Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
In ce priveste aparatul vegetativ – talul – numit la ciuperci miceliu, are forme foarte
variate. La cele inferioare este alcatuit dintr-o singura celula cu membrana –
dermatoplast – sau lipsita de membrana – gimnoplast. La ciupercile superioare, talul
poate fi unicelular, ramificat si polinucleat, sau este format din mai multe celule,
alcatuind filamente. In ambele cazuri, filamentele se numesc hife si ele compun miceliu
ciupercii. Tot miceliu se numeste si tesutul fals (plechtenchim), rezultat din impletirea
filamentelor miceliene. Aceste tesuturi poarta diferente numiri: prozoplechtenchim,
paraplechtenchim.
Procesul sexual la ciuperci este foarte variat. La cele mai simple, inmultirea coonsta
in contopirea a doi gameti ientici- izogametogamie (clasa Archimycetes), la altele, mai
evoluate, din clasa Phycomycetes, prin contopirea a doi gametangii (celule in care se
formeaza gametii) – gametangiogamie.
Increngatura Ciupercilor este neunitara, putem afirma chiar ca este un complex
polifiletic, avand originea in diferite grupuri de alge.
1. Arhimicetele
In aceasta clasa se gasesc ciupercile cele mai primitive si mai simple, lipsite de
miceliu. Au aparatul alcatuit dintr-un gimnoplast sau plasmodiu. Sunt ciuperci
endoparazite. Se inmultesc prin zoospori sau spori imobili, care provin din transformarea
intregii celule. Inmultirea sexuata se face prin izogamie.
Din aceasta clasa fac parte ciupercile care produc insemnate pagube culturilor de
cartof, varza, plante furajere etc.
2. Ficomicetele
Cuprinde ciuperci care au talul unicelular, polinucleat, simplu sau ramificat, in care
caz se numeste sifonoplast. Cele mai multe si in acelasi timp cele mai daunatoare, sunt
endoparazite. Unele Ficomicete sunt saprofite. Inmultirea asexuata se face prin spori la
cele inferioare sau prin conidii, care in realitate sunt zoospori caduci.
3. Ascomicetele
Inmultirea sexuata are loc intre organul femel numit ascogon si organul mascul,
anteridie. Rezultatul actului sexual este o celula numita asca, in care are loc unirea
nucleilor haploizi.