Sunteți pe pagina 1din 8

Ateroscreloza Programe de recuperare, exercitii fizice

Sambata, Mai 16, 2009



Cunoscuta drept intarirea arterelor, ateroscleroza este o boala in care arterele se
intaresc si obstrueaza ca rezultatul unei depuneri de aterom in peretii arterelor.
Ateroscleroza se poate dezvolta in orice artera mare sau medie din orice zona a corpului.
Termenul ateroscleroza provine din grecescul athere care inseamna depozit.
In stadiile initiale ale bolii, endoteliul arterelor este traversat de celule inflamatorii si
LDL-colesterol care se acumuleaza in intima-al doilea strat al peretilor vasculari. Peste
ani acumularea de elemente ateromatoase determina formarea unei placi calcare in
peretele arterial. Placa ateromatoasa devine din ce in ce mai mare pe masura ce procesul
patologic continua. La un moment dat placa se va fisura sau rupe si va elibera elementele
aterosclerotice care vor declansa agregarea plachetelor sanguine si formarea unui
trombus. Trombusul va obstrua partial sau complet artera implicata.

Patogenia de la ateroscleroza



http://enciclopedia.us.es

Placile de aterom determina trei entitati clinice:

boala arteriala coronariana care determina angina, moartea cardiaca subita si
infarctul miocardic;
boala cerebrovasculara care cauzeaza infarctele cerebrale si atacurile cerebrale
tranzitorii;
boala arteriala periferica care determina circulatie sanguina deficitara in picioare,
cu durere la mers si vindecare incetinita a ranilor. Boala severa poate conduce la
necesitatea amputarii unei portiuni din membrul afectat

Ateroscleroza este cauza principala a jumatate din decesele lumii dezvoltate. Este mai
frecventa printre barbati decit femei. Prevalenta inalta a aterosclerozei le barbati este
datorata efectelor protective ale estrogenului la femei. Efectul sexului dispare dupa
menopauza la femei. Incidenta bolii de inima coronariene printre femei este aceiasi cu
cea la barbati, dar manifestarile clinice la femei sunt intirziate cu 10 ani.
Majoritatea cazurilor de ateroscleroza vor deveni aparente clinic la virsta de 40-70 de
ani.

Factori de risc

Viata cotidiana comporta multi factori de risc care contribuie la aparitia si evolutia bolilor
cardiovasculare:

Fumatul;
Consum de uleiuri polinesaturate (mai ales cele rincede);
Nitrati si nitriti (conservanti alimentari);
Inhalarea de monoxid de carbon (gaze de esapament);
Poluarea atmosferei, inhalarea de chimicale toxice;
Constipatie cronica;
Consumul de apa clorinata (inclusiv la dus);
Expunerea la radiatii (raze X, gama, ultraviolete);
Stres la seviciu sau acasa;
Lipsa unui program regulat de exercitiu fizic;
Consum excesiv de zaharuri, alcool si/sau cafea

Excesul unuia sau mai multor factori mentionati nu conduce neaparat la infarct,
depinzind de sanatatea in care se afla organismul sub alte aspecte. O persoana de pilda,
care nu face suficienta miscare, isi poate proteja totusi sistemul circulator respectind
celelalte recomandari pentru o inima sanatoasa. Dar cu cit toleram mai multi factori de
risc in viata noastra, cu atit mai mare devine probabilitatea de a ne imbolnavi si muri de
inima. Cind depunerile aterosclerotice ingroasa peretii arteriali, am avea sanse de
supravietuire daca singele ar ramine alunecos, sau daca diametrul araterelor s-ar mari
(prin exercitiu fizic). Dar daca arterele se ingusteaza din cauza placilor ateromatoase, iar
singele devine viscos, conditiile sint create pentru declansarea iminenta a bolilor de
cardio-vasculare.
Din fericire, toti factorii de risc pot fi evitati. Oriunde si oricind ne putem hotari sa
reducem drastic sau chiar sa renuntam la unu sau la altul.

Cauzele aparitiei ateroscrelozei
Hipertensiunea arteriala, hipercolesterolemia, fumatul, diabetul, varsta avansata,
ereditatea, obezitatea, alimentatia necorespunzatoare, sedentarismul, proteina C reactiva
crescuta, homocisteinemia, hiperfibrigenemia, hiperlipoproteina A.

Semne si simptome

Simptomele aterosclerozei sunt variabile. Pacientii cu boala moderata se pot prezenta cu
simptome clinice importante ale infarctului miocardic sau mortii subite. Totusi multi
pacienti cu boala anatomica avansata pot sa nu prezinte nici un simptom. Desi este o
boala sistemica, ateroscleroza se manifesta intro maniera focala si afecteaza diferite
organe.

Semne timpurii de avertisment

Organismul ne comunica o multitudine de semnale care avertizeaza asupra deteriorarii
circulatiei sanguine cu mult inaintea declansarii unui atac cardiac sau a unei congestii
cerebrale. Totul este sa invatam sa recunoastem aceste subtile avertismente si sa le dam
atentia cuvenita:

1. Degetele mainilor si/sau picioarelor sunt reci;
2. Bratele si/sau picioarele nu se mai simt uneori;
3. Bratele sau picioarele amortesc sau devin greoaie;
4. Crisparea mainii la scris ;
5. Cuta adanca, diagonala in lobul urechii;
6. Senzatie de furnicaturi sau mancarime la buze sau degete;
7. Crampe sau dureri de picioare dupa o scurta plimbare;
8. Memoria nu mai functioneaza la fel ca inainte;
9. Gleznele se umfla spre sfarsitul zilei;
10. Tuse persistenta si suparatoare;
11. Senzatia lipsei de aer la efort sau in pozitia culcat;
12. Nevoia de a urina mai mult de doua ori pe noapte;
13. Cerc albicios sub zona exterioara a corneei ochiului;
14. Hipertensiune arteriala;
15. Dureri in cosul pieptului dupa effort fizic sau stres emotional.

Unele din aceste manifestari ar putea avea si alte cauze, dar cu cat simptomele resimtite
sint mai multe, cu atit este mai probabila deteriorarea sistemului circulator.
Pentru multe persoane, primul infarct de miocard este fatal. Probleme minore la un
moment dat pot avertiza asupra unor dificultati grave ulterior. De indata ce unul sau mai
multe din aceste simptome timpurii sint sesizate, se pot lua masuri de prevenire a
agravarii conditiei sistemului circulator, si chiar de remisie a afectiunii din stadiul la care
a evoluat.

Diagnostic

Studii de laborator:
LDL-colesterol crescut, trigliceride crescute, HDL-colesterol scazut;
nivelul de glicemie si hemoglobina A1;
parametrii inflamatiei, coagularii, statusului fibrinolitic, si agregabilitatii
plachetare.

Ultrasonografia ajuta in evaluarea reactivitatii arterelor brahiale si carotide, cu
masurarea functiei peretelui vascular si a anatomiei acestora. Dilatatia si integritatea
endoteliului arterial sunt indici ai evolutiei bolii.
Electrocardiograma este testul initial pentru a detecta boala cardiaca coronariana.
Testul la efort. Efortul poate fi cicloergometric, covor sau scara rulanta si pur cardiac
prin electrostimulare atriala.
Scintigrama cardiaca de stress. Evidentiaza defectele de perfuzie, administrarea de
dipiridamol intravenos poate substitui efortul sau il poate sensibiliza.
Angiografia radionucleara de efort cu technetiu 99 poate evidentia tulburari diskinetice
regionale de perete.
Examenul fizic poate evidentia semne ale depozitarii extracelulare ale lipidelor, stenozei
sau dilatatiei arterelor musculare mari sau ischemie si infarctul organelor tinta:

hiperlipidemie:-xantelasma, tendon xantomata, gerontoxon
boala arteriala coronara-Z4 cardiac, tahicardie, hipotensiune, hipertensiune
boala cerebrovasculara-puls carotidian diminuat, murmur carotidian, deficite
neurologice focale
boala vasculara periferica-puls periferic arterial scazut, sufluri arteriale periferice,
paloare, cianoza periferica, gangrena, ulceratie
anevrism aortic abdominal-masa abdominala pulsatila, embolism periferic, colaps
circulator
ateroembolism-livido reticularis, gangrena, cianoza, ulceratie.

Tratamentul ateroscrelozei

Presupune controlul factorilor de risc modificabili ai acestei boli: hipertensiunea, dibetul,
hiperlipidemia si dependenta de fumat.
Sedentarismul este un factor de risc minor pentru boala coronariana, iar exercitiile fizice
regulate s-au dovedit a reduce riscul pentru aceasta afectiune. Mecanismul cuprinde
scaderea greutatii corporale, a rezistentei la insulina, a hipertensiunii sanguine si
cresterea nivelului de colesterol-HDL.
Cea mai eficienta si mai ieftina metoda de a reduce incidenta aterosclerozei in populatia
generala este preventia primara. Rolul exercitiilor fizice si al dietei este bine cunoscut
(efectuarea a cel putin 30 minute de activitate fizica moderata pe zi,mersul pe jos 60-90
de minute pe zi ).
Controlul hipertensiunii si a hiperlipidemiei este de asemeni important in prevenirea
bolii.
Modificarea stilului de viata.
Dieta:
a se evita grasimile animale, alimentele bogate in colesterol: ficat, creier, rinichi,
untura, unt, oua, smintina;
cresterea consumului de vegetale crude si fierte;
cresterea consumului de peste si ulei din peste;
eliminarea bauturilor carbogazoase bogate in calorii;
diminuarea consumului de carne bogata in grasimi: porc, a prajelilor;
evitarea consumului de alcool, a fumatului.

Cand ateroscleroza devine severa va determina complicatii care vor necesita ele insele un
tratament specific. Complicatiile includ angina, aritmiile cardiace, infarctul
miocardic, insuficienta cardiaca, insuficienta renala, claudicatia, gangrena
membrelor inferioare si atacul ischemic cerebral.

Programul de exercitii fizice

Un program regulat de exercitii fizice asigura protectia sistemului cardiovascular si
sprijina functionarea sistemului imunitar. Tonifica musculatura, largeste diametrul
vaselor sanguine, inlatura stresul, stimuleaza organele interne, indeparteaza starile
depresive, promoveaza somnul, ajuta la scaderea colesterolului, imbunatateste fluxul
sistemului limfatic si limpezeste gindirea.
Exercitiul fizic ideal este orice forma de miscare, pina la transpiratie, cel putin 30 de
minute, de trei ori pe saptamina. In timpul antrenamentului, pulsul trebuie sa fie 120-140
batai pe minut. Mers alert sau rapid, sarituri pe trampolina elastica, sporturi cu racheta,
sporturi de echipe, arte martiale, ciclism, inot, exercitii aerobice.

Obiective:

1. Scaderea limitarii performantelor fizice si psihice (asistenta profilactica si de
recuperare prin antrenament fizic);
2. Reeducarea respiratei;
3. Stimularea circulatiei de intoarcere prin punerea in functie a pompelor musculare
4. Mentierea tonusului muscular;
5. Mentierea supletei articulare;
6. Mentinerea greutati corporale in limite normale;
7. Mentinerea/optimizarea conditiei fizice (capacitatii de efort) prin:
o marirea puterii functionale aerobe sau a consumului maxim de oxigen
(VO2max);
o munca mai economica a inimii si vaselor (frecventa cardiaca mai scazuta);
o scaderea costului energetic pentru acelasi tip de efort efectuat.
8. Cresterea fluxului sanguin in musculatura scheletica;
9. Corectarea tulburarilor de mers.

Mijloace si tehnici aplicate:

Diferite tipuri de mers, sarituri, bicicleta de camera sau de exterior, jogging, covorul
rulant, urcat coborat scari, inot terapeutic, tehnici de contractii musculare de intensitate
si durata corespunzatoare, mobilizari active, exercitii musculare globale pe gymball,
exercitii cu rezistenta dozata (gantere, haltere, extensor, thera band, mingi medicinale),
gimnastica respiratorie, gimnastica vasculara Burger, mecanoterapia, hidroterapia la
30C; masaj, elemente din sport fara caracter competitiv, terapie ocupationala, Yoga
Hata, Prana, etc.

Elemente din sport fara caracter competitiv:

jogging covor
rulant inot
terapeutic

Program de recuperare

Pentru alcatuirea programului de recuperare vom tine cont de:

varsta;
sex;
categorie de risc;
patologii asociate;
terapie farmacologica;
situatia musculo- articulara ;
Rezultatul testului de efort;
Frecventa cardiaca de antrenament;
Toleranta la exercitiul fizic;
Nivelul de intelegere a modului de executare a exercitiilor.
Inaintea inceperii programului de exercitii vom calcula 70% din ritmul cardiac
maxim.

Ritmul cardiac maxim: 220 varsta pentru barbati si 210 varsta pentru femei.
70% reprezinta valoarea ritmului cardiac pe care poate sa-l atinga pacientul in timpul
sedintei de kinetoterapie.

Etapele programului recuperator

1. Incalzirea : efort minim
2. Gimnastica terapeutica: efort intens
3. Descresterea activitatii: efort in scadere
4. Relaxare: efort minim

1. Incalzirea

Exercitii de gimnastica respiratorie.
In timpul exercitiilor respiratorii trebuie respectate urmatoarele reguli:

se inspira pe nas si se expirape gura;
inspiratia va fi lenta si profunda;
timpul expiratiei trebuie sa fie de doua ori mai mare decat cel al inspiratiei.

Din pozitia sezind:

Flexia trunchiului cu membrele superioare incrucisate pe abdomen, inspiratie,
revenirea din flexie concomitent cu abductia membrele superioare, expiratie (5
repetri);
Cu mainile sprijinite pe genunchi, expiratie impusa, apoi inspiratie concomitent
cu flexia membrului superior stang, expiratie concomitent cu extensia membrului
superior stang; acelai exercitiu cu membrul superior drept (5 repetari pentru
fiecare membru);
Cu mainile pe coaste se respira astfel incat in inspir mainile sa se departeze, iar in
expir sa se apropie (5 repetari).
inspiratii adanci urmate de expiratii puternice si prelungite, fiind nsotite de
miscari de extensie a coloanei vertebrale prin aplecare n spate a trunchiului si
ridicarea bratelor;
jocuri de emitere a unor sunete onomatopeice insotite de miscari ca imitarea
fasaitului frunzelor (sss) sau a vantului.

2. Gimnastica terapeutica

Numarul de repetari va creste treptat in functie de toleranta pacientului la efort si de
ritmul cardiac maxim, TA, etc.
Din ortostatism cu picioarele departate:

Mainile pe umeri, rotatia bratelor inainte si inapoi;
Membrele superioare in flexie maxima, extensii ale bratelor;
Mainile prinse la spate, aplecarea trunchiului la orizontala, privirea inainte.

Din sezand pe gymball:

Mainile pe solduri, inclinari laterale si rotatii ale trunchiului;
Extensia gambei cu rezistenta.

Din decubit dorsal:

Inclinarea capului spre stanga si spre dreapta pana cand urechea atinge umarul;
Ducerea barbiei in piept, revenire;
Flexia gambelor pe coapse si a coapselor pe bazin;
Membrele superioare abduse, ridicarea ambelor membre inferioare la verticala cu
genunchii in extensie;
Membrele superioare abduse, abductia si adductia membre inferioare;
Mainile la ceafa, picioarele fixate, ridicarea trunchiului la verticala (abdomene);

Din decubit lateral:
Flexia i extensia ambilor genunchi;
Abductia si adductia membrului inferior liber (controlateral), repetarea
exercitiului cu celalalt membru.

Din decubit ventral:

Mainile prinse sub barbie, atingerea mainilor alternativ cu fruntea si barbia;
Flexii alternative ale gambelor pe coapse;
Flexii simultane ale gambelor pe coapse;
Extensia coapsei cu genunchiul extins.

Din patrupedie:

Flexia si extensia coatelor;
Ducerea alternativa a unui genunchi la piept;
Extensia si flexia alternativa a membrelor inferioare.

3. Efort in scadere

Bicicleta ergonomica: pedalare 5 10 minute;

4. Relaxare

Timp de 5 minute
1. Scuturarea membrelor;
2. Plimbare lenta cu balansarea membrelor superioare, pe inspir si expir.

S-ar putea să vă placă și