creat de <odafone si Tom Tom, asta 'n condi!iile 'n care, bicicleta
este foarte populara 'n randul olande&ilor, una din cinci persoane folosind bicicleta, Astfel , ei
sus!in c% drumurile locale )or de)eni mai periculoase, dac% +oferilor le )or fi oferite rute
alternati)e pentru e)itarea a(lomer%rilor de pe autostra&i,
D,K Tehnolo(ia $armin

$armin a lansat sistemul de na)i(are $P O@lacH @o*8, $<2 K?, inclu&-nd
hard.are0ul specific $P0ului $armin +i interfa!a liniei treet Pilot,$<2 K? este conceput
pentru a fi inte(rat sistemelor mobile de entertainment audioP)ideo,
Printre primele companii care ofer% produse care includ sistemul
$<2 K? se numar% Sen.ood Corporation, produc%tor de electronice pentru ma+ini, +i
5i)erparH, distribuitor na!ional de produse audio pentru industria din tatele Unite de
automobile,
OAcest anun! marchea&% posibilitatea companiilor de electronice de a inte(ra aplica!ia
$armin de na)i(are $P cu sistemul de entertainment audio0)ideo8, a declarat $ar; Selle;,
<ice0presedintele $armin pe probleme de marHetin(, O4atorita di)ersit%!ii liniei noastre de
produse, consumatorii au la dispo&i!ie o (ama lar(% de op!iuni care pot fi usor a:ustate la
produsele lor,8
Chiar dac% $<2 K? poate fi adaptat cerin!elor fiec%rei companii, toate )ersiunile
p%strea&% componenta hard.are $armin ce include o memorie flash +i interfata treetPilot
usor de folosit, care necesit% pu!ina interac!iune cu utili&atorul de la )olanul ma+inii, n plus,
ii permite utili&atorului s% identifice loca!ia cu e*actitate pe o hart% electronic% +i s% calcule&e
rutele c%tre adresele dorite sau catre puncte de interes precum restaurante, hoteluri, ma(a&ine,
ben&in%rii sau b%nci, 4e asemenea, capacitatea unic% de anun!are )ocala a denumirii str%&ilor
poate fi amplificat% printr0un sistem de bo*e, iar prompturile de na)i(a!ie )or fi afi+ate pe
ecranul inte(rat din dotarea standard a autoturismului,
$<2 K? este furni&at impreun+ cu har!ile pre'nc+rcate ale 6uropei de <est +i
5omaniei,
Pagina 35 din 107
istemul $<2 K? poate folosi +i displa;0ul touchscreen inte(rat al ma+inii +i este
dotat standard cu o telecomand% f%r% fir a)-nd +i posibilitatea de recep!ie informa!ii trafic )ia
$T9 >C sau $=9 DC de la $armin,
$<2 K? )a fi disponibil 'n 5omania incep-nd cu iulie ?CCI la un pre! de BIB U4
plus T<A, iar pachetul con!ine harta 6uropei pre'ncarcat% Atlasul 4i(ital al 5omaniei
5O,A,4, ?CCK, antena $P, telecomanda, hard.are pentru instalare, manual de utili&are + un
(hid de setare rapid%
/i(ura ?,I tructura $armin
D,I istemul de urm%rire a flotei de )ehicule $P9a*
istemul asi(ura mana(ementul eficient al flotei permi!-nd1
locali&area )ehiculelor cu a:utorul tehnolo(iilor $P +i $9 pe ba&a unor h%r!i
interacti)e
comunicarea 'ntre dispecerat +i +oferi prin intermediul mesa:elor 9,
A)anta:e
4in punctul de )edere al unei companii de transport, sistemul $P9a* ofer%
urm%toarele a)anta:e1
Pagina 36 din 107
costuri reduse de implementare +i e*ploatare ">C0?K U4Plun%P)ehicul# prin utili&area
celei mai optime solu!ii de comunicare
mana(ement mai bun al flotei de )ehicule prin reducerea costurilor de comunicare +i a
timpilor mor!i
un mai bun control al an(a:a!ilor prin 'mbunat%!irea modului +i frec)en!ei de
informare a +oferilor
'mbun%t%!irea ser)iciilor furni&ate clien!ilor datorit% unei planific%ri optime a rutei
Pe ba&a opiniei clien!ilor, este cel mai comple* +i fle*ibil sistem de pe pia!%,
/i(ura ?,J Caputura $P9A=
Caracteristicile sistemului $P9a* , chema bloc
Unitatea mobil%
/iecare )ehicul este echipat cu o unitate mobil% care tratea&a mesa:ele, comunicarea
cu receptorul $P +i achi&i!ia de date de la re!eaua local% a )ehiculului sau de la sen&ori
adi!ionali,
Pagina 37 din 107
/i(ura ?,B chema bloc
Unitatea mobil% const% din1
un receptor $P de sensibilitate mare, cu >? canale
un calculator de bord performant cu afi+a: (rafic +i taste func!ionale,
Acesta este interfa!at cu o tastatur% de dimensiuni normale, cu receptorul $P +i
telefonul $9 sau cu un alt mi:loc de transmitere a datelor "modem radio sau satelit#, Pe
ecranul calculatorului de bord, conduc%torul are acces facil la o (am% lar(% de op!iuni,
inclu&-nd o hart% simplificat% a &onei aferente po&i!iei curente a )ehiculului
un telefon $9, care are rolul de a transmitePrecep!iona informa!ii c%tre sediul central
prin sistemul de mesa:e scurte 9, Op!ional, la solicitarea clientului, telefonul poate fi
accesibil +i pentru comunicare )ocal%, istemul utili&ea&% terminale ieftine +i performante de
tipul 2oHia K>>C sau compatibile, Pentru aplica!iile speciale, comunicarea se poate face
alternati) prin solu!ii radio sau satelit,

istemul central
Pagina 38 din 107
ta!ia de ba&% central% este destinat%
mana(ementului flotei de )ehicule utili;-nd o interfa!% (rafic% e)oluat% pentru a pre&enta
informa!iile prin intermediul h%r!ilor sau prin mi:loace clasice "liste, rapoarte#, ntre sediul
central +i unit%!ile mobile e*ist% un schimb permanent de informa!ii, La sediul central este
instalat un calculator personal pe care rulea&% aplica!ia de monitori&are, Utili&area unui
calculator dispecer conduce la timpi de r%spuns foarte buni, permite stocarea unei cantit%!i
semnificati)e de date +i ofer% suport ulterior pentru alte aplica!ii specifice, comparati) cu
solu!ia dispeceratului (lobal la ni)elul furni&orului de echipamente,
/i(ura ?,A Captura cu afisarea auto)ehicolulul pe ruta
9eniul principal
/i(ura ?,>C /ereastra cu starea curent% a unui )ehicul
Pagina 39 din 107
/i(ura ?,>> /ereastra cu informatii despre auto)ehiculul selectat
/acilit%!i ma:ore ale aplica!iei centrale
permite afi+area selecti)% a po&i!iei fiec%rui )ehicul pe o hart% di(ital%
permite )i&uali&area istoricului "UtraceU# fiec%rui )ehicul 'ntr0o perioad% specific%,
printr0o unealt% intern% controlabil% similar% unui U)ideo0pla;erU
calculea&% ruta optim% 'ntre diferite puncte
determin% cele mai apropiate )ehicule la un moment dat 'n raport cu o destina!ie
transmite +i recep!ionea&% 90uri criptate 'ntre unit%!ile fi*e si mobile3 mesa:ele
sunt comprimate 'n scopul de a optimi&a traficul3 un sin(ur 9 con!ine p-n% la ?C de po&i!ii
diferite ale )ehiculelor reduc-nd astfel semnificati) costurile de e*ploatare
permite controlul complet de la distan!% a unit%!ilor mobile prin intermediul
comen&ilor 9
furni&ea&% rapoarte scrise detaliate pri)ind istoricul fiec%rui )ehicul
aplica!ia este multi0user, capabil% s% func!ione&e 'n re!ea, astfel 'nc-t diferite
compartimente pot accesa informa!ii specifice lor din diferite loca!ii
6*ista disponibil% )ersiunea G6@ a aplica!iei, la care accesul la po&i!iile
camioanelor +i comunicarea cu acestea se face prin Internet, Acest lucru este eficient
atunci c-nd transportatorul are mai multe loca!ii care doresc informa!ii on0line sau, c-nd
transportatorul dore+te s% acorde acces direct la po&i!ia )ehiculelor c%tre clientul final,
Pagina 40 din 107
In pre&ent se de;)olt% o )ersiune simplificat% a aplica!iei $P9a* care utili&ea&%
numai o cutie UblacH0bo*U "f%r% afi+a: (rafic# +i permite ca accesul c%tre aplica!ia central% de
urm%rire s% se reali&e&e prin Internet, Chiar dac% aceast% )ersiune nu )a a)ea toate facilit%!ile
)ersiunii actuale "f%r% mi:loace de afi+are, f%r% sau cu mai pu!in% interac!iune cu +oferul#,
aceasta se )a distin(e printr0o semnificati)% reducere a pre!ului +i o mai lar(% accesibilitate
din diferite loca!ii,
CAPITOLUL III
OLUII T6M2OLO$I$6 P62T5U P56LUA56A
4AT6LO5 4I2 T6562
>,olu!ii pentru achi&i!ionarea de informa!ii din traficul rutier
tudierea comportamentului flu*urilor de trafic 'n re!eaua rutier% se ba&ea&% pe
achi&i!ia unor date rele)ante pentru traficul rutier1
Informa!ii cu (rad redus de actuali&are
date pri)ind confi(ura!ia drumului
amplasare semnelor de circula!ie
marca:e, sensuri unice
Informa!ii dinamice
Utili&area detectoarelor de )ehicule3 datele sunt colectate +i apoi post0procesate, fie
prin intermediul unor operatori umani, fie prin utili&area unor pro(rame speciale de anali&%3
Utili&area obser)atorilor umani la fa!a locului "m%surarea manual% a traficului#3
/ilmarea sec)en!elor de trafic +i utili&area unor al(oritmi de detec!ie automat% a
)ehiculelor, ba&a!i pe procesarea automat% a ima(inilor captate,
Utili&area detectoarelor de )ehicule este recomandat% pentru anali&a flu*urilor de
trafic, 2u e*ist% erori umane care s% perturbe procesul de m%surare a traficului, deoarece
pentru detec!ia )ehiculelor sunt folosite echipamente speciale, Aceste echipamente sunt 'n
(eneral compuse dintr0un sen&or, un bloc de prelucrare a semnalelor, procesorPcontroler,
memorie pentru 'nma(a&inarea datelor +i o surs% de alimentare,
Pagina 41 din 107
Utili&area detec!iei automate a traficului are propriile a)anta:e +i de&a)anta:e, dup%
cum urmea&%1
flu*ul de informa!ii captat este 'n (eneral Oerror0free8, comparati) cu m%surarea
manual% cu operatori umani3
pentru mai multe cate(orii de sen&ori este posibil% +i clasificarea )ehiculelor3
anumite cate(orii de sen&ori nu sunt influen!ate de condi!iile atmosferice "buclele
inducti)e, sen&orii ma(netici#3
personalul necesar pentru achi&i!ia de date de trafic este foarte redus numeric sau nu
este necesar deloc3
ma:oritatea sen&orilor permit utili&%ri +i mont%ri succesi)e 'n mod intensi)3
este necesar% anali&a +i prelucrarea ulterioar% a datelor colectate, 'ns% acest lucru se
poate ob!ine +i automat3
folosirea acestor metode de detec!ie nu permite +i determinarea direc!iilor 'n care
con)er( flu*urile de )ehicule,
Utili&area obser)atorilor umani pentru obser)area +i num%rarea )ehiculelor care intr%
'n intersec!ii, 'mpreun% cu direc!iile 'n care acestea se deplasea&%, nu necesit% montarea de
echipamente speciale la fa!a locului, cu e*cep!ia, poate, a de!inerii de c%tre obser)atori a unor
num%r%toare speciale portabile "denumite +i OclicHer0e8#, chi!ele intersec!iilor se pot furni&a
obser)atorilor dinainte, 'n scopul definirii precise a po&i!iei fiec%rui obser)ator +i a direc!iilor
pe care ace+tia le urm%resc,
Aceast% tehnic% pre&int% unele de&a)anta:e, printre care1
costurile determin%rilor cresc substan!ial cu num%rul intersec!iilor e*aminate, datorit%
num%rului mai mare de obser)atori an(rena!i 'n aceast% acti)itate3
bra!ele sau direc!iile cu mai multe ben&i +i trafic intens necesit% un num%r mai mare
de obser)atori3 erorile umane sunt ine)itabile +i e*ist% un anumit procent de neuniformitate
"de&echilibru# 'ntre m%sur%torile efectuate 'n diferite loca!ii3
condi!iile meteo dificile pot afecta acurate!ea determin%rilor de trafic3
)ehiculele care obturea&% c-mpul )i&ual pot cau&a pierderea unor date
importante3intersec!iile 'n care se desf%+oar% cu )ite&% mare +i este dens sunt dificil de
e)aluat3datele primare de trafic necesit% 'n mod obli(atoriu prelucrare ulterioar% "manual% sau
asistat% de calculator# pentru ob!inerea flu*urilor de )ehicule etc,
Pagina 42 din 107
Cea de a treia tehnic% E filmarea sec)en!elor de trafic 'n )ederea e)alu%rii acestuia E
necesit% operatori special antrena!i sau amplasarea camerelor )ideo 'n loca!ii speciale, la
'n%l!ime, pentru a a)ea un c-mp )i&ual suficient de lar( ca s% cuprind% 'ntrea(a intersec!ie,
4e&a)anta:ul principal al acestei metode este acela c% )ideocamera )a necesita 'n
permanen!% un c-mp )i&ual lar( asupra 'ntre(ii intersec!ii +i intr%rilor acesteia, altfel
determinarea traficului fiind imposibil%,
Pentru acele intersec!ii 'n care po&i!ionarea camerei )ideo la 'n%l!ime este imposibil%,
este necesar% utili&area altor tehnici de determinare a traficului, Acest lucru repre&int% un
de&a)anta:, deoarece (radul de uni)ersalitate al acestei metode nu este foarte mare, Calitatea
determin%rilor este afectat% mai mult dec-t la alte tehnici de condi!iile meteo, 4e asemenea,
pentru obser)a!ii menite a se desf%+ura pe termen lun(, este necesar% le(area camerelor )ideo
la surse de alimentare permanente "re!ea#, Pentru u+urarea acti)it%!ilor de determinare a
traficului pe ba&a filmelor reali&ate 'n intersec!ii, utili&area capturii )ideo pe calculator este
recomandat%, datorit% posibilit%!ilor de derulare rapid% +i stop^cadru, care pot u+ura
obser)area )ehiculelor,
4e asemenea, utili&area camerelor di(itale pentru captarea ima(inilor poate
'mbun%t%!i substan!ial calitatea ima(inii +i capturii )ideo pe calculator, Asemenea camere
sunt dotate cu stabili&atoare de ima(ine, utile pentru reducerea sau 'nl%turarea complet% a
tremurului pro)ocat de )ibra!ii sau de !inerea camerei 'n m-n%, mai ales la ma(nifica!ie
intens%, n orice ca&, utili&area intensi)% a trepiedelor sau a diferitelor metode de stabili&are
mecanic% a camerei este foarte recomandat%, n +edin!ele de noapte se recomand%, de
asemenea, utili&area facilit%!ilor de 'ncadrare pe timp de noapte sau de filmare amplificat%
electronic "filmare nocturn%#, pentru c% unele camere )ideo sunt dotate cu capabilit%!i de
filmare I5,
Cele mai moderne sisteme de monitori&are a traficului rutier urban utili&ea&% 'ns%
combina!ii ale tehnicilor de mai sus, 'n sensul c% se folose+te at-t determinarea automat% a
num%rului de )ehicule pe ba&a informa!iilor captate de la sen&ori Oclasici8, cum ar fi cei 'n
infraro+u, c-t +i detec!ia +i identificarea )ehiculelor cu soft.are speciali&at de anali&% a
ima(inilor, pe ba&a utili&%rii unor sisteme de tip tele)i&iune 'n circuit 'nchis, cu camere )ideo
speciali&ate,
4etermin%rile de trafic reale se pot face prin mai multe metode, 'ns% este bine ca ele
s% fie efectuate cel pu!in 'n orele de )-rf, pentru a 7capta8 problemele cele mai importante cu
care se confrunt% re!eaua de drumuri +i de a putea e)alua capacitatea acesteia de a suporta
cererea de trafic,
Pagina 43 din 107
Aceste determin%ri sunt e*trem de importante 'n ceea ce pri)e+te e)aluarea
intersec!iilor rutiere semnali&ate, at-t din punctul de )edere al (eometriei de e*ecu!ie, c-t +i al
eficien!ei de semnali&are "cicli, fa&e +i timpi de semnali&are#, Un alt aspect este a+a0numita
7le(%tur%8, adic% ce flu*uri de trafic sosesc din ce direc!ie anume +i care sunt capacit%!ile de
e)acuare a )ehiculelor 'n a)al de intersec!ie, pe le(%turile de ie+ire, Tehnicile de achi&i!ie
informa!ii din trafic utili&ate au o importan!% crucial%, datorit% influen!ei pe care acestea o au
asupra determin%rilor de trafic +i a declar%rii flu*urilor de )ehicule sau schimb%rilor de
direc!ie a acestora 'n intersec!ii,
/iecare intersec!ie are propria structur%, iar utili&area unor metode adec)ate pentru
m%surarea traficului este e*trem de important%,
6*ist% mai multe metode +i tehnici care pot fi utili&ate, dar, desi(ur, e*ist% +i mai
multe criterii care trebuie folosite pentru ale(erea celei mai potri)ite tehnici, n (eneral,
utili&area unor echipamente speciali&ate este mai u+oar% +i re&ultatele m%sur%torilor au un
coeficient de eroare mai redus, 'ns% ma:oritatea ca&urilor nu permit utili&area intensi)% a
detectoarelor de trafic, datorit% numeroaselor opera!ii secundare, cum ar fi instalarea
echipamentului, supra)e(herea desf%+ur%rii normale a procesului, precum +i prelucrarea
ulterioar% a datelor de trafic brute, Procesul poate de)eni complet automati&at 'n sisteme de
mana(ement al traficului de:a instalate +i opera!ionale,
?, 9etode de preluare a datelor din teren
?,> 9etoda manual% cu P4A
Pagina 44 din 107
/i(ura D,> Achi&i!ia cu P4A
Aceast% metod% folose+te operatori umani ce 'nre(istre&% informa!ii de pe teren +i le
sal)ea&% cu a:utorul P4A0ului,
Coordonatele punctelor de interes "latitudinea +i lon(itudinea #sunt captate cu a:utorul
$P0ului 'ncorporate 'n P4A,
?,? 9etoda manual% cu operatori
Pagina 45 din 107
/i(ura D,? Achi&i!ia cu operatori
Operatorii umani pot fii di)erse institu!ii ce au acces la ser)erul de .eb +i pot
introduce noi date referitoare la punctele de interes,pot modifica datele e*istente sau +ter(e
datele care nu mai sunt de actualitate,
?,D 9etoda automat% cu a:utorul sen&orilor
5e!eaua de detectare este formata din detectoare rutiere, detectoare pentru transportul
'n comun si detectoare pentru pietoni, Pentru detectia rutiera cele mai r%sp-ndite sunt buclele
inducti)e de diferite tipuri1
bucle trans)ersale pentru detectarea pre&entei sau trecerii unui )ehicul 'n apropierea
liniei de oprire de pe o cale de rulare3
Pagina 46 din 107
bucle lon(itudinale care se montea&% suplimentar fata de bucla trans)ersala si care
poate a)ea o profun&ime de p-na la DCm, care semnalea&% cererile de acces 'n intersectii3
bucle a)ansate, plasate la BC0>CCm de linia de oprire pe o cale de rulare care ser)este
la masurarea debitului pe minut si a (radului de ocupare a arterei de circulatie, informatii
importante pentru ale(erea timpului de re(lementare la ni)elul macrore(larii,
4etectoarele pentru transportul 'n comun sunt cu elemente pasi)e, bucle de detectie
pe culoarul re&er)at, dispo&iti)e de contact pe linia aeriana de alimentare a tram)aielor sau
troleibu&elor sau sine i&olate de transport, 6lementele de detectie acti)e prin radio I/ sunt
fiabile, identifica corect )ehiculele, dar presupun costuri mai mari,
6lementele de detectie pentru pietoni cele mai rasp-ndite sunt butoane actionate de
pietoni, dispo&iti)ele cu ra&e infrarosii nu si0au do)edit 'nca eficienta,
5e(lementarea adapti)a are 'n )edere, pe l-n(a ale(erea sistemelor de detectie, si
amplasarea lor si e)aluarea 'ncarcarii fiecarei intersectii si ramuri ale acestora, precum si
studierea fluctuatiilor orare si saptam-nale sau se&oniere, n functie de parametrii obtinuti, se
poate formula cererea de pro(rame de re(lementare si re(imul dorit de functionare ca
intersectii i&olate sau coordonate, Astfel, coordonarea este dorita 'n ca&ul 'n care coeficientul
de coordonare pe un tronson este _ >C,
Coeficientul de coordonare este dat de relatia1
'n care1
TC
i:
` )olumul traficului 'ntre intersectii succesi)e "i:#
TT
i:
` traficul total de intrare 'n sistemul celor doua intersectii
d
i:
` distanta dintre cele doua intersectii "Hm#,
Pro(ramele de re(lementare adec)ate pentru diferite intensitati si situatii de trafic pot
fi schimbate manual sau prin mecanism de tempori&are 'nsa solutia cea mai moderna este
ale(erea pro(ramelor 'n functie de trafic,
D, 6*emplu de sistem de locali&are +i (estionare a traficului
D,> 4escrierea sistemului
istemul de locali&are +i (estionare al traficului de )ehicule UT5ASITU este
Pagina 47 din 107
un sistem care utili&ea&% informa!iile de po&i!ionare date de sateli!ii din re!eaua $,P,,
"$lobal Positionin( ;stem# pentru determinarea punctului 'n care se afla )ehiculul respecti),
istemul este proiectat +i reali&at de firma I4A EUA, o companie cu o )ast%
e*perien!% 'n domeniul comunica!iilor radio,
Acest sistem permite )i&uali&area, pe ecranul computerului dispecerului, a 'ntre(ii flote de
)ehicule , repre&entate ca ima(ini (rafice di)erse "icons# pe harta re(iunii3 aceste po&i!ii sunt
reactuali&ate re(ulat "la inter)ale pro(ramabile # +i furni&ea&% informa!ii despre 1 direc!ie "2 ,
6 # , )ite&a "HmPh#, lon(itudine +i latitudine , numele +oferului , tipul +i marca ma+inii , etc
n plus softul UT5ASIT A<L IIU instalat 'n computerul dispeceratului poate (enera
di)erse alarme1 c-nd intrarea de alarmare a modemului montat pe ma+in% este acti)at%, sau
c-nd )ehiculul intr% P iese dintr0o anumit% arie pro(ramabil%,
La aceste alarme dispecerul este a)erti&at sonor +i prin centrarea ima(inii pe )ehiculul
respecti), Xilnic se sal)ea&% ba&a de date "automat la p%r%sirea pro(ramului # care se poate
)i&uali&a oric-nd sub forma unei reluari "repla;#,
Un complet al acestui sistem con!ine doua elemente de ba&a 1
un subsistem de dispeceri&are, situat 'ntr0un punct central +i de unde se urm%resc +i se
(estionea&% toate )ehiculele care trebuie urm%rite +i care con!ine1 un calculator PC3 soft.are
UT5ASIT A<L IIU3 un modem T5ASIT E f%r% receptor $P3 o sta!ie radio fi*%3
un num%r de subsisteme mobile de locali&are situate pe toate )ehiculele care trebuie
urm%rite +i care, fiecare, con!ine1
] un modem T5ASIT echipat cu receptor $,P,,
] anten% $,P,
Pagina 48 din 107
] o sta!ie radio mobil%3
Ambele subsisteme conlucrea&% prin schimb de informa!ii 'ntre ele pentru a asi(ura
utili&atorului un instrument e*trem de eficient pentru optimi&area deplas%rilor, pentru
reducerea costurilor +i m%rirea eficien!ei de utili&are a )ehiculelor
9odemul T5ASIT poate fi conectat la sen&ori monta!i 'n ma+in% "sistem de alarma#
care sa a)erti&e&e dispeceratul despre di)erse e)enimente1 O3 furtul )ehiculului etc,
n momentul 'n care auto)ehiculul iese din aria de acoperire a sistemului de
comunica!ii radio, datele sunt stocate 'n memoria modemului astfel 'nc-t la intoarcerea
+oferului din cursa aceste date pot fi desc%rcate 'n computerul de la dispecerat +i astfel se
poate reface traseul real al )ehiculului, Aceast% facilitate permite +i de&)oltarea unei aplica!ii
de monitori&are ulterioar% 'n care s% se elimine sistemul de comunica!ii radio, care permite
doar )erificarea corectitudinii traseului raportat de catre +ofer,
D,? A)anta:ele utili&%rii sistemului
olu!ii complet inte(rate1
0 soft.are +i hard.are complet inte(rate3
0 lucrea&% pe orice sistem de radio "band% <M/ sau UM/#3
0 soft.are specific pentru (estionarea flotei de )ehicule, a schimbului de
mesa:e etc
olu!ii ieftine1
0 poate utili&a sistemele radio de:a e*istente3
0 nu necesit% instruire 'ndelun(ata a operatorilor
olutii u+or de utili&at1
0 instalare u+oara at-t la dispecer, c-t +i pe )ehicule3
0 utili&area unui soft.are au*iliar pentru pro(ramarea modemurilor radio3
0 soft.are cu help on0line inclus3
Pagina 49 din 107
Cresterea beneficiilor prin1
controlul strict al acti)it%!ii de transport3
posibilitatea redirec!ion%rii conduc%torilor )ehiculelor pentru scurtarea duratei
drumului +i optimi&area lui3
posibilitatea conduc%torilor )ehiculelor de a fi 'n permanent% 'n le(%tura cu sta!ia de
dispeceri&are pentru a anun!a e)enimentele deosebite +i a ob!ine mai rapid suportul tehnic
necesar3
cre+terea eficien!ei planific%rii deplas%rilor )ehiculelor prin cunoa+terea la orice
moment a situa!iei efecti)e din teren3
eliminarea riscurilor de de&orientare a conducatorilor prin coordonarea deplas%rii prin
mesa:e de la sta!ia de dispeceri&are,
Capitolul I<
4ate din teren +i mana(ementul ba&elor de date (eoreferen!iate
>,,tructuri de ba&e de date
$eneralit%!i
@a&a de date repre&int% o mul!ime de date or(ani&ate structurat, Aceast% or(ani&are
permite func!ionarea independent% a unor submul!imi "r%spuns omo(en la anumite sarcini#,
fapt ce impune 'nma(a&inarea unor astfel de submul!imi in entit%!i cu oarecare independent%,
La acestea se adau(% o mul!ime de re(uli +i obiecte care asi(ur% le(area acestor submul!imi
pentru a face fata unor intero(%ri comple*e, dep%+ind limitele independen!ei componentelor
considerate separat,
6sen!a rela!ionalit%!ii nu consta at-t 'n modul de or(ani&are a datelor, c-t 'n
mecanismele +i re(ulile mediului informatic "54@9# care asi(ur% definirea le(%turilor
lo(ice 'ntre componente, 5ela!ionalitatea ba&elor de date este cea care permite definirea de
ierarhii in or(ani&area informa!iei, TL "tructured Tuer; Lan(ua(e# este limba:ul standard
pentru definirea +i manipularea datelor 'ntr0o ba&% de date rela!ional%, TL este considerat ca
fiind setul de instrumente cel mai eficient pentru manipulareaPintero(area ba&elor de date,
Pagina 50 din 107
multe platforme profesionale folosindu0l ca mi:loc principal sau chiar e*clusi) de lucru cu
ba&ele de date, Principalul indicator de performan!% urm%rit la 54@90uri "sisteme de
(estiune a ba&elor de date rela!ionale# este timpul 'n care se raportea&% re&ultatul unei
intero(%ri pe criterii comple*e,
Platforme "clasice +i actuale#1 O5ACL6, I2/O59I=, 4@? "I@9#, TL er)er
"9icrosoft#, Pro(ress, A4A@A "oft.are A$#, ;base, /o*Pro "9icrosoft#, <isual /o*
"9icrosoft#, Parado* "@orland#, Intra@ase "@orland#, ACC6 "9icrosoft# etc,
Informi* "ba&at pe Post(reTL#
istemul de (estiune de ba&e de date Post(reTL poate fi definit ca fiind1 rela!ional,
foarte e*tensibil, cu orientare obiectual%, Prin disponibilitate "posibilitatea de a ob!ine (ratuit
produsul, documenta!ia, utilitare de de&)oltare aferente# +i prin facilit%!ile oferite, Post(res
poate fi util 'n implement%ri care au ne)oie de un sistem de consultare facil% a unor seturi de
date +i care nu dispun de resursele necesare achi&i!ion%rii unor 54@90uri comerciale
puternice sau nu au, 'n (eneral, cerin!e informatice de un )olum +i o comple*itate care s%
:ustifice in)esti!ia 'n soft.are ar putea prefera o solu!ie ba&at% pe utili&area acestui produs,
I@9 4@? Uni)ersal 4atabase
6ste un sistem de ba&e de date pentru mainframe I@9 eer)er &eries, Acest sistem
de ba&e de date permite inte(rarea informa!iilor aflate atat in ba&ele de date distribuite, c-t +i
in cele 4@? de pe mainframe, Caracteristicile autonome ale noului soft.are reduc costul total
de proprietate pentru clien!i, cresc-nd disponibilitatea +i reduc-nd la minimum timpul de
intrerupere al sistemelor,
;base
istem de ba&e de date comercial, Performante e*celente, scalabilitate mare,
5ecomandat pentru ba&e de date foarte mari, Costuri de licen!iere mari, :ustificate de
maturitatea +i robuste!ea solu!iei, mpreuna cu aplica!iile de desi(n +i mana(ement constituie
o solu!ie de clasa enterprise, Platformele recomandate sunt $2UPLinu* +i un olaris,
2ecesita!i hard.are decente in compara!ie cu )olumul de date ce trebuie stocat +i prelucrat,
9icrosoft TL er)er ?CCC
6ste un sistem de (estiune al ba&elor de date performant, pre&ent-nd un ni)el ridicat
de scalabilitate +i posibilit%!i de adaptare la cerin!ele di)erselor cate(orii de utili&atori, A)-nd
'n )edere tehnolo(iile +i instrumentele inte(rate, TL er)er ?CCC determin% reducerea
timpului necesar pentru de&)oltarea aplica!iilor care necesit% inte(rarea suportului pentru
ba&ele de date, n acest sens, reali&area unor arhitecturi ba&ate pe TL er)er simplific%
de&)oltarea solu!iilor Geb comple*e, a aplica!iilor tradi!ionale, oferind totodat% posibilit%!i
Pagina 51 din 107
a)ansate de or(ani&are a informa!iilor 'n depo&itele de date, Implementarea acestei solu!ii
simplific% substan!ial procesele de administrare +i ofer% un ni)el ridicat de securitate, 5aport
optim pre!P performan!%,
Oracle
5ecomandat pentru solu!ii e*trem de comple*e, 6ste un sistem de ba&e de date foarte
puternic, cu performante +i scalabilitate e*emplare, Costuri de licen!iere foarte mari,
2ecesita!i hard.are foarte ridicate, 6ste recomandat doar ca ultima solu!ie, pentru ca&urile in
care alternati)ele men!ionate anterior nu pot face fata,
Problematicile actuale ale 549 influen!ea&% direct 0 prin cerin!e +i tendin!e
specifice 0 implement%rile TL pentru sistemele +i aplica!iile mid0ran(e +i hi(h0end1
optimi&%ri ale intero(%rilor "problema acut% c-nd este )orba de ba&e de date
(i(antice#3
orientarea ma:or% c%tre sisteme clientPser)er ca solu!ii profesionale pentru re!ele
"particulari&ate pe (rupuri de lucru sau pe intranet0uri#3
scalabilitatea ser)erelor3
pre)enirea conflictelor (enerate de accese simultane ale mai multor utili&atori la
acelea+i date "re&ol)ata prin bloc%ri localePtemporare ale accesului#3
reali&area on0line a tran&ac!iilor "cerin!% dura pentru aplica!iile distribuite 'n re!ea#3
adaptabilitatea ser)erelor la sistemele multiprocesor3
ba&e de date distribuite3
arhitecturi multi0ser)er "mai multe ser)ere de aplica!ie or(ani&ate ierarhic sauP+i pe
func!iuni#3
transferuri de date 'ntre $@450uri "54@90uri# diferite "prin e*portPimport e*plicit
sau prin folosirea controalelor (enerice ale sistemelor de operare#3
manipularea datelor de naturi necon)en!ionale "ima(ini, sunete, documente
multimedia etc,#3
inte(rarea 'n solu!ii etero(ene "medii 5A4, $I, GGG, aplica!ii industriale#3
arhitecturi deschise +i suport Internet "inte(rarea in pa(ini Geb a datelor (estionate de
5490uri distribuite#3
solu!ii orientate0obiect3
interfe!e (rafice pentru confi(ur%ri, edit%ri sau intero(%ri "asisten!i $UI, .i&ards#3
4ata 5eplications "replicarea datelor re&id% 'n constituirea de re&er)e ale ba&elor de
date pentru sistemele tolerante la defecte sau chiar la catastrofe #3 inte(rarea 'n sistemul de
Pagina 52 din 107
operare1 preluarea anumitor sarcini de c%tre controale implementate 'n sistemul de operare
"CO9, O4@C, Open4oc, CO5@A# etc,
>,? @a&e de date $I
@a&a de date a unui $I este de fapt o harta di(itala, adica o colectie de date
(eo(rafice or(ani&ate 'ntr0o forma care sa faca posibila prelucrarea lor de catre calculatorul
electronic, ncerc-nd sa identificam elementele care definesc o entitate (eo(rafica, pentru a
)edea cum ar putea fi acestea repre&entate sub forma numerica, putem enumera1
Po&itia "unde se afla,,,#, e*primata prin coordonate, Aici inter)ine 'nca una dintre
particularitatile $I, care 'l deosebesc de sistemele CA4, ba&ate si ele pe coordonate,
ntr0un $I, coordonatele utili&ate sunt fie (eo(rafice "latitudinea / si lon(itudinea
L#, fie plane "=,N# dar deduse din cele (eo(rafice prin relatii de forma
=`f*"/,L# si N`f;"/,L#,
'n care functiile f* si f; e*prima o anumita modalitate de proiectie a obiectelor de pe
suprafata curba a Pam-ntului pe suprafata plana a hartii, Aceasta modalitate se numeste
proiectie carto(rafica si repre&inta o caracteristica definitorie a oricarei harti,
Atributele "ce este,,,#, e*primate prin )alori numerice, te*tuale sau lo(ice "cate(orie
de sol, denumire, 'naltime, numar de pensionari, etc,#,
5elatiile spatiale "care sunt relatiile cu celelalte entitati (eo(rafice din spatiul
repre&entat# se refera 'n primul r-nd la po&itia relati)a a entitatii fata de alte obiecte
caracteri&ate 'n ba&a de date, Asemenea relatii se e*prima de obicei prin cu)inte ca1 'n)ecinat
":udetul 4obro(ea se 'n)ecinea&a cu 9area 2ea(ra#, prin "r-ul 4-mbo)ita trece prin orasul
@ucuresti#, 'n "orasul @ucuresti se afla 'n statul 5om-nia#, etc, n ca&ul hartii traditionale,
relatiile respecti)e sunt sesi&ate 'n mod oarecum inconstient de catre cel care efectuea&a o
anali&a (eo(rafica, dar 'ntr0o harta di(itala trebuie (asita o modalitate de e*primare a lor sub
o forma care sa fie accesibila pro(ramelor de prelucrare, acest aspect constituind 'nca una
dintre particularitatile $I,
Timpul "c-nd a fost obser)ata e*istenta entitatii,,,# este o componenta importanta a
datei (eo(rafice, a)-nd 'n )edere dinamica specifica a spatiului 'n care traim,
6*ista doua modele principale sub care sunt stocate datele (eo(rafice 'n ba&a de date
a unui $I,
Pagina 53 din 107
n primul dintre acestea, numit modelul )ectorial, se considera ca orice entitate
(eo(rafica poate fi repre&entata fie ca punct, fie ca linie "sau arc#, fie ca suprafata, Prin
puncte se repre&inta fenomene punctuale "de e*emplu altitudini# sau entitati care sunt prea
mici pentru a putea fi considerate linii sau suprafete "un oras pe o harta la scara mica, sau un
st-lp pe o harta la scara mare#, Liniile sunt formate dintr0o multime ordonata de puncte le(ate
'ntre ele si repre&inta entitati care teoretic nu au latime "de e*emplu, limitele administrati)e
sau cele dintre cate(orii diferite de sol#, Tot prin linii se repre&inta acele obiecte care sunt
prea 'n(uste pentru a putea fi considerate suprafete "traseul unei cai ferate pe o harta la scara
mica#, O suprafata "sau poli(on# este delimitata prin linii si se foloseste pentru a repre&enta
entitati si fenomene pentru care aria este semnificati)a "teritorii administrati)e, lacuri, &one
poluate, tipuri de )e(etatie, etc,#,
6ntitatilor (eometrice enumerate mai 'nainte "puncte, linii sau suprafete#, li se
atasea&a mai multe atribute definite de utili&ator, repre&ent-nd caracteristici ale fenomenelor
sau obiectelor repre&entate, e constituie 'n acest mod o ba&a de date relationala, ilustrata
schematic prin e*emplul din fi(ura care urmea&a, e obser)a ca o asemenea ba&a de date este
formata din fisiere cu date U(eometriceU, care contin coordonatele entitatilor (eo(rafice si din
fisiere de atribute, care contin )alorile ce caracteri&ea&a entitatile respecti)e, 9a:oritatea
pachetelor de pro(rame $I (estionea&a ultima cate(orie de fisiere cu a:utorul unor 4@90
uri UcomercialeU, ca d@ase sau O5ACL6,
Cel de al doilea model utili&at pentru stocarea hartii di(itale, numit raster, 'mparte
teritoriul de repre&entat 'ntr0o multime de celule, de re(ula patrate, a)-nd toate aceeasi
dimensiune, 4at fiind un anumit atribut al teritoriului repre&entat, de e*emplu, temperatura
medie anuala, fiecarei celule i se atribuie o )aloare care e*prima marimea acestei
caracteristici 'n &ona acoperita de celula respecti)a,
<alorile tuturor celulelor sunt aran:ate pe linii si coloane corespun&atoare retelei prin
care s0a di)i&at teritoriul, form-nd astfel o matrice, memorata 'ntr0un fisier, alaturi de alte
date necesare pentru interpretarea datelor1 dimensiunea celulei, coordonatele unuia dintre
colturile matricei, semnificatia )alorilor, data masurarii, etc,
In cele de mai :os sunt pre&entate cate)a procese de compilare a datelor $I 1
esiuni de editare multiple0 O sin(ura actuali&are a unei ba&e de date poate implica
numeroase modificari ce se desfasoara in cadrul mai multor sesiuni de editare,pe parcursul a
cator)a &ile sau saptamani,
Pagina 54 din 107
6ditare multiutili&ator E 6ditorii multipli au de obicei ne)oi sa reali&e&e concomitent
operatii de actuali&are pentru acelasi obiect spatial,
/iecare utili&ator trebuie sa lucre&e pe o structura arbore proprie ba&ei de
date,)i&uali&and actuali&arile efectuate de acesta si i(norandu0le pe cele reali&ate de ceilalti
editori,Ulterior,fiecare utili&ator e*pedia&a si reconcilia&a actuali&arile cu ceilalti editori , si
identifica si re&ol)a orice conflict aparut,
Tran&actii de tip checHoutPchecH0in E 4eseori utili&torii,doresc sa obtina doar o parte
din ba&a de date specifica unei anumite &one sau punct de interes si sa reali&e&e actuali&arile
informatiilor in cadrul unei sesiuni deconectate ce poate dura &ile sau chiar
saptamani,Ulterior,ei )or e*pedia actuali&arile efectuate catre ba&a de date principala,
Cu alte cu)inte,utili&atorii )or putea lua o parte din ba&a de date (eospatiala de mari
dimensiuni direct din teren pentru reali&area )alidarii actuali&arii informatiilor,
Istoric E Anumiti utili&atori doresc sa detina un istoric al fiecarui obiect spatial al
ba&ei de date spatiale,chiar si dupa ce )ersiunea a fost actuali&ata,
6i )or sa intretina o copie a obiectelor spatiale )echi , dar si a celor actuali&ate , in
cadrul unei arhi)e instoric,
2umai transferul actuali&arilor E /oarte multi utili&atori coiflaborea&a intre ei in
procesul de cule(ere a datelor si au ne)oie sa isi distribuie actuali&arile efectuate,
O schema definita in format =9L permite distribuirea , intre ba&ele de date , numai a
modificarilor reali&ate,
@a&e de date (eo(rafice distribuite E O ba&a de date la ni)el local poate repre&enta o
copie partiala , corespun&atoare unei re(iuni (eo(rafice , a unei ba&e de date $I principale,
Periodic, ba&ele de date trebuie sincroni&ate intre ele,prin schibul de actuali&ari
efectuate,
>,D Propunere de ba&% de date pentru un sistem de (hidare 'n trafic
er)icii ale sistemului
Informare
Informare turistica
Informare culturala
Pagina 55 din 107
Informare administrati)a
Informare aspupra retelei rutiere
Asistenta pe drum
Informatii asupra locatiei alese
Informatii de rutare
Informatii asupra infrastructurii
Informatii asupra normelor de circulatie
Informatii asupra e)entualelor accidende
9ana(ementul
informatiei
6laborarea unui ba&a de date support si se )a crea aplicatia de
(enerare si e*ploatare a ba&ei de date pornind de la ba&a create
in 5O9A2IA 4I$ITALA prin e*tinderea acoperirii cu
informatii de rutare si de tip punct de interes
Accesul la informatie Accesul la informatie de la bordul )ehiculului
Accesul de pe portalul .eb de informatii,cu posibilitate de
documentare asupra rutelor si obiecti)elor alese
Afisare multimedia Po&a di(itala
format RP6$
dimensiune DCC0BCCH@
Portrait sau Landscape
Ima(ine de &i sau de noapte
/ormat audio,/isiere 9PD cu1
$idare in traffic
Informatii despre ruta
Informatii despre obiecti)e selectate
curta descriere a obiecti)elor in limba aleasa
Lar(a descriere a obiecti)elor in limba aleasa
/ormat )ideo
/ormat 9P6$
Pagina 56 din 107
Pre&entare anticipate a rutei alese
curta pre&entare a principalelor obiecti)e
Tabel F,> 4ate necesare pentru un sistem de chidare in trafic
>,F Propunere a formatului structurii ba&ei de date
Pentru alcatuirea structurii ba&ei de date se propun urmatoarele campuri1
Cate(orie1 cate(oria din care face parte punctual de interes,
6*1adimistratii,ca&ari turism,distractii,cultura patrimoniu,
cumparaturi,ser)icii,sport,transport,etc,
/ormat1 codaunic1 charbD?c
4enumire 1 numele punctului de interes,Acest camp )a fi nenul ,
6*1 9u&eul 2ational de Istorie
/ormat1 denumire1 charbKCc
Coordonate 1latitudinea si lon(itudinea punctului de interes captate cu a:utorul $P0
ului,Acest camp )a fi nenul,
/ormat1 coordonate "latitudine#1 ddmm,mmm6
coorodnate"lon(itudine#1 ddmm,mmm2
coordonateaapro*imati)e1 "latitudine#1 dmm,mmm6
coordonateaapro*imati)e1 "lon(itudine#1 ddmm,mmm2
Ima(ine punct de interes 1 se ale(e o ima(ine repre&entati)a pentru punctual de
interes,Acest camp poate sa fie si nul,
/ormat1 caleapo&a1 charbKCc
4escriere 1scurata sau lun(a descriere in limba romana sau alte limbi de
cirulatie,Acest camp poate sa fie si nul,
/ormat 1 cale descrierearomana1 charbKCc
cale descriereaen(le&a1 charbKCc
Contact 1 modalitati de contactare a unui punct de interes
/ormat 1 adresa1 charb>CCc
oras1 charbD?c
:udet1 charbD?c
telefon1 char bD?c
Pagina 57 din 107
fa*1 charbD?c
email1 charbD?c
.eb1 charbD?c
TarifePTa*eP9odaliati de plata1 ta*e ,sau modalitati de plata pentru anumite puncte de
interes
/ormat1 cartiacredit1 charb>CCc
ta*e1charbKCc
Orar 1 pro(ramul la care este accesibil punctul de interes
/ormat1 orar1 charbKCc
?,Arhitectura fi&ic% a sistemului de achi&i!ie de date din teren
/i(ura F,> Arhitectura fi&ic%
Pagina 58 din 107
?,> tructura @a&ei de 4ate
@a&a de 4ate )a cuprinde1
A,date non editabile
@, date editabile
La datele non0editabile se )a include obli(atoriu1
Codul Unic Punct Interes "cheie in ba&a de date#
La datele editabile se )or include1
4enumirea Punctului de Interes "ma* KC char#
Coordonatele punctului "latPlon# dd,ddddddd3
Un punct de interes nu )a putea fi afisat pe harta daca aceasta informatie lipseste
Coordonate Apro*imati)e Punct Tinta "latPlon# dd,ddddddd3 "sunt necesare la
stabilirea listelor de tinte si &onelor de acoperit#
Acestea se )or obtine din ba&a de date 5OA4?CCI pri)i
Toare la po&itiile centrelor oraselorPcomunelorPsatelor din
5omania,

Tipul Punctului

pe ba&a acestuia se ale(e simbolul de afisare pe harta si se poate efectua cautarea dupa
tipul punctelor de interes de pe harta3
F, Po&a di(itala "format :p(#,
La incarcarea acesteia pro(ramul )a trebui sa o aduca la o dimensiune unde)a intre
DCC0BCC H@, altminteri lucrul cu acestea )a de)eni foarte (reoi si ba&a de date se )a in(reuna
foarte mult, 2u e*ista dimensiuni specifice, intrucat aceste po&e )or pro)eni din di)erse
surse, )or fi culese cu )arii aparate si )or a)ea di)erse adancimi de culoare, iar locul in care
Pagina 59 din 107
sunt afisate nu necesita o anumita ratie intre latime si inaltime sau o anumita dimensiune in
pi*eli,
Cate)a e*emple
Apasarea pe ima(inea din dreapta sus duce la afisarea acesteia marita1
Pagina 60 din 107
Po&a )a trebui sa surprinda ce)a specific, repre&entati) pentru obiecti)ul respecti)e3
e poate include o sin(ura foto(rafie, asa ca aceasta trebuie aleasa cu (ri:a,
Iar dupa apasare apare un detaliu din interiorul mu&eului1
Ima(inea poate sa fie si Portrait, nu neaparat Landscape
4e asemenea se accepta si ima(ini de noapte ale obiecti)ului,
Pagina 61 din 107
Ima(ine marita dupa selectie1
K,4escriere in limba 5omana
curta descriere in limba romana
Aceasta )a trebui sa contina o mica portiune care )a fi afisata pe ecranul $P0ului,
asa cum se )ede mai :os1
Un prim ecran cu datele esentiale de contact urmat apoi de
cate)a ecrane cu date suplimentare
Pagina 62 din 107
Pagina 63 din 107
4escriere pe lar( in limba 5omana3
4escrierea pe lar( ar trebui sa contina 9A=I9 o pa(ina
AF dactilo(rafiata la doua randuri cu font si&e >F,
4escriere in limba 6n(le&a
curata descriere in limba 6n(le&a
4escriere pe lar( in limba 6n(le&a
4escriere pe lar( Ppe scurt in di)erse limbi
Adresa "strada,numar#
Oras "cea mai apropiata localitate,dacaeste inafara oraselelor#
Rudet
Telefon "numai format international#
/a*
6mail
Gebsite
Carti de credit acceptate
Orar
6)entuale fisiere 9PD cu informatii )orbite
5a&a1 4istanta fata de punctual de interes de la care incepe sa se efectue&e redarea
fisierului audio pe dispo&iti)ul $P $armin,
Pagina 64 din 107
9ai :os este un e*emplu referitor la ra&ele stabilite la casele din 9u&eul atului din
@ucuresti,
CAPITOLUL <
Proiectarea unuei platforme inte(rate pentru mana(ementul informa!iilor din trafic
Platforme de date
>,> $eneralit%!i
2ecesitatea pre&ent%rii unor informa!ii din trafic actuali&ate 'n timp real impune
or(ani&area datelor pri)ind infrastructura +i traficul rutier 'ntr0o structur% rela!ional%, 4intre
platforme de ba&e de date e*istente, platforma 9icrosoft TL er)er este cea mai potri)it%
cerin!elor monitori&%rii problemelor din trafic, oferind un raport optim pre!Pperforman!%,
Aceast% tehnolo(ie permite adaptarea rapid% 'ntr0un mediu dinamic +i repre&int%
suportul construirii solu!iilor ba&ate pe Geb, de afaceri +i de depo&itare a datelor,
automati&-nd 'n acela+i timp sarcinile de (estionare +i adaptare,

Principalele caracteristici ale 9icrosoft TL er)er ?CCC sunt1
Pagina 65 din 107
Capacitate mare de memorie pentru mane)rarea tran&ac!iilor, specifice aplica!iilor
.eb
6*tra(ere de date inte(rat%
calabilitate nelimitat% permi!-nd e*tinderea pe ser)ere multiple, odat% cu e*tinderea
afacerii
uport pentru =9L +i acces MTTP
Capacitate de c%utare de te*t 'n ba&ele de date +i formate de documente cunoscute
er)icii de anali&% inte(rate
Auto0(estionare +i adaptare dinamic%
>,? Platforma de date TL er)er
TL er)er este o solu!ie pentru date end0to0end complet% +i inte(rat% care spore+te
performan!ele utili&atorilor, oferind o platform% si(ur%, fiabil% +i producti)% pentru date +i
aplica!iile business intelli(ence "@I#, TL er)er ?CCK ofer% profesioni+tilor IT +i
utili&atorilor instrumente puternice +i familiare, reduc-nd comple*itatea cre%rii,
implement%rii, administr%rii, mana(ementului +i utili&%rii datelor +i aplica!iilor analitice pe
platforme care )aria&% de la dispo&iti)e mobile p-n% la sisteme de date locale,
Prin intermediul unui set complet de caracteristici, interoperabilitate cu sistemele
e*istente +i automati&are a sarcinilor de rutin%, TL er)er ?CCK ofer% o solu!ie de date
complet%,
Platforma de date TL er)er ?CCK
Platforma de date TL er)er include urm%toarele instrumente1
@a&% de date rela!ional%
9otor pentru ba&e de date rela!ionale si(ur, fiabil, scalabil, cu disponibilitate ridicat%
+i performan!e +i suport 'mbun%t%!ite pentru date structurate +i nestructurate "=9L#,
er)icii de replicare
5eplicare a datelor pentru aplica!ii distribuite sau mobile de procesare a datelor,
disponibilitate ridicat% a sistemelor, concuren!% scalabil% cu loca!ii data stores secundare
pentru solu!ii de raportare la ni)el de 'ntreprindere +i inte(rare cu sisteme etero(ene, inclusi)
ba&ele de date Oracle e*istente,
Pagina 66 din 107
er)icii de 'n+tiin!are
Capabilit%!i de 'n+tiin!are a)ansate pentru de&)oltarea +i implementarea aplica!iilor
scalabile care ofer% actuali&%ri ale informa!iilor personali&ate +i curente pentru o )arietate de
dispo&iti)e conectate +i mobile,
er)icii de inte(rare
Capabilit%!i de e*tra(ere, transformare +i 'nc%rcare pentru data .arehousin( +i
inte(rare a datelor la local,
er)icii de anali&%
Capabilit%!i OLAP "Online Anal;tical Processin(# pentru anali&a rapid% +i sofisticat%
a seturilor de date mari +i comple*e care utili&ea&% stocarea multidimensional%,
er)icii de raportare
solu!ie complet% pentru crearea, mana(ementul +i oferirea de rapoarte tradi!ionale, pe
h-rtie, +i interacti)e, ba&ate pe Geb,
Instrumente de mana(ement
TL er)er include instrumente de mana(ement inte(rate pentru mana(ement +i
optimi&are a)ansat% a ba&elor de date, precum +i inte(rare str-ns% cu instrumente ca
9icrosoft Operations 9ana(er "9O9# +i 9icrosoft ;stems 9ana(ement er)er "9#,
Protocoalele de acces la date standard reduc considerabil timpul necesar inte(r%rii datelor din
TL er)er cu sistemele e*istente, n plus, suportul nati) pentru ser)icii Geb este inte(rat 'n
TL er)er pentru a asi(ura interoperabilitatea cu alte aplica!ii +i platforme,
Instrumente de de&)oltare
TL er)er ofer% instrumente de de&)oltare inte(rate pentru motorul ba&ei de date,
e*tra(erea, transformarea +i 'nc%rcarea "6TL# datelor, data minin(, OLAP, +i raportare, care
sunt str-ns inte(rate cu 9icrosoft <isual tudio pentru a oferi capabilit%!i de de&)oltare a
aplica!iilor end0to0end, /iecare subsistem ma:or din TL er)er este li)rat 'mpreun% cu
propriul model de obiect +i un set de interfe!e de pro(ramare "API# pentru e*tinderea
sistemului de date 'n orice direc!ie unic% impus% de afacerea dumnea)oastr%,
@eneficii TL 65<65
Platforma de date TL er)er ?CCK ofer% urm%toarele beneficii1
6*tinderea datelor
Pagina 67 din 107
n plus fa!% de oferirea unei ba&e de date fiabile +i si(ure pentru aplica!iile line0of0
business +i analitice, TL er)er ?CCK permite clien!ilor s% ob!in% )aloare a datelor prin
includerea func!ionalit%!ilor inte(rate, cum ar fi raportarea, anali&a +i data minin(,
Cre+tere a producti)it%!ii
Prin intermediul acestor capabilit%!i comple*e +i al inte(r%rii cu instrumente familiare,
cum ar fi 9icrosoft Office ;stem, TL er)er ?CCK ofer% utili&atorilor din or(ani&a!ia
dumnea)oastr% informa!ii de business critice +i oportune personali&ate 'n func!ie de
necesit%!ile specifice, copul este e*tinderea @I la to!i utili&atorii din cadrul unei or(ani&a!ii
+i permiterea, 'n final, tuturor utili&atorilor de la orice ni)el al or(ani&a!iei s% ia deci&ii de
business mai bune, ba&ate pe bunul cel mai )aloros^datele,
5educere a comple*it%!ii IT
TL er)er ?CCK simplific% de&)oltarea, implementarea +i mana(ementul aplica!iilor
line0of0business +i analitice, oferind de&)oltatorilor un mediu de de&)oltare fle*ibil +i
administratorilor de ba&e de date instrumente de mana(ement inte(rate,
5educere a costului total de proprietate "TCO#
Abordarea inte(rat% +i concentrarea asupra facilit%!ii de utili&are +i implement%rii
ofer% solu!ia de )-rf cu cele mai mici costuri de implementare +i 'ntre!inere, pentru
amorti&are rapid% a in)esti!iei 'n ba&a de date,
2ecesit%!ile de a furni&a informa!ii actuale, impun ca datele +i sistemele care
(estionea&% datele trebuie s% fie 'ntotdeauna si(ure +i 'n acela+i timp disponibile utili&atorilor
care le accesea&%, TL er)er ?CCK se caracteri&ea&% prin timp redus de inacti)itate a
aplica!iilor, scalabilitate +i performan!% crescute +i controale de securitate mai ferme, dar 'n
acela+i timp fle*ibile, TL er)er ?CCK include, de asemenea, multe capabilit%!i noi +i
'mbun%t%!ite care maresc producti)itatea, Astfel TL er)er ?CCK include 'mbun%t%!iri cheie
ale mana(ementului datelor 'n urm%toarele domenii1
Capacitate de administrare
TL er)er ?CCK face mai simple implementarea, mana(ementul +i optimi&area
datelor +i aplica!iilor analitice, n calitate de platform% de mana(ement al datelor, TL er)er
?CCK ofer% o consol% de mana(ement unic% ce permite administratorilor de date de la orice
loca!ie din or(ani&a!ia d)s, s% monitori&e&e, administre&e +i optimi&e&e toate ba&ele de date +i
ser)iciile asociate din 'ntreprindere, Aceast% platform% ofer% o infrastructur% e*tensibil% de
mana(ement care poate fi pro(ramat% facil utili&-nd TL 9ana(ement Ob:ects "9O#,
permi!-nd utili&atorilor s% personali&e&e +i s% e*tind% mediul de mana(ement +i furni&orilor
Pagina 68 din 107
Independent oft.are <endors "I<# s% (enere&e instrumente +i func!ionalit%!i suplimentare
pentru a e*tinde capabilit%!ile inte(rate,
TL er)er 9ana(ement tudio
TL er)er ?CCK simplific% mana(ementul prin oferirea unei console inte(rate de
mana(ement pentru monitori&area +i mana(ementul ba&elor de date rela!ionale TL er)er,
precum +i a Inte(ration er)ices, Anal;sis er)ices, 5eportin( er)ices, 2otification
er)ices, +i TL 9obile pe un num%r mare de ser)ere +i ba&e de date distribuite,
Administratorii de ba&e de date pot e*ecuta mai multe sarcini simultan, printre care1 crearea
+i e*ecutarea unei intero(%ri, )i&uali&area obiectelor de pe ser)er, administrarea unui obiect,
administrarea acti)it%!ii sistemului +i )i&uali&area asisten!ei online, TL er)er 9ana(ement
tudio (%&duie+te un mediu de de&)oltare pentru crearea, editarea +i administrarea de script0
uri +i a procedurilor stocate, utili&-nd Transact0TL, 9ultidimensional 6*pressions "94=#,
=9LA +i TL er)er 9obile 6dition, 9ana(ement tudio este inte(rat cu controlul sursei,
9ana(ement tudio (%&duie+te, de asemenea, instrumente pentru pro(ramarea acti)it%!ilor
TL er)er A(ent +i mana(ementul planurilor de 'ntre!inere pentru automati&area sarcinilor
&ilnice de 'ntre!inere +i opera!ionale, Inte(rarea mana(ementului +i cre%rii 'ntr0un sin(ur
instrument, 'mpreun% cu abilitatea de (estionare a tuturor tipurilor de ser)er, ofer%
producti)itate crescut% pentru administratorii de ba&e de date,
9onitori&are proacti)% a performan!ei +i optimi&are a performan!ei
TL er)er ?CCK pre&int% peste JC de indicatori noi ai performan!ei ba&ei de date +i a
utili&%rii resurselor, de la memorie, blocare +i pro(ramare, p-n% la tran&ac!ii, re!ele +i disH
IPO, Aceste )i&uali&%ri 49< "4;namic 9ana(ement <ie.s# ofer% transparen!% sporit% +i
)i&ibilitate a ba&ei de date, precum +i o infrastructur% puternic% pentru monitori&area
proacti)% a st%rii +i performan!ei ba&ei de date,
TL 9ana(ement Ob:ects
TL 9ana(ement Ob:ects "9O# repre&int% un set nou de obiecte de pro(ramare
care e*pun toate func!ionalit%!ile de mana(ement ale ba&ei de date TL er)er, 4e fapt,
9ana(ement tudio a fost creat utili&-nd TL 9ana(ement Ob:ects, 9O este implementat
ca un ansamblu 9icrosoft ,26T /rame.orH, Pute!i utili&a 9O pentru a automati&a sarcinile
administrati)e TL comune, cum ar fi preluarea pro(ramatic% a set%rilor confi(ura!iei,
crearea de ba&e de date noi, aplicarea de script0uri Transact0TL, crearea de acti)it%!i TL
er)er A(ent +i pro(ramarea de bacHup0uri, 9odelul obiectului 9O este un 'nlocuitor mai
si(ur, fiabil +i scalabil pentru 4istributed 9ana(ement Ob:ects "49O#, care era inclus 'n
)ersiunile TL er)er anterioare,
Pagina 69 din 107
4isponibilitate
In)esti!iile 'n tehnolo(ii cu disponibilitate ridicat%, capabilit%!ile suplimentare de
bacHup +i restaurare +i 'mbun%t%!irile replic%rii )or permite 'ntreprinderilor s% (enere&e +i s%
implemente&e aplica!ii cu disponibilitate crescut%, Caracteristicile ino)atoare pentru
disponibilitate ridicat%, cum ar fi database mirrorin(, failo)er clusterin(, database snapshots,
+i opera!ii online 'mbun%t%!ite )or minimi&a durata de inacti)itate +i )or a:uta la asi(urarea
p%str%rii accesibilit%!ii sistemelor critice ale 'ntreprinderii, n aceast% sec!iune )om anali&a 'n
detaliu aceste 'mbun%t%!iri,
4atabase 9irrorin(
4atabase mirrorin( permite flu*ul continuu al :urnalului de tran&ac!ii de la un ser)er
surs% la un ser)er destina!ie unic, n ca&ul unui e+ec al sistem principal, aplica!iile pot fi
reconectate imediat la ba&a de date a ser)erului secundar, Instan!% secundar% detectea&%
e+ecul ser)erului principal 'n c-te)a secunde +i accept% imediat cone*iunile la ba&a de date,
4atabase mirrorin( func!ionea&% cu echipamentul hard.are al unui ser)er standard +i nu
necesit% stocare sau controllere speciale,
?, Proiectarea sistemului
?,> Introducere
La implementarea acestui sistem s0a acordat o deosebit% aten!ie scalabilit%!ii
dinamice, Acest lucru presupune c% sistemul poate fi modificat 'n timp real "adic% 'n
timp ce reali&ea&% 'ntre!inerea le(%turilor dintre clien!ii conecta!i 'n sistem +i resursele
e*istente#, prin deconectarea unor module e*istente sau ad%u(area altora noi,
istemul reali&ea&% achi&i!ii de date,
Pentru a e*emplifica func!ionalitatea sistemului s0a reali&at o e*tindere a acestuia 'n
sensul ad%u(%rii unei resurse hard.are, puse la dispo&i!ia utili&atorului, Pentru ca utili&atorul
s% poat% a)ea acces la parametrii de func!ionare ai echipamentului hard.are, s0a de&)oltat un
soft.are
speciali&at de comunicare cu resursa fi&ic% ce reali&ea&% achi&i!ia de date +i
prelucrarea acestora pentru a putea fi pre&entate 'ntr0o form% acceptabil% utili&atorului,
istemul este folosit pentru comand% +i control, Printr0un sistem de
Pagina 70 din 107
comunicare bine pus la punct se permite utili&atorului s% interac!ione&e 'n timp real cu
resursele sistemului put-nd s% modifice parametrii acestora,
4escrierea sistemului
istemul implementat este un sistem comple* de comunicare ce face posibil%
folosirea unei resurse de c%tre un utili&ator f%r% a se pune problema situ%rii (eo(rafice a celor
dou% entit%!i,
Accesul la respecti)a resurs% este (arantat at-ta timp c-t utili&atorul are acces la
re!eaua Internet,
Termenul Oresurs%8 pe care 'l )om folosi 'n continuare se refer% 'n (eneral la
o entitate capabil% s% furni&e&e informa!ii, fie 'n mod independent "aleator#, fie la
cerea unui client,
Pentru con)ertirea informa!iilor pro)enite de la resurs% 'n date opera!ionale,
utili&abile de c%tre sistem +i de c%tre clien!ii sistemului este necesar% pre&en!a unui
soft.are dedicat, pe care 'l )om denumi (eneric Odri)er de resurs%8, 5olul acestui dri)er de
resurs% poate fi e*tins conform tipului de resurs% controlat%, 4e e*emplu, pentru un
dispo&iti) fi&ic ce accept% comen&i de la clien!i, un posibil rol suplimentar al dri)erului ar
putea fi acela de filtrare al comen&ilor, 'mpiedic-nd apari!ia unor sec)en!e de comen&i ce ar
conduce la un comportament incontrolabil al dispo&iti)ului
fi&ic, Pe de alt% parte, dac% a)em de0a face cu o resurs% soft.are ce comunic% direct
cu sistemul, f%r% a fi necesar% pre&en!a dri)erului, )om considera c% respecti)e aplica!ie
'n(lobea&% ambele aspecte, at-t cel de resurs% c-t +i cel de dri)er "care 'n acest ca& )a fi un
dri)er )irtual, neseparabil de resurs%#,
Pentru controlul unei resurse conectate la sistem, clientul trebuie s% dispun%
de o interfa!% speciali&at% pentru lucrul cu respecti)a resurs%, 9ai mult, aceast%
interfa!% trebuie s% fac% +i ea parte din sistem "pentru a putea comunica cu resursa#,
$eneric, aceast% interfa!% pus% la dispo&i!ia clientului )a fi numit% 'n continuare
Omodul utili&ator8, Pe l-n(% rolul e)ident de a oferi clientului o interfa!% prietenoas% ce
ascunde detaliile tehnice de implementare, modulul utili&ator este responsabil +i pentru
conectarea la sistem, furni&area informa!iilor specifice clientului pentru sistem +i ob!inerea de
informa!ii de la sistem,
4in acest moti), mesa:ele pe care modulul utili&ator le trimite sistemului sunt de dou%
tipuri1
Pagina 71 din 107
mesa:e destinate resursei, care trebuie s% tra)erse&e intacte sistemul, respecti)
mesa:e destinate sistemului, care sunt oprite de c%tre acesta,
epararea mesa:elor dup% tipuri, precum +i r%spunsul sistemului la mesa:ele care 'i
sunt adresate sunt dou% acti)it%!i ce cad 'n sarcina unei componente specifice a sistemului,
numit% Ofiltru8,
A+adar, pentru a conecta o resurs% la sistem +i pentru a pune aceast% resurs%
la dispo&i!ia clien!ilor este necesar% construirea unui comple* format din1
d resursa propriu0&is%3
d dri)erul de resurs% asociat3
d modulul utili&ator, care e*pune o interfa!% (rafic% particular% ce
corespunde func!ionalit%!ii resursei "controale specifice#3
4e&)oltarea componentelor se face !in-nd cont de particularit%!ile resursei, de
posibilit%!ile de comand% +i control ale acesteia, 9esa:ele care circul% 'ntre client +i resurs%
pot fi construite 'n func!ie de necesit%!i, sistemul (arant-nd transmiterea lor nealterat%, Aceste
mesa:e trebuie s% respecte 'ns% un standard minim impus de sistem,
?,D tructura platformei
Pagina 72 din 107
/i(ura K,> Arhitectura fi&ic%
D, @locurile componente ale platformei
D,> M%r!i electronice
Pagina 73 din 107
Un istem Informatic $eo(rafic "$I# este o repre&entare (rafic%, un fel de hart%,
computeri&at%, le(at% la o ba&% de date +i care combin% 7straturi de h%r!i8, date (rafice, cu
di)erse informa!ii ,
Toate datele adunate, stocate 'ntr0o ba&% de date $I, )in din di)erse surse1 date
primite de
la satelit, ba&e de date e*istente, arhi)e clasice etc, 5olul sistemului $I este s% pun%
aceste date impreun:a intr0un sistem unitar,
Martile electronice se pot ruta cu a:utorul $Ps0ului,
5utarea automat% este o op!iune pentru $P0urile din clasa hi(h end, Implic%
posibilitatea ca $P0ului s% i se dea o destina!ie +i s% calcule&e sin(ur o rut% catre acea
destina!ie, folosind un set de constr-n(eri "mer(i pe autostr%&i, e)it% drumurile nepa)ate, etc,#
precum +i posibilitatea de (hidare pas cu pas "stan(a la >CCm, stan(a acum, ai trecut de strada
0 ia0o prima la stan(a, etc,#
Pentru ca s% se 'ntample acest lucru, e*ist% dou% condi!ii1
>, h%r!ile s% contin% unele informa!ii suplimentare "sensul de mers, )ite&a ma*im%,
cate(oria "implicit starea# drumului, numerotarea adreselor pe o parte +i pe alta a str%&ii,
apartenen!a la ora+P:ude!P!ara pentru fiecare parte a drumului, etc,#
?, $P0ul s% poat% folosi aceste informatii, 2umai $P0urile $armin din seria automoti)e
"treetPilot III, treetpilot ?I**, Tuest, $P <, $P9AP ?JIC, treetpilot D**#, P4A0urile
$armin "iTue DICCPD?CC, iTue 9K, iTue 9D0UA onl;# sau cu $P0 uri $armin "O690uri
$P>B PCPU@, cfTue >I?C pe interfa!a C +i $P>C pe interfa!a @luetooth#, sau seria
$P9AP ICC si C sunt 'n m%sur% s% fac% rutare automat%,
istemele de na)i(are auto folosesc informa!iile de locali&are a utili&atorului pentru a
po&i!iona utili&atorul pe un drum inclus 'n ba&a de date a dispo&iti)ului, /olosind aceast%
ba&% de date, aparatul poate su(era o rut% c%tre di)erse loca!ii,
Pagina 74 din 107
@a&a de date repre&int%, de fapt, o hart% )ectorial% a unei anumite &one, 4enumirile
str%&ilor sau numerele caselor sunt codificate ca +i coordonate (eo(rafice a+a 'nc-t utili&atorul
s% poat% (%si destina!ia dorit% dupa adres%, i alte loca!ii precum institu!ii, localuri,
restaurante, atrac!ii turistice, ben&in%rii sunt stocate cu a:utorul coordonatelor (eo(rafice,
4e+i formatele h%r!lor de ba&%, reali&ate de Tele Atlas +i 2A<T6T, sunt standardi&ate "$4/#,
fiecare produc%tor de echipamente electronice le compilea&% 'ntr0un format propriu opti
@a&a de date poate fi stocata pe 5O9 "read0onl; memor;#, suporturi optice "C4 sau
4<4#, memorie flash, suporturi ma(netice "hard discuri# sau pe o combina!ie 'ntre acestea, O
schema des 'talnit% este c% harta de ba&% s% fie stocat% 'n 5O9, la care se pot ad%u(a
informa!ii detaliate pentru o anumit% re(iune care il interesea&% pe utili&ator, 5O90ul este
'ntotdeauna pro(ramat din fabric%3 celelalte suporturi pot fi prepro(ramate sau desc%rcate de
pe un C4 sau 4<4 printr0un computer,
6*emple de h%r!i
/i(ura K,? Marta @ucure+tiului, <edere (eneral%
Pagina 75 din 107
/i(ura K,D Marta marit% a @ucure+tiului
/i(ura K,F Tronsonul Calea <ictoriei cu di)erse puncte de interes
D,? @a&a de date puncte de interes
Pagina 76 din 107
n ba&a de date sunt stocate informa!ii cu pri)ire la e)entuale puncte de interes
'nt-lnite pe rut%,
/i(ura K,K Principalele informa!ii le(ate de punctul de interes
D,D Personal cu dispo&iti)e mobile de cule(ere a datelor
Pagina 77 din 107
Punct de interes
Coordonatele obiecti)ului
4istan!a p-n% la obiecti)ul ales
Tipul obiecti)ului
Obiecti)e asem%n%toare 'n &on%
Afi+are multimedia
curt% descriere a obiecti)ului
Adres%
Orar
9etode de contact"telefon,fa*,email,.ebsite#
9etode de plat% acceptate
Personal autori&at 'n cule(erea de informa!ii cu a:utorul unui P4A,
Operatorii cule( informa!ii despre fiecare punct de interes 'n parte, le sal)ea&% cu
a:utorul P4A pentru alc%tuirea ba&ei de date,
D,F er)er Geb
Pa(inile .eb sunt UpublicateU de un calculator "+i
soft# numit ser)er .eb,
Utili&-nd modemul, calculatorul se poate conecta la modemul ser)erului furni&orului
de ser)icii Internet, 4up% conectarea la calculatorul furni&orului, pro(ramul bro.ser )a
permite accesul la Geb,
D,K er)er central
Calculatorul "ser)erul# central controlea&%
toate resursele comune "unit%!i de discuri, unit%!i de dischete, imprimante, plottere,
modemuri, fi+iere, etc,#, asi(ur% securitatea datelor +i sistemului, reali&ea&% comunica!ii 'ntre
sta!iile de lucru,
Toate mesa:ele sunt schimbate prin intermediul calculatorului central, care are rol de
dispecer +i distribuie mesa:ele 'n func!ie de
Pagina 78 din 107
adresa utili&atorului
D,I 4ispecer
Utili&area unui calculator dispecer conduce la
timpi de r%spuns foarte buni, permite stocarea unei entit%!i semnificati)e de date +i ofer%
suport ulterior pentru alte aplica!ii specifice, comparati) cu solu!ia dispeceratului (lobal la
ni)elul furni&orului de echipamente,

D,J /ire.all
Un fire.all este o aplica!ie sau un echipament hard.are care monitori&ea&% +i
filtrea&% permanent transmisiile de date reali&ate 'ntre PC sau re!eaua local% +i
Internet, 'n scopul implement%rii unei UpoliticiU de filtrare, Aceast% politic%
poate 'nsemna1
prote:area resurselor re!elei de restul utili&atorilor din alte re!ele similare E Internetul
0_ sunt identifica!i posibilii UmusafiriU nepofti!i, atacurile lor asupra PC0ului sau re!elei locale
put-nd fi oprite,
Controlul resurselor pe care le )or accesa utili&atorii locali,
D,B Utili&atori
Pagina 79 din 107
6*ista patru cate(orii de utili&atori care )or folosi aceasta ba&% de date1
Utili&atorii Obi+nui!i
Utili&atori Comerciali
Partenerii
Administratorul
D,A Accesul G6@
Pentru Utili&atorii obi+nui!i , 'n principiu trebuie s% e*iste trei controale "frame0
uriPecrane# care s% furni&e&e urmatoarele functionalit%!i1
a, 6cranul de Intero(are
n acest ecran se )a permite c%utarea punctelor de interes dup% urm%toarele criterii1
denumire
tipPsubcate(oriiPcate(orii punct de interes
apartenen!aPapropierea de o anumit% localitateP:ude!
b, 6cranul de Afi+are 5e&ultate C%ut%ri
Pagina 80 din 107
n acest ecran se )or afi+a re&ultatele ob!inute la c%ut%rile efectuate la ecranul b, e )a
impune un numar ma*im limit% per total "?C# +i un num%r de circa K puncte de inters per
pa(inaPtab +i un num%r ma*im de F tab0uri "5e&ultatele C%ut%rii1 >0K, I0>C, >>0>K, >I0?C#
Odat% efectuat% detec!ia unui anume punct de interes, 'n acest ecran se )or afi+a
informa!iile e*tinse despre acel punct de interes, e poate selecta doar un punct de interes la
un moment dat, istemul )a putea fi e*tins la un moment dat s% ofere +i informa!ii despre
atrac!iile turistice din apropiere pe o ra&a de * Hilometric, dar aceast% e*tindere nu este
pre)%&ut% 'n acest stadiu,
c, 6cranul de Afi+are PunctPMarta
n acest ecran se pot afi+a la o scar% calculate automat punctele (%site la ecranul b,
Implicit acestea )or fi afi+ate (eoreferen!iat folosind informa!iile e*istente 'n .ebmap demo0
ul e*istent la $armin pe site referitor la 5OA4?CCI, urm-nd ca s% se poat% folosi 'ntr0un
)iitor apropiat, ca o e*tindere +i afi+area pe fundalul oferit de $oo(le 9aps,
Ideal aceste trei ecrane se )or putea e*porta catre orice .ebsite care doreste sa le
include si )or putea inte(ra in acestea functionalitatile de mai sus (ratuit,
Toti Utili&atorii Profesionisti au acces pe ba&a de nume utili&ator si parola
F,4escrierea aplica!iei mobile necesare cule(erii de informa!ii
F,> Interfa!a (rafic%
In partea de :os a aplicatiei se (asesc urmatorele butoane 1
@4 E ba&a de date
Colectare
Pagina 81 din 107
Confi(urare
Iesire
La apasarea butonului @4 este afisat submeniul ce contine 1 ubscrierea,
incroni&area, <i&uali&are, ter(erea ale caror functii sunt pre&entate mai :os,
F,>,> Crearea unei subscrieri la ba&a de date central%1
"optional# accesare meniu OCO2/I$8 pentru )erificarePmodificare date necesare
conectarii la ba&a centrala
accesare meniu O@4esubscriere8 din formul principal
F,>,? incroni&area ba&ei de date locale cu ba&a de date central%1
Pagina 82 din 107
accesare meniu O@4esincroni&are8 din formul principal
F,>,D ter(erea ba&ei de date locale1
0accesare meniu O@4ester(ere8 din formul principal "atentie1 se pierd toate datele
locale#
F, >,F <i&uali&are date e*istente 'n ba&a de date1
accesare meniu O@4e)i&uali&are8 din formul principal
selectie obiecti)e dorite a se )i&uali&a "tabul Ofiltre8# f actionare buton Oafisea&a8
)i&uali&are obiecti)e dorite din tabulPtaburile corespun&atoare,
Pagina 83 din 107
F,>,K Puncte de interes E re&ultate la selectarea functiei de )i&uali&are,unt
urmatoarele1
Administratie
Ca&ari turism
CulturaPPatrimoniu
Cumparaturi
4istractii
6ducatie
5estaurante
anatate
er)icii
port
Pagina 84 din 107
tra&i
Transport
F,>,I 6*emplu punct de interes

7ca&are turism81
Pagina 85 din 107
Cate(orie1 hotel,pensine,a(entii de turism,alte modalitati de ca&are
4enumire1 denumirea propriu0&isa a punctului de interes
Adresa1 adresa propriu0&isa apunctului de interes
Latitudine1 captata cu a:utorul $P0ului si este unica pentru fiecare
punct de inters in parte
Lon(itudine1 captata cu a:utorul $P0ului si este unica pentru fiecare
punct de interes in parte
Telefon 1 numarul de telefon corespun&ator punctului de interes
/a* 1 numarul de fa*ecorespun&ator punctului de interes
U5L1 siteul corespun&atoar unui punct de interes cu informatii
detaliate
69ail 1 adresa de mail a punctului de inters pentru un e)entual contact
OrarPPro(ram 1Orele la care este accesibil punctual de interes
Obser)atii,
e mai pot adau(a urmatoarele campuri de interes
curta descriere in limba romana sau alte limbi de circulatie
/isiere audio sau )ideo refgritoare la punctual de interes
Ima(ini de referinta ale punctului de interes
Tarife
Pagina 86 din 107
9odalitati de plata
F, ?, Cule(ere date din teren1
Accesare meniu OCOL6CTA5680 se intra in formul de colectare coordonate $P
F,?,> Accesarea meniului 7PO5T8 afisea&a submeniul deschide" pentru pornirea $P0
ului# si inchide " pentru oprire $P0ului#
F,?,? al)area 'n sti)%
Pagina 87 din 107
In sti)a se sal)ea&a automat ultmile doua perechi de coordonate,
Punctul de inters poate sa fie electat cu a:utorul cursorului ca in fi(ura alaturata,
e ale(e punctul de interes Oadministratii8 pentru care sunt retinute ultimile doua
coordonate pe care le )om adu(a sau modifica intrand in meniul 7date8
Pagina 88 din 107
4in meniul 74ate8, la selectarea tabului 7adau(a8se
pot introduce noi puncte de interes din cate(oria Oadministratii8 definindu0se fiecare
caracteristica in parte,
Pentru a adau(a un punct nou de interes se selectea&a 7adau(a8sau 7renunta8pentru
re)enirea la meniul anterior,
F,?,F 9odificare date din ba&a de date "cu coordonate#1
accesare meniu O4AT6emodifica8
selectare obiecti) dorit din lista
Pagina 89 din 107
modificare date despre obiecti) f stabilire mod de actuali&are coordonate "tabul
Ocoordonate8#
accesare meniu O9O4I/ICA8
e ale(e punctual de interes Oca&are turism8 si se accesea&a meniu O46TALII8
Pentru a afla coordonatele pentru un anumit punct de interes se selecte&a denumirea
fiecaruia,
e pot actuali&e informatiile allocate punctului de interes,
e 7sal)ea&a8sau se 7renunta8 in functie de )aliditatea operatiei,
Pagina 90 din 107
F,D, 9eniu OCO2/I$8 pentru )erificarePmodificare date necesare conectarii la ba&a
centrala,
K,Principiu de func!ionare a sistemului de comunica!ii
istemul de comunicatie functionea&a pe principiul retelelor <P2
Pagina 91 din 107
In (eneral, re!elele manipulea&% datele printr0o schem% de adresare unic% +i de rutare
ierarhic% care permite elementelor de comutare s% locali&e&e nodurile conectate,
Pentru o or(ani&a!ie care dore+te s% foloseasc% re!eaua public% 'n scopuri pri)ate,
Internetul nu este 'ntotdeauna o solu!ie acceptabil%, mai ales dac% trebuie 'ndeplinite anumite
condi!ii 'n acela+i timp1 disponibilitate permanent%, si(uran!%, parametri To "Tualit; of
er)ice#, securitatea +i inte(ritatea datelor, ni)el ridicat de performan!%, e)itarea schemelor de
adresare publice,
O re!ea <P2, pentru a putea fi desf%+urat% de0a lun(ul Internetului, trebuie s% fie
compatibil% cu protocolul IP "Internet Protocol#, fiind obli(atorie utili&area schemei oficiale
de adresare 'n Internet, 9a:oritatea re!elelor pri)ate folosesc protocoale non0IP sau adrese IP
pri)ate ">C,C,C,C 0 >C,?KK,?KK,?KK, >J?,>I,C,C 0 >J?,D>,?KK,?KK, >A?,>IB,C,C 0
>A?,>IB,?KK,?KK#, A+adar, pentru a face aceste re!ele compatibile cu Internetul trebuie (%sit%
o modalitate de con)ersie a propriilor adrese 'n adrese Internet )alide "toate ser)erele ar
trebui s% aib% adrese IP permanente, iar clien!ii pot folosi temporar adrese 7'mprumutate8 prin
protocoalele 4MCP E 4;namic Most Confi(uration Protocol +i 2AT 0 2et.orH Adress
Translation#, instalarea unor por!i IP speciale "IP (ate.a; 0 translatea&% un anumit protocol 'n
protocolul IP +i )ice)ersa3 aplica!ia de tip IP (ate.a; poate fi parte component% a unui sistem
de operare de re!ea sau poate fi un modul soft.are instalat pe un echipament dedicat# +i
utili&area unor tehnici de tip tunel "tunnelin(#,
Tunnelin(0ul "LA20to0LA2 sau client0to0LA2# repre&int% modalitatea optim% pentru
crearea compatibilit%!ii +i func!ionalit%!ii unei re!ele pri)ate 'n Internet, stabilind un circuit
)irtual point0to0point, Protocoalele de tunel +i tehnicile de 'ncapsulare a datelor au fost
optimi&ate pentru <P2, Ini!iatorul tunelului 'ncapsulea&% pachetele unui anumit protocol 'n
pachete IP prin ad%u(area unui header IP3 la destina!ie, procesul 7desface8 pachetul IP,
'nl%tur% headerul IP, l%s-nd intact pachetul e*pediat de surs%, In tunel, adresele IP surs% +i
destina!ie sunt ascunse, proces care ar putea cau&a uneori probleme ruterelor IP tradi!ionale,
A)anta:ul tunnelin(0ului const% 'n faptul c% el poate fi implementat at-t 'n punctele POP
"Point of Presence# ale 2Pului,c-t +i 'n echipamentele CP6,
In cadrul unui proces tunnelin(, se identific% patru elemente "/i(ura I<,>#1
Pagina 92 din 107
/i(ura K,I 6lementele procesului de tunnelin(
d 9obile 2ode "92# repre&int% clientul sau ser)erul care ini!ia&% o sesiune
<P23
d /orei(n A(ent "/A# apare 'n echipamentul de acces la re!ea care este situat% la
ni)elul 92 sau 'n punctul POP3
d Mome 2et.orH "M2# este re!eaua pri)at% ale c%rei resurse 92 dore+te s% le
accese&e3
d Mome A(ent "MA# se (%se+te 'n echipamentul de acces la re!ea aflat la ni)elul M2
sau 'n punctul POP,
Pachetele sunt trimise prin tunel de la un a(ent la altul, fiecare a(ent
folosindu0+i propria adres% Internet, A(entul sursa "MA sau /A# creea&% headerul de
tunel3 a(entul destina!ie "/A sau MA# 'nl%tura headerul respecti) +i furni&ea&% pachetul
ori(inal c%tre 92 sau M2,
Tunelul poate fi static "r%m-ne acti) pentru o perioada mai lun(% de timp, utili&at 'n
ca&ul <P20urilor de tip site0to0site# sau dinamic "acti)at doar la ini!ierea traficului, oferind
si(uran!% ridicat%#, In ca&ul clien!ilor 'n mi+care "9obile IP# mecanismul func!ionea&% 'n
mod similar cu protocolul PPTP, cu men!iunea c% nodul mobil este denumit 9obile Most
"9M#, ac!ion-nd +i ca a(ent /A, A(entul MA din re!eaua M2 este responsabil pentru
e*pedierea traficului c%tre 9M aflat 'ntr0o loca!ie temporar%,
6*ist% trei arhitecturi fundamentale <P21
d 2P0ul ofer% solu!ia <P2 complet%, In acest ca&, toate echipamentele care
reali&ea&% tunnelin(0ul, func!iile de securitate, interoperabilitate +i performan!% pentru
clien!ii finali se (%sesc 'n punctele POP, C-nd un utili&ator se conectea&%, echipamentul de
acces la re!ea al 2P0ului solicit% din ba&a de date a clien!ilor parola, pri)ile(iile de acces +i
parametrii tunelului, ntre(ul trafic cu utili&atorul este 'ncapsulat +i de&'ncapsulat 'n punctul
Pagina 93 din 107
POP local, procesul de tunnelin( fiind complet in)i&ibil pentru utili&ator, Or(ani&a!ia poate
administra toate capabilit%!ile le(ate de accesul +i securitatea clien!ilor, aceast% sarcin%
nefiind obli(a!ia 2P0ului,
d or(ani&a!ia (estionea&% re!eaua pri)at% prin intermediul propriilor echipamente
CP6, 2P0ul 7)ede8 doar traficul Internet +i nu este interesat de tipul
traficului, ncapsularea +i de&'ncapsularea are loc pe partea de client,
d a treia arhitectur% repre&int% un hibrid al primelor doua +i apare mai ales atunci c-nd
un client dore+te ca 2P0ul s%0i ofere solu!ia <P2 complet%, 'ns% se afl% 'n afara domeniului
de ser)icii al 2P0ului respecti)e,
Po&i!ia a(en!ilore!elele <P2 pot fi 'mp%r!ite 'n trei cate(orii din punctul de )edere al
produselor +i echipamentelor componente1
d sisteme ba&ate pe hard.are1 rutere cu facilit%!i de criptare plu(0and0pla;3
d re!ele ba&ate pe fire.all0uri1 acces restricti) la re!eaua intern% +i translatarea
adreselor de re!ea,
d re!ele <P2 ba&ate pe soft.are1 solu!ie util% 'n ca&ul 'n care punctele finale de
comunica!ie nu sunt controlate de aceea+i or(ani&a!ie sau c-nd 'n interiorul aceleia+i
or(ani&a!ii sunt implementate rutere +i fire.all0uri diferite3 ofer% cea mai fle*ibil% metod% de
administrare a traficului prin tunel pe ba&a adreselor sau a protocoalelor determin% 'nceputul
+i sf-r+itul tunelului,
I,Afi+area unui tronson
Aplicatia permite
Ale(erea unui tronson
Afisarea tronsonului
Afisarea punctelor de interes
Ale(erea unui rute
al)area unui tronson
al)area unei rute si a punctelor de interes
Posibilitatea de &oom inPout a ima(inii
Pagina 94 din 107
/i(ura K,J Tronsonul @d I,C @ratinu, <edere (enerala
/i(ura K,BTronsonul @d,9a(heru,,@d 2icolae @alcescu
Ima(inea (enerala se poate marii pentru )i&uali&area in detaliu a unei posibile rute sau
a unor anumite puncte de interes,
La imediata selectare a unui anumit punct de interes )or aparea pe ecranul P4A0ului
informatii minime le(ate de po&itia acestora sau o scurta pre&enta0
re,In fi(ura de mai :os se pot obser)a puncte de interes ca
Teatre3
5estaurante3
Pagina 95 din 107
@anci si case de schimb3
pitale3
Moteluri3
/i(ura K,A Puncte de interes pe tronsonul @d,I,C @ratianu intersectat cu @d,5e(ina
6lisabeta
/i(ura K,>C 6*emplu de selectare a unor puncte de interes de pe tronsonul @d
$he,9a(heru
J, Aplica!ia (lobal% cu drepturile de acces
Pagina 96 din 107
/i(ura K,>> Utili&atorii si drepturile de acces
4repturile cate(oriilor de Utili&atori
Acestia se impart in patru mari cate(orii1
Cu drept de )i&uali&are si Cautare Puncte de Interes1 Utili&atorii Obisnuiti3
Cu drept de )i&uali&are si Cautare Puncte de Interes , modificare date Puncte de
Interes1 Utli&atorii Comerciali3
Cu drept de )i&uali&are si Cautare Puncte de Interes , modificare date Puncte de
Interes , adau(are Puncte de Interes1 Partenerii
Pagina 97 din 107
Cu drepturile )i&uali&are si Cautare Puncte de Interes , modificare date Puncte de
Interes , adau(are Puncte de Interes , ster(ere puncte ,drepturile de
adau(arePmodificarePster(ere Utili&atori Comerciali si Parteneri1 Administratorul
/iecarea dintre acestia )a dori o alta functionalitate si acestea )or trebui (andite
specific pentru ne)oile si cerintele fiecareia in parte,
Utili&atorii sistemului de mana(ement al traficului se impart in doua mari cate(orii1
a, Utili&atori Comuni1 care nu au ce cauta la partea de administrare,de modi
ficare de adau(are date,
In aceasta cate(orie intra Utili&atorii Obisnuiti3
b, Utili&atori Profesionisti1 care necesita drepturi differentiate de acces la
administarePmodificarePadau(are date3 In aceasta cate(orie intra Utili&atorii Comerciali,
Partenerii si Administratorul
a, Utili&atorii Comuni
>, Utili&atorii Obisnuiti
Acestia constituie publicul tinta careia se adresea&a aceste informatii, 6i pot fi
potentialii consumatori de ser)icii turistice care cauta pe Internet mai multe informatii despre
oferta de ser)icii turistice si atractiile dintr0o anumita &ona,
Pe acestia nu ii interesea&a tehnicalitati ci pur si simplu informatia efecti)a,
b, Utili&atorii Profesionisti
?, Utili&atorii Comerciali
In esenta in aceasta cate(orie intra persoanele care se ocupa cu actuali&area
informatiilor comerciale referitoare la propriile puncte de interes de pe site3 Acestia )or a)ea
dreptul si obli(atia sa actuali&e&e informatiile referitoare la ofertele comerciale, capacitatile
de ca&are, preturilePofertele speciale, orarele de lucru, cartile de credit acceptate, etc, <a fi in
interesul direct al acestor cate(orii sa tina actuale aceste informatie intrucat >, )or plati ca sa
de)ina Utili&atori Comerciali si sa aiba incluse punctele proprii in harta si ?, )or dori ca
ofertele lor speciale sa a:un(a la publicul lar(,
chimbarile efectuate de acesti utili&atori sunt lo(ate3
Pagina 98 din 107
D, Partenerii
Partenerii sunt cate(oria de utili&atori cu drepturi sporite care au mai multe indatoriri1
a, sa aduca Utili&atori Comerciali in Proiect
b, a mentina actuale informatiile despre Punctele de Interes E in special cele care nu
sunt platite3
c, a )erifice datele introduce de Partenerii Comerciali si de ceilalti parteneri si sa
propunaPefectue&e schimbariPactuali&ariPster(eri3
chimbarile efectuate de acesti utili&atori sunt lo(ate3
F, Administratorul
6ste utili&atorul care conduce intrea(a acti)itate,
6l permite si supra)e(hea&a acti)itatea tuturor cate(oriilor de Utili&atori
chimbarile efectuate de acest utili&ator sunt lo(ate3
Accesul la G6@
Utili&atorii comuni au acces la informatie numai pe ba&a bro.serului de cautare,
6i a)and dreptul de a isi selectiona un punct de interes si de a )i&uali&a informatiile
aferente acestuia
Toti Utili&atorii Profesionisti au acces pe ba&a de 1
nume utili&ator
parola pe pa(ina site0ului
iteul )a cuprinde1
o pa(ina home
o sectiune de lo(are useri,
Pa(inile de introducerePeditare de date
B, Infrastructura Mard.are
Pagina 99 din 107
/I$U5A B,Arhitectura hard.are
4escriere componente
er)erul
n tehnolo(ia informa!iei, un ser)er este o aplica!ie pro(ram care furni&ea&% ser)icii
altor aplica!ii pro(ram "numite aplica!ii client# aflate pe acela+i calculator sau pe calculatoare
diferite, 4e obicei, aplica!ia ser)er a+teapt% cone*iuni din partea aplica!iilor client, e mai
nume+te ser)er +i calculatorul pe care rulea&% una sau mai multe asemenea aplica!ii,
Cu toate c% ser)erele pot fi construite, din comoditate, din componente obi+nuite de
calculatoare, este necesar ca pentru opera!ii de mare amploare, unde contea&% mult )ite&a de
'nc%rcare, ser)erele folosesc confi(ura!ii hard.are optimi&ate pentru aceste cerin!e de ser)er,
Pagina 100 din 107
4e e*emplu, ser)erele au 'ncorporate p%r!i mecanice de 7re&isten!%0industrial%8, cum
ar fi hard0discurile +i )entilatoarele folosite, fiind de performan!e deosebite +i fiabilitate mare,
bine'n!eles la pre!uri mari, Aspectul estetic este i(norat, pentru c% acestea sunt montate 'n
camere tehnic, +i nu sunt )%&ute doar de cei ce le 'ntre!in sau le repar%, Cu toate c% ser)erele
folosesc mult spa!iu pe disc, sunt folosite hard0discuri de capacitate mic%, pentru mai mult%
si(uran!%, <ite&a microprocesorului este mult mai mic% la un ser)er 'n compara!ie cu un
calculator personal, Opera!iile de intrarePie+ire sunt e*ecutate mult mai rapid 'n ca&ul lipsei
interfe!ei (rafice a utili&atorului "$UI#, +i 'n aceste ca&uri se m%re+te puterea de calcul 'n
fa)oarea altor procese, f%c-nd totalitatea proceselor posibile la putere mai mic%,
Propunere ser)er
I@9 *DKCC ?,C$M& =eon K>DC
I@9 ;stem *DKCC ?,C$M& =eon K>DCP>DDD9M&PF9@, ?*K>?9@, DM44 * JD$@
>CS A, 5BS, MP ?* 5edundant po.er, 4<405 "echi)alent *?DI#
pecificatii tehnice istem ser)er I@9 *DKCC ?,C $MX =eon K>DC
erie =DKCC
Procesor
9odel Procesor1
/@"9MX#1
/rec)enta procesor"9M&#1
4imensiune Cache procesor"S@#1
4ual Core Intel =eon K>DC
>DDD
?CCC
FCAI
Placa de ba&a
Porturi1 >= Paralel
?= erial
D= 5R0 FK
>= 9ouse
>= <$A
F= U@
>= Se;board
>?
Pagina 101 din 107
loturi memorie1
9emorie
Capacitate memorie1
Tip 5A91
9emorie ma*ima1
4ual Chanel1
>C?F"?=K>?#
445? IIJ9h&
FB $@
4A
Unitati de stocare
Unitate optica1
2umar hard disH0uri1
Capacitate M441
Controller Mard 4isH1
Tip Mard 4isH1
4<40 5O9
D
FT@ ma*im
D=JD,F$@
er)ere5AI40 Bi A
D $@ A
Alte componente
5etea1
<ideo1
Carcasa1
Putere sursa "G# 1
>CP>CCP>CCC9bps
ATI 52KC
To.er
BDK
Altele
$reutate 1
4imensiuni 1
FK,A
?>I=JCC=FFC
ta!ii de lucru
tatie de lucru cu monitor de >C,FU T/T LC4 si >F sloturi de e*tensie
Caracteristici1
9onitor T/T LC4 de >C,FU <$A "IFC * FBC#
Panou frontal din plastic si carcasa metalica
@a;0uri pentru C405O9, /44 si M44 D,KU
? tastaturi, I? de taste
@acHplane cu >F sloturi IA sau bacHplane cu F sloturi PCI, ? sloturi PIC9$ si B
sloturi IA
Pagina 102 din 107
pecificatii1
Procesor1 ocHet DJC pentru Intelh Pentiumh III P Intelh Celeronh ma*, >,C $M&
"/@ IIP>CC9M&#
9emorie1 45A9 "ma*, JIB9@#
Conroler LC4PC5T1 CiT IACCC <$A cu ?9@ 45A9 "suporta monitoare C5T si
LC4#
6thernet1 5ealteH 5TLB>DA, >CP>CC @ase0T=, conector 5R0FK
Porturi IPO
0 ? porturi seriale1 > * 50?D?, > * 50?D?PF??PFBK "CO9 ? este re&er)at pentru
touchscreen#
0 > port paralel "suporta 6CPP6P
0 > port PP? pentru mouse
tocarea datelor1D,KU M44, /44, C405O9
U@1 ? porturi U@
Tastaturi cu membrana1 ? tastaturi, I? taste de tip membrana
Conector pentru tastaturaPmouse1 > conector de tip PP? pe partea rontala, cu usita
contra prafului
Interfata de e*tensie1 bacHplane cu >F sloturi IA sau bacHplane cu F sloturi PCI, ?
sloturi PIC9$ si B sloturi IA
UP
UP True On0Line "dubla con)ersie#,
4estinat penru protectia consumatorilor foarte sensibili de pane de curent si de toate
perturbatiile si distorsiunile retelei de alimentare cunoscute mai ales in domeniul sistemelor
de comunicatii, de calculatoare si de control al proceselor industriale,
Caracteristici
2r, fa&e intrarePiesire 1 DP>
5e(lare controlata de microprocesor,
administrare inteli(enta a bateriilor,
Pagina 103 din 107
b;pass static si manual,
sen&or temperatura,
protectie la suprasarcina,
port 5 ?D?,
soft.are mana(ement,
displa; (rafic,
9od functionare UPo.er0sa)e09odeU,
oft.are mana(ement pentru toate sistemele de operare,
/ire.all
/re.all este un dispo&iti) hard.are sau soft.are care functionea&a intre doua retele
pentru a pre)eni comunicatiile inter&ise de politica de securitate stabilita,
Cand se implementea&a politici de acces la ser)icii prin intermediul fire.all, e*ista
doua abordari care pot fi utili&ate, Prima este sa inter&ici tot ceea ce nu este e*plicit permis, A
doua este sa permiti ceea ce nu este in mod e*plicit inter&is,
/ire.all0urile pot fi clasificate dupa ni)elul din modelul OI la care operea&a, prin
tehnolo(ia pe care o implementea&a
2i)el reteaE2et.orH /ire.all
6ste un routerP computer special modificat care filtrea&a fiecare pachet care soseste pentru a0l
)alida sa treaca, in functie de re(ulile implementate de administrator sau implementate din
constructie, 6*ista mai multe abordari1
a#filtrarea statica a pachetelor
b#filtrarea dinamica a pachetelor "stateful inspection#
/iltrarea pachetelor se face la ni)el retea, ba&ata pe informatiile continute de header0ul
unui pachet IP, sau la ni)el transport "unde actionea&a protocoalele TCP si U4P#,
Pro*; ser)ere sau fire.all la ni)el aplicatie sau la ni)el circuit
Pagina 104 din 107
Un ser)er de pro*; actionea&a ca un intermediar, astfel incat sa nu e*iste un contact
direct intre clientul pe o retea interna si ser)erul unei retele e*terioare periculoase, Un pro*;
este o solutie soft.are care permite comunicarea intre doua retele intr0o maniera prote:ata,
er)iciile pro*; pot fi la ni)el aplicatie sau la ni)el circuit
Pro*;0ul la ni)el aplicatie trebuie sa stie aplicatia particulara pentru care este furni&at
ser)iciul "se mai numesc ser)icii pro*; dedicate unui protocol#, er)iciile pro*; la ni)el
circuit se numesc asa deoarece creea&a un circuit intre hosturile sursa si destinatie, intre client
si ser)er,
In (eneral, fire.all0urile pro*; tind sa furni&e&e protectie mai buna decat filtrarea de
pachete, In ceea ce pri)este debitul efecti) "throu(hput# situatia este in)ersa,
6*ista mai multe arhitecturi de fire.all, dupa abordarile in implementare, care fac u&
de filtrarea pachetelor sau pro*iuri, Iata cate)a dintre cele mai raspandite
0fire.all0ul de tip filtru de pachete "PacHet /ilterin( /ire.all#
0fire.all de tip sistem (a&da bastion prote:at "creened @astion Most
/ire.all#
0fire.all de tip sistem (a&da dual "4ual0homed Most /ire.all#
0fire.all de tip subretea prote:ata "creened ubnet /ire.all
pecificatii tehnice <P2 40LinH 4/L0?CC
tandarde I666 BC?,Du
I666 BC?,D
Porturi LA21 F * >CP>CC@A60T=
> * serial 50?D? CO9
GA21 > * >CP>CC@A60T=
49X1 > * >CP>CC@A60T=
ecuritate <P2 IPec er)erPClient
4MCP o)er IPec
6ncr;ption Transform1 2ull, 46, D46 si
A6
9a*im BC tunele <P2
Authentication Transform1 940K, MA >
42 5esol)in( of 5emote $ate.a;
Pagina 105 din 107
ecuritate /ire.all IPec er)erPClient
4MCP o)er IPec
6ncr;ption Transform1 2ull, 46, D46 si
A6
9a*im BC tunele <P2
Authentication Transform1 940K, MA >
42 5esol)in( of 5emote $ate.a;
Adminstratie Geb Access Lo(Internet Access 9onitor
imple 2et.orH
9ana(ement Protocol "29P#
Alerte 60mail
L 6ncr;pted Geb 9ana(ement
Protocoale suportate1 4MCP, PPTP, PPPo6,
IPecPPPTPPL?TP Pass0Throu(h, 2TP
/unctii led Po.er, tatus, GA2 LinHPActi)it;, F LA2
LinHPActi)it;, 49X LinHPActi)it;
4imensiuni "G * 4 * M mm#1 ?D? * >I> * DK
$reutate "H(# C,FKB
.itch
Un s.itch de re!ea este un dispo&iti) care reali&ea&% cone*iunea diferitelor se(mente
de re!ea pe ba&a adreselor 9AC,
4ispo&iti)ele hard.are u&uale includ s.itch0uri, care reali&ea&% cone*iuni de >C, >CC
sau chiar >CCC 9O pe secund%, la duple* :um%tate sau inte(ral,
pecificatii tehnice Allied Teles;n AT0$ACCP?F, ?F * >CP>CCP>CCCT
Pagina 106 din 107
Porturi ?F * 5R0FK ">CP>CCP>CCCT#
tandarde I666 BC?,D >CT 6thernet
I666 BC?,Dab >CCCT $i(abit
6thernet
I666 BC?,D* /lo. control
I666 BC?,Du >CCT= /ast 6thernet
I666 BC?,D& /ull duple*
Tabela de adrese 9AC BCCC
@uffer"S@# ?KI
Temperatura de functionare 1 C j fFC
Temperatura de stocare "kC#1 ?K j fJC
4imensiuni "G * 4 * M mm#1 FFC * ??D,K * FD,I
Altele1 9ontabil in racH1 >All
Putere consumata1 FDG
$reutate1 ?,AA S(
Pagina 107 din 107

S-ar putea să vă placă și