Sunteți pe pagina 1din 4

Terapia ABA

Dintre toate terapiile existente, ABA (Applied Behavior Analysis - Analiza aplicata a
comportamentului) a atras cea mai multa atentie. Sistemul ncercat pentru prima data de Dr. Ivar
Lovaas de la UCLA n anii 60 este un program de nvare care lucreaz sistematic la nlaturarea
trasaturilor autismului pna cnd copilul nu mai ndeplineste conditiile necesare pentru a se
considera ca are aceasta afectune. Sistemul este foarte intensiv, dar s-a dovedit a avea extrem de
mult succes n aproape toate cazurile de autism. Sistemul de nvatare ABA divide orice sarcina n
sarcini mai mici si pune un accent foarte mare pe rspltirea copilului atunci cnd lucreaz bine,
dar si pe anumite pedepse.Nu exista nici o pedeapsa fizica in timpul orelor de terapie.
Dr Lovaas, desi psihoterapeut freudian la origine, a devenit convins de terapia
comportamentala mai ales in timpul celui de-al doilea razboi mondial. Ca si gluma printre
psihoterapeutii vremii respective, se spune ca daca Adolf Hitler ar fi venit la el la clinica sa se
trateze de la varsta de 4-5 ani, atunci nu ar mai fi existat ce de-al doilea razboi mondial.
El a intalnit o mare rezistenta din partea Guvernului in anii 1960 cand a dorit sa isi
implementeze pentru prima oara teoria in Institutiile Psihiatrice din SUA. Insa, cu timpul, a
reusit sa gaseasca finantarile necesare pentru a incepe programul ce va fi mai tarziu cunoscut ca
Terapia ABA (Applied behavior Analysis). Aceasta teorie a sa a fost implementata la UCLA in
Spitalele Psihiatrice pe copiii cu autism carora nu li se dadeau mari sanse de recuperare, multi
dintre ei fiind nonverbali, auto/heteroagresivi, sau care chiar nu stiau nici sa se duca la baie fara
ajutor. Odat cu implementarea acestei terapii s-a vazut o unda de speranta in ajutorarea acestor
copii care pana atunci aveau nicio alta ans de recuperare.
La inceputul implementrii acestei terapii erau folosite drept pedeapsa electroocurile,
sau baile cu apa rece. Dar, mai tarziu s-a renuntat la aceste tehnici in favoarea folosirii de
recompense alimentare, recompensarea prin accesul la activiti preferate (muzica, radio, jucarii
preferate).
Ca si mica istorie a psihoterapeutului, putem spune ca el s-a nascut in Norvegia, sub
numele intreg de Ole Ivar Lovaas la 8 mai 1927. Chiar el le-a spus jurnalistilor mai tarziu ca a
devenit foarte preocupat si chiar intrigat de catre teoria behaviorista in timpul ocuparii naziste
din cel de-al doilea Razboi Mondial. Provenind dintr-o familie de mijloc tatal sau fiind jurnalist
in Norvegia- , Lovaas ajunge pentru prima data in Statele Unite dupa razboi cu o bursa de
muzica la Luther College din Decorah ( era un bun violonist). A absolvit in 1951 pentru ca apoi
sa isi indrepte atentia spre Psihologie, studiind cu intensitate timp de 7 ani la Universitatea din
Washington de unde si-a luat si doctoratul.
Intre timp se casatoreste cu o colega de-a sa de la Universitate, Beryl Scoles, cu care are
4 copii : Kari, Lisa, Randi si Erik. Dar casatoria lor nu dureaza. Dupa un timp, se recasatoreste
cu Nina Watthen.
El se stinge din viata la vrsta de 83 de ani datorita unei infectii datorate unei interventii
chirurgicale la sold. n urma cu ctiva ani inainte de decesul su a fost diagnosticat cu
Alzheimer.
In ceea ce priveste metoda sa de a lucra cu copiii cu autism, 30 de ani de cercetari
longitudinale au aratat eficacitatea acesteia.
Foarte important pentru un copil care sufera de deficinte in dezvoltarea limbajului, al
comportamentului, sau copil cu autism este mediul in care se desfasoara activitaile sale. Pe al
doilea loc, sau poate chiar pe acelai loc ca i importanta se situeaza importanta, necesitatea ca
toate persoanele care se afla in proximitatea sa, care se ocupa cu educarea copilului, s ase
implice in mod activ in recuperarea acestuia..Autitii au multe deficiene comportamentale
separate ce pot fi descrise ca ntrzieri n dezvoltare i nu ca o deficien central care, dac este
corectat, duce la mbuntire substanial. Profesorii trebuie s le dea totul pas cu pas i s se
concentreze asupra fiecrei deficiene n parte. n ultimul rnd, autitii pot nva ca nite
persoane normale dac sunt pui n medii speciale - deci problemele lor sunt pur i simplu o
nepotrivire ntre sistemul lor nervos i mediu. n prezent, date fiind cunotinele limitate din
cercetrile neurobiologice, problemele acestor persoane se rezolv cel mai repede construind
medii funcionale de tratament.
Autitii rspund la o gam destul de ngust de ntritori, care se poate lrgi prin folosirea
principiilor derivate din teoria nvrii prin dublarea unui stimul neutru pentru autiti (cum ar fi
lauda din partea altora) cu un alt stimul (ex. alimentele), care este deja ntritor. Acest lucru duce
la asimilarea ntr-un timp destul de indelungat a anumitor reguli de conduita acceptate de ctre
societate sau la eliminarea altor comportamente hetero-/autoagresive. Dupa cum spuneam mai
sus c exist anumite reguli de aur ce trebuie respectate in terapia ABA um ar fi implicarea
tuturor membrilor familiei copilului, precum si pstrarea unui cadru special n care terapeutul
lucreaz cu copilul, o alta parte extrem de important n aceast terapie este terapia timpurie, sau,
mai bine-zis, inceperea unei terapii adecvate cu copilul de la o vrst ct mai fraged. Ideal ar fi
ca autistul sa nceapa terpia de la primele semne ale intarzierii in dezvoltare. ns trebuie s fiu
clar asupra unui aspect, i anume acela ca terapia comportamental nu ofer vindecarea
persoanelor cu autism sau cu DGD(degradri generalizate n dezvoltare), ci doar un mod de a se
integra ct mai bine n societate, de a funciona ct de ct fr ajutor din partea vreunei alte
persoane/ nsoitor, boala lor fiind de natur neurologic.
Ca i metodologie voi ncerca s explic cum decurge o or de terapie ABA. Dup cum
am specificat mai sus, terapia va avea loc intr-un spaiu adecvat, o camer ce va avea o mas, 2
scaune (unul pentru terapeut, cellalt pentru copil), vor fi jucrii n camer, sau orice altceva l
poate atrage pe copil, asta pentru ca copilul sa nu se simt frustrat sau sa nu simt aceste lecii ca
pe o corvoad de nesuportat. De ceva timp ncoace (aproximativ 3 ani), spaiul de lucru nu mai
este att de rigid, unele sittinguri (parte din or n care se lucreaz intens) putndu-se desfsura
pe covor sau ntr+un alt loc mai puin conventional ( pe o canapea, fotoliu, asta bineneles daca
si natura leciei ce urmeaz a fi fcut o permite ex lectura, povestire etc). Dup ce timp de 5
minute -7 minute (asta depinde foarte mult de copil, dar si de terapeut ct de mult simte
frustrarea copilului) are loc lectia la mas, iar apoi se ia o mic pauz (2-3 min) n care terapeutul
se joac cu copilul (intr-un mod constructiv) cu ceea ce i alege el (muli copii sunt atrai foarte
mult de muzic i le place s se zbenguie). Dupa care se reiau leciile. Si lucrul acesta se repet
timp de 50 min ct dureaz o or de terpie ABA.
Din fericire i la noi n ar a devenit cunoscut aceasta metod si este implementat din
ce n ce mai mult cu succes, prinii nelegand gravitatea bolii de care sufer copilul lor. Prinii
au nceput sa se documenteze din ce n ce mai des asupra problemei autismului care n multe alte
ri a nceput sa fie denumit o epidemie. Pentru muli copii diagnosticai cu autism sau cu alte
dereglari de dezvoltare, terapia ABA reprezint o ans la normalitate.