Sunteți pe pagina 1din 16

EPILEPSIA

Definitii
Epilepsia : suferinta cronica cerebrala manifestata prin crize
epileptice recurente, spontane.
Criza epileptica : episod brusc, stereotip de manifestari motorii,
senzitive,senzoriale, comportamentala si /sau modificare a starii
de constienta ce se datoreaza activitatii bruste , neprovocate , a
unei populatii neuronale.
Stare de rau epileptic :crize epileptice repetate neintrerupte de
revenirea la starea normala anterioara.
Crize epileptic morfeice[ hipnice] : crize epileptic care apar in
timpul somnului.
Sindrom epileptic : manifestare epileptica definita de elemente
clinice si electroencefalografice, la care statusul neurologic si
etiologia contribuie la estimarea unui prognostic si a unui raspuns
terapeutic.
Diagnostic
-se realizeaza prin analiza aspectului clinic al manifestarii
paroxistice obtinut prin :
a.Observatie directa[ daca se petrec in prezenta medicului]
b.elatarea pacientului
c.elatarea unor martori oculari
!lementele de diagnostic oferite de observatia directa sau de
anamneza sunt:
-circumstantele de aparitie [ unde, cand, starea de activitate]
-modul de debut si manifestarile premergatoare
-semnele clinice si/sau simptomele ce caracterizeaza atacul
-durata totala a manifestarii
-modul de incetare a manifestarii
-starea clinica reziduala
Manifestarea crizei
"imptome preictale [ descrise de pacient sau de martori oculari]
-aura[ senzatii subiective]
-tulburare de dispozitie sau comportamentala
"emne ictale
-vocale:tipat sau inspir zgomotos, vorbire neinteligibila
-motorii:versia capului si/sau ochilor, posturi anormale, rigiditate,
miscari ritmice , automatisme, miscari focale sau generalizate
-respiratorii: modificari ale ritmului respiratoe apnee, cianoza.
-autonome: dilatatie pupilara, hipersalivatie, tulburari de ritm
cardiac si respirator, incontinent sfincteriana, paloare, varsaturi.
-pierderea starii de constienta, incapacitate de comunicare
verbala
"emne si simptome postictale
-amnezia evenimentelor
-confuzie
-letargie
-somnolenta
-cefalee
-dureri musculare
-greata, varsaturi
-semne de traumatism al limbii prin muscare
-deficit motor focal[ paralizia #odd]
Clasificarea crizelor de epilepsie[ILAE 1981
I Partiale[ focale
A!Crize partiale"simple
1!cu semne motorii
#!cu simptome senziti$e sau somatosenzoriale
%!cu semne sau simptome autonome
&!cu simptome psi'ice
(!Crize partiale comple)e
1!de*ut cu criza partial simpla urmata de pierderea starii de
constienta
#!pierderea starii de constienta de la inceput
C!Crize partiale ce e$olueaza spre +eneralizare secundara
1!crize partiale simple cu +eneralizare secundara
#!crize partiale comple)e cu +eneralizare secundara
%!crize partiale simple ce e$olueaza spre crize partiale
comple)e ce e$olueaza spre crize +eneralizate!
II Crize +eneralizate[ con$ulsi$e sau noncon$ulsi$e
A!Crize tip a*senta
1! A*sente tipice
#! !A*sente atipice
(!Crize mioclonice
C!Crize clonice
D!Crize tonice
E!Crize tonico,clonice
-!Crize atonice
III Crize epileptice neclasificate
$rize epileptice simple
-crize partiale fara pierderea starii de constienta
-pot apare la orice varsta
-pot afecta orice zona corticala , dar mai frecvent lobii frontali si
temporali
-manifestari:
-motorii: spasme , clonii, versie, anartrie, oprirea respiratiei
-somatosenzoriale: parestezii, disestezii,arsuri, dureri, senzatie de
curent electric, caldura
-manifestari autonome:modificari ale culorii pielii, #%, %&, marimea
pupilara, piloerectie
-manifestari psihice:manifestari disfazice[ tulburari de vorbire],
simptome dismnezice[ tulburari ale memoriei: flashbac', d()*-vu,
)amais vu, experiente panoramice], simptome cognitive[ stari de
visare, senzatii de ireal, senzatii de depersonalizare]simptome
affective[ frica, furie, depresie, iritabilitate], iluzii ale
marimii[ micropsie, macropsie], halucinatii structurate[ vizuale,
auditive, gustative, olfactive]
-paralizia #odd[ paralizie unilaterala, reversibila ce dureaza
minute sau ore]apare dupa crize partiale ce intereseaza cortexul
motor.
$rize partiale complexe
-originea +,- in lobul temporal, .,- in lobul frontal
-au . componente:
/.%ura-de obicei scurta[ secunde]
0.%lterarea starii de constienta
..%utomatisme[ oro-alimentare, motorii, gestuale,ambulatorii,
verbale]
$rize generalizate
-pierderea starii de constienta cu/fara manifestari motorii
bilaterale[tonice, clonice, tonico-clonice, mioclonice, absente]
-%bsente tipice:pierderea brusca a starii de constienta cu
incetarea oricarei activitati motorii1tonusul muscular este de obicei
pastrat si pacientul nu cade1criza se sfarseste la fel de brusc cum
a inceput1nu exista stare confuziva postcriza dar exista amnesia
crizei
-%bsente atipice:pierderea starii de constienta[ dar nu atat de
profund ca in absenta tipica] si manifestari hipomotorii1amnesia
crizei nu este complete
-$rize mioclonice:apar contractii de scurta durata a unui muschi
sau a unui grup muscular1 poate fi unica sau repetitive1 revenirea
este imediata, iar starea de constienta este pastrata.
-$rize clonice:caracterizate prin prezenta cloniilor[ contractii
muscular bruste ce determina deplasarea unui membru]1 sunt de
obicei asimetrice si neregulate
-$rize tonice:contractii muscular tonice cu alterarea starii de
constienta fara faza clonica
-$rize tonico-clonice:este forma clasica de convulsii
epileptice.$riza debuteaza cu pierderea starii de constienta si
uneori cu un strigat .2acientul cade si urmeaza faza tonica : o
scurta perioada de flexie tonica si o perioada mai lunga de
rigiditate si extensie axiala,ochii sunt deviati in sus, maxilarele
sunt inclestate, membrele sunt in extensie-durata /,-., secDupa
faza tonica apare faza clonica ce consta din miscari convulsive
ale membrelor, respiratia devine stertoroasa si saliva [ adesea
sanghinolenta datorata muscarii limbii] curge din gura.-dureaza
.,-+, sec.2ot apare si modificari autonome :modificari ale #%, %&,
hipersalivatie.3aza finala dureaza 0min-., min se se
caracterizeaza prin flacciditate musculara."tarea de constienta se
restabileste treptat. 2ostcritic bolnavul poate prezenta :confuzie,
cefalee,ameteli, dureri muscular.
-$rize atone:pierderea brusca a tonusului postural urmata de
cadere.
$rizele epileptice pot avea diverse cauze.Din acest motiv le mai
putem clasifica in :
Crize idiopatice[ cauza +enetica
Crize simptomatice[ etiolo+ie cunoscuta
Crize cripto+enice[ etiolo+ie necunoscuta inca
In$esti+atii
!!4[ electroencefalografia]
$#/56 cerebral
#este de laborator[ 784, biochimie, 8$, teste toxicologice]
$riza unic9 - eveniment unic, :nc9 sau niciodat9 repetat
-;-<- dintre indivizi prezint9 o criz9 epileptic9 :n via=9
manifestarea epileptic9 unic9 are caracter benign
-recuren=a apare la ;,- :n urm9torii > ani ?i este facilitat9 de
urm9torii factori de risc:
- status neurologic patologic @leziune cerebral9A
- aspect eeg patologic @mai ales de tip epilepticA
- caracterul focal al crizei
-se recomand9:
- :n absen=a factorilor de risc B nici o m9sur9
- :n prezen=a factorilor de risc B monitorizare
clinic9 ?i eeg timp de .-; ani @controale anualeA
?i tratament numai :n caz de recuren=9
Dia+nosticul epilepsiei este realizat de catre medicul
specialist neurolo+ pe *aza confirmarii a cel putin # crize
epileptice si sustinute de e$aluare standard sau specializata
EE. " ima+istica I/M cere*rala ! Aceste e$aluari permit
formularea dia+nosticului complet :
certificarea *olii : epilepsie
etiolo+ia : simptomatica 0 cripto+enica0 idiopatica
forma semiolo+ica a crizelor : focala 0 +eneralizata
descriptia crizelor 1e)! Crize tonice2
e$entual +radul de diza*ilitate
si identificarea sindromului epileptic electro,clinic
3ratament:
#ratamentul epilepsiei se refera la:
- tratamentul crizei epileptice ?i al st9rii de r9u epileptic
- tratamentul cronic medicamentos al epilepsiei
- tratamentul chirurgical al epilepsiei
- alte tehnici terapeutice
Starea de r4u epileptic con$ulsi$ant +eneralizat reprezint4 o
ur+en54 neurolo+ic4 datorit4 mor*idit45ii 6i mortalit45ii pe
care o antreneaz4!
2rincipalele obiective ale tratamentului vizeaz9:
- Oprirea crizelor
- "us=inerea func=iilor vitale
- #ratamentul cauzei sau al factorilor declan?atori
- 2revenirea, tratarea complica=iilor statusului:
- $erebrale: - leziuni hipoxice/metabolice
- leziuni secundare crizelor
- edem cerebral, hipertensiune intracranian9
- tromboz9 venoas9 cerebral9
- hemoragii ?i infarcte cerebrale
- $ardiovasculare, respiratorii, vegetative
- 7ipo- ?i hipertensiune
- Cnsuficien=9 cardiac9
- #ahi- ?i bradiaritmii, stop cardiac
- Cnsuficien=9 respiratorie
- !dem, hipertensiune, embolie pulmonar9
- 2neumonie de aspira=ie
- 7ipertermie
- 7ipersecre=ie traheobron?ic9 ?i obstruc=ie
- 5etabolice
- Deshidratare
- #ulbur9ri electrolitice: hiponatremie,
hiperpotasemie, hipoglicemie
- Cnsuficien=9 renal9 ?i hepatic9 acut9
- 2ancreatit9 acut9
- %ltele:
- $oagulare intravascular9 diseminat9
- abdomioliz9
- 3racturi
- Cnfec=ii @pulmonare, cutanate, urinareA
- #romboze venoase profunde
#ratamenul presupune internare de urgen=9, de preferin=9
direct :ntr-o unitate de terapie intensiv9, ?i instituirea imediat9 a
unor m9suri de terapie standardizate, etapizate, de catre medicul
specialist neurolog in colaborare cu medicul specialist de terapie
intensive si monitorizare eeg, dac9 este posibil, pentru urm9rirea
dispari=iei activit9=ii electrice iritative continue
#ratament medicamentos antiepileptic:
- diazepam - pe cale iv. diluat :n /, ml ser: ,,/; mg/'gc @/f
a ;mgA
- pe cale rectal9: ,,0 mg/'gc
- administrarea se poate repeta / data
daca statusul nu este stopat se continua cu
- fenitoin - in bolus /D mg/'gc, pEn9 la ;,mg.min, timp de
0, minute1 se poate repeta dup9 0, min :n doz9 de
/,mg/min.
- 6ecesit9 monitorizarea func=iei respiratorii ?i
cardiace.

- midazolam: ,,/-,,> mg/'gc/or9 :n pev
- acid valproic: 0, mg/'gc in 2C& cu o rata de .,-;, mg/min
Cn cazul statusului refractar:
- anestezie general9 iv pentru stoparea crizelor, cu unul din
preparatele:
- tiopental: pev ;,-/;,mg/or9
- pentobarbital: pev /->mg/'gc/or9
- propofol: pev +-/0mg/'gc/or9, apoi /-.mg/'gc/or9
- %nestezia general9 este men=inut9 pEn9 la dispari=ia traseului
eeg de criz9 sau maxim 0> de ore, dup9 care se face reevaluare
clinic9 ?i electroencefalografic9. eapari=ia crizelor impune
reluarea algoritmului, insistEnd asupra factorilor etiologici
Starea de r4u epileptic focal motor sau non,con$ulsi$ant
se trateaz9 :ntr-o manier9 asem9n9toare, =inEnd :ns9 cont de
faptul c9 ?i complica=iile care pot apare sunt mai reduse.
59surile care se iau vizeaz9 :n primul rEnd stoparea crizelor
?i prevenirea reapari=iei lor:
- monitorizarea ?i sus=inerea func=iilor vitale
- combaterea factorilor declan?atori: febra @antitermiceA,
hipoglicemia @glucoz9 0;- C.&. 0ml/'gc, chiar dac9 nu se poate
determina valoarea glicemieiA,
- diagnosticul ?i tratamentul bolilor asociate
- tratament specific: diazepam - pe cale iv. diluat :n /, ml ser:
,,/; mg/'gc @/f a ;mgA
- pe cale rectal9: ,,0 mg/'gc
- administrarea se poate repeta / data
daca statusul nu este stopat se continua cu
- fenitoin - in bolus /D mg/'gc, pEn9 la ;,mg.min, timp de
0, minute1 se poate repeta dup9 0, min :n doz9 de
/,mg/min.
- 6ecesit9 monitorizarea func=iei respiratorii ?i cardiace.

- tratamentul recuren=ei: administrarea antiepilepticului oral
specific formei de epilepsie .
3ratamentul crizei epileptice
-criza epileptica de obicei are o durata scurta si se incheie inainte
de a institui un tratament de urgenta motiv pentru care se instituie
masurile de profilaxie a repetarii crizelor.
Masuri
-asigurarea libertatii cailor aeriene superioare
-prevenirea producerii traumatismelor secundare crizei[ prote)area
capului cu un material moale]
-impiedicarea muscarii limbii prin fixarea cu un cleste special
-observarea tipului de criza si chiar filmarea lor cu mobilul
-asezarea pacientului in pozitia de securitate[ decubit lateral]
3ratamentul cronic medicamentos al epilepsiei
#ratamentul trebuie s9 aib9 :n vedere:
- #ratamentul cauzelor @atunci cEnd este posibilA ?i evitarea
factorilor declan?atori
- #ratamentul medicamentos
!vitarea factorilor declan?atori presupune aplicarea unor
m9suri generale :n ce prive?te dieta ?i regimul de activitate, care
s9 previn9 apari=ia crizelor ?i a complica=iilor lor
%ceste m9suri se pot institui de la :nceput ?i se pot aplica ?i
crizelor acute. Fneori, pe perioade limitate de timp, aceste
masuri pot constitui singurul tratament al crizelor unice cu
teren ereditar epileptic, :n ideea profilaxiei pEn9 la o urm9toare
posibil9 criz9 .
.3ratamentul medicamentos
Potri$it ni$elului actual al cunostintelor si mi7loacelor
terapeutice" scopul tratamentului medicamentos al epilepsiei
este disparitia sau macar reducerea semnificati$a a crizelor
6i o calitate corespunz4toare a $ie5ii" 8n condi5iile unor efecte
secundare minime ale medicamentelor antiepileptice.
2rincipiile tratamentului medicamentos sunt:
- 3ratamentul medicamentos se initiaza:
Dupa a 0-a criza
Dupa prima criza daca:
- diagnostic epilepsie este sugerat de antecedente, C5,
!!4
- pacientul considera ca riscul recurentei este inacceptabil
Cnitierea tratamentului poate fi :
apida - in epilepsia cu risc mare de recurenta
!pilepsii simptomatice cu crize generalizate, focale
!pilepsii idiopatice generalizate
%manata - atunci cand:
Diagnosticul este incert
$rizele sunt provocate
Dezacordul pacientului in pofida informarii corecte
- initierea tratamentului se face cu doza minima terapeutica si
se creste progresiv pana la atingerea eficacitatii terapeutice
sau a dozei maxime tolerate / recomandate. %ceasta creste se
realizeaza in platouri, evaluand pe rand eficacitatea terapeutica
a fiecarei concentratii serice stabile @orientativ se apreciaz9 c9
se atinge concentra=ia seric9 stabil9 dup9 ce drogul se
administreaz9 constant o perioad9 de timp egal9 cu de ; ori
timpul de :n)um9t9=ire al droguluiA.
In conformitate cu clasificarea e$identelor terapeutice si forma de epilepsie"
recomandarile de tratament cu MAE sunt urmatoarele :
#ipul epilepsiei #erapie monodrog #erapie de asociere
3ocala $GH, 27#, 8!& @%A
&2% @GA
4G2, 8#4, OI$, #25 @$ A
$GH, 27#, 8!&, &2%,
4G2, 8#4, OI$, #25,
24G, 8"5
#onico-clonic9 &2%, $GH, 8#4, OI$, 27#,
2G, #25 @$ A
&2%, $GH, 8#4, OI$, 27#,
2G, #25
4G2, 24G
%bsen=9 !"5, &2%, 8#4 @$ A &2%, 8#4
5ioclonic9 &2%, $H2, 8!&, 8#4 @$ A &2%, $H2, 8!&, 8#4
3ratamentul c'irur+ical al epilepsiei
Obiective
- control mai bun al crizelor
- reducerea efectelor adverse ale terapiei medicamentoase
- reducerea handicapului psihosocial
- reducerea morbidit9=ii medicale
- deficit neurologic rezidual minim
Indicatii
!pilepsia refractar9 la tratament medicamentos:
- J / criza/luna
- J /D luni
- J 0 monoterapii esuate
-
Alte te'nici terapeutice
Stimularea $a+al4
Cndica=ii:
!pilepsia refractar9 la tratament cronic medicamentos
#ratament chirurgical inaplicabil
Interventii
-asigurarea libertatii cailor aeriene superioare
-prevenirea producerii traumatismelor secundare crizei[ prote)area
capului cu un material moale]
-impiedicarea muscarii limbii prin fixarea cu un cleste special
-observarea tipului de criza si chiar filmarea lor cu mobilul
-asezarea pacientului in pozitia de securitate[ decubit lateral]
-anuntarea medicului in cazul unei crize[ sub indrumarea acestuia
se vor administra medicamentele]
-in cazul pacientilor internati se vor administra medicamentele
respectand doza)ul , orarul si calea de administrare[ ne
vom asigura ca pacientul a inghit medicamentele]
- se consemneaza in fisa de ingri)iri nr de crize , aspectul, reactii
adverse la medicatie