MUZICA IN POEZIA LUI

G.BACOVIA
Mai mult decat pictura ,muzica reprezinta poezia nativa a lui Bacovia.
Muzicalitatea conceptuală a poetului( invocarea instrumentelor
muzicale )e transfigurata pentru a fi restituită versului , sadita în
substanta acestuia . E , în primul rand un mediu sensibilizat pana la
maxim, pe care poetul îl diferentiaza însa de sentimentalismul
“obositor”: un pur impuls al muzicii:
Muzica sonorizaorice atom…
Dor de tine , si de alta lume,
Dor…
Plana:
Durere fara nume
Pe om …
Toti se gandeau la viata lor,
La disparitia lor.
Muzica sentimentiza
Obositor,-
Dor de tine, si de alta lume,
Dor …
Muzica sonoriza orice atom.
(Largo)
Procedeul muzical traduce direct obsesia , care nu e decat un refren al
unui motiv psihic.Prin repetitie , versul devine invaluitor, insinuant ,
sfredelind aerul obisnuit de torpoare, cu cate un cuvant memorabil :
Copacii albi ,copacii negri,
(Decor)
Oh, plansul talangii cand ploua!
(Ploua)
Desi… acestea sunt lucruri din trecut!
(Memento)
Liceu,-cimitiir
Al tineretii mele…
(Liceu)
Mai interesand de urmarit este insa efectul constructiv de sugestie
sonora , care insoteste viziunea bacoviana cu un ritm aparte,
dedublandu–I “continutul” intr-un spectru muzical.Rafinamentul
poetului e atat de avansat, incat izbuteste a mladia materia verbala
dupa un instinct auditiv, a o transforma intr-o fantomatica existenta
secunda.Iata miscarea arborilor in camp, in versuri care au absorbit
tot suflul vantului :
Amurg de toamna pustiu , de huma ,
Pe camp sinistre soapte trecpe vant –
Departe plopii s-apleaca la pamant
In larg balabs lenevos, de guma.
(Amurg de toamna)
Picurul monoton, minor melancolic al ploii:
Singur ,singur,singur,
Intr-un han, departe –
Doarme si hangiul,
Strazile-s desarte,
Singur,singur,singur …

Ploua , ploua, ploua …

Vreme de betie -
Si s-asculti pustiul,
Ce melancolie !
Ploua,ploua,ploua …
(Rar)
Toamna redata intr-o textura de sunete metalice si vaier de frunze:
Rasuna din margini de targ
Un bangat puternic de arma ;
E toamna … metalic s-aud
Gornistii,in fund , la cazarma.

S-aude si-un clopot de scoala,

E vant , si-I pustiu , dimineata;
Hartii si cu frunze , de-a valma,
Fac roata-n varteje ,pe-o piata .
(Toamna)
sau, pe spatiu expresiv abreviat, cu o infantila miscare de voiosie:
Rasuna , trist , de glasuri ,
Campiile pustii, -
Si pocnet lung, si chiot
S-aude-n deal la vii.

C-un zmeu copii alearga,

Copil, ca ei, te vezi,
Si plangi ,, si-I frig de toamna …
Si-I pacla prin livezi.
(Alean)
Tonul tandru al celei mai fragede idile bacoveniene:
Aurora violeta
 Ploua roua de culori –
Venus , plina de fiori,
Pare-o vie violeta.
(Matinala)
aerul solemn de crepuscul imperial , in verbalele falduri:
Havuzul din dosul palatului mort
Mai arunca, mai ploua, mai plange-
Si stropii cazand, in amurg, iau culori:
De sineala,de aur, de sange.
(Amurg antic)
triumfala intonatie , cadenta retorica atat de lucid adoptata si totusi
aburita de o launtrica oboseala:
O noapte de sineala din vremi voevodale …
Plecase voievodul in lupte blestemate;
Iar eu o pazeam domnita incchisa in cetate –
O, noaptea , de sineala, de epoci triumfale …
(Balada)
ritmul vaporos al valsului lugubru:
La geamuri , toamna canta funerar
Un vals indoliat , si monoton …
- Hai sa valsam, iubito, prin salon ,
Dupa al toamnei bocet mortuar.
(Vals de toamna)
acel stil somnoros, traind epuizarea subiectiv-obiectiva:
Uitarea venea … avenit ,
O lacrima cade jos, totul tace,
Lampa obosita a clipit,
Orice obiect atins sopteste : - lasa-ma-n pace …

De-acum …
Auzi ploaia plange pe drum,
Pe un adanc tumult,
Pe urma unui mic pantof intr-un parc de demult.
Adorm … ascult …
Afara, la fereastra, toamna a spus:
- Of !…
(Nocturna)
dezorganizarea, in fine , a orcarei muzicalitati, cu vorbe vestede
cazand cum frunzele:
Tacute locuri … curent
Pe podul garlei … se dezgheata –
Corbi …
Ce inteles … viata
 Ce altadata, nimeni …
Crengi in violenta ceata –
Curent pe podul garlei …
Burgheze zari … viata.
(Pastel)
alcatuiesc un spatiu sonor in care poetul “compozitor de vorbe”,
evolueaza ca-n transa , nu fara ca ,in cele din urma ,constiinta sa
artistica sa nu prefire indelung rezultatele dobandite .
Uneori se investe insa o inadecvare intre cadenta sonora si
sugestia lirica pe care a mizat poetul, o alterare a tonalitatii interioare
bacoviene:
Copacii albi, copacii negi
Stau gol in parcul solitar;
Decor de doliu, funerar …
Copacii albi,copacii negri.
In parc regretele plang iar …
(Decor)
Toamna suna-n geam frunze de metal,
Vant.
In tacerea grea, gand si animal
Frant.
In odaie, trist suna lemnul mut :
Poc.
Umbre imprejur intr-un gol, tacut
Loc.
(Monosilab de toamna)
In asemenea imprejurari, tehnica , inaparenta in efectele lirismului
plenar intruchipat, isi vadeste existenta prin insuficienta . Poetul
recade in abisul amuzical.
 Plan de idei

- cuvinte introductive
- procedee artistice folosit pentru
redarea sunetelor
- imagini din poeziile lui Bacovia
care contribuie la atmosfera
- intonatie
- ritm
- cuvant de incheiere
1

Bibliografie:
1
G.Bacovia : Poezii Proza Ed Minerva 1987
Gh.Grgurgu : Bacovia un antisentimental Ed Albatros 1974