Bookaholic

Cronici

Interviuri

Scriitori

Film

Design

English

Evenimente

Search

Constantin Bacalbaa i Dictatura gastronomic: 1501 reete de la
1935
29.08.2012Mdlina Georgescu Nici un comentariu
CroniciD'ale guriiFeatured

Unul dintre personajele interbelice de care regret nespus c nu tiu mai nimic este Constantin Bacalbaa. Ziarist, memorialist i om politic, Bacalbaa
avea n acelai timp cultul mncrii, ia cele 1501 de reete de la 1935 sunt un fusion absolut impresionant (i, pentru mine, pe alocuri delirant) ntre
buctrie european cu taif, cea balcanic i tradiional romneasc.
Bacalbaa este cunoscut celor mai muli pentru Bucuretii de altdat, cele 4 volume memorialistice care vorbesc despre urbe ntre anii 1927-1932.
Fratele su, Anton Bacalbaa, a fost colaboratorul lui Caragiale la Moftul romn, iar soia sa maestra buctriei Reginei Maria, prin urmare cultul pentru
mncarea de soi i era destul de familiar. Constantin Bacalbaa, fiul poliaiului-ef al oraului Brila, a fondat cotidienele ara, Patriotul, Romnimea,
dar i revista umoristic Ghi Berbecul, a fost fondator al Societii Presei i, din 1919, preedinte al Sindicatului Ziaritilor. n paralel, cum spuneam,
publica reetele vremii, care reete pot fi citite ca mici poveti fantastice ale buctriei de altdat.

Spre deosebire de cartea Sandei Marin, cele 1501 reete par o enciclopedie i un tratat la propriu despre arta de a mnca, de a combina gusturi,
influene. Bacalbaa reuete s dea exact creme-a-la-creme din absolut toate preparatele de care vorbete, de la ciorbe la prjituri i sosuri. Chiar
este opera un gurmand rafinat i o carte pe care nu o vei termina niciodat de citit. Este ct se poate de adevrat: de cteva luni, deschid n fiecare
sear aleator i citesc o reet. mi iau exact pictura de exotism pentru fiecare zi cu salate i supe abia nclzite, pentru c tot de 3 luni am hotrt c a
folosi aragazul poate fi considerat genocid casnic. Prin urmare, nu voi pune cartea n raft nici dup ce v spun cte ceva despre ea, va rmne lng
pat ca s mi iau pastila gastronomic elucubrant n fiecare sear.
Un lucru are totui n comun cu cartea de bucate a Sandei Marian: cantitile impresionante i absolut dezarmante recomandate. Spre exemplu, un
simplu pandipan i ncepe povestea cu nu mai puin de 20 de ou (cnd te gndeti c de regul se folosesc 6), iar reetele continu cu ingrediente
pe care nu le-ai fi crezut cu putin de asociat. S lum de pild exemplul crapului fiert cu bere:
Scoi carnea de pe oasele pe care le arunci i o pui ntr-o crati cu un strat de ceap tiat mrunt, sare, piper, ptrunjel, cimbru, foaie de
dafin i vreo dou cuioare. Presar peste bucelele de pete bucele de turt dulce, apoi toarn atta bere ct s acopere petele. S
fiarb jumtate de or.
share:
Ce m-a uimit la fiecare reet este c se ntinde pe un maxim de 10 rnduri, indiferent de ct de complicat e, i totul e spus cu atta lejeritate, de parc
a fierbe crapul n bere sau a pregri un rasol boeuf a la monde ori o prepeli umplut e cel mi firesc lucru de fcut ntr-o dup-amiaz acas. Se iau
cteva prepelie, se combin, se umplu, se coac, se servesc i gata, nu-i nici o grozvie! Pentru mine ns este.
Cartea cu vine cu sfaturi pentru fiecare capitol i tip de preparate, prin care i se explic de la cum bai albuurile, pn la cum conservi carnea. ns
lucrurile sunt prezentate ca i cum e deja de la sine neles cum pregteti o prepeli pentru a fi umplut sau vrt ntr-un ma, cum subiezi o crem
pentru sufelu, cum mpnezi cu slnin un rasol i mai greu e s nu te uimeasc cum doar cteva rnduri i povestesc o reet fantastic. Delirul
meu a atins cote nebnuite cu acest reet Prepelie n ma, pe care evident nu a putea-o gti dup ce am citit aici, dar are rezonane
pantagruelice.
Ia cteva prepelie i pune n fiecare cte o felie de truf srat, piperat i udat cu 5 picturi de coniac. (Observai ct se simplu sunt
nirate operaiuni pe care abia ni le putem imagina: mi-a declanat secvene spre suprarealiste n. r.).
Pune toate prepeliele ntr-un ma de crnat, turnnd nuntru i puin zeam de carne. Leag maul la amndou capetele, lsnd la
fiecare capt cte 2-3 cm goale pentru ca prepeliele umflndu-se s nu sparg maul. Fierbe prepeliele ntr-o crati cu zeam de viel
timp de 15-20 minute. Apoi scoate-le, scutur-le i pune-le pe un ervet fr a le scoate din ma.
Pentru ca tot parfumul mncrii s nu se piard trebuie ca acel care va mnca prepeliele s desfac maul la mas pentru ca tot sucul
prepelielor s cad n farfuria sa.
share:
Exemplele care-i las mintea paf, dar i gura ap sunt multe, probabil n jur de o mie Pe de alt parte e foarte posibil ca asta s fie reacia unui
negurmand necunosctor i tind s-mi asum uimirile amatoriste. Poate unui gurmand adevrat, reetele lui Bacalbaa i provoac amintiri, legturi ntre
gusturi, i sesiseaz influene sau mixuri noi. Pentru mine reetele au fost nite poveti fantastice de adormit aduli care triau cu mncruri ct se poate
de comune i de var. i n continuare voi pstra cartea pe lng pat, iar cnd cldura degajat de cuptor anun s nu ne omoare voi i ncerca ceva.
mi aduc aminte observaia americanului Saul Bellow n vizita din 1977 n casa soiei sale, dinRomnia. Mtua ei i prietenele foarte btrne, care pe
vremuri cltoreau la Londra i Paris i cu siguran nu erau strine de festinuri a la Bacalbaa, uitaser s mai gteasc carne. Tot timpul, cantitile
mici de care fceau rost ba erau prea uscate, ba cu gust de snge, de animal rpus. Avnd n vedere cum nvaser ele probabil c se face o friptur
ca la carte i ce se gsea de obicei la cozile nesfrite, e de neles. n continuare, reeta faimosului Rasol boeuf a la monde:
Ia o bucat de carne pentru rasol, s zicem un kg de costi sau de pulp. mpneaz-o cu slnin i rumenete-o cu unt proaspt. Aaz-o n
crati i pune-i mprejur, dup ce ai srat-o i ai piperat-o,un picior de viel sfrmat (!! n.r.), o bucat de orici, 20 de arpagicuri i mai
multe carote sau morcovi. Cnd lipsete i arpagicul, se poate pune i ceap.
Umple cu 3-4 pahare de ap, unul de vin i altul de coniac. D foc coniacului i, dup ce s-a stins, pune o foaie de dafin nuntru, acoper
i las s fiarb domol 7-8 ore. Cel mai bun sistem este s fiarb 4 ore n ajun, s-l tragi la o parte de pe foc pn a doua zi, apoi s-l pui
iari pe foc domol i acoperit s fiarb alte 4 ore.
Mai este un fel de a se pregti aceast mncare: nainte de a se aeza carnea pentru fiert, s fie marinat o noapte n vin, oet, mai multe
zarzavaturi aromatice i piper. Preferm prima pregtire.
share:
n afara acestor preparate cosmopolite, n vog n interbelic, Bacalbaa recupereaz acele mncruri tradiionale, n cazul unora gospodinele
denaturnd pe de atunci reeta. Pentru c nu aveam de unde s tiu cum se gtea acum aproape 70 de ani, am nceput s recit cu voce tare din carte
n faa maic-mii. i-a amintit c reeta de Alivenci (eu numai din cri am auzit de acest preparat) semna foarte mult cu ceea ce bunica ei i
strbunica mea numea prjitura cu mlai i le-o pregtea aproape ntocmai, fr foile de varz menionate aici:
Cu cteva ore mai nainte, opreti cu lapte dulce cantitatea de fin de ppuoi cernut prin sit deas: un kg e destul pentru 5-6 persoane.
Lai s se rceasc. Dup aceea pui ca un litru de lapte acru i o mn de mrar proaspt. Amesteci bine, pui i dou linguri bune de unt i
puin sare. Frmni bine i lasi s se dospeasc. Alegi, dup aceea, cteva frunze de varz, le speli bine, apoi le ungi cu unt proaspt pe
una din pri. Pe partea uns, aezi, n grosime de dou degete, din aceast compoziie i pui deasupra a doua frunz i dai la cuptor dup
ce ai scos i pinea, ca s nu fie cuptorul prea tare.
Cnd s-a rumenit bine serveti cu smntn foarte proaspt (publicat din scrisoarea primit de la o cititoare).
share:
Papanaii, am aflat tot de la mama mea, sunt prezeni aici cu o reet pe care ea nsi a aflat-o aproape n aceeai formul de la o doamn n vrst,
care i-a recomandat-o drept cea mai hrnitoare i sntoas pentru copilul mofturos care eram eu acum muli ani, ceea ce m costase deja o
complicaie la stomac pentru c refuzam s mnnc altceva dect lapte. Reeta pe care de atunci o implor s o mai fac i pe care eu am mncat-o cu
mlai n loc de fin i papanaii dai la cuptor, nu prjii n unt, sun aa:
F un amestec de: fin, brnz dulce de vac, ou ntregi, sare. Cnd pasta s-a ntrit f-o gluti pe care le fierbi n ap. Dup 10-15
minute le scoi spre a le prji n unt proaspt. Torni deasupra smntn i serveti.
share:
Dictatura gastronomic a lui Bacalbaa chiar e o enciclopedie pe lifestyle pentru anii 30. Sunt attea recomandri, attea reete i sfaturi, attea liste i
meniu-uri pentru fiecare lun, sezon, tip de osp, chiar i (dac mai era nevoie) un col al gurmandului rafinat. Curios cum cartea nu a mai fost editat
de mai bine de 70 ani, motiv pentru care nu e nici att de popular. Sanda Marin urma s apar n 1936, la un an mai trziu, iar un alt ghinion pentru
popularitatea crii a fost chiar moartea lui Constantin Bacalbaa, n 35.
Este clar o carte de colecie, de savurat dup nelegere i pricepere. Am descoperit pe site-urile de bucate c unele dintre reetele lui Bacalbaa, sosur
i sfaturi sunt puse n practic (iat un exemplu). i, ca s fie meniul complet, v lsm cu meniul pentru septembrie. La cerere, vi-l vom furniza i pe
cel de Revelion Pentru supeul de septembrie aadar, se recomand:
uic etc.
Ciorb de raci (bisque)
Pilaf de prepelie
Boboc de ra fript
Salat verde
Sufle cu orez
Struguri, pere
Vinuri.
share:
La plcinte nainte!
anton bacalbasa, balcanica, bucatatie eurpeana, caragiale, constantin bacalbasa,dictatura gastronomica, editie de colectie, gurmand
rafinat, lifestyle-ul anilor 30, regina maria, retete din 1935, sanda marin, traditional romaneasca, tratat de gusturi si influente


Mdlina Georgescu

owner Designist.ro, fost redactor Casa Lux; colaborri n presa cultural: Dilema Veche; co-autor al romanului colectiv Rubik



Pe aceeai tem sau cel puin la fel de interesante
1.

Interbelicul uitat. Constantin Fntneru, Interior

2.

i scriitorii gtesc. Intelectuali la crati. Amintiri culinare i 50 de reete

3.

77 de reete celebre i povetile lor

4.

Istoria erotic a micului dejun n 169 reete de Dan-Silviu Boerescu

5.

To go: lmile care alung tristeile de lmie
Lasa un comentariu
Name *
Email *
Website
Comment
Post Comment

Select an image for your comment (GIF, PNG, JPG, JPEG):
Articole noi
Vara asta, s bem ca personajele lui Thomas Pynchon!0
Constance. Tragica i scandaloasa via a doamnei Oscar Wilde0
Mircea Ivnescu, poetul rafinat i postmodern avant la lettre0
Balada alergtorului greu de mulumit0
Librrii online romneti1
Cinci scriitoare i cinci personaje feminine Despre feminitate din perspectiv feminin1
Lecturile de vacan obligatorii pentru coal o sabie cu dou tiuri + cum am devenit cititoare0
Newsletter
E-mail

Abonare

Cronici

o
o
o
o CRONICA
o
o
o
o
o
o
o

o
o
o
o CRONICA
o
o
o
o
o
o
o

o
o
o
o CRONICA
o
o
o
o
o
o
o

o
o
o
o CRONICA
o
o
o
o
o
o
o
i place de noi? Like :)
Din aceeai categorie
Mircea Ivnescu, poetul rafinat i postmodern avant la lettre0
Jumtatea rea de Sally Green. Un nou hit fantasy0
Acas, n ar Tahar Ben Jelloun0
Printele eficient, de Thomas Gordon0
Drag via de Alice Munro un volum spectaculos de proz scurt0
De Mdlina Georgescu
Cadouri pentru iubitorii de cri. n acest weekend, la Made in RO0
Cadouri de Crciun pentru iubitorii de lecturi fine. De luat de la Made in RO!0
Poetryshirt: tricouri poetice de Ioana Tnase0
Cri de lng bud: desenate de George Rou, povestite de Alina Andrei3
Cu Sankea prin Rusia, mpotriva sistemului. De Zahar Prilepin0
Recitiri

Ce citesc bloggerii: Rontziki, de la Evantaiul Memoriei

n sfrit, nefumtor de Allen Carr i cte ceva despre Samsung Readers Hub

Ce citesc bloggerii: Catalin Tenita aka Catastif

Trei sptmni n Himalaya, de Marius Chivu
Echipa


Cristina Foarf


Adinel Tudor


Ioana Epure


Alina Purcaru


Cristina Petrescu


Eli Bdic


Silvia Dumitrache


Adina Dinioiu


Irina Dumitru


Oana Pulp


Maria Elisabeta Boamf


Marius Chivu
Categorii
(P)
Blogosfera
Book Fun
Business
Cadou
CltoLIT
Ce e nou
Cititor
Concurs
contributors
Copii
Cronici
D'ale gurii
Design
o (c)Arte
o Foto
e-book
English
Eseu
Featured
Film
Interviuri
La faa locului
Literatur romn
Literatur strin
Locuri
Prerea mea
Protest
Random
Scriitori
Sinteze
Teatru
Texte


Bookaholic
Hart Site

Despre Bookaholic


UPLOAD

Browse
DOWNLOAD
STANDARD VIEW
FULL VIEW
1
OF 99
6
File de Istorie Culinara
Ratings: (0)|Views: 2,885|Likes: 8
Published by lilianacostache
See more

facuti cu dichisul lor; se
spalau ciupercile
proaspete, si se marunteau
ca sa se caleasca dupa
asta, impreuna cuprazul
taiat marisor, in
untdelemn de Mitilene,
pana cand se picura vinul
rosu de Nicoresti, sange
negru inbardaca, si
mirodeniile. Pestii se-
nabuseau in aceasta zeama
clocotita atat cat sa se
desfaca usor si sa
lefumege carnea mirosuri
rare ca o catuie arzand
tamaie de la Athos. Si se
caftaneau imprejur cu
legume oparitein unt
galben si-n branza topita,
spre spaima papornitelor
cu vin de Bistrita.Si iarasi
urma cufundarea mainilor
in apa rozalie...Spun
cartile ca "in timpul
ospatarii Domnitorul nu
cerea nimic, deoarece
toate trebuiau sa fie
pregatite de maiinainte;
chiar si painea se afla
taiata in bucatele
mici".Veneau la rand
cafeaua si ciubucul,
insotind serbeturile si "tot
felul de zaharicale si
cofeturi, castane fierte
inzahar, lisa de chitra,
praline, acadele". Iar
targul se lasa linistii
instiintat de tufecgii ca-i
acum hodina
fanariotuluisi nu-i iertat
numanui s-o tulbure
netrebnic.Tot Negruzzi,
adica tot Jacob - caci el
era sufletul "Junimii" la
adunari betive si de
mancai mari - dupa ce-
sisatura oaspetii cu
pomenitele borsuri, adica
dupa zisa lui cu "junimisti
vechi si noi - tot o
ciorba!", se boierea
maideparte intocmind
menu-ul, cam a la
"Bortoasa" dumnealui
Jenica Barbu, care nici el
nu dispretuieste ale
gurii.Asa se dadeau la
masa:"Raci retrograziBou
ingrasat pe noile
islazuriFasoleli
englezestiCurcanul lui
Penes la frigareCronica
"Convorbirilor Literare"cu
otet, piper si sarePe
gheata... la
BulevardPampleziruriBra
nza dregatoreascaFructe
din noua lustri de
activitate literaraCafele
aforistice..."intr-un
cuvant, o harababura in
care numai cine era acolo
si vedea se descurca.Si
din toate astea, eu aleg
"racii retrograzi" si ce-o
mai fi si aia, "cu otet,
piper si sare" - bunaoara,
sparanghelul,chiar daca-i
vaduv de piperul din Indii,
caci de vrea careva, e
volnic sa si-l puna. Treaba
lui.Asadar, racii: seface o
maioneza din galbenusuri
batute, cu piper alb, cu
sare si cu zeama de
lamaie, adaugand - cu
putinul -untdelemn, iar
cand s-a legat cum se
cade, nitica apa clocotita,
cat incape-ntr-o lingura.
Se subtiaza cu vin
rosu,prea putin insa, si se
toarna peste cozile de raci,
fierte mai-nainte in apa
potrivit de sarata si cu
zarzavat si-oceapa-
ntreaga-n fustele ei.Ca
mancarea sa fie mai
simandicoasa, merge -
asa, de frumusete - "o
felie de ou, o maslina, o
frunza deverdeata", cum
le-ar pune fratii Kivu, la
Minion, si-un rac intreg,
stacojiu, mustacios ca un
cazac, care salamureasca
despre ce-i vorba, totusi,
si sa ajute pofta.Cat
despre sparanghel, aceasta
era mancare inlesnita,
macar ca nici astazi nu se
da lumea-n vant dupa
el,zicand ca-i leguma rara
si cu ponoase. Minciuna
mare asta, caci
sparanghelul,dupa ce-i
spalat bine cu aparece,
taiat potrivit si legat snopi
cu un fir subtire de tei, se
fierbe in apa cu sare
numai o jumatate de ceas,
dupacare se da la cuptor
intr-o tingire unsa, cu
margini nalte, dimpreuna
cu sosul din unt,
ingalbenit din
prajeala,lapte, si
smantana, purtand peste el
un asternut de branza rasa,
cascaval din cel mai gras,
de-o pilda.Eu, de-as fi
trait pe-atunci, n-as fi
targuit cascavalul decat de
la Ion Angelescu, bacanul
de subtire, care stia sa-si
apere si obrazul si marfa
cu manioase cuvinte: "Cat
despre cele zise de d-l
Persescu, ca si al d-lui
este tot dePenteleu, am
onoarea a spune ca rau
zice si ca al d-sale este tot
de Penteleu, fiindca se stie
ca nu toti muntiiRomaniei
sunt Pentelei, ci numai
acei ai casei Printului
Costache Ghica si al caror
arendas sunt numai
eu..." (C.Crutzescu).Deci,
mare scofala nu-i!Si nu-i,
mai cu seama fiindca Jak
Negruzzi nu uitase atunci
sa scrie-n coada listei
sale:"Dragasanii de la
Bolta receSampanie, cui
si-a adus de-acasa"Chestie
care cu folos s-a pastrat si
care-o sa mai dainuie in
veac, ca ce-si face omul
cu mana lui...Cum sa nu-ti
fie dragi cei ce nu mai
sunt, cand citesti, de-o
buna pilda, despre
carciuma mica din
Tirchilesti, cumuscate
rosii in ferestrele cat o
icoana, a lui Mos Pascali,
cel care "a inceput sa
negustoreasca pe vremea
candnegustorul care da
lipsa la cantar era purtat
prin piata (drept
pedeapsa) cu bucata de
carne sau de painevanduta
cu lipsa, atarnata de gat",
iar "cel care aplica
pedeapsa era vestitul
politai, capitanul Costache
Chioru".Macelar scapatat,
ramas far-o letcaie, mosul
s-a mangaiat schimband,
cu sprijin de la unul cu
nume frumos,Hagi Ghita
Fagadau, negotul si "asa
s-a intamplat ca in
Bucurestii de alta data
putini au fost aceia cari sa
nu fi

gustat - in carciumioara
tare scunda - din pelinul
minunat al lui Mos
Pascali". Dar, spune C.
Cosco - cel care-ascris si
usurelele "Nita Pitpalac in
Europa", "Nita Pitpalac in
Karlisbad" si "Nita
Pitpalac la Londra" - de-
asteaunde se bea erau
multe in Bucuresti, altul
era clenciul acestei bodegi
cu faima, o ticneala, altfel
cuminte, abatranului
crasmar: "...Avea el
anume vederi si socoteli
in felul de a vinde. La el
nu gaseai vin la gheata.
Nu,gheata iti raceste
stomacul. Nici vin in
vreun vas pe tejghea nu se
pomenea. Vinul trebuia sa
se bea proaspatdin butie.
Cat cereai atat aducea. Se
scobora in pivnita de cate
ori ti-era sa bei si-ti
aducea vinul cu cana. Nu
sebea cu paharul. Erau
printre clienti numerosi
care isi aveau canile lor
anume. Pe urma, Mos
Pascali nu dadeaalt
mezelic la vin decat
covrigi de la biserica.
Cine voia, venea cu salam
sau alte cele in buzunar,
dar crasmarulnu-i da cutit,
ferit-a sfantul. Zicea ca se
face murdarie "in local".
Mesele din pravalia lui,
frecate cu moloz, erauca
laptele, iar cuele de lemn
pareau ca de argint.
Toiurile de tuica le tinea
pururea astupate cu hartie,
sa nu deapraful sau
musca". O fi fost Pascali
asta al dracului, nu zic nu,
dar eu tot nu cred ca n-
asternea el o fata demasa
din panza aspra scrobita,
alba ca spuma laptelui, si
pe ea blide de porcelan
mai ieftior, cu chenar
infloratsi in ele de-ale
gurii, caci de se pricepea
la vinuri domnesti, cu
tacamul lor intreg cu tot,
atunci nu se poate sa nufi
stiut ca pentru ele macar
carnea de pasare nu-i
destrabalare de martafoi,
ci socoteala de om
vrednic,gospodarit la
minte si patit, asa ca va fi
dibuit el vreo oratanie si
va fi chivernisit pentru
imbucatura repede
vreunpui - asijderi zic
eu. Si daca zic, sa zic si
cum anume se face puiul
acesta ales burlac, ori mai
bine puicavaduva, ca alea-
s mai soldoase, ca-n
cantarea aceasta cuNici o
boala nu-i mai grea, neic-
al meu,Ca dorul si
dragostea...:se ademeneste
puica porumbaca c-o
mana de graunte de
porumb si, dupa ce i se
suceste gatul ca unei
hainece se afla,se curata
de maruntaie si i se
despart copanele si pieptul
in doua pe lung, care se si
prajesc, obiditeprin faina
alba, in grasime incinsa -
daca se poate tot de
pasare, caci aceea are o
fara de seaman dulceata
pecare o daruie. In cratita,
peste bucatile de carne
rumena se arunca apoi
cateva cepe mari, din cele
de apa, caharbuzoaicele,
lunguiete si tepene, tocate
cu lacrimi, iar cand ceapa
rugineste de dogoare, se
pune boia deardei rosu,
dulce, dar si un varf de
cutit, iute, cat sa spurce,
se mai toarna de-o litra de
vin alb din cel
pietros;patlagele tot
sangerii, bine coapte si
dezbracate de pielita,
intregi, i se mai cuvin
acestei mancari care se
fierbede acum pana ce,
apasata, carnea se
desprinde usor de pe os,
cand se boteaza cu
smantana si se
infatiseazafierbinte
lingavului dupa asemenea
scorneala. Asta ar fi un
pui pentru orice vreme,
dar daca-i vara - cum si-
atunci trebuie sa fi fost in
mahalaua Dichiu, cum i-
au spus mai incoace
Tirchilestilor - atunci
nesmintit ca asa l-ofi
trudit nevasta lui Mos
Pascali, "coana Rita": a
targuit de la oltenii
zarzavagii, ravasindu-le
cosurile, morcovipotriviti
si cartoafe de Plesa,
lunguiete si rozalii, fasole
tucara si dovlecei cu
floare, conopida creata si
mazareproaspata, s-o
desfaca din pastaie ea, cu
mana ei vrednica,
radacina de patrunjel si
cate legume mai aveau
aia;pe toate, dupa ce le-a
fiert, le-a inecat cu unt
galben topit si a
imprejmuit cu ele puiul
fript intreg,
amestecandintre ele bucati
de ceafa si de piept de
porc afumate, abia
perpelite si pe-o parte si
pe alta intr-o tigaie,
iar deasupra a turnat
ramasul, grasimea oparita
si-un pic de unt si
patrunjel verde, inchis la
culoare ca o otravarara si
scumpa. Au baut din
pelinul lui Mos Pascali,
dar au si mancat, mai toti
bohemii de suflet ai
Bucurestilor de demult,
caci "venia aci G. D.
Pallade, venea Caragiale,
D. Onciul, Al. Ciurea, d.
Mihail Sadoveanu - care
ascris ceva despre Mos
Pascali - si atati altii din
lumea intelectuala si
artistica". Loc de liniste si
de vorbe camierea,
molcomite cuvinte, Mos
Pascali s-a priceput sa-l
tie asa caci - spune C.
Cosco - "cum prindea ca
vreunclient a cam intrecut
masura, nu-i mai da de
baut sa-i fi platit si aur...
Ziua chiar stabilise si
ceasurile cand seputea
bea; era asa, de la 12-1 si
apoi de la 6-7 pana la 9",
caci nu-i tihneau si nu era
lacom de musterii care sa-
iofteze cu sughituri: "e
bine, cade bodega pe
mine..."Mai si era o
toamna cu inserari
albastre si cu parca stele
calde si cu ploi scurte, iute
ostenind praful in clabuci
siatarnau a moarte
frunzele grele ale
balariilor de sub garduri
si, dupa pravila, la garla
Dambovitei incepeau, nu
s-ar mai fi sfarsit, iarasi
mustariile. De cate ori
ma-ntorc catre slova celor
vechi, ele mi se ivesc
invelite in stufuriuscate,
paganesti altare ale
praznicelor noastre ce de
departe vin. Scrie Cosco
in volumul "Cand era
bunicafata...": "La fiecare
coltisor de suburbie era
cate o mustarie. Cativa
stalpi, o panza pe
deasupra,
stalpiiimpodobiti cu
ghirlande de papura. In
fund un paravan din
trestie care ascundea
laboratorul unde se
preparaumititeii, unde se
aranjau muschiuletii,
curelusele si unde se
umpleau patricienii care
mai tarziu, daca nu
sevindeau, isi pierdeau
numele lor nobil roman
devenind - decorati cu
mici urme musculine -
ghiudemuri turtite.Intr-o
parte era linul, teascul. Se
suia romanul cu picioarele
pe ciorchini si, cum pe
atunci nu se
cunosteafoxtrotul, juca
Chindia sau Brauletul. De
pe urmele dansului pe
boabele ca chihlimbarul,
negre de pacura
sauroscate ale razachiei,
curgea pe jgheab in
hardau mustul dulce". Si-n
acel mai presus de fire
ceas, gandind laviscolele
ce vor veni, se-mbatau
mustele de miros de miere
si se prapadeau
bucurestenii mancand si
band,imbroboditi de
lautari, fara de care cheful
nu era falos, ci veghe
palpaita, caci "oachesii o
porneau cu marsul
luiBoulanger, razbiau la
"Salul cel negru" si, in
zori, o aduceau pe coarda
cea groasa cu of-uri din
ficati sau cucantece de
nunta:Taci mireasa nu mai
plange,Caci la maica-ta
te-oi duce,Cand o face
plopul pereSi rachita
micsunele..."In blidele de
smalt pestrit se rasfatau
ca-n desmierdat sanul
mamei mancarile,berbecul
gatit cu vinete, ori

momitele cu smantana
care, acestea din urma, se
nasesc dupa cum zic
voua: se aleg momitele de
vitel si securata, se
oparesc in apa clocotita
atat cat sa-ti aduci aminte
jumatate din pacatele de
peste vara, dupa care
sescot si se racesc tot cu
apa, numai ca atunci
scoasa din put adanc, rece.
Asa cum sunt acum, li se
da cu manasparta a
cheltuitorului averii altuia,
sare marunta si piper
rasnit ca sa le-atate, se
tavalesc prin faina de
porumbde doua ori
macinata si se rumenesc,
sfaraind cand le-ntorci de
pe-o parte pe alta, ca sa fie
totuna, intr-o intinsatigaie
de arama spoita, in
grasime de porc incinsa si
daca da dumnezeu si-s
gata, se lasa sa astepte
acoperite,ele si duhul lor.
In grasimea aceea tulbure
care-a mai ramas, se
toarna dintr-un gavanos
smantana groasa sialba si
se stoarce-o lamaie
barosana, plina de zeama
ca o tata de lapte si se
fierbe la foc mic pana
scadeindestul, atat cat mai
vartoasa sa nu fie, caci se
va turna peste momite, fie
acestea doar cu orez
insotite, fieadaugand
drojdiei acesteia de
maruntaie, ciuperci tocate.
Si n-am sa uitberbecul, la
care am eu bazdac.Carnea
lui rosie se taie mare si se
frige iute, in grasime
putina, la foc grozav, intr-
o tigaie larga ca sa-ncapa,
iar dupa ce s-a cernut
peste bucatile rumene o
tara de faina de grau curat,
se stinge cu o zeama de
oase careia is-a dat
culoare cu bulion de rosii
si gust cu un catel sau mai
multi de usturoi, cu foi de
dafin, cu boabe de piper si
cu cimbru, lasand-o sa
fiarba, inabusita sub
capac. Pentru implinire, se
curata cateva vinete
rotunde-n soldurisi
lucioase ca o fatuca dupa
scalda cand isi stoarce
cozile intre salcii, iar
vinetele astea se taie in
lung si iarasiprin faina
trecute ca prin vami si
unse cu oua batute, se
prajesc numaidecat in
untura, pai cum altfel, ca
saprimeasca deasupra
carnea si zeama ei
strecurata prin sita. Era
painea proaspata, cu coaja
ei crescuta si eramustul
de-acuma aspru, vestind
involburat in cani barbatia
vinului ce va sa vie, sa
aline si sa dea uitare,
cacitoamna, nu-i asa, se
sparg dragostele cele
infricosate; noroc ca pe la
noi de-alde astea se
incheie domestic:"Si sa
mai vie tulburelSa-mi mai
uit necazul tot in
el...Pastrama... ah,
pastrama, neica!Si daca
ai, si niste fleica".Clientii
mustariilor erau de toata
mana, cu damfuri de
boierie ori sadea, dar cei
mai multi erau mahalagii,
fetestatute care voiau sa se
marite, numarandu-si
zestrele si cu ce stiau sa
gospodareasca "pai ciorba
de fasole,ciorba de stir,
chiftele prajite tavalite in
"solz", ciorba de burta
pardon, prajituri in colturi,
minciunele, placinta
dedovleac,
pricomigdalion, budinca
cu crema...", barbatii
purtand brau rosu sub
surtuc si ghete negre cu
glant,cimotii de-ale lor
mai batrane iesite sa
asculte pentru un pitac
flasneta care "canta si
Traviata si Hai raci
cunadragi", inveselind
trist un Bucuresti de carte
postala ingalbenita.Iarasi
am intalnit, in C. Cosco,
numele atat de drag
bunicilor nostri care au
fost, acela al bodegii
"IordacheIonescu" din
Covaci, ce-si tinea
musterii cu mustul viei
sale de la Mitrofani, de pe
Vlaea Oltului, unde
culesul sepetrecea cu chef
si cu gazetari chemati de
crasmar, sa vaza cu ochii
lor cum fierbe negru vinul
nou in"Erusalimul de la
Mitrofani, unde ar trebui
sa se duca toti credinciosii
lui Bachus" - cum zicea
Ghita Ranetti, cusete
nepotolita. In carciuma lui
mult vestita, cati apucau
sa intre si sa fie de-ai
casei, "ascultau cand pe
Buica,cand pe Jean
Marcu, cand pe Ionescu
Gaina, pe Sandu Marcu,
pe Fanica chitaristul, pe
Neuser sau peAlexandru
Leon, la piano sau la
fierastrau", iar
mancarurile - "mititei de
la Iordache, tuzlamaua,
paceaua, varzacu carne,
gratarul lui Nea Radu
facusera probe de
neintrecut pentru toti
mancaii Bucurestilor".
Varza aceeamurata, acra,
cu foile mai galbene ca
gutuia parguita tarziu in
toamna, se taia subtire si
se spala intr-o apacalduta,
atat doar cat sa i se duca
saramura, se mai storcea
inca de zeama, dar cu
dragoste, nu in
paguba,dupa care se
prajea cat sa se moaie
doar intr-o cratita de tuci
smaltuit, in untura alba de
porc, din aceea deculoarea
stravezie a lumanarilor de
spermantet ce se vindeau,
invelite in hartie vanata,
pe la bacanii. Tot din
aleporcului se luau slanina
afumata si costita cu
zgarciuri si, dupa ce se
imparteau, slanina in
bucatele mici sicostita in
felii, se lasau sa zaca in
apa fiarta cam un patrar de
ceas, vreme in care le
trecea amarul fumului;
intr-un larg si jos vas de
pamant se asterneau apoi
un rand de varza, un rand
de afumatura si asa
mereu, pana cese umplea,
adaugand pentru gust si
pentru culoare patlagele
rosii mici, foi de dafin, o
crenguta de cimbruuscata
si boabe de piper, daca nu
cumva erau mai la
indemana cativa chiperi
din cei rosii, catraniti de
vechinecazuri. Peste toate
se turna apa calda ca sa
aiba varza in ce fierbe si
bulion ca s-o-nsangereze
si seasterneau latarete si
rozalii bucatele fragede de
but de porc, aramii pe
margini de la afumatoare
si asa sedadea la cuptor
molcom, unde sta sa scada
si sa se indulceasca pana
cand se-mplinea de-o
mamaliga pripita sise
hotara vinul rosu si sotii
mesei, care puteau fi
George Ranetti, Oscar
Spathe, Gogu
Cristodorescu,
NaeTaranu, ori altii mai
de soi, caci "nici
Caragiale sau Cosbuc n-
au fost dintre cei cari au
putut sa priveasca desus,
cu stomacurile paradite,
pe patron. Au preferat,
dimpotriva, sa stea pe
scaun, la o masa in
restaurant, cutovarasia
imbietoare a cate unui
paharut risipitor de
necazuri. Un paharut sau
mai multe, asta nu
intereseaza,fiindca acel
care le numara, nea Radu,
nu era un palavragiu, ci un
om discret, staroste intre
negustori". Dar
subprivegherea "statuii de
ghips cafeniu din
restaurant, statue care
reprezenta o femee cu un
vas din care curgeaapa",
s-a pranzit nu numai
taraneste, cu mancari
simple si cu cantece
despre iubiri fara noroc
care-i buimaceaupe
venetici:"Pica frunzele din
pomEu ma culc si nu
adorm"sau,"Nimenea nu
intelegeOf, of si iar of,

Ca la dor nu este lege,Of,
of si iar of!...",ci s-au
ratacit intre feluri si mai
ambitioase nazdravanii
hranaca, cum ar fi fost
acele fripturi de mistret,
zise "a laroumaine", ca sa
sune mai simandicos, a
clopot de arama. Se
faceau, spune-se, astfel: se
lasau cotletele intr-
ozeama cu morcovi,
ceapa, patrunjel, usturoi,
cimbru, foi de dafin si
cateva cuisoare, dupa care
se prajeau binein
untdelemn incins, la foc
manios, ca sa prinda coaja
si sa pastreze miez rosu de
sange. Alaturi se
fierbeauimpreuna oasele
si maruntaiele de mistret,
imperecheate ca sa dea o
supa groasa si intunecata
careia, maiadaugandu-i o
ceapa alba marunta, calita
in bulion, o tara de otet
din vin si-o telina mare
sau doua, fierte siterciuite
cu sarg in unt topit, i se
harazea sa inveleasca in
miros cotletele lenes
tolanite pe o sofa de linte
uscataori de cartofi
albiciosi, golasi si lustruiti
ca pietrele unui parau de
munte secat in august. Nu
prea mergeau insadin
acestea la Iordache, caci
lautarii tot ce-nvatasera,
rupti in batai, de la parintii
lor din Scaune si din
Jarcaleti,ziceau sticlindu-
si dintii ori mohorandu-se
a belea de suflet:"C-asa
am trait pe lume, mai
dorule,La umbra de
maracine, mai dorule,Sa
nu vad pe cin-mi-e dragSi
sa ma-ntrebe ce
fac,Dorule, mai
dorule..."Si-n traganarea
aceasta de strune planse,
carau baietii lui Iordache,
cu veste in dungi albastru
cu alb, cusorturile
scrobite, lungi pana la
calcaie, carafele cu pelin
rubiniu si farfuriile cu de-
alea de-ale noastre si
tuicilecare atatau, suflet
de pruna batrana si
chinuita: sarmale si
dovlecei umpluti,
musacale si pui ruginiti la
jar,terfeliti cu usturoi si
rasturnati pe spate cu
nerusinare, boboci de rata
in culcusul lor, capatani
de miel cunevinovate
priviri stinse, dar cu
seama sfarcuri de
muschiuleti mustind si
presarati cu cimbru peste
praftora deusturoi si
fleicile care ca aburul
erau, numai bolboroseala
de descantec picurand
grasime, caci asa
eraodinioara:"La nea'
Radu in Covaci,Bei, ma
rog, pana "te faci"Si dupa
ce te-ai facut,Iar o iei de
la-nceput..."Spune Cosco,
mai departe, ca tot "La
Iordache au cinstit ziaristii
cu o masa si cu un pahar
de vin pe
MarioaraVentura care,
dupa distingerea ei
stralucita la Conservatorul
din Paris, pornea cu pasi
gigantici pe
drumulgloriei".Am avut
un drum, nu-i mult de
atunci, in tinutul cu
dealuri domoale, cu
paduri adanci de fag si cu
oameni curatica vinul de
Husi, al Tarii de Jos a
Moldovei, la Epureni, si-
am tinut popas din amiaza
cu zbor de grauri in stol
sipana-n noaptea inalta, cu
stele care plang pe pamant
si-n suflete. Si era atunci o
iarba inalta si verde si-
oumbra cu miresme si
canta pentru noi sau
pentru el, cine-l stie, un
vataf de taraf care se
nimerise sa nu fietuciuriu
din nasterea lui, un ros de
patima, Tudor din Gorj,
fiul lui Gheorghe, canta ca
sa intarzie
scurgereavremii si sa fim
mai aproape unul de altul
iar prin preajma razasii
care astazi sunt ulcele
coborau in inserare laacest
ospat al aducerilor aminte
vorbele vechi despre cel
care a fost si n-a
murit:"Stefan, Stefan,
domn cel mare,Saman pe
lume nu are,Decat numai
sfantul soare..."Oaspeti la
padurari fiind, ne-au fost
inceputul cu miere de
albine in fagure straveziu
ca un geam de
catedrala,mirosind a
floare alba de salcam
scuturata din faina de grau
arnaut de fete mari si-
mpletita-n colaci si cu-n
vinzurbagiu, o Zghihara
ratacita-n lume fara
intoarcere, caci iubita de
toti ca o orfana, cum zic
husanii, "zghihara nuface
limba oase si nici capul
doage". Si vazand
vanzoleala nelinistita a
gazdelor care se miscau
iute si neauzitsub ochii
blanzi ai mai-marelui lor,
mi-am amintit de
Cantemir ce de pe-aici
au pornit in lume, de
cartea saDescrierea
Moldovei si de barfa lui
despre moldoveni:"...Sunt
glumeti si veseli; ceea ce
au pe suflet le sta si pe
buze; dar, asa cum uita
usor dusmaniile, tot asa
nu tinmulta vreme nici
prietenia. De bautura nu
au prea multa greata, dar
nici nu-i sunt plecati peste
masura.Desfatarea lor cea
mai mare este sa petreaca
in ospete, uneori de la al
saselea ceas al serii pana
la al treileaceas dupa
miezul noptii, alteori si
pana ce se crapa de ziua,
si sa bea pana ce varsa.
Atata ca nu au obicei
safaca petreceri in fiece zi,
ci numai la sarbatori sau
cand e vremea rea, iarna,
cand gerul sileste oamenii
sa sestea pe acasa si sa-si
incalzeasca madularele cu
vin. Rachiul nu-l iubeste
nimeni, afara de ostean;
ceilalti beaunumai un
pahar inainte de masa.
Locuitorii Tarii de Jos, de
la hotarul cu Valahia,
iubesc vinul mai mult
decatceilalti. Odata s-a
iscat sfada daca
moldovenii sau valahii
sunt cei mai betivi. Cei ce
se luasera la sfada au
merspe podul de la
Focsani (la hotarul dintre
Moldova si Valahia), unde
atat s-au sfadit amandoi
cu paharele, panacand
valahul a cazut jos de prea
mult vin ce bause. Drept
plata pentru izbanda lui,
moldoveanul a fost daruit
dedomnie cu
boieria..."Naravuri
povestite ce din veac s-au
pierdut lasand in urma lor
doar indemnul catre
legiuita petrecere si
"credintacea adevarata in
ospetie". Si pe cand eu ma
cumpaneam intre
intelepciunile carturarului
cu nume frumos, iata

mi s-au infatisat la masa
acoperita cu lavicere
tesute din lana vesela,
branza alba de oaie, grasa,
afumaturaslaba, ceapa
verde si rosii taiate si
cate-un rachiu de mure,
rosu ca cel al miresii, care
iute s-au si mistuit
lasandurma cate unei
gaini boghete, mai
degraba puica hranita cu
graunte si tarate din
primavara pana-n
toamna,galbene parca de-
o lingoare de nu le-ar fi
dat jarul o rumeneala
sanatoasa si de n-ar fi fost
asezate intre o canade lut
cu mujdei de usturoi
verde, stins cu grasimea
fierbinte a pasarii si un
taler de lemn cu
mamaligutaplasmuita cate
una, cate una. Cuviinciosi
le-am infulecat copanele
tavalindu-le prin salta cu
miros si
usturime,incercand harnici
vinul, acea Zghihara ce nu
se bea nici cu vadra, nici
cu burta, ci cu saptamana,
bautura depriveghi, caci -
spune Sadoveanu, pe care
tot moldavu-l tine sfant -
"la o mancare buna se
cuvine si o
bauturapotrivita". Si-am
simtit atunci mai mult
decat am stiut adevarate
cuvintele lui Stefan
domnul, citite intr-o
cartenoua, "Podgorii si
vinuri din judetul Vaslui",
scrisa de Avram D.
Tudosie si Constantin
Neamtu, despre
roadahuseana, numita de
el "hoata mica si voinica,
insa mare in desfatare..."
si mi s-a parut ca vad in
margineadimpotriva, peste
parau, a poienii, ochi
umezi de caprioara. Ori
poate ca nu mi s-a parut.
Si-am mai talcuit, si-am
mai ciocnit ulcele cu tihna
popasului nezorit, tacuti
sub padurea boltita ca
intr-un schit, asteptand,
calde,placintele suflecate
cu poale-n brau si ciresile
mari cat pruna, bune ca sa
stearga atatarea branzii
iuti, si atunciiarasi gazda a
facut semn si s-a schimbat
vinul si acolo, intre
mesele incarcate cu de
toate, tolaniti, am
fostluminati cu flacara
multa si fum putin de
focuri de uscaturi
gramadite anume, din
vreme, si-am primit in
altepahare de clestar gros
in care vinul ardea rosu si
cald, Busuioaca de
Bohotin, sangele ei de
taur negru pasunatprin
ierburi de leac, despre
care Charles de
Joppecourt marturisea pe
la 1600 ca-i "un fel de vin
asa de alcoolic,incat,
daca-l apropii de foc se
aprinde intocmai ca
rachiul cel bun". Trecuse
de vecernie si, macar ca
timpul aicin-avea pret,
ostenisem de-atata pace
cate era in jur si in noi...In
zilele fierbinti din dricul
verii, imbacsite si
toropitoare, cand aerul se
scurge de-a lungul ulitelor
ca o miere detei, doar
rasuflarea de paine coapta
la test si de pelin spelb a
Baraganului de
pretutindeni mai
cutreieraBucurestii si-i un
miros amar de seminte
plesnite de ciulini si parca
sta sa arda din senin, si
dintr-odata, inputine zile,
se implinesc femei fetele
zlatarilor care-n primavara
au fost copile. Atuncea se
mancau ca de
postbucurestenii pe la
casele lor, sub umbrarele
din curtile de din dos,
zupa de agrise ori de
visine, numita inStoicanii
Tutoveichisalita, ca-n
toata Moldova dealtfel,
mancare de oameni saraci
pe care nici Cosbuc n-o
uitaintr-o zeflemea
poetica la Cetatea
Neamtului.Masura ar fi un
cosulet de rachita
impletita plin cu agrise;
astea securata de cozi, se
spala si se fierb intr-o oala
in apa indulcita cu zahar
ca la o jumatate de ceas,
dupa care sedau deoparte.
Intr-un castron smaltuit se
sparg cateva oua foarte
proaspete, calde luate de
sub gaina care nicin-a
apucat barem sa-si
cotcodaceasca isprava,
alegandu-se doar
galbenusurile rotunde ca
banii de aur aiMariei
Therezia; peste ele, dupa
ce-au fost batute, se cerne
faina alba de grau rasnita
de doua ori la cremene
sise toarna smantana si
zupa de agrise,
amestecandu-se mereu ca
sa nu se taie, iar cand am
trecut toata zeamadintr-un
vas in altul dandu-i astfel
un singur trup, o potrivim
din sare, o smaltuim cu
patrunjel si se da la
masa,gata. Mai inaintea
zupei asteia sau dupa ea
se mai obisnuiau, vara,
catevachiftele cu branza.
Anume: se fierbcartofii cu
coaja lor si, dupa ce s-au
racit destul, se curata si se
toaca impreuna cu niste
telemea untoasa deBraila,
din aceea stropita negru
cu chimen; maiaua se
framanta apoi cu marar
tocat marunt si cu-n praf
depiper, se imparte
tiparind-o in palme, iar
chiftelele se tavalesc prin
faina de porumb si se
prajesc si pe-o parte sipe
alta intr-o tigaie cu
untdelemn incins,
rumenindu-le usor . Astea
dara sunt pofte de
batranete statuta si
nudespre ele voiam sa
scriu, ce te faceai insa cu
foamea junetei fudule pe
care nici arsita n-o
astampara?
Citeamdeunazi o proza
din 1904 a unei
banatence, Emilia Lungu-
Puhallo, intitulata
"Niculae Tarcovnicul",
publicata deViorel Cosma
la coada unei carti despre
Nicolae Filimon si-am
aflat acolo o parte din ce
nu stiam. Se descrie
unBucuresti baltat: "...nici
de aci lipsind carciumele
cu cimpoaie, ba si cate o
hora insufletita, la care
unchesiiinchinau de la
unul la altul, cu cate o
ploscuta de tuica! Si prin
asta mare imbulzire in
targ... boierimea
sepreumbla in trasuri cu
armasari, iar ceilalti
intovarasindu-se pedestri,
se invarteau de colo pana
colo, desfatatide
neobicinuita priveliste...
De la o oarecare vreme,
pulberea si zaduful porni a
se potoli, prin o ploita
marunta,care sili pe
fiecare a-si cauta adapost.
Tarbaciala, ce se facea din
acesti binefacatori stropi,
fu foarte hazlie.Stradele
spre rasarit catra Craiova,
devenisera mult prea
stramte spre a cuprinde
caravanele pornite. La
vreodoua-trei din hanuri
sau carciume ce erau,
oaspetii se tescuisera,
numai de dragul scutului,
caci spre a gustacevasi, le
era scarba".Locandele
erau si ele deocheate sau
mai scuturate, cum se
arata a fi aceasta a lui
Stanica, unde "cararile
eraugreblate, mesele in sir
sub copacii inmuguriti",
iar musteriii intrebati de
sanatate, cereau
baiatului:"- Am manca! -
raspunse unul.- Si am bea
din plin - adause
altul."Nenea Stanica nu
ducea lipsa, dar nici nu-si
incarca sufletul cu prea
multe, asa ca baiatul "isi
saruta cele douadegete ale
mainii drepte si insira la
repezeala:"- Avem stiuca
fearta in zama de varza
murata; crap umplut si
alivence cu olei de bostan.
Toate bucatele depost, dar
sa-ti lingi degetele de al
lor gust!"Tacamul se
facea la acest "adevarat
ostrov de scapare, pentru
flamanzi si setosi" ca
pentru oaspeti de
seama,macar ca flamanzii
puteau fi, dupa cum ii
arata portul pe doi dintre
ei, "niscari nemti cu
coada, au
teatralistimascarici", adica
dupa cum urmeaza
povestit in limba
banatencei care mie-mi
place si-o
las asa:"Sprinten si cu
parul falfaind, asternu el
masa cu o panza ca
zapada. Langa taiere
(talere) punand
tacamuricurate; langa
sticlele cu vin un butoias
mic cu slavina noua.- Ce-
o sa fie asta? intrebara ei.-
Asta e, ca pestele iubeste
inot indoit: in zama si vin;
aci langa tamaiosul vin de
Cernatesti e pelin... pelin
dospit
Activity (6)
FILTERS
Add to collectionReviewAdd NoteLike
1 thousand reads
1 hundred reads


Georgiana Negrota liked this


kasea liked this


Dan liked this


lamasanu cezar liked this
Recommended

Apicius
LUCIAN CUIBUS

NOT AVAI LABLE

NOT AVAI LABLE

Carte Regala de Bucate - Part1
ADELINA ANDREEA

Maria Deleanu - Carte de Bucate - Bun
SYRY11

Carte Regala de Bucate - Part 2
ADELINA ANDREEA

Carte de Bucate-Cine Romantice
MIHAI PUPAZA

Hrana Vie Carte de Bucate
SCRIBDKHRIS

Silvia Jurcovan Carte de Bucate
LILIANACOSTACHE

100 Pizza
ROMEO1966

More From This User

Paw Grooming
LILIANACOSTACHE

Calendar 2014
LILIANACOSTACHE

Cartea Magiei Divine 1
LILIANACOSTACHE

Cartea Magiei Divine 3
LILIANACOSTACHE

Afinul
LILIANACOSTACHE

Bucatarie rapida
LILIANACOSTACHE

Ritmurile lunii
LILIANACOSTACHE

Nicolae-Paul Mihail - Potirul Sfantului Pancratiu
LILIANACOSTACHE

Micro Biologie
LILIANACOSTACHE

Cursul 2 Morfologie Bacteriane
LILIANACOSTACHE

Cursul 4 - Peretele Celulei Bacteriene
LILIANACOSTACHE

Cursul 2 - Morfologie Bacteriane
LILIANACOSTACHE

Cursul 1bacteriologie
LILIANACOSTACHE

Cursul 7 Bacteriologie
LILIANACOSTACHE

Cursul 9 Bacteriologie
LILIANACOSTACHE

POZE CURS 6
LILIANACOSTACHE

Cursul 5bacteriologie
LILIANACOSTACHE

Cursul 6 Bacteriologie
LILIANACOSTACHE

Cursul 10 Bacteriologie
LILIANACOSTACHE

22.Anemia Infectioasa Ecvina
LILIANACOSTACHE

1.proces infectios
LILIANACOSTACHE

4.LEGISLATIA SANITAR-VETERINARA
LILIANACOSTACHE

3.Apararea Sanatatii Animalelor.
LILIANACOSTACHE

2.Aspecte Epid Leg de Cresterea Ind
LILIANACOSTACHE

8.Dermatita Nodulara
LILIANACOSTACHE

Download and print this document

Read and print without ads

Download to keep your version

Edit, email or read offline
Choose a format:
.DOC .PDF
DOWNLOAD
Recommended


Apicius
Lucian Cuibus
Apicius


The Everything Fondue Party Book; Coo...
FW Media, Inc.
The Everything Fondue Party Book is ideal for your entertaining needs! Writte...


Party Vegan; Fabulous, Fun Food For E...
Wiley
The first and only vegan celebration cookbook on the marketIt's one thing to ...


Carte Regala de Bucate - Part1
Adelina Andreea
Carte de Bucate - Principesa Margareta a Romaniei
Previous|NextPage 1 of 3
.DOC .PDF
DOWNLOAD
ABOUT

Browse

About Scribd

Team

Blog

Join our team!

Contact Us
SUBSCRIPTIONS

Subscribe today

Your subscription

Gift cards
ADVERTISE WITH US

AdChoices
SUPPORT

Help

FAQ

Press

Purchase Help
PARTNERS

Publishers

Developers / API
LEGAL

Terms

Privacy

Copyright


Copyright 2014 Scribd Inc.
Mobile Site
Language:
English