Sunteți pe pagina 1din 20

Cuprins

Cap. 1 . Introducerea in profesie


1 . Aspecte teoretice ale procesului de ingrijire( ale nursingului
2 . Reorientarea serviciilor de sanatate
3 . Ingrijiri primare de sanatate( I.P.S
! . Cadrul conceptual al ingrijirilor
" . Competenta asistentei medicale
Cap. 2 . #odelul conceptual al $irginiei %enderson
1 . Componente esentiale ale unui model conceptual
2 . &evoile fundamentale
3 . Clasificarea nevoilor umane dupa teoria lui #aslo'
! . &evoia si (omeosta)ia
" . Independenta si dependenta in satisfacerea nevoilor fundamentale
* . Sursele de dficultate
Cap. 3 . Procesul de ingrijire
1 .Culegerea de date sau aprecierea+ prima etapa a demersului
(procesului de ingrijire
2 . Anali)a si interpretarea datelor, a doua etapa a procesului de ingrijire
3 . Planificarea ingrijirilor, a treia etapa a procesului de ingrijire
! . -.ecutarea ( aplicarea ingrijirilor, a patra etapa a procesului de ingrijire
" . -valuarea ingrijirilor, a cincea si ultima parte a demersului de ingrijire
Capitolul 1
Introducerea in profesie
Ingrijirea /olnavului se pierde in negura timpurilor0 in trecutul indepartat1 cand
femeile pansau ranile /ar/atilor intorsi din lupta sau de la vanatoare2 mai aproape de noi1
in 13*41 data cand incepe istoria profesiunii noastre de ingrijire a /olnavului (sora,nursa,
asistenta medicala 1 odata cu infiintarea primei scoli de catre 5lorence &ig(tingale.
Asta)i cu toata vec(imea pe care o are + misiunea sa sociala nu este totdeauna
clara. Pentru unii1 asistenta ajuta medicul. Pentu altii1 ea practica o profesiune autonoma.
Intre aceste doua e.treme + rolul asistentei medicale este perceput si descris divers. 6imp
indelungat1 ea nu s,a simtit o/ligata sa se defineasca. Insa1 rolul celor ce ingrijesc
/olnavul a continuat si continua sa evolue)e.
1. &7RSA Reproducem cateva definitii ale nursei0
Asta)i +nursa8 este definita de I.C.&. (C.I.I.88 astfel0
1. + este o persoana care0
, a parcurs un program complet de formare1
care a fost apro/at de Consiliul Asistentilor
#edicali2
, a trecut cu success e.amenele sta/ilite de
Consiliul Asistentilor #edicali2
, indeplineste standardele sta/ilite de Consililul
Asistentilor #edicali2
, este autori)ata sa practice aceasta profesie asa
cum este definita de Consiliul Asistentilor
#edicali1 in concordanta cu pregatirea si
e.perienta sa2
, este autori)ata in indeplinirea acelor proceduri
si functii care sunt impuse de ingrijirea
sanatatii in orice situatii s,ar afla1 dar sa nu se
faca o procedura pentru care nu este calificata.
Asistentele medicale raspund de propria lor activitate1 de
parctica lor2 suparveg(ea)a ingrijirile au.iliare si pregatirea
elevilor. 9eci, asistenta raspunde nu numai pentru ce face1
dar si pentru categoriile au.iliare.

2 . &ursa este pregatita printr,un program de studiu
inclu)and0
, promovarea sanatatii
, prevenirea im/olnavirilor
, ingrijirea celui /olnav din punct de vedere fi)ic1 mental1
a celor cu deficiente1 indiferent de varsta si in orice unitate
sanitara sau in orice situatie la nivel de comunitate.
Aceasta definitie a devenit cunoscuta si acceptata in toata
lumea si in pre)ent este utili)ata si in Romania pentru
descrierea nursingului.
9e retinut:
;Codul pentru asistentele medicale< descrie de asemenea !
(patru responsa/ilitati1 care definesc directiile importante si
anume0
1 . promovarea sanatatii
2 . prevenirea im/olnavirilor
3 . resta/ilirea sanatatii
! . inlaturarea suferintei

3 . &ursa generalista presupune0
, o pregatire pluridisciplinara + sociala1 te(nica1 practica
(in unitati sanitare si pe teren in comunitate
, insusirea competentelor de /a)a si nu numai
cunostintelor
, sa ai/a cunostinte de psi(ologie (sa stie sa incuraje)e
, sa ai/a atitudine potrivita fata de pacient si familia sa
, sa ai/a preocuparea de a intelege ceea ce simt ceilalti
(capacitate de empatie
Important:
5enomenele urmarite in special de asistenta medicala sunt
reactiile0
, individuale
, familiale
, de grup + la pro/lemele actuale sau potentiale
de sanatate.
-a este ca o mama ce actionea)a conform nevoilor
copilului si tre/uie adeseori sa indeplineasca sarcini cat mai
diverse. 9e aceea1 asistenta medicala a fost denumita ;mama
profesionista<.
2 . &7RSI&=
9efinitia
>.#.S
definitia
$irginiei
%enderson
9efinitia pre)entata de >.#.S. si I.C.&. sta/ileste ca0
1 &ursingul este o parte integranta a sistemului de
ingrijire a santatii cuprin)and0
, promovarea sanatatii
, prevenirea /olii
, ingrijirea persoanelor /olnave (fi)ic1 mental1
psi(ic1 (andicapati de toate varstele1 in toate
unitatile sanitare1 ase)arile comunitare si in
toate formele de asistenta sociala.
2 $irginia %enderson defineste nursingul astfel0
;Sa ajuti individul1 fie acesta /olnav sau sanatos1 sa,si afle
calea spre sanatate sau recuperare1 sa ajuti individual1 fie
definitia
A.&.A.
/olnav sau sanatos1 sa,ai foloseasca fiecare actiune pentru
a promova sanatatea sau recuperarea1 cu conditia ca acesta
sa ai/a taria1 vointa sau cunoasterea1 necesare pentru a o
face1 si sa actione)e in asa fel incat acesta sa,ai poarte de
grija singur cat mai curand posi/il<.
3 A.&.A. ( &ort( American Associattion da urmatoarea
definitie pentru nursingul comunitar0
&ursingul comunitar nu este numai o sinte)a a parcticii de
nursing si a educarii in domeniul sanatatii1 ci are scopul de a
mentine si a stimula sanatatea populatiei.
Ingrijirile au un caracter continuu. Ingrijirea este orientate
asupra individului1 a familiei sau a grupului si contri/uie
astfel la sanatatea integii populatii a )onei respective (sau
oras.
&ursa aplica diverse metode pentru a mentine si stimula
sanatatea1 coordonea)a activitatea in acest domeniu si
stimulea)a continuitatea. Scopul ei este acela de a,i apropia
pe indivi)i1 families au diverse grupuri. 9in aceasta definitie
reiese ca interventiile nursei nu se orientea)a doar spre
pacientii individuali1 ci cuprind si mediul social1 afectiv si
fi)ic al acestora.
3 . R>?7? &7RS-I Pre)entam conceptia $irginiei %enderson privind rolul
essential al asistentei medicale.
;Rolul esential al asistentei medicale consta in a ajuta
persoana /olnava sau sanatoasa1 sa,si mentina sau recastige
sanatatea (sau sa,l asiste in ultimele sale clipe prin
indeplinirea sarcinilor pe care le,ar fi indeplinit singur1 daca
ar fi avut forta1 vointa sau cunostintele necesare. Asistenta
medicala tre/uie sa indeplineasca aceste functii astfel incat
pacientul sa,si recastige independenta cat mai repede
posi/il<. $.%. + Principii fundamentale ale ingrijirii
/olnavului.
Preci)are0 >.#.S. descrie1 de asemenea1 rolul nursei in
societate + si acesta este important pentru noi 0
;Rolul nursei in societate este sa asiste indivi)i1 familii si
grupuri1 sa optimi)e)e si sa integre)e functiile fi)ice1 mentale
(psi(ice si sociale1 afectate semnificativ prin sc(im/ari ale
starii de sanatate<.
9e aceea1 nursingul foloseste cunostinte si te(nici din
stiintele fi)ice1 sociale1 medicale1 /iologice si umaniste (arta
si stiinta.
Personalul de nursing lucrea)a ca partener alaturi de
lucratori de alte profesiuni si ocupatii1 ce participa la
asigurarea sanatatii in activitati inrudite.
Individual si1 unde este ca)ul1 familia sa vor tre/ui sa fie
implicate in toate aspectele + pentru mentinerea unei /une
sanatati. (din ;9e)volatrea &ursei =eneraliste<1 Raport la o
reuniune >.#.S.1 Copen(aga1 fe/ruarie 1@@4.
! . 57&C6II?-
&7RS-I
de natura
independenta
5unctiile asistentei medicale sunt de natura0
, independenta
, dependenta
, interdependenta
57&C6II?- 9- &A67RA I&9-P-&9-&6A
Asistenta + asista pacientul din propie initiativa1 temporar
sau definitive in0
a +ingrijiri de confort1 atunci cand el nu,si poate
indeplini independent anumite functii. Ajutorul
asistentei este in functie de varsta1 de natura /olii1 de
alte dificultati1 fi)ice1 psi(ice sau sociale2
/ +sta/ileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si
de natura
dependenta
de natura
interdependenta
cu apartinatorii (apropiatii2
c +le transmite informatii1 invataminte1 asculta pacientul
si il sustine2
d +este alaturi de indivi)i si colectivitate in vederea
pomovarii unor conditii mai /une de viata si sanatate.
5unctia de natura dependenta
?a indicatia medicului aplica metodele de o/servatie1 de
tratament sau de readaptare1 o/serva la pacient modificarile
provocate de /oala sau tratament si le transmite medicului
5unctia de natura interdependenta
Asistenta cola/orea)a cu alti profesionisti din domeniul
sanitar1 social1 educativ1 administrative etc. si participa la
activitati interdesciplinare.
-.emplu0
, actiuni de educatie pentru sanatate1 de
sensi/ili)are asupra responsa/ilitatii si asupra
drepturilor pe care le are populatia in materie
de sanatate2
, actiuni de re)olvare a pro/lemelor
psi(osociale2
, actiuni privind organi)area si gestionarea
centrelor sau unitatilor de ingrijire.
Preci)are0 Pentru a raspunde nevoilor persoanaelor si
grupurilor carora li se adresea)a ingrijirile1 asistenta
utili)ea)a in practica profesionala cnostintele teoretice si
practice medicale cele de economie1informatica1psi(ologie1
pedagogie etc.
Alte functii 9e aici se desprind cateva functii specifice care sunt in
statutul asistentei medicale si care se regasesc in cadrul
functiilor e natura0 independenta1 dependenta1
interdependenta.
Profesionala
-ducative
-conomica
Su/liniem astfel0
a functia profesionala + este vor/a de rolul cel mai
important al asistentei medicale1 acela de a se ocupa
de pacient in scopul mentinerii ec(ili/rului sau de a
face pentru el ceea ce el insusi nu poate. Aici sunt
cuprinse functiile0 te(nica2 preventive2 de umani)are
a te(nicii2 de psi(olog1 ca si functiile din codul
asistentei medicale0
,promovarea si mentinerea sanatatii
,prevenirea im/olnavirilor
,ingrijirea in situatia im/olnavirii si recuperarea.
Aceasta cere din partea asistentei0
1 . sa acorde direct ingrijirea
2 . sa educe pacientii
3 . sa educe alti profesionisti din sistemul sanatatii
! . sa participle plenar la activitatea ec(ipei de asistenta
sanitara
" . sa de)volte practica nursingului pe /a)a gandirii
critice si cercetarii.
/functia educativa+ educare pentru sanatate
Aceasta functie presupune1 alaturi de calitati psi(ologice si
aptitudini pedagogice + de a sti sa comunici1 de a sti sa fii
convingator.
Rolul educativ reiese si din relatiile pacient,asistent si din
relatiile de munca cu personalul in su/ordine1 prcticanti1
studenti (educarea personalului de nursing.
/ functia economica + de gestionare
,gestionarea serviciului1 organi)area timpului1 preci)area
prioritatilor de aprovi)ionare etc.
5unctia economica se reali)ea)a prin corelarea ei cu
comportamentul etic.
9e cercetare dfunctia de cercetare
Aceasta functie impune de)voltarea unor calitati specifice1
dar si aceasta pe fondul unei pregatiri profesionale si morale
superioare. Asistenta + ca participanta in ec(ipa de cercetare
alaturi de medic , devine o componenta importanta. Prin
activitatea pe care o desfasoara ( multifactoriala1 multi
disciplinara si multisectoriala 1 asistenta are atri/utia de
identificare a domeniilor de cercetare si1 mai ales1 cercetare
de nursing.
In cadrul functiei de natura interdependenta1 asistenta
(lucrea)a cola/orea)a cu personal cu personal din alte
compartimente ( administrative1 economic1 serviciul plan
professional1 acu alti profesionisti ( educatori1 psi(ologi1
logope)i1 profesori1 fapt care ii permite se desfasoare si
activitati de cercetare.
&ota0 In ;&ursingul in actiune< de Aane Salavage1 1@@21
sunt descriese patru functii majore ale nursei.
In ane.a nr. 1 sunt definite detaliat alte functii1 precum si
atri/utiile si responsa/ilitatile nursei ( 9in ;9e)voltarea
&ursei =eneraliste<1 Raport la reuniunea >.#.S.1
Copen(aga1 1@@4.
" . 9>#-&II
9-
AC6I$I6A6-
9omenii de activitate pentru asistenta generalista ( cu
pregatire pluridisciplinara0
, Servicii de sanatate +stationar
,am/ulatoriu
, Invatamant1 cultura
, Cercetare
, -ducatie
, Social,economic (conditii de viata
, Administrativ
, 9emografie
, Alimentar
, Igienic
* . ?>C7? 9-
#7&CA
1 . In comunitate si am/ulatoriu
,dispensar 0 ur/an0 rural0
,policlinica
, scoli1 gradinite1 crese1 leagane
,camine de /atrani
2 . In stationar ( sectii0 interne1 c(irurgie1 pediatrie1 o/st,
ginecologie etc
3 . Inspectoratele de politie sanitara + igiena.
1 . ASP-C6- 6->R-6IC- A?- PR>C-S7?7I 9- I&=RIAIR-
(A?- &7RSI&=7?7I
5actorul decisiv pentru ela/orarea unui cadru conceptual privind ingrijirile a fost
orientarea catre o noua conceptie si anume0 ingrijiri centrate nu pe sarcini1 ci pe persoana
ingrijita, comsiderata1 in mod glo/al1 unitara.
Asistenta tre/uie sa cunoasca ;glo/al< individual1 precum si comunitatea in care
acesta traieste.
-volutia ingrijirilor
Pana la jumatatea secolului al BB,lea ingrijirile au fost tri/utare mai ales
conceptiei religioase1 mostenite din trecut
5lorence &ig(tingale a cautat sa eli/ere)e ingrijirile de impregnarea religioasa.
A insistat pe faptul ca0
, ingrijirile nu pot sa demonstre)e doar simpla caritate (mila
, aceasta tre/uie sa cede)e locul unei ingelegeri a pro/lemelor1 /a)ata pe gandire.
Astfel1 pentru prima oara in istoria ingrijirilor1 practica acordarii ingrijirilor
devine o/iectul ;gandirii<. In carte sa ;&ote despre nursing<1 din 13"@1 5lorence
&ig(tingale descrie aceste ingrijiri.
Cu toate ca formarea surorilor medicale a inceput + competenta era limitata.
Incepand din 1@341 progresele medicinii1 c(irurgiei au modificat continutul profesiei.
#edicii au delegat o parte din actele (sarcinile lor +surorilor. Pentru a face fata
solicitarilor1 ingrijirile au fost reorgani)ate dupa principiul taClorismului1 adica reali)area
lor in serie. 9in aceasta cau)a1 /olnavul1 care pana atunci era in centrul preocuparilor1 a
trecut pe planul al doilea (activitatea nu mai era centrata pe pacient1 ci pe sarcinile ce
tre/uiau indeplinite. Penuria de surori accentuea)a aceasta situatie. Apoi de)voltarea
rapida a stiintelor medicale1 a te(nicii au contri/uit la trecerea pacientului pe planul al
doilea1 punandu,se accentul pe aspectele medicale1 te(nice.
Astefel1 ingrijirile sunt0
, devalori)ate
, trecute pe plan secundar
, lasate adesea in sarcina ajutoarelor necalificate
S,a ajuns a/ia tar)iu la revalori)area relatiei intre0
, cel ingrijit
, cel ce ingrijeste.
Catre sfarsitul anilor DE41 curentul revalori)arii relatiei dintre cel ingrijit si cel ce
ingrijeste influentea)a surorile /elgiene + gratie lucratorilor $irginiei %enderson care a
descris necesitatile fundamentale ale omului1 ca /a)a ingrijirilor (pu/licatie anul 1@""1
apoi 1@**1 1@EE + 1! &evoi 5undamentale.
9ar pentru descoperirea acestor necesitati tre/uie sa intre in relatie cu persiona
ingrijita. -ste stiut ca nu putem (este imposi/il sa cunoastem fiecare pacient + atat timp
cat ingrijirile acordate sunt efectuate in serie (sistem tClorian. Acestei conceptii noi
(adica ingrijiri centrate nu pe sarcini1 ci pe persoana ingrijita i s,a acordat mare
importanta1 ceea ce a facut ca nursele sa,si oragani)e)e munca in alt mod1 adica in loc sa
se reparti)e)e sarcini1 sa se reparti)e)e /olnavi. Activitatea sa fie astfel centrata pe
P-RS>A&A.
Astfel1 asistenta0
, sa fie constiinta celui lipsit de constiinta
, oc(iul pentru cel care si,a pierdut vederea de curand
, mana pentru cel caruia i,a fost amputata
, dragostea de viata pentru cel care incearca sa se sinucida
, sa posede cunostiintele necesare pentru tanara mama (Principii de /a)a1
$irginia %enderson.
Alte concepte de nursing
9e,a lungul anilor s,au conturat numeroase teorii ale nursingului0
5?>RA&C- &I=%6I&=A?- (1324, 1@14 + teoriile sale se /a)ea)a pe
conceptul de mediu inconjurator.
$IR=I&IA %-&9-RS>& (13@E,1@@* + da definitia nursingului1 adoptata
ulterior si de IC&2 conceputul sau este despre cele 1! nevoi ale omului.
#FRA -. ?-$I&- (n. 1@24 + teoria sa este deose/ita prin enuntul celor patru
principii (interventiile pacientului se /a)ea)a pe0 1 . conservarea energiei pacientului2 2 .
conservarea integritatii structurale a pacientului2 3. pe conservarea integritatii personale
(psi(ice a pacientului si ! . pe conservarea integritatii sociale a pacientului si prin
introducerea cuvantului 6R>P%IC>=&>SIS propus in locul termenului ;diagnostic
nursing<1 pe care il respinge.
%I?9-=RA9 P-P?A7 (n. 1@4@ + teoriile sale sunt centrate pe relatia
terapeutica dintre nursa si pacient1 cele patru secvente identificate de Peplau in cadrul
acestei relatii interpersonale fiind0 orientarea1 identificarea1 e.ploatarea1 retragerea.
I#>=-&- #. GI&= (n. 1@23 + utili)and ca si concept major persoana1
Ging introduce trei sisteme dinamice ce interactionea)a0 individual1 grupurile si
societatea.
H-66F &-7#A& + teoria sa este influentata de conceptual de stres descris de
%ans SelCe si propune doua instrumente pentru studiul nursingului0 menirea inductiva si
a/ordarea deductiva.
#AR6%A R>=-RS (n. 1@1! + teoria sa se /a)ea)a pe relatia dintre om si
mediul inconjurator.
9>R>6%-A >R-# + foloseste prima e.plicit termenul de autonomie in nursing.
S>RA CA??IS6A R>F (n. 1@3@ + conform teoriei sale1 nursingul tre/uie sa fie
centrat pe individ si sistemul sau adaptativ.
A-A& IA6S>& (n. 1@!4 + autorul identifica )ece factori care influentea)a
structura1 studierea si intelegerea nursingului ca stiinta a ingrijirii.
#.#. ?-&I&=-R + pu/lica lucrari legate de nursingul transcultural.
2. R->RI-&6AR-A S-R$ICII?>R 9- SA&A6A6-
>rgani)atia #ondiala a Sanatatii (>.#.S. + creata in 1@!3 + este o institutie
speciali)ata a &atiunilor 7nite1 careia ii revine pe plan international resonsa/ilitatea
principala in pro/leme sanitare si de sanatate pu/lica. >.#.S. cuprinde 1*" de tari1
(numar in continua crestere1 tot mai multe state1 indeose/i din cele care si,au do/andit
independenta1 urmand sa faca parte din >ragani)atie1 reparti)ate in * /irouri regionale.
Hiroul regional al -uropei (unul din cele * /irouri regionale cuprinde in pre)ent
"4 de state mem/re1 printre care si Romania. Pentru reorientarea serviciilor de sanatate
sunt importante urmatoarele (otarari0
1 Conferinta de la Alma,Ata 1@E31 unde s,a enuntat principiul I.P.S. (ingrijiri
primare de sanatate prin ;9eclaratia de la Alma,Ata<. Au urmat apoi0
2 in 1@E@ lansarea strategiei mondiale ;Sante pour tous dDici lDan 2444< (Sanatate
pentru toti pana in anul 2444.
3 in 1@3! statele mem/re ale regiunii europene au adoptat cele ;33 de o/iective<
(scopuri ale sanatatii pentru toti.
! Conferinta de la $iena 21,2! iunie 1@33 continua sa sensi/ili)e)e nursele din
toata -uropa asupara modificarilor cerute in parctica de ingrijire pentru atingerea
celor 33 de o/iective regionale.
Reamintim ca la Conferinta de la Alma,Ata (1@E3 a fost enuntat principiul I.P.S.
considerand prioritatea nr. 1 + Comunitatea.
" Re)olutia Adunarii #ondiale a Sanatatii !"." din 1@@2 (ve)i ;&ursingul in
actiune< de A. Salvage.
3 . I&=RIAIRI PRI#AR- 9- SA&A6A6- (I.P.S.
9efinitie. Prin I.P.S. intelegem0
, ingrijiri esentiale de sanatate
, accesi/ile tuturor persoanelor si familiilor din comunitate
, prin mijloace ce le sunt accepta/ile
, cu participarea lor plenara
, si la un pret de cost a/orda/il comunitatii si tarii.
I.P.S. se sprijina pe comunitate.
9efinitia comunitati
Prin comunitate intelegem ansam/lu unei populatii de pe teritoriu geografic
determinat1 de care este legat prin interese si valori commune1 avand o forma de gestiune
administrativa1 iar mem/rii sai au interrelatii ci grupuri sociale si institutii.
Comunitatea este locul de unde pleaca I.P.S.2 indivi)ii1 familiile si grupurile isi
asigura singuri responsa/ilitatea actiunilor de sanatate. Pentru reali)area acestei strategii
s,a considerat ca este necesara sc(im/area vec(ii conceptii de asistenta medicala1 anume
conceptia dinaintea de Conferinta de la Alma,Ata cand0
, actiunile de sanatate au fost orientate spre lupta impotriva /olii2
, se acorda o pondere mai mare refacerii sanatatii si nu mentinerii si de)voltarii
ei2
, ingrijirile erau limitate la partea medicala si in acest ca) asistenta era un
e.ecutant al indicatiilor medicale1 pier)andu,si rolul de /a)a in procesul de
ingrijire. 9ar ingrijirile persoanei nu presupun numai functii te(nice1 ci si cele
de nursing1 ce ne o/lige sa gandim.
In conceptia actuala1 se considera ca o /una asistenta medicala (o /una ingrijire
presupune trecerea de la ingrijirile terapeutice (carora li s,a acordat un loc
priorotar in dauna ingrijirilor menite sa mentina sanatatea1 viata trecerea deci la
I.P.S.
I.P.S. + sunt denumite si ingrijiri de sanatate comunitare1 pentru ca solicita
participarea comunitatii (mem/rilor acesteia. 9eci omul in glo/alitate sa1 cu un
copartener si nu numai ca receptor pasiv de diverse prestatii.
I.P.S. favori)ea)a ingrijiri complete1 inglo/and0
, promovarea sanatatii
, prevenirea im/olnavirilor
, ingrijirile curative curente si o/isnuite
, recuperarea
, urgentele
I.P.S. acopera trei niveluri de interventii si anume0
1 ingrijiri de prevenire primara
2 ingrijiri de prevenire secundara
3 Ingrijiri de prevenire tertiara
Se poate vor/i si de interventia de nivel ! (patru1 in ca)ul /olilor terminale
(sustinerea familiei etc.
&ivelurile de interventii0

Ingrijiri de
prevenire
primara
1 . Prin prevenirea primara intelegem0
, mentinerea si promovarea sanatatii1 precum si prevenirea
im/alnavirilor. Interventia asistentei urmareste0
, educatia sanitara (din toate punctele de vedere + alimentatie1
contraceptie etc.
, prevenirea specifica (vaccinari1 profila.ia unor /oli
Ingrijiri de
prevenire
secundara
2 . prevenirea secundara urmareste0
, interventii curative + pentru tratamentul /olilor si prevenirea agravarii
sau a complicatiilor.
Rolul asistentei este sa descopere pro/lemele la timp (prin vi)ite acasa1
in comunitate + nu asteptam sa ne caute oamenii1 il cautam noi1 prin
controale periodice etc.
Ingrijiri de
prevenire
tertiara
3 . Prevenirea tertiara urmareste recuperarea. Rolul asistente este sa
sustina persoana ingrijita pentru a se adapta la diferite dificultati cau)ate
de pro/leme de sanatate + rol in recuperarea persoanei
Atentie:
-ste necesar sa se faca o distinctie intre I.P.S. (ve)i si definitia + care au primit o
importanta mai mare dupa Coferinta de la Alma,Ata + si ingrijiri de prevenire primara
(notiunea care este1 de asemenea1 definite mai sus.
Pentru asigurarea de)voltarii I.P.S. sunt necesare trei domenii de studiu si actiune0
1. Identificarea a ceea ce inseamna I.P.S.
2. Initierea personalului sanitar1 a consumatorilor I.P.S.
3. Sa facem cunoscuta valoarea sociala si economica a I.P.S.
1. Identificarea a
ceea ce inseamna
I.P.S.
&ecesitatea cunoasterii si studierii unui intreg ansam/lu de
caracteristici0
, climatul1 resurse de apa1 caracteristicile populatiei1 nivelul de
educatie a populatii1 categorii sociala1resurese economica1 caracter
ur/an sau rural1 natura muncii efectuata de /ar/at si femeie1 incidenta
si prevalenta unor /oli1 reteaua serviciilor de sanatate.
2. Initierea
personalului
sanitarC si a
consumatorilor
I.P.S.
a +pregatirea lucratorilor sanitari pentru a intelege I.P.S.1 indiferent ca
acestia lucrea)a in mediul e.traspitalicesc1 in mediul spitalicesc sau
sunt personal de intruire. -ste indispensa/il ca acestia sa cunoasca
diferite medii de viata pentru cola/orarea cu I.P.S.
, mediul familial + domiciliul
, mediul de munca + activitatea /ar/atilor1 femeilor
, alte medii + cultural1 petrecerea timpului li/er etc.
, mediul scolar + copii
Pregatirea lucrarilor sanitari si sociali pentru a lucra cu populatia1 nu
pentru populatie. Acesta le impune0
, sa stie sa asculte
, sa fie capa/ili sa inteleaga propunerile facute ( de indivi)i1 familii1
grupuri
, sa stie sa utili)e)e informatiile
, sa stie sa alcatuiasca cu alte modele sociala diferite de cel ce
ingrijeste si cel ingrijit2 conducator si salariat.
#odele sociale sta/ilite pe relatii de egalitate si recunoastere
reciproca. Personalul din sistemul sanitar tre/uie sa invete sa renunte
la comple.ele de superioritate sau de inferioritate intre diferitele
categorii profesionale. Sa invete sa cunoasca valoarea sociala a
persoanelor care indeplinesc alte profesii. Personalul din sistemul
sanitar sa nu,si asume un comportament de dominatie fata de
consumatorii de prestatii + spunandu,le ce au de facut + fara sa,i
asculte macar ce au de spus.
Important
Asistenta generalista + a carei activitate se desfasoara in
comunitate1 tre/uie sa mentina contacte regulate cu personae1 familii1
grupuri1 la domiciulu1 la scoala1 la institutii (locuri de munca1 la locuri
recreative.
Asistentele tre/uie sa a/orde)e ingrijiri de asa nature1 incat sa
satisfaca nevoile de sanatate ale pacientului1 familiei1 colectivitatii si
societatii.
/ + populatia tre/uie pregatita sa (lucre)e coopere)e cu lucratori
sanitari.
3. Sa se recunoasca
valoarea sociala si
economica a I.P.S.
si a persoanelor
care le acorda
Sa studie)e costul1 incidenta economica a I.P.S. tinand cont de0
, durata timpului de munca
, mijloacele si te(nologiile necesare
, c(eltuieli (local1 dotare etc.
, dotarea cu personal
-.presia cercetarii in comun + a lucratorilor sanitari si a populatiei ,1
cunoasterea necesitatilor de sanatate.

!. CA9R7? C>&C-P67A? A? I&=RIAIRI?>R
>rice activitate ce se doreste a fi profesionala urmareste sa se sprijine pe /a)a
stiintifiice. Cu toata diversitatea teoriilor si conceptelor despre ingrijiri (in profesiunea
noastra1 ele toate au o anumita intelegere privind persoana ingrijita1 sanatatea si
ingrijirile (nursingul.
1. Conceptul despre om0 este o fiinta unica1 avand nevoi /iologice1 psi(ologice1
sociale si culturale1 o fiinta in continua sc(im/are si interactiune cu mediul sau
inconjurator1 o fiinta responsa/ila1 li/era si capa/ila de a se adapta.
Conceptia individului dupa $irginia %enderson0 ;Individul este o entitate /io,
psi(o,sociala un 6>6 indivi)i/il (notiunea privind glo/alitatea individului. -l are
necesitati fundamentale (comune tuturor cu manifestari specifice pe care si le satisface
singur daca se simte /ine. -l tinde spre autonomia in satisfacerea necesitatilor sale<.
2. Conceptii privind sanatatea. Au fost formulate mai multe definitii ale sanatatii.
9efinitia >.#.S. a sanatatii0
;Sanatatea este o stare in care necesitaile sunt satisfacute in mod autonom1 nu se
limitea)a la a/senta /olii< ($irginia %enderson. ;Sanatatea este o stare de ec(ili/ru /io,
psi(o,social1 cultural si spiritual1 stare de autonomie si independenta1 fara a fie gala cu
a/senta /olii sau a infirmitatii , 1 este o stare dinamica ce da posi/ilitatea unui organism
de a ramane in ec(ili/ru cu mediul e.tern si intern< (9inamica se refera la capacitatea
individului de adapatare la modificarile mediului intern si e.tern.
;Sanatatea repre)inta ansam/lul fortelor /iofi)ice 1 fi)ice affective1 psi(ice si
sociale1 mo/ili)a/ile pentru a ainfrunta1 compensa si depasi /oala.<
3. Conceptia despre /oala0 este ruperea ec(ili/rului1 armoniei1 un semnal de
alarma tradus prin suferinta fi)ica1 psi(ica1 o dificultate sau o inadaptare la o situatie
noua1 provi)orie sau definitiva.-ste un eveniment putand merge pana la respingerea
sociala a omului din anturajului sau.
" . C>#P-6-&6A ASIS6-&6-I #-9ICA?-
Practicarea unor ingrijiri de calitate presupune multe cunostinte si elemente de
competenta0
1. Cunoasterea unui model conceptual de ingrijire (de nursing
2. Cunostintele accumulate
3. Cunoasterea demersului stiintific
1. Cunoasterea
unui model
conceptual de
ingrijire
9efinitie0 7n model conceptual este un ansam/lu de concepte1 o
imagine mentala care favori)ea)a repre)entarea realitatii.
#odelul conceptual (cadru conceptual este deci o ;filosofia noastra<
privind ingrijirile. &u poate sa fie altfel1 deoarece cadrul conceptual
este sta/ilit pe /a)a de postulate1 valori si elemente..
Pentru a defini cadrul conceptual al unei profesiuni + oricare ar fi
campul ei de actiune + este necesar mai intai sa se preci)e)e
urmatoarele elemente0
1. scopul profesiei
2. telul activitatii sale0 /eneficiarul
3. rolul sau
!. dificultati intalnite la pacientii de care se ocupa ( sursele de
dificultate puse in evidenta de asistenta + legate de 0 lipsa de
forta fi)ica1 vointa sau lipsa de cunostinte
". natura interventiei acordata pacientului (de0 inlocuire1 suplinire1
ajutare1 intarirea fortei1 sporirea fortei
*. consecintele acestei actiuni
Aceste elemente + cand se organi)ea)a intr,o structura teoretica
glo/ala + devin cadrul sau conceptual (sau modelul sau conceptual +
in ca)ul nostru1 al nursingului
2. Cunostintele
acumulate
Stiintifice
, Cunostintele stiintifice + acumulate pe parcusrul formarii asistentei1 o
ajuta la intelegerea fiintei umane in dimensiunile sale fi)ice1intelectuale
si afective. -le furni)ea)a1 de asemenea1 e.plicatii asupra mediului fi)ic
si social.
6e(nice
, notiuni si a/ilitati te(nice + se refera la procedeele metodice si
stiintifice care servesc la promovarea sanatatii si com/aterea /olilor.
Relationale
, cunostintele relationale + se refera la capacitatea asistentei de a sta/ili
relatii cu pacientii1 de a crea un climat propice unor relatii calde de
umanitate. 9e asemenea1 de a sti sa cola/ore)e cu anturajul pacientului
(familie1 prieteni1 de a lucra intr,o ec(ipa multidisciplinara si de a lucra
in comunitate.
-tice
, cunostintele etice + sunt legate de ansam/lu de norme si principii
referitoare la valorile morale ale persoanei si profesiei si care reglea)a
/una conduita a asistentei
?egislative
, cunostintele legislative + referitoare mai ales la reglemantarile si
directivele incluse in legi1 in vederea protejarii asistentei si a
pacientului.
3. Cunoasterea
demersului
stiintific
9emersul stiintific este un instrument de investigatie1 de anali)a1 de
interpretare1 de planificare si de evaluare a ingrijirilor.
Cunoasterea demersului stiintific aplica in ingrijirea individuali)ata a
pacientilor il va permite asistentei sa ajunga la continuitatea si
planificarea unor ingrijiri de calitate.
Instrumental logic si sistematic pe care,l utili)ea)a nursingul este
demersul stiintific.