Sunteți pe pagina 1din 8

Anatomie si fiziologie esofag

Esofagul este un conduct musculo-membranos care uneste faringele cu stomacul.


A. Anatomia esofagului
Esofagul se mparte, dupa regiunile pe care le strabate, n trei segmente: un segment cervical, un
segment toracic si un segment abdominal. Are o lungime de 20-25 cm si un calibru de 2-2,5 cm.
Esofagul cervical.
Segmentul cervical al esofagului este situat pe planul cel mai profund al regiunii subhioidiene,
posterior de portiunea cervicala a traheii
Are o lungime de 5-cm, ncepe de la nivelul marginii inferioare a cartilagiului cricoid, !5-! cm sub
arcada dentara "anterior vertebrei #$ si se termina la nivelul planului ori%ontal care trece prin
marginea superioara a manubriului sternal. #a traiect se proiectea%a pe linia mediana, usor derivat
spre st&nga.
'rin marginea st&nga depaseste fata laterala a traheii, marginea dreapta este prinsa n unghiul diedru
dintre trahee si coloana vertebrala. (mpreuna cu traheea este nvelit ntr-o tunica formata dintr-un
tesut con)unctiv, alcatuind o teaca fibroasa care continua pe ce a faringelui si se prelungeste n
mediastin p&na la muschiul diafragm. Aceasta teaca contine, n unghiul traho-esofagian, nervii
recurenti "ramuri ale nervului vag$.
're%inta raporturi, anterior cu peretele posterior al traheii. * mica portiune depaseste traheea n
st&nga si ram&ne neacoperita de ea. Aceasta parte vine n raport cu nervul recurent st&ng, cu ramurile
arterelor tiroidiene, cu venele satelite si ganglionii recurentiali si cu marginea posterioara a lobului
tiroidian st&ng.
'osterior, esofagul este n raport cu fata anterioara a coloanei cervicale, acoperita cu muschii
prevertebrali si lama prevertbrala a fasciei cervicale.
+arginea st&nga, neacoperita de trahee este mai accesibila si se practica esofagotomia e,terna fiind
marginea chirurgicala a esofagului.
+arginea dreapta ascunsa la o ad&ncime de 2-- mm ntre coloana vertebrala si trahee, este superior n
raport cu nervul recurent drept care se apropie treptat de aceasta margine si cu artera tiroidiana
inferioara si ramurile ei, care se desfac n evantai, ntre trahee si coloana vertebrala.
.a distanta, cele doua margini ale esofagului au raporturi, laterale cu lantul simpatic cervical
"ganglionul mi)lociu$ artera carotida primitiva, vena )ugulara interna si nervii vagi. +arginea st&nga
inferioara a esofagului este n raport cu canalul toracic.
Vascularizatie si inervatie esofag cervical
/rigatia arteriala provine, mai ales, din artera tiroidiana inferioara prin ramurile sale esofagiene
superioare, iar cea venoasa este repre%entata de venele esofagiene superioare, ce se varsa n venele
tiroidiene superioare. .imfa drenea%a n limfonodulii cervicali profun%i.
/nervatia este asigurata de ramuri ale nervilor vag "0$, glosofaringian "/0$ si filete din trunchiul
simpatic cervical.
Esofagul toracic
(ncrucisea%a n partea sa inferioara, aorta descendenta, trec&nd spre st&nga liniei mediane, c&nd se
ndreapta spre cardia, care se proiectea%a la st&nga vertebrei a 0/ 1 a toracale. .ungimea totala a
esofagului este de 22-25 cm, la care daca adaugam distanta de la rama oris la gura esofagului, situata
la nivelul tuberculului carotic #hassaignac "vertebra #$, de !5 cm, aflam distanta minima de 20-50
cm pe care trebuie sa o parcurga o sonda esofagiana "3aucher$ spre a intra n stomac.
#alibrul esofagului este aproape uniform, pre%ent&nd n ansamblu urmatoarele str&mtori: la gura
esofagului "str&mtoarea cricoidiana$, la crosa aortei "str&mtoarea aortica$, la branhia st&nga
"str&mtoarea branhica$ si la cardia "str&mtoarea cardica$. 4neori poate e,ista si o str&mtoare la nivelul
diafragmei "str&mtoarea diafragmatica$, orificiul esofagian al diafragmei proiect&ndu-se la nivelul
vertebrei a 0-a toracale. Esofagul pre%inta n treimea sa superioara n continuarea faringelui, file
musculare striate, iar n cea inferioara, musculatura neteda. +ucoasa esofagiana are pliuri
longitudinale si este mobila pe tunica musculara prin submucoasa.
Vascularizatie si inervatie esofag toracic
Arterele esofagului toracic vin din ramurile din vecinatate "arterele tiroidiene inferioare, arterele
branhice si cele frenice superioare$.
5enele formea%a ple,uri submucoase, care n partea inferioara se unesc cu venele gastrice, intr&nd n
teritoriul venei porte hepatice, iar n partea superioara cu vena a%6gos, deci n teritoriul venei cave
superioare. 5enele situate n portiunea distala a esofagului devin varicoase n ca%urile de compresiune
pe trunchiul venei porte "ciro%e, tumori hepatice $ fiind sursa unor hemoragii digestive superioare.
.imfaticele esofagului drenea%a n limfoganglionii dispersati de la cardie p&na la grupul
supraclavicular, e,plic&nd metasta%ele ganglionare ce pot afecta p&na si limfonodul supraclavicular
7roisier 1 5ircho8.
9ervii vagi abordea%a esofagul la nivelul bifurcatiei traheii. '&na aici esofagul primeste ramuri din
nervii recurenti si din lantul ortosimpatic cervico-toracic.
Esofagul abdominal
'artea abdominala a esofagului este cea mai scurta din cele trei parti topografice pe care le repre%inta
"cervicala, toracica, si abdominala$ dar este foarte importanta din punct de vedere anatomofunctional
si chirurgical.
Ea se ntinde de la hiatis1ul esofagian al diafragmei p&na la cardia si are o lungime de !1- cm.
Esofagul pre%inta de cca. - cm de cardia, str&mtoarea inferioara sau diafragmatica. Ea este
determinata de contractia fibrelor circulare si de tesutul con)unctiv al peretelui esofagian. Superior de
aceasta str&mtoare, datorita presiunii negative din torace, lumenul esofagian este ntredeschis si plin
de aer. :e aceea alimentele lichide cad n,,cascada;, n partea toracica a esofagului si se opresc
pentru scurt timp la str&mtoarea inferioara.
(n partea abdominala, calibrul esofagului creste progresiv p&na la cardia lu&nd pe imaginea
radiologica aspectul unei ampule, numita ampula esofagiana, un mic prestomac sau ampula
cardiacum.
<elatia dintre esofag si diafragma la nivelul hiat 1 ului esofagian, din cau%a importantei sale
chirurgicale, a fost amplu studiata.
=iatus 1 ul esofagian nu este un simplu orificiu, el este mai degraba un canal muscular oblic, format
ndeosebi de st&lpul sau pilierul drept al diafragmei.
4neori la formarea sa participa si pilierul st&ng. Acest canal este complet n partea superioara, iar n
cea inferioara este redus la o circumferinta musculara posterioara, care anterior este completata de
lobul st&ng al ficatului. (ntre circumferinta hiatus 1 ului esofagian si peretele organului e,ista un
spatiu care normal nu permite trecerea inde,ului prin el.
Adventicea esofagului este formata din tesut con)unctiv la, n partea superioara si mi)locie a
esofagului si devine mult mai densa n partea inferioara form&nd fascia esofagiana. .egatura dintre
esofag si diafragma, descrisa mai sus permite o anumita mobilitate a esofagului si hiatus 1 ului
esofagian.(n acelasi timp prin contractia muschiului diafragmei si a pilierilor sai, el intervine
mpreuna cu alti factori la asigurarea contentiei gastro 1 esofagiene.
Acesti factori sunt repre%entati de:
> :eschiderea oblica a esofagului n stomac prin orificiul cardiei. Acest orificiu este situat sub nivelul
fundului gastric si are ca urmare formarea inci%urii cardiei.
> 're%enta si dispo%itia,,calare; sau,,n cravata; a fibrelor optice ale stomacului. Sectiunea acestor
fibre face sa dispara inci%ura cardiei
> /nervatia comuna a cardiei si a partii abdominale a esofagului este si ea un argument n favoarea
mecanismului unitar si comple, al contentiei gastro-esofagiene.
'erturbari ale acestui mecanism se nsotesc de reflu,ul esofagian al sucului gastric si stau la ba%a
esofagitelor peptice.
#&nd hiatus -ul esofagian este mai larg dec&t normal, prin el se produc herniile diafragmatice hiatale
care pot fi paraesofagiene, de alunecare si mi,te.
(ntreg esofagul abdominal ndeplineste rolul de sfincter functional al cardiei, care asigura trecerea
bolului alimentar din esofag n stomac si participa la mentinerea contentiei gastro-esofagiene ?
mpiedic&nd reflu,ul sucului gastric n esofag. (nchiderea si deschiderea esofagului la acest nivel se
face ntr-o dimensiune verticala si prin dilatatii, fibrele musculare fiind dispuse helicoidal. :atorita
presiunii intraabdominale po%itive peretele anterior al partii abdominale a esofagului vine n contact
cu cel posterior.
Anterior si la dreapta esofagului este nvelit n peritoneu, pe sub acesta trec&nd spre stomac trunchiul
vagal anterior. 'e plan mai anterior si la dreapta vine n raport cu ficatul marcat de impresiunea
esofagiana a acestui lob.
'osterior esofagul nu este nvelit de peritoneu, deci este e,traperitoneal. 'e aceasta fata se afla
trunchiul vagal posterior. ' e plan mai posterior se afla pilierii cu hiatus -ul aortic, prin care trece din
torace n abdomen aorta si din abdomen n torace ductul toracic.
7ot aici n tesutul con)unctiv retroperitoneal se afla vasele frenice inferioare st&ngi si vasele
suprarenale superioare st&ngi. .a st&nga ntre esofag si fundul stomacului se gaseste inci%ura cardiei.
Structura esofagului
+ucoasa esofagului, ca cea a faringelui si cavitatii bucale este formata din epiteliu pavimentor
pluristratificat. Aceasta din cau%a ca esofagul ndeplineste functii n transportul alimentar si nu are rol
n digestia propriu-%isa.
:e aceea glandele esofagiene, a caror parte secretorie patrunde p&na n submucoasa, secreta mucus,
favori%&nd astfel alunecarea.
@landele sunt mai dense se pot observa nsa din loc n loc mici insule de epiteliu cilindric gastric si
uneori chiar glande gastrice.
7recerea de la epiteliu pavimentos esofagian la cel cilindric unistratificat gastric se face brusc, la
nivelul unei linii dintate, marcata de culoarea rosu aprins a mucoasei gastrice si cea de rosu sters a
mucoasei esofagiene.
:e remarcat ca prin tonusul muscularii mucoase se produce plicaturarea longitudinala a mucoasei
esofagiene.
Submucoasa contine reteaua vasculara, ple,ul autonom submucos "+iessner$ si partea secretorie a
glandelor esofagiene. 7esutul con)uctiv din submucoasa esofagului este bogat repre%entat, el
asigur&nd re%erva de calibru a esofagului.
7unica musculara are unele particularitati. (n partea superioara este striata si neteda, n cea inferioara,
pe o sectiune transversala, stratul longitudinal are aceeasi grosime ca stratul fibrelor circulare "diferit
de restul tubului digestiv unde stratul circular este mai gros$. Acest fapt reflecta adaptarea si
speciali%area pentru transportul de substante alimentare, care a suferit doar transformarile actului
masticatiei.
3ibrele longitudinale, scurt&ndu-se prin contractii, largesc esofagul naintea bolului alimentar, care
este mpins de inelul de contractie, format de fibrele circulare de deasupra bolului.
3ibrele longitudinale au traiect descendent si helicoidal, nc&t n partea inferioara a)ung n stratul
circular.
Vascularizatie si inervatie esofag
Arterele care iriga esofagul abdominal provin din mai multe surse: artera gastrica st&nga, artera
frenica inferioara st&nga si arterele gastrice scurte.
'e l&nga teritoriul esofagian, aceste artere mai participa si la irigatia cardica si a partii superioare a
fundului gastric. (n general, partea abdominala a esofagului este mai bine vasculari%ata dec&t cea
toracica si cervicala.
Artera gastrica st&nga "ramura din trunchiul celiac$ sa nastere la nivelul crosei sale la !12 artere
ascendente, care pleaca fie i%olat, fie dintr-un trunchi comun, cardio 1 esofagiana.
(n unele ca%uri, aceste artere si au originea n hetatica st&nga. <amurile esofagiene ale a gastrice
st&ngi se distribuie fetei posterioare, flancului drept si fetei anterioare esofagului. 4nele dintre ele
trec prin hiatus -ul esofagian, irig&nd 2-- cm. :in partea inferioara a esofagului toracic.
* ramura descendenta contribuie la vasculari%atia fetei posterioare a stomacului n %ona adiacenta a
cardiei.
Arterele gastrice scurte, n special cele superioare, contribuie si ele la irigatia esofagului abdominal
ca si al fetei posterioare a fundului gastric.
Se afirma ca n %ona tran%actiei gastro-esofagiene e,ista o continuitate venoasa ntre venele din
submucoasa esofagiana si cea gastrica care se reali%ea%a dupa un sistem de confluente, care scad n
directie ascendenta, deci cu reducerea patului venos, n trecerea de la stomac la esofag, fapt cu mari
implicatii hemodinamice, n special n patologie, n conditiile hipertensiunii portale. (n %ona
tran%actiei, venele din submucoasa strabat musculara mucoasei, se dispun n palisada, n mucoasa si
putin mai sus revin n submucoasa, strabat&nd o a doua oara musculara mucoasei.
Studii recente demonstrea%a ca dispo%itia,,n palisada; este valabila pentru portiunea craniana, iar
revenirea spre portiunea caudala se face strabat&nd progresiv planurile peretelui esofagian.
:in reteaua venoasa a submucoasei, pleaca vene colectoare care trec prin tunica musculara si inferior
se varsa n vena gastrica st&nga, iar superior n ple,ul venos superficial al esofagului. :in acesta, prin
venele hemia%igos si a%igos se varsa n vena cava superioara. Alte vene din acest comple,, drenea%a
prin intermediul venei sferice inferioare st&ngi n vena cava inferioara.
.imfaticele esofagului abdominal sunt repre%entate de doua retele cu ochiuri longitudinale, situate n
mucoasa si n tunica musculara. Ele drenea%a n primul releu ganglionar format din ganglionii
gastrici st&ngi si rareori n cei pancreatico 1 lienali. Al doilea releu l formea%a ganglionii celiaci.
'artea inferioara a esofagului toracic drenea%a limfa descendent n aceste relee ganglionare. Esofagul
abdominal are o inervatie sen%itiva sau receptoare si alta motorie sau efectuare. Sensibilitatea
mucoasei, n general redusa este totusi mai mare n partea superioara a esofagului dec&t n cea
inferioara. /nertia motorie parasimpatica provine din trunchiurile vagale anterior si posterior, care la
r&ndul lor s-au format din ple,ul esofagian.
:in acest ple,, putin deasupra hiatus-ului esofagian iau nastere n A0-A5 B din ca%uri cele doua
trunchiuri vagale.
3iecare trunchi contine fibre din ambii vagi, dar n trunchiul vagal anterior predomina fibre din vagul
drept.
B. Fiziologia esofagului
'rincipala functie a conductului esofagian repre%inta conducerea bolului alimentar n stomac.
:eglutitia este determinata de actiunea comuna a formatiunilor musculare bucale, faringiene si
indirect a celor laringiene.
7impul / 1 buco 1 faringian, voluntar al deglutitiei durea%a 0,51! secunde se desfasoara sub forma
unei singure unde de presiune cu o componenta comple,a: orificiul bucal e astupat de ba%a limbii
v&rful limbii se lipeste de arcada dentara si bolta palatina, si valul palatin nchide comunicarea cu
na%ofaringele. Colul alimentar este mpins n )os de muschii milohioidieni si faringieni, iar laringele e
tractionat n sus.
(n consecinta faringele se scurtea%a, orificiul glotei dispare sub ba%a limbii, iar bolul alimentar se
orientea%a spre valecule.
7impul // esofagian, refle,ul deglutitiei e dat de deschiderea gurii esofagului prin rela,area
muschiului cricofaringian. 4lterior lichidele cad gravitational, preced&nd unda peristaltica si
a)ung&nd napoi n stomac.
Solidele progresea%a cu unda peristaltica, fiind favori%ate de gravitatie, bolul a)unge la cardia n -D
secunde. #u c&t bolul se ndepartea%a de gura esofagului, vite%a progresiunii scade. (nghititurile
frecvente maresc vite%a progresiunii, plenitudinea gastrica o reduce.
Esofagul normal prezinta doua tipuri de unde:
> 4nda peristaltica primara, initiata refle, n timpul fa%ei bucofaringiene, merge nentrerupt p&na n
esofagul distal si repre%inta propulsorul al bolului alimentar.
> 4nda peristaltica secundara declansata de catre distensia treimii superioare esofagiene.
Actul deglutitiei e voluntar, iar stimularea prin contact a ariilor sen%atiilor de pe mucoasa linguala,
valul palatin, peretele posterior faringian trimite impulsuri aferente prin nervii gloso 1 faringian,
trigemen si laringe p&na n centrul deglutitiei din podeaua ventriculului /5.
<aspunsul motor este declansat pe calea fibrelor nervoase ale nervului trigemen, facial, gloso1
faringian, vag "nucleul ambiguu$ si hipoglos.
Secretia esofagului este de consecinta mucoasa, are n principal rol lubrifiant si este mediata vagal.