Sunteți pe pagina 1din 7

ISTORIA DESCOPERIRII ELEMENTELOR CHIMICE SI A SUBSTANTELOR

COMPUSE
Multe capitole din istoria chimiei s-au dovedit foarte pasionante, dar nici unul
nu are amploarea si stralucirea descoperirii elementelor chimice si a substantelor
compuse.
In evolutia chimiei fiecare element nou descoperit a marcat o etapa care a
deschs un nou camp de cercetari, atat prin studierea proprietatilor noului element in
comparatie cu cele cunoscute cat si din punctul de vedere al aplicatiilor practice ale
elementului ca atare si ale compusilor sai.
Antichitatea a cunoscut noua elemente chimice dintre care sapte metale: Au,
Ag, Cu, Sn, Pb, Hg, e si doua nemetale: S si C.
Unele dintre metalele cunoscute in lumea antica erau de puritate oarte mare!
aproape de cele de asta"i# Nemetalele antice! S si C nu erau considerate corpuri
simple ci compuse $ ca si metalele acestei perioade $ din patru %elemente& ' aer!
apa! pamant si oc $ %elemente din care se considera ca ar pro(eni toate celelalte
corpuri#
Aurul a fost cunoscut din cele mai vechi timpuri fiind raspandit in stare nativa in natura el
se putea obtine usor in cantitati mici. !atorita proprietatilor sale deosebite, aurul a
devenit un simbol al bogatiei si puterii fiind folosit la confectionarea obiectelor de
podoaba si cult.
Istoria argintului este strans legata de cea a aurului. Prin faptul ca si el se
gaseste in natura sub forma nativa este cunoscut din
Antichitate si folosit la confectia podoabelor si apoi la
fabricarea monedelor.
Cuprul era si el cunoscut din Antichitate,
aproape sigur imediat dupa Au si Ag. Aparitia cuprului, mult
mai dur si mai ieftin a facut posibila utili"area lui la
fabricarea armelor si a unor ustensile reali"andu-se astfel
un salt important in istorie: trecerea de la epoca de piatra la epoca bron"ului. Mult mai
tar"iu #$%&%' s-au descoperit si anali"at doua minerale importante ale cuprului, malachitul
si a"uritul #carbonati ba"ici ai cuprului'.
Mercurul face si el parte din grupa celor sapte metale cunoscute in lumea
antica, dar, in vrema ce unii compusi ai Hg #Hg(, HgS, HgCl)' erau cunoscuti cu aproape
un mileniu i.e.n. Mercurul metalic apare cu doar *++ ani i.e.n.
ierul, spre deosebire de aur si argint care se gaseau in natura in stare nativa,
nu era raspandit decat sub forma de combinatii , in special sulfura si o-i"i. .-tragerea e
din minereurile sale a repre"entat un progres important, impunandu-se rapid si inlocuind
treptat bron"ul. Mult mai tar"iu apare sporadic in /ermania si peste un secol se de"volta
in Anglia cuptorul inalt care a transformat fundamental industria fierului, permitand
obtinerea fontei si apoi a otelului.
aptul ca sulful se cunoaste din antichitate se datorea"a gasirii lui in general
sub forma nativa. .-ista mentionari in literatura privind arderea sulfului pentru fumigari
la de"infectii precum si a S() la inalbirea unor tesaturi.
Aparitia prafului de pusca #$)0+' da o noua importanta sulfului. !intre
compusii sulfului, acidul sulfuric era cunoscut de catre arabi din secolul 1II sau mai
precis din anul %++. 2reptat, utili"arile sulfului se e-tind , de la fabricarea H)S(3 la
vulcani"area cauciucului, la fabricarea unor medicamente si coloranti.
Carbunele de pamant era cunoscut din antichitate si folosit drept combustibil
sau la prelucrarea melalelor. Insa carbunii nu trebuiesc confundati cu carbonul care se
gaseste in compo"itia acestora in cantitati variabile.
!iamantul , varietate a carbonului era cunoscut in vechea Indie cu )+++ ani
i.e.n. insa 4avoisier #$&5+' face dovada ca diamantul este cel mai curat dintre formele de
carbune. (data cu prelucrarea diamantelor se aprecia"a si valoarea sa, devenind un
simbol al lu-ului, bogatiei sau prestigiului.
Secole de-a randul, alchimistii .vului Mediu au cautat 6piatra filo"ofala7 cu
a8utorul careia sa poata transforma metalele comune in aur. Se facusera sute si mii de
e-periente cu toate metalele cunoscute atunci, pe care le-au tratat cu cele mai multe
substante in caldura flacarii si a cuptoarelor. .-perientele, findca nu dadeau re"ultatele
asteptate, se refaceau in noptile senine pentru ca 6astrele sa fie favorabile7. 2oate
incercarile au fost "adarnice. !ar alchimistii nu de"armea"a. Stiind ca descoperirea
6pietrei filo"ofale7 si a 6eli-irului vietii7 aveau sa le aduca bogatie si celebritate, cautarea
acestora a continuat, descoperind in final, nu aur dar alte patru elemente chimice: arsenul,
stibiul, bismutul, fosforul, cat si un al cincilea element, putin controversat, "incul.
Este curios aptul ca primele patru elemente descoperite de alc)imisti
ormea"a tocmai *rupa a +'a principala din ta,elul periodic al lui Mendelee(# O
coincidenta! desi*ur! surprin"atoare#
Arsenul si stibiul aveau sa se remarce prin to-icitatea deosebita a compusilor
sai, si totodata prin utili"arile in medicina: primul ca intaritor, iar al doilea ca vomitiv.
-osorul era si mai interesant pentru acea (reme# El se aprindea sin*ur
in pre"enta aerului! iar la intuneric emitea acea eni*matica %lumina rece&# -osorul
a(ea sa ie primul element c)imic cu %act de nastere&! caci despre el se stie cine l'a
descoperit! cand si cum# Asadar! descoperirea elementelor c)imice! cu date si*ure
asupra aparitiei lor! incepe cu numai trei secole inaintea noastra#
Sa ie poate descoperirea osorului inceputul renasterii in c)imie.
Nu! aceasta cinste a(ea sa'i re(ina peste un secol lui A# La(oisier#
Antichitatea cunoaste pe langa arsen doi compusi ai sai: realgarul #As)S)' si
auripigmentul #As)S*', deci amandoua sulfuri de arsen. C.9. Scheele descopera in secolul
al :1I-lea verdele care-i poarta numele care este un compus al arsenului #HCuAs(*'
e-trem de to-ic.
;incul. In legatura cu descoperirea "incului s-au dus si se duc inca discutii:
daca a fost cunoscut in Antichitate, daca este dintre putinele succese ale alchimistilor
europeni sau daca trebuie considerat ca o reali"are a alchimistilor chine"i dinainte de
secolul al :III , lea, cand Marco Polo a gasit in trecerea sa, in Persia, obiecte de "inc
provenite din China. In Antichitate se cunostea in mod sigur alama, dar nu si "incul
elementar. Atunci, cum se putea a8unge la acest alia8 de cupru-"inc fara sa fi fost cunoscut
"incul< .-plicatia nu este grea. In lumea antica, alia8ul de alama nu se facea din metale
componente, ci din cupru si compusi ai "incului, in special, din o-idul sau carbonatul de
"inc, iar in practica folosindu-se chiar mineralul de "inc.
In anul $&%=, marele chimist france" isi publica celebrul sau Tratat elementar
de chimie, in aceasta carte facandu-se si o prima inventariere a elementelor chimice
cunoscute pana la acea data. 4a cele paispre"ece elemente mentionate in tratat se mai
adaugau inca patru ga"e, sase metale si un nemetal care au fost descoperite de
contemporari ai lui 4avoisier. Cele patru ga"e sunt: H), Cl), >), si (), iar cele sapte
metale: cobaltul, nichelul, manganul, molibdenul, ?olframul, uraniul si telurul. !eci in
total )0 de elemente.
/a"ele. Cu e-ceptia bio-idului de carbon, care este un ga" compus, merita
subliniat faptul ca toate principalele ga"e elementare care au fost descoperite in ultimii
opt ani #H), >), () si Cl)' aveau sa 8oace mai tar"iu un rol desosebit. Hidrogenul a fost
descoperit de catre H. Cavedish, in anul $&&5, a"otul de catre !aniel @utherford in $&&),
iar o-igenul de catre A PriestleB in $&&3. Importanta acestor trei elemente sub forma
ga"oasa este deosebita. Hidrogenul si o-igenul sunt componentii apei, iar o-igenul si
a"otul sunt principalii componenti ai aerului. () repre"inta 8umatate din toata materia ce
se gaseste pe pamant iar H) repre"inta mult peste =+C din toata materia ce se gaseste in
Dnivers.
Studiul chimic al aerului incepe sa devina o preocupare a cercetarilor abia in a
doua 8umatate a secolului al :1III , lea. Cel dintai om de stiinta care constata ca aerul nu
este format dintr-un singur fel de substanta este Aoseph ElacF #$&)%-$&==', un chmist
engle" de origine france"a. .l reuseste in $&00 sa i"ole"e bio-idul de carbon din aer.
A"otul apare si mai tar"iu dar nu ca un corp distinct ci confundat cu bio-idul
de carbon, ambele fiind incolore, fara miros si nu intretin arderea.
Anul descoperirii a"otului este $&&), iar numele descoperitorului este !aniel
@utherford #$&3=-$%$='.
A"otul din aer a(ea sa /oace mai tar"iu un rol e0trem de important in
special prin intre,uintarea sa la a,ricarea amoniacului de sinte"a! ,a"a e0plo"i(ilor
si a in*rasamintelor c)imice cu a"ot# De asemenea! ca un constituient indispensa,il
al proteinelor! ,a"a (ietii astel in(ersandu'se sensul denumirii lui La(oisier!
aceasta de(enind 1 %nu e0ista (iata ara a"ot&#
(-igenul este cel mai important dintre toate elementele chimice. Important
prin pre"enta sa in natura : $G0 din aer, %=C din apa, in proportii mari in aproape toate
mineralele si, in total, apro-imativ 0+C din toata materia globului pamantesc. Mai este
important prin rolul deosebit pe care-l are in respiratia omului, care consuma "ilnic
aproape $ Hg o-igen si, prin participarea sa la diferite fenomene importante din natura
#o-idarea'.
2ot in anul $&&3 chimistul engle" Aoseph PriestleB #$&**-$%+3' descopera
amoniacul ga"os, acidul clorhidric ga"os si unii o-i"i de a"ot, iar in $&&3, o-igenul.
("onul, starea alotropica a o-igenului cu molecula formata din trei atomi a
fost descoperit in $&%* de 1an Marun, facand sa treaca scantei electrice printr-un tub de
o-igen.
Cobaltul. Dnele minereuri erau cunoscute din Antichitate si au atras atentia
probabil din cau"a coloritului lor. Compusi ai cobaltului se foloseau in vechiul .gipt la
colorarea sticlei in albastru si apoi la prepararea smaltului.
In anul $&*0, un chimist pe nume /eorge Erandt #$5=3-$&5%' anali"ea"a in
mod temeinic minereurile de cobalt care se gasesc, de astfel, destul de raspandite in
Scandinavia si descopera metalului caruia i se datora colorarea sticlei numindu-l cobalt.
Istoria nichelului este asemanatoare cu a cobaltului. Cunoscut, ca si acesta,
sub forma de combinatii inca din Antichitate, nichelul nu a putut sa fie i"olat sub forma
metalica in acea epoca. Mai mult, in regiunile in care s-a folosit din vremuri vechi fierul
meteoric, totodata s-a folosit, fara a se sti acest lucru si nichelul, caci cele doua metale se
gaseau impreuna in meteoriti, asa cum a aratat in $&== A.4. Proust.
2ot asa cum din minerale de cobalt chimistul suede" Erandt a descoperit
cobaltul, un alt chimist suede" A-el . Cronstedt #$&))-$&50' a descoperit, in $&0$,
nichelul din minerale de nichel.
In $%*3, Eeetger inventea"a nichele8ul, iar proprietatile anticoro"ive ale
acestei acoperiri dau o prima utili"are importanta nichelului. Astfel nichelul isi croieste
drum spre utili"ari tot mai importante in tehnica si de aceea el devine tot mai solicitat.
Compusii manganului erau cunoscuti din Antichitate, iar manganul ca atare a
fost descoperit de un chimist suede".
Pliniu mentionea"a o substanta asemanatoare magnetitei folosita la colorarea
sticlei pe care o numeste 6magnes7. .ra vorba despre pirolu"ita #Mn()', care era
confundata cu magnetita #e*(3'.
In $&&3 Aohan /otlieb /ahn, i"olea"a manganul calcinand pirolu"ita cu
mangal si-l numeste 6manganesium7.
!ar mangan sub forma pura avea sa obtina prima data chimistul A.. Aohn, in
$%+&.
!enumirea molibdenului vine de la grecescul 6molBbdos7 care se da galenei
si altor minerale de plumb. Pana la mi8locul secolului al :1III , lea molibdenitul, un
mineral cenusiu cu stralucire metalica, se confunda cu grafitul, cunoscut sub denumirea
de 6pumbago7 sau plumb negru. Abia in $&%0, E. Pelletier avea sa arate in
mod neindoios, ca molibdenitul este sulfura de molibden #MoS)'.
@.A. H8elm reduce acidul molibdenic cu carbune si a8unge in $&%$ la molibden
metalic, care arata ca o pulbere.
Abia in $=+&, inF reuseste reducerea o-idului de molibden #Mo)(*' cu
hidrogen si obtine molibdenul ca metal maleabil.
Istoria telurului pre"inta pentru noi un interes cu totul special : a fost
descoperit dintr-un minereu cunoscut pentru prima data in 2ransilvania, prin e-perientele
facute la ;latna si Sibiu de catre transilvaneanul ran" Aoseph MIler. . MIler in $&=5,
trimite o mostra chimistului M. H. Hlaproth, de la Eerlin. !upa o serie de e-periente
pre"inta un memoriu asupra minereurilor de aur de langa ;latna din 2ransilvania, in care
arata ca minereu de aur din "ona respectiva contine un nou metal pe care-l numeste telur
si ca acest nou metal a fost descoperit de . A. MIler von @eichenstei in $&%).
In anul $&%$, C.9. Scheele, studia"a mineralul de tungsten pe care-l tratea"a
cu hidro-id de potasiu si apoi cu acid a"otic, obtinand un precipitat. Scheele arata ca
acest mineral #care era in realitate ?olframat de calciu 9(3Ca' contine un acid particular
pe care-l numeste 6acid tungstic7. 9olframatul de calciu avea sa fie numit apoi
6scheelit7, in cinstea marelui chimist suede" Scheele.
2. Eergman arata ca 6acidul tungstic7 este un o-id al unui element nou, inca
necunoscut. In anul $&&&, doi chimisti spanioli, fratii AosJ si austo dK.lhu8ar, reiau
e-perimentele lui Scheele obtinand ?olframul.
In anul $&=+, calugarul italian Angelo Maria Cortenovis, studiind vechi
manuscrise antice, a8unge la conclu"ia ca platina era cunoscuta in lumea antica.
Chimistul france" M. Eerthelot, anali"and compo"itia unor obiecte metalice
descoperite la 2eba, gaseste intr-un alia8 si pre"enta platinei.
Prima mentiune scrisa despre platina pare a i din anul 2334! a italianului
Iulius Cae"ar Scali*ner52676'23378! care descrie un metal *asit in Me0ic %pe care
nici ocul! nici (re'un alt artiiciu special nu l'a putut transorma in lic)id&#
Paladiul si rodiul au ost descoperite de medicul en*le" 9# H# 9ollaston
in urma studiilor asupra platinei#
In An*lia! Tennant descopera iridiul in anul 27:6! in urma unor
e0periente asupra pul,erii ne*re care ramane dupa di"ol(area platinei#
Metalele alcaline $ litiul! sodiul! potasiul! ru,idiul si cesiul $ asta"i atat de
amiliare si intre,uintate nu numai in la,oratoare! dar si in industrie! au ost i"olate
tar"iu si cu multa *reutate# Compusi ai acestor elemente insa si in special ai sodiului
si potasiului au ost olositi inca din Antic)itate#
Meritul de a i putut i"ola elementele sodiu si potasiu ii re(ine lui H#
Da(;# Litiul a(ea sa ie descoperit "ece ani mai tar"iu de catre un tanar suede"!
asistent al lui Ber"elius# Celelalte doua metale alcaline! cesiul si ru,idiul a(eau sa ie
descoperite pe cale spectrala de catre R# Bunsen si <# =irc)o la mai ,ine de o
/umatate de secol de la descoperirea sodiului si potasiului#
Desi romanii cunosteau (arul si'l oloseau in constructii pe scara lar*a!
a,ia in 243> ?# Blac@ arata le*atura dintre piatra de (ar si (arul %(iu&#
In anul 27:7! H# Da(;! cu a/utorul pilei sale electrice reuseste sa
descompuna toti acesti o0i"i de calciu! ,ariu! stontiu si ma*ne"iu# Dar nu re"ulta
metalul propriu'"is! ci un amal*am si numai dupa descompunerea acestor
amal*ame si eliminarea mercurului! Da(; separa metalele din o0i"i#
Compusi ai ,orului erau cunoscuti din timpuri (ec)i! pro,a,il din
Antic)itate# Ara,ii oloseau o sare care continea si ,ora0 ca ondant la topirea unor
metale#
In anul 24:A! c)imistul olande" 9# Hom,er* 52>3A'24238 arata ca prin
tratarea ,ora0'ului cu acid suluric se o,tin niste ul*i al,i care au ost numiti %sal
sedati(um& pentru proprietatile linistitoare ce le a(eau# H# Da(; supune acidul ,oric
electroli"ei si in 27:7 o,tine cantitati mici din noul element' ,orul#
Peste alte patru decenii! c)imistul rance" H# Moissan! cel care i"olase
luorul in 277>! se ocupa si el de ,or# Incal"este o0idul de ,or cu ma*ne"iu metalic!
spala masa re"ultata cu acid clor)idric si o,tine ,or amor! insa de o puritate
e0trem de ridicata 1 BB!BC#
Siliciul este un element oarte raspandit in natura# El participa cu A3C la
scoarta uscata a pamantului! iind deci depasit numai de o0i*en# Nu se *aseste
niciodata in stare li,era din cau"a marei sale ainitati pentru o0i*en si de aceea
apare intotdeauna com,inat cu acesta! ie su, orma de cuart sau silice 5SiOA8! ie
su, orma de silicati! compusi in care silicea se *aseste le*ata de alti o0i"i metalici si
mai ales de o0idul de aluminiu 5AlAOD8# Inca din Antic)itate! silicea se intre,uinta la
a,ricarea sticlei# Dar mult inainte de aparitia sticlei! de la primele inceputuri ale
ci(ili"atiei omenesti silicatii 5su, orma de ar*ila8 au ost olositi in olarie#
In 2>33! ?#?# Bec)er arata ca silicatii contin un pamant nou 5pamant
sticlos8 si care este silicea de mai tar"iu 5SiOA8#
In anul 2736! H# Saint Claire De(ille tratea"a tetraclorura de siliciu cu
sodiu metalic si o,tine siliciu su, orma cristalina#
Un mineral al "irconiului era cunoscut ca piatra pretioasa inca din
Antic)itate si era numit %"irconia&# Mai tar"iu a(ea sa se constate ca era de apt un
silicat de "irconiu# Er5SiO68#
Descoperirea "irconiului se datorea"a lucrarilor mi*aloase acute de ?#
Ber"elius in anul 27A6# C)imistul suede" reuseste sa separe "irconiul atat din
silicatul de "irconiu! cat si din ,io0idul acestui metal#
In anul 247B! mineralo*ul en*le" 9# <re*or 524>A'27248 studia nisipurile
cu proprietati ma*netice ce se *aseau lan*a localitatea Menac)am din tinutul
CronFald! pe care le si numeste! in 24B2! menac)in# Acestea pro(eneau din
mineralul ce mai tar"iu a(ea sa ie numit ilmenit si care din punct de (edere al
compo"itiei c)imice este titanat de ier 5-eTiOD8#
In anul 27A2! c)imistul si armacistul *erman H# Rose 524B3'27>68 o,tine
dio0idul de titan in orma pura# I"olarea titanului! e(ident su, orma impura! o
reali"ea"a Ber"elius in 27A3#
Aluminiul este cel mai raspandit metal din scoarta uscata a pamantului!
repre"entand 4C si iind astel al treilea dintre toate elementele c)imice# Compusii
aluminiului erau cunoscuti inca din cele mai (ec)i timpuri ale omenirii# Olaria nu
acea decat sa prelucre"e ar*ilele! care sunt com,inatii ale aluminiului cu siliciul si
o0i*enul#
9G)ler porneste de la clorura de aluminiu an)idra pe care o tratea"a cu
potasiu metalic si reuseste sa o,tina mici cantitati de aluminiu#
Antic)itatea a cunoscut unele pietre pretioase ca1 smaraldul! criso,erilul
si aHuamarinul care sunt com,inatii ale ,eriliului #
In anul 24B4! c)imistul rance" L# N# +auHuelin anali"ea"a un mineral
numit ,eril! care continea aluminiu! ,eriliu! siliciu si o0i*en si care era de apt un
silicat du,lu de ,eriliu si aluminiu# Anul urmator +auHuelin anunta descoperirea
unui pamant nou pe care'l numeste %pamant de ,eril&#
In anul 27A7! - 9G)ler si separat! c)imistul De Buss;! reduc clorura de
,eriliu cu potasiu si o,tin noul element! ,eriliu#
Cel care a introdus pentru prima data cu(antul %)alo*en& este un c)imist
modest! aproape trecut in uitare! I# S# Sc)Fei*er# El l'a olosit la inceput pentru a
indica elementul clor descoperit de Sc)eele# Acest termen este apoi e0tins de catre
c)imistul ?# Ber"elius pentru intrea*a *rupa cunoscuta atunci1 clor! iod si ,rom#
Clorul! iodul si ,romul au ost descoperite ara diicultati deose,ite! iind
re"ultatul a numeroase e0periente# Descoperirea clorului de catre Sc)eele a dat
nastere insa la o serie de contro(erse care au durat patru decenii! pana ce s'a sta,ilit
ca este un element c)imic si nu un acid! cum credea descoperitorul#
-lorul! in sc)im,! a ost i"olat dupa eorturi cu totul deose,ite acute de
numerosi cercetatori intre care si nume ilustre ca1 Sc)eele! <a;'Lussac! Da(; si
Moissan#
Descoperirea clorului este le*ata de acidul clor)idric! deoarece a ost
separat din aceasta com,inatie# Acidul clor)idric este amintit de Basilius +alentinius
la inceputul secolului al I+ $ lea#
La mi/locul anului 2722! c)imistul rance" Bernard Courtois 52444'27D78
in incercarea de a transorma a"otatul de calciu in a"otat de potasiu necesar
a,ricarii e0plo"i(ilor! intre,uintea"a si un e0tract apos din cenusa de (arec 5o
specie de al*e8# Courtois constata ca (asele de cupru in care lucra se corodau oarte
repede# E(aporea"a e0tractul de (arec din apa de mare si o,tine niste cristale#
Lic)idul ramas il tratea"a la cald cu acid suluric si apar %(apori de o super,a
culoare (oileta&! %puternic iritanti&# Apoi condensea"a (aporii intr'o retorta si
o,tine niste cristale de un (iolet stralucitor1 iodul#
In 27A6! ?JrKme Balard 527:A'274>8! tratea"a apele marine cu apa de clor!
eli,erand iodul! insa lic)idul ramas se colora si el in *al,en',run# Acest lic)id
*al,en este supus unor serii de transormari care se inali"ea"a prin o,tinerea
,ron"ului#
Bunsen si =irc))o anali"ea"a apele minerale de la DLrc@)eim si o,ser(a
doua splendide linii al,astre! do(ada clara a e0istentei unui nou element! pe care'l
numesc %cesium& sau mai e0act cesiul de a"i# Bunsen si =irc))o isi continua
cercetarile in domeniul anali"ei spectrale# Ei deduc pre"enta unui elementa nou pe
care'l numesc ru,idiu de la latinescul %ru,idos& $ rosu inc)is#
Croo@es anali"ea"a praul ce ramane din namolurile de la a,ricarea
acidului suluric prin metoda camerelor de plum,# Constata ca spectrul pre"inta o
linie (erde si isi da seama ca este (or,a despre un nou element c)imic pe care'l
denumeste taliu#
-# Reic) impreuna cu asistentul sau H# T)# Ric)ter! anali"and niste
minerale de "inc! descopera o linie stralucitoare al,astru'indi*o caracteristica unui
element nou! pe care'l numesc indiu#
Su, numele de lantanide se intele* cele 23 metale care se *asesc in
sistemul periodic al elementelor incepand cu lantanul pana la lutetiu inclusi(! adica
cele cu numerele atomice 34'42# Timp de 23: de ani! nenemarati c)imisti! dintre cei
mai a,ili! si'au inc)inat munca intre*ii lor (ieti! pentru lamurirea completa a
acestui capitol incalcit al c)imiei anor*anice! a/un*andu'se la re"ultate importante#
Pro,lema lantanidelor este si asta"i descrisa in c)imie# Dintre c)imistii care au a(ut
aporturi deose,ite le descoperirea acestor elemente! locuri de runte ocupa 1
Mosander! Bois,audran! Cle(e! Mari*nac! 9els,ac) si Ur,ain#
Sfarsitul secolului trecut intra in istoria fi"icii si chiniei prin descoperirea
@A!I(AC2I1I2A2II si ulterior a substantelor radioactive: uraniul #Pierre si Marie
Curie', toriul #Eer"elius' poloniul #sotii Curie', radiul si altele.
Celelalte elemente au fost descoperite tot in urma de"integrarilor radioactive
succesive sau in urma unor reactii nucleare desfasurate in conditii bine stabilite
#bombardamente cu particule atomice in ciclotron'.
Anul $=*0 a deschis oamenilor de stiinta posibilitatea de a produce elemente
chimice pe cale artificiala, fapt care a dus la o crestere fara precedent a laboratoarelor de
cercetare.
Posibilitatea obtinerii de elemente transuraniene presupune o aparatura de
laborator foarte comple-a si costisitoare, totusi problema ramane deschisa, la ora actuala
e-istand $+0 elemente chimice cu denumiri si caracteristici ma8oritatea bine stabilite si
speranta obtinerii de elemente chimice noi.