Transport. Mediu.

Combustibilii viitorului
Rezumat
Energiile regenerabile nu produc emisii poluante i prezint avantaje pentru
mediul mondial i pentru combaterea poluarii locale. Obiectivul principal al folosirii
energiilor regenerabile l reprezint reducerea emisiilor de gaze cu efect de ser.
Dezvoltarea surselor regenerabile de energie ca o resurs energetic semnificativ i
nepoluant este unul din principalele obiective ale politicilor energetice mondiale care, n
contextul dezvoltrii durabile, au ca scop creterea siguranei n alimentarea cu energie,
protejarea mediului nconjurator i dezvoltarea la scar comercial a tenologiilor
energetice viabile.
Stadiul surselor neconvenionale regenerabile pe plan mondial. !n anul "#$#,
ponderea surselor regenerabile n producia total de energie primar pe plan mondial era
de $%,& '.
Din analiza ratelor de dezvoltare din ultimele trei decenii se observ c energia produs
din surse regenerabile a nregistrat o cretere anual de " '. Este evident c pe termen
mediu sursele regenerabile de energie nu pot fi privite ca alternativ total la sursele
convenionale, dar este cert c, n msura potenialului local, datorit avantajelor pe care
le au (resurse locale abundente, ecologice, ieftine, independente de importuri), acestea
trebuie utilizate n complementaritate cu resursele neregenerabile.
Abstract
*ene+ables do not produce noxious emissions and benefit te global environment and to
combat local pollution. ,e main goal of using rene+able energies is te reduction of
emissions of greenouse gases.
Developing rene+able energ- as a clean energ- resource is significant and a major global
energ- polic- objectives, in te context of sustainable development aimed at increasing
energ- suppl- securit-, environmental protection and development of commerciall-
viable energ- tecnologies.
.tage unconventional rene+able sources +orld+ide. /n "#$#, te sare of rene+ables in
total primar- energ- production +orld+ide +as $%.&'.
,e anal-sis of gro+t rates in te last tree decades so+s tat energ- from rene+able
sources as been an annual increase of "'. /t is obvious tat te medium0term rene+able
energ- sources can not be vie+ed as a total alternative to conventional sources, but it is
certain tat since te local potential due to teir advantages (abundant local resources,
organic, inexpensive, independent of imports) ,e- sould be used in complementarit-
+it non0rene+able resources.
*ealizrile zilelor noastre arat c secolul 11 este perioada celor mai mari descoperiri i
transformri ale civilizaiei omeneti, dar i cele mai complexe i uneori nebnuite efecte
asupra vieii.
!n prezent, ca urmare a exploziei demografice i a dezvoltrii fr precedent a tuturor
ramurilor de activitate, necesarul de materie prim i energie pentru producia de bunuri a
crescut mult, iar exploatarea intens a resurselor pm2ntului relev, tot mai evident, un
dezecilibru ecologic.
De la adoptarea in $334 a 5rotocolului de la 6-oto asupra 7onveniei 7adru a 8aiunilor
9nite despre scimbrile climatice ($33"), industria surselor regenerabile de energie a
fost mpins ctre capitalizare pe o pia global a energiei regenerabile, int ce poate fi
atins numai prin coagularea ntr0un plan comun a imperativelor de reducere a emisiilor
de gaze cu efect de ser.
5rin acest protocol, rile dezvoltate au stabilit drept int reducerea p2n n "#$" a
gazelor cu efect de ser cu :," ' fa de nivelul din $33#. 5rotocolul de la 6-oto a fost
semnat n Decembrie $334 la 7onferina din ;aponia de ctre &< de naiuni, ns ratificat
doar de ctre %4, majoritatea din acestea fiind ri n curs de dezvoltare. =cestui protocol
i0au urmat multe astfel de nelegeri i angajamente la nivel mondial i european n
dorina unei dezvoltri durabile a lumii, cum ar fi =greementul de la >aga (noiembrie
"###) sau ?onn (iulie "##$).
@a .ummit0ul Aondial asupra Dezvoltrii Durabile (.ustainabilit- .ummit) de la
;oannesburg din .eptembrie "##", energia a fost unul dintre cele mai controversate
domenii n discuii, cu texte progresive blocate de protecionisti naionali, interese proprii
sau vederi pe termen scurt. =stfel, problema adoptrii unei inte comune n ceea ce
privete energia regenerabil a rmas una dintre cele mai controversate, nt2rziind zile
ntregi agreementul asupra 5lanului comun de implementare a surselor regenerabile de
energie. 8u a fost fixat nici o int, ns toate rile au recunoscut necesitatea creterii de
surse regenerabile n totalul energiei furnizate. !n final, pe < .eptembrie "##" a fost
semnat 5lanul de /mplementare, inclusiv de ctre *om2nia, care s0a pronunat n favoarea
surselor regenerabile i politicilor 9E i mondiale (in special 5rotocolul de la 6-oto).
5erfecionarea i modernizarea proceselor tenologice, utiliz2nd cele mai noi cuceriri
tiinifice, au redus mult consumurile specifice de materii prime, dar nu i pe cele
energetice.
Combustibili ai viitorului

GPL
Gazul Petrolier Licheiat! este un amestec de idrocarburi format predominant dintr0
un amestec de propan i butan, obinut prin rafinarea petrolului sau direct din extracie,
dup ce a fost separat de gazele naturale sau petrolul cu care acesta este n amestec n
zcmintele petrolifere.
B5@ ul este un excelent combustibil pentru
autoveiculele care sunt nevoite sa se incadreze in
normele de poluare devenite din ce in ce mai stricte.
Emisiile scazute de noxeC in special dioxid de
carbon (7O"), oxid de nitrogen (8Ox) si de
idrocarburi, ii permit B5@0ului sa0i depaseasca cu
mult pe toti ceielalti combustibili conventionali si multi alti combustibili
alternativi, in topul pentru un mediu inconjurator mai curat.

Daca ne referim la emisiile in aer liber a principalelor noxe de gaze, dintre toti
combustibilii auto, cele ale B5@0ului sunt printre cele mai joase. /n conformitate cu
autoriatea stiintifica de testare, autogazul produce cu :#' mai putin monoxid de carbon,
cu <#' mai putine idrocarburi , cu %:' mai putin oxid de nitrogen si distruge mai putin
cu :#' din ozon, in compartie cu benzina. ?eneficiile asupra sanatatii, in urma unor
astfel de emisii scazute de noxe sunt semnificative.
B5@0ul arde fara a lasa reziduuri de carbon n motor(ce poate aduce la uzuri
premature), duce la cresterea duratei de viata a valvelor si pistoanelor si pastreaza
un timp mai ndelungat calitatiile uleiului de motor.7ombustia B5@0ului elibereaza
cantitati mult mai mici de monoxid de carbon oxid de nitrogen(familie de gaze
care se foloseste n cantitati mici la mbunatatirea calitatii solului dar n cantitati
marieste raspunzatoare pentru producerea .AOB9@9/ ).
=utogazul este un combustibil curat cu un impresionant beneficiu pentru mediul
inconjurator, cu rezultate imediate pentru imbunatatirea calitatii aerului, mai ales
in zonele urbane.
=utogazul ofera o solutie imediata si concreta in imbunatatirea calitatii aerului
mai ales in orase.
=vantajele asupra mediului inconjurator ale B5@0ului, in comparatie cu alti
combustibili alternativi, sunt si mai mari daca ne referim la respectarea emisilor
de aer toxic. /n comparatie cu benzina si motorina B5@0ul are mai putine emisii
de 7OD (componenti organici volatili), formaldeide, acetaldeide, butadiene si
benzzen. =nalizele arata de asemenea ca de ceea gazul are cel mai mic impact
asupra potentialului risc de a face cancer.
Deiculele care functioneaza cu gaz isi vor mentine avantajul ecologic asupra
celor care functioneaza cu combustibili conventionali in special daca ne referim la
poluanti. =uto gaz ul va beneficia de tenologii care vor optimiza combustia
carburantiilor cum ar fi injectia pe benzina si autoveiculele disel.
,rasaturile autoveiculelor pe gaz arata ca acestea emit noxe mult mai mici decat
autoveiculele dizel, fie ele ecipate cu cele mai moderne tenologii, trape
speciale sau diferite filtre.
O alta caracteristica pozitiva a unui motor pe gaz este reducerea emisilor in cazul
unuei porniri pe timp rece. (8otaC emisile cauzate de pornirea unui motor rece
reprezinta un procent important din emisile totale. 7and un motor si catalizatorul
de evacuare sunt reci, nu functioneaza eficient permitand emisiilor sa fie evacuate
pe toba de esapament). =cest fenomen devine important in cazul parcului de
masini urban care se deplaseaza pe distante scurte.
=utogazul este in mod intrinsec un carburant curat. .e va dovedi ca pe toata
durata de viata a autoveiculului emisiile vor fi curate indiferent de proprietar, sau
de mentinerea si intretinerea sistemelor de evacuare (normale si necesare pentru
masinile pe benzina sau motorina care vor sa atinga aceleasi performante). =cest
fapt a fost demonstrat intr0un studiu din .tatele 9nite a =gentiei de 5rotectie a
Aediului care a aratat ca performantele sistemelor de evacuare ale veiculelor pe
gaz se pastreaza pe toata durata de functionare a masinii (pana la ""#.### Em).
/n final un beneficiu in plus este acela ca in cazul unei revarsari B5@0ul se
evapora mult mai repede decat benzina sau motorina. /n contrast cu benzina si
motorina nu exista riscul de contaminare a solului sau a apei.
Aai mult decat atat veiculele sunt mai putin zgomotoase decat cele pe benzina
sau diesel, reducandu0se si poluarea fonica.
=vantajul in comparaie cu benzina si motorina (raport cost0Eilometrii parcuri).
B5@0ul este un carburant sigur si curat care a fost folosit ani de zile pentru gatit si
incalzit. Este non toxic, ne otravitor si nu contamineaza apa si solul. B5@0ul are cea mai
mica raza de inflamabilitate dintre combustibilii alternativi. Aai mult decat atat,
temperatura de aprindere este mai mica cu jumatate decat cea a benzinei. =utogazul are
un sistem incis in care exista valve care incid si transporta carburantul de la pompa la
rezervor fara expunere la mediu inconjurator, ceea ce previne scurgerile si evaporarile.
"e ce e#ista ingri$orari ata de acest sistem%
7ea mai mare parte a ingrjorarilor asupra sigurantei este 5E*7E5,/= si lipsa de
familiarizare cu acest sitem. 7a si toti ceielalti combustibili B5@0ul este inflamabil si de
aceea trebuie manevrat in siguranta si cu atentie. Din acest motiv industria a luat masuri
stricte si tenologii avansate pentru asigurarea sigurantei. 7iar si asa B5@0ul este
ocazional victima unor articole de ziar alarmante asupra unor accidente izolate0de multe
ori indiferent de cauzele producerii lor.
/n realitate dovezile substantiale arata contrariul. 9n studiu al institutului german ,8O
a aratat ca masurile de siguranta ale automobilelor moderne pe B5@ sunt de fapt cu mult
mai bune decat a celor pe benzina. =lt studiu efectuat de Organizatia de 7ercertare
?elgiana D8D, a demonstrat ca riscul ruperii rezervorului de benzina este cu mult mi
mare decat riscul ruperii rezervorului de gaz.
&iodiesel
Este combustibil de motor care se produce din ulei de rapita sau din alte uleiuri
vegetale (soia, ricin, floarea0soarelui, porumb etc) prin esterificare cu metanol.
?iodieselul obtinut are aceleasi calitati ca si dieselul pe care0l poate inlocui complet sau
se poate amesteca cu el. 8umai daca amestecam dieselul cu biodiesel ("#') se va
micsora drastic emanarea gazelor toxice. Deoarece cerintele ecologice europene sunt tot
mai severe privind micsorare gazelor nocive emanate de autoveicole, este un motiv in
plus sa incepem sa folosim biodiesel, acesta fiind un carburant nepoluant. 5e langa
aceasta este si biodegradabil intrand in cilul de descompunere naturala. /n plus producand
biodiesel micsoram importul de benzina si diesel care de pe zi ce trece este tot mai scump
si facilitam totodata si agricultura.
5rocesul de obtinereC biodieselul se bazeaza pe reactia alcoolului (in special metanol) cu
trigliceride prezente in grasimile de animale, uleiuri vegetale sau grasimilor regenerate,
rezultand esteri de acizi grasi (biodiesel) si glicerina. 5entru ca reactia sa poata avea loc
este necesara incalzirea si prezenta catalizatorilor (cel mai des folosit este natriu sau
calium idroxid).
Din materia prima uleioasa care contine mai putin de < ' acizi grasi este necesar ca mai
intai sa se inlature apa. 7atalizatorul se dizolva in metanol si se amesteca cu uleiul tratat.
.pre deosebire de carburantii conventionali, biodieselul are un conntinut foarte redus de
sulf, prezenta acestuia in aer formeaza ploile acide. ?iodieselul nu contine nici materii
aromate precum benzenul. 5rin arderea biodieselului se emana bioxid de carbon dar nu si
noxe toxice
Obtinerea de biodiesel din uleiul de rapita
De la $t de seminte de rapita obtinem in jur de %:# Eg de ulei si cca F:# Eg de turte (in
cazul presarii la rece). Din punct de vedere al suprafetei insamantate obtinem minim $
tGa ulei si " tGa turte. 5retul de vanzare a semintei de ulei de rapita este in jur de "<#
euroGt. ,urtele se vand la $4: euroGt, iar pretul la uleiul obtinut este in jur de F## euroGt.
Aentionam ca statul incurajeaza productia de biodiesel din motive ecologicesi economice
(diminuarea importului de carburant) oferind diverse facilitati. 5retul de vanzare la
motorina D" este de #,43: euro Gl, iar pretul la biodiesel este de #,4#3 euro Gl.
5rocesul de presare a semintelor de rapita se desfasoara in " fazeC in prima faza, de
pregatire se usuca semintele de rapita si se zdrobesc, iar in ce0a de0a doua faza semintele
se preseaza la rece sau la cald (cel din urma procedeu avand productivitate mai mare). .e
obtine astfel uleiul de rapita si
turtele de rapita (in cazul presarii la rece) sau srot de rapita (in cazul presarii la cald).
Dupa presare uleiul este filtrat si depus in butoaie.
9leiul
9leiul are mai multe utilizariC ulei energetic pentru veicole si incalzit, materie prima
pentru biodiesel, ulei furajer pentru animale. 9leiul filtrat este foarte pur, avand doar$"#
mgGEg impuritati. Din cantitatea totala de ulei cca &#' prin procesul de esterificare se
transforma in biodiesel iar restul este glicerina pura.
Carburant alternativ pe baza de ulei vegetal
/n ultimii ani s0a observat cresterea pronuntata a preturilor la carburanti si lubrifianti pe
piata mondiala. De asemenea, poluarea mediului datorata noxelor care se elimina de la
arderile de combustibil clasic este o mare problema a societatii moderne. Din aceste
motive a crescut interesul fata de asa numitii carburanti alternativi. 9nul dintre acestia
este si biodieselul, care se obtine din uleiurile vegetale. Hermierii din apus sunt interesati
sa0si produca singuri biodiselul pentru tractoare.
?iodieselul se obtine din oricare ulei vegetal sau grasimi animale prin esterificare cu
metanol, obtinandu0se ca produs secundar si glicerina, mult folosita in industria de
cosmetice.
?iodieselul se poate folosi pur sau in amestec cu motorina in orice proportii.
.tatistica economica
Dintr0o tona de seminte de rapita se obtine cca %:# Eg ulei si cca F:# Eg turte. Din punct
de vedere al suprafetei insemintate obtinem minim $ tGa ulei si " tGa turte. 5retul de
vanzare al semintelor de rapita este de cca "<# euroGt. ,urtele se vand la pretul de $4:
euroGt, iar pretul la uleiul obtinut este F## euroGt.
De mentionat ca si statul favorizeaza productia de biodiesel din motive ecologice, precum
si din cauza micsorarii importului de motorina, ca dovada ca pretul de vanzare la
motorinaD" este de #,43: euro Gl, iar pretul la biodiesel este de #,4#3 euro Gl.
P'n( )n anul *+*+! ponderea utiliz(rii bio,combustibililor olositi )n transporturi
trebuie s( creasc( p'n( la *+-.