DESPRE CAPCANELE PE CARE NI LE INTINDE

TELEVIZORUL
n Romnia mass-media este o putere. Dintre mijloacele mass-media cel mai
mare impact l are televizorul. Ca aparat, televizorul este o inventie a mintii
omenesti - care n sine nu este nociv; ns modul n care el este folosit, cu
precdere n ultimii unsprezece ani la noi si n ultimii treizeci de ani n occident,
l-a transformat n cea mai distructiv arm din lume - pentru suflet.
Televiziunea are o tendint tot mai accelerat si mai accentuat de a nu mai
ndeplini functia de divertisment, informatie, cultur, etc., ci pe aceea de a forma
un om nou, splat de tot ce e un. Televizorul are o lucrare !reli"ioas!, o
influent spiritual de net"duit. #l a reusit ceea ce nu s-a mai realizat de la
Turnul $ael - s uneasc toat omenirea n tot ceea ce nu este Dumnezeu.
%tunci &la Turnul $ael' ca s-i opreasc de la ru, Dumnezeu a mprtit limile,
iar astzi, prin televizor, de la un capt al pmntului la cellalt o sin"ur lim
(uleste tot ceea ce este sfnt.
Televizorul alun" pentru totdeauna pe Dumnezeu din sufletul omului si l
nlocuieste cu toate pornirile drcesti. Televizorul nu strecoar n mod pervers n
om o sin"ur patim, ci toate patimile mari - sodomia, curvia, iuirea de aur si de
ani, setea de sn"e, (ula mpotriva Du(ului )fnt, e"oismul, setea de putere si
de slav desart, precum si pe cele mai mici &care de fapt nu sunt deloc mici'*
lenea, judecarea aproapelui, nepsarea, curiozitatea nefolositoare si
olnvicioas. Telenovelele sunt specializate n amplificarea acestei ultime
patimi.
Televizorul nu n"(ite numai indivizi, ci popoare ntre"i. Desi"ur, aparent, nu e
mai pctos un televizor dect un ordel, dar televizorul are totusi o putere
distructiv cu mult mai mare dect acesta, pentru c n fiecare cas introduce un
ordel, n care intr cu usurint toti &printi si copii' si la orice or.
+mul intr n contact cu lumea prin cele cinci simturi* vz, auz, miros, "ust,
pipit. Dintre aceste simturi, vederea este cea prin care intr cele mai multe
ima"ini si informatii. ,ersonalitatea omului, prin facultti ale ei precum sunt*
cunoasterea, ntele"erea, memoria, ima"inatia, este foarte dependent de ceea ce
primeste prin acest simt. %cesta este motivul pentru care nu ne prea ocupm de
radio, care nu are puterea de nrurire a televizorului. Radioul se adreseaz
auzului. Televizorul se adreseaz vzului, n primul rnd, dar si auzului. #ste mai
periculos dect ziarele. %cestea se adreseaz si ele vzului, dar ima"inile sunt
nemisctoare - par moarte. -ma"inile de la televizor sunt vii, misctoare* de aici
puterea lor.
+mul mptimit de televizor nu mai ntele"e c ima"inile pe care acesta i le ofer
le priveste nu la rece, ci acestea intr n viata lui interioar, pe care o
influenteaz, o modeleaz dup c(ipul lor &spune-mi cu cine te nsotesti, ca s-ti
spun cine esti'. n timp se produce o simioz ntre om si televizor, o ntovrsire
n care ns primul este factorul pasiv, cel care primeste orice, fr nici un
discernmnt. +mul devine pur si simplu un material care se las, fr s-si dea
seama, prelucrat n du(ul tovarsului su, care treptat i devine c(iar si stpn.
%stfel televizorul devine de fapt adevratul dumnezeu al omului, cruia i se
nc(in, l ascult, i slujeste, c(iar dac privitorul este crestin otezat n numele
)fintei Treimi. Dumnezeu cu adevrat este cel cu care ai o le"tur constient.
Cei crora li se pare c e.a"erez s fac o comparatie ntre timpul pe care l
petrec n fata micului ecran si timpul pe care l petrec n fata icoanei n
ru"ciune, ntre interesul si emotia cu care primesc ma"ini cel mai adesea
murdare, si formalismul cu care fac o ru"ciune, prea adesea nlucit de ima"ini
ptimase, demonice.
#ste televizorul vinovat de toate relele din lume/ +are el le-a adus/ 0u. Dar el
amplific la ma.im rul n lume, l rafineaz, l "eneralizeaz, i d o putere pe
care acesta nu a mai avut-o pn astzi. Rul e.ista si fr televizor, dar nu avea
forta si ntinderea pe care le are n prezent.
!)unt oare numai rele la televizor/!
)unt si une, dar att de amestecate cu cele rele, nct nu mai sunt deci une, n
msura n care, acceptnd aceast !amestecare rea!, ajun", oarecum, s le
motiveze, s le "ireze. %colo unde rul e amestecat cu inele nu mai este locul
lui Dumnezeu, ci al diavolului. %tunci cnd a mncat din pom %dam a cunoscut
si inele, si rul, dar a ajuns ro numai al rului. 1n doctor "inecolo" care face
c(iuretaje nu va scpa de osnda lui Dumnezeu pentru c a ajutat pe unele femei
s nasc. Cnd pe aceeasi conduct &ecranul televizorului' cur"e ap de izvor
curat si mizeria dintr-un "rajd de vite, cel care se adap de acolo, ce "ust va
simti* al apei sau al le"arului/ Comparatia ntre televizor si aceast conduct
pare dur, dar n privinta filmelor porno"rafice si a asa-numitelor filme !se.2!
este foarte elocvent si e.prim realitatea.

Omule care te uiti la televizor,
trebuie s stii c asimilezi tot ceea ce
vezi acolo si !"cet#!"cet vei a$u"%e
si s &ii ceea ce asimilezi'
Dac ntr-o revist de patru pa"ini toate sunt pline de articole crestine, dar jos, pe
ultima pa"in, se d un numr de telefon al unei linii erotice, revista aceasta este
anticrestin. !0u puteti sluji lui Dumnezeu si lui mamona! &3atei 4, 56'.
!7a televizor sunt si lucruri une, noi le desprtim de cele rele!.
Ca s ale"i treuie un criteriu n functie de care s te orientezi n privinta inelui
si a rului. %dultii &peste 68 de ani', care n-au crescut cu mizeriile de la televizor,
s-ar putea s ai un criteriu n unul lor simt. Dar dac nu sunt ine ancorati
ntr-o viat reli"ioas, vor fi si ei foarte n"duitori n privinta rului. Ce criteriu
are ns "eneratia tnr &su 98 de ani' care din copilrie s-a (rnit cu filme
erotice, de "roaz si de incrediil violent/ ,ersonalitatea adolescentului se va
forma pe aceast temelie spurcat si sured. Rul si inele sunt amestecate n
capul lui. #l nu va apuca niciodat vrsta discernerii inelui de ru, pentru c n-a
trit niciodat numai n ine. n lumea fizic, pentru a vedea un oiect mai ine,
treuie s te apropii de el. n lumea spiritual, aceast le"e este valail numai n
cazul virtutilor. n ceea ce priveste pcatul, nu-l poti vedea dect dac te
distantezi de el. %cesta este motivul pentru care )fintii si pln" pcatele si se
mrturisesc pctosi, iar (omose.ualii se mndresc cu patima lor, fac parad si
cer drepturi.
Televizorul nu este un sin"ur drac, ci iadul ntre". Cnd a aprut televizorul
marele stat major al iadului l-a primit ca pe cea mai plcut surpriz din istorie.
0u se astepta ca nsusi omul s-i procure inventia cea mai potrivit spre a-i
dezvolta si finaliza toate intentiile sale infernale.
Televizorul este periculos nu numai pentru c ne arat rele, ci si pentru c ne
nvat s facem foarte multe feluri de rele, oferind c(iar vaste posiilitti de
!nalt califcare! n toate domeniile malefice.
Dintre toate relele televizorului, dou sunt cele mai mari*
- desfrnare; - calomnierea, judecarea si dispretuirea aproapelui, si prin aceasta
distru"erea psi(olo"ic si sufleteasc a oricrei persoane, ca si compromiterea
oricrei idei, intentii sau institutii enefice.
Cum i"tr (ri" micul ecra"
)es&r*"area !" om+
+rice ima"ine care apare pe retin este transmis sufletului. Cele trei puteri ale
sufletului &ratiune, sentiment, voint' sunt toate colorate potrivit ima"inii primite.
-ma"inea !se.2! face ratiu"ea s treac ncet prin etapele urmtoare* la nceput
respin"e ceea ce a vzut, apoi accept ima"inea si, n cele din urm, o primeste
cci ariera, mpotrivirea ratiunii a fost doort de patim.
Simtirea, mai nti se screste de mizeria moral de acolo, apoi este indiferent,
iar la urm doreste s fac ntocmai ceea ce a vzut.
Voi"ta - nemaifiind condus de ratiune si ntrit de afectivitate, trece si ea de la
mpotrivire la cutarea desfrnrii. %ceast trecere se face n timp, dac omul
vede mai multe filme si secvente cu scene porno"rafice. $iruinta porno"rafiei
asupra psi(icului este att la nivel constient, ct si la nivel suconstient. n
susolurile fiintei, n suconstient, videoteca porno"rafic creeaz miscri care
se ridic n constient si constrn"e pe om s fac unele lucruri cu o putere &ic'
pe care el nu o ntele"e de unde provine si creia nu i se mai poate mpotrivi. De
e.emplu, un tnr care mai nainte pe cnd trecea pe ln" o tara cu crti cuta
romanele lui )adoveanu sau poeziile lui #minescu, astzi caut manualele
c(inezesti sau indiene de initiere n practicile, nu arareori perverse, se.uale.
,rivirea unei femei, care nainte nu l tulura, astzi trezeste n el dorinte josnice.
%ceast sc(imare se datoreaz acumulrii porno"rafice din suconstientul su.
ntrea"a sa personalitate este astfel treptat pecetluit cu !numrul fiarei! &%poc.
:9, ;'.
Ima%i"atia este terenul n care aceste influente se vd cel mai clar. <ilmele
lucreaz aici n dou moduri* unii tineri, vznd de ce sunt capaili !eroii! lor,
capt comple.e de inferioritate fat de se.ul opus, se vd urti, incapaili de
vitejii prea mari n domeniu, devin necomunicativi, nc(isi n sine, tristi si recur"
la !defulri! se.uale &onanie si altele nrudite cu ea' n care n-au nevoie de
partener. %ltii &ine ndoctrinati de filme' devin osedati de desfrnare,
incapaili de nfrnare si cu manifestri se.uale care depsesc n perversitate
)odoma si =omora. 1nii ca acestia, dac se cstoresc, vor spurca patul conju"al
si vor aduce pe lume copii cu mari proleme psi(ofizice. Cstoriile n care se
fac pcatele sodomice nu rezist n timp. Dac acestea ar fi cazuri izolate, rul n-
ar fi asa de mare. Din pcate, aceste perversiuni, pe care Dumnezeu le-a pedepsit
n )odoma si =omora cu foc din cer si ploaie de pucioas &a se vedea cartea
<acerea, capitolul :>, din )fnta )criptur', s-au e.tins nespus de mult. Cine a
contriuit cel mai mult la aceast pierztoare e.tindere/ Televizorul,
!educatorul! poporului nostru.
-at c treptat ima"inea de la televizor devine viat. Treptat, ima"inarul a reusit
atjocorirea si sc(imonosirea realului. Ceea ce noi am prezentat sc(ematic mai
nainte &modul n care omul este invadat si iruit de porno"rafie' stiu si
constientizeaz perfect re"izorii acestor filme. Dovada faptului c stiu este nsusi
rezultatul otinut. Deci care este scopul acestor filme/ ) fac din fiecare
cettean al mprtiei lui Dumnezeu &crestin otezat' un locuitor al )odomei
&aceasta este pecetea fiarei apocaliptice' - iar dac va muri fr pocint si un
viitor osndit n iad.
Dar oare )e ce !" (rimul r*")
)es&r*"are, si "u alte (cate+
%ceasta deoarece nimic nu-l desfi"ureaz pe om sufleteste att de mult ca
desfrnarea, nimic nu-l distru"e mai repede si mai ireversiil, nimic nu-l
screste pe Dumnezeu la un om mai mult dect pcatul acesta. +are de attea
mii de ani, de cnd este omenirea, au avut nevoie oamenii s fie educati se.ual
prin televizor pentru a se nmulti/ nicidecum. )copul real al prezentei n fiecare
film a ima"inii desfrnrii este de fapt cel cu totul contrar* distru"erea omenirii.
)e stie prea ine c desfrnarea reduce de fapt natalitatea. n ordeluri, unde este
cea mai intens activitate se.ual, nu se naste nici un copil. 3am smerit,
"rijulie si iuitoare, si amant senzual, rafinat si pervers sunt dou feluri de
nsusiri ale femeii, care se e.clud.
-at numai un e.emplu - din multe altele asemntoare care s-ar putea da spre a
arta modul n care rafineaz televizorul pcatul curviei. n urm cu cteva zeci
de ani filmele de dra"oste, romantice, prezentau tineri care si mrturiseau
sentimentele, dar n privinta manifestrilor fizice totul se reducea la o privire
cald, la o strn"ere de mn si &sau' la o mrtisare nevinovat. %poi au aprut
sruturile din ce n ce mai lun"i, mai !apetisante! si mai dese. ncet, ncet au
aprut femeile semimrcate, dezrcate si scenele erotice din ce n ce mai
!curajoase! si mai variate. %stzi e.ist o adevrat art si industrie a
porno"raflei &e.trem de noas'. Rul nu s-a oprit aici. Dup :>;> s-a ndesit la
noi n tar folosirea cuvntului* !(omose.ual!. ,rima reactie a fost cea de scr.
7a televizor, mai nti totul s-a redus la niste aluzii ironice &lumea rdea pe
seama lor', dar mai apoi cenzura constiintei, treptat a fost doort. %poi s-au
ndesit filmele avnd ca personaje centrale (omose.uali, au aprut spectacole
!vesele!, de divertisment si interviuri cu ei. Care este mesajul acestor fcturi,
care de care mai perfide si mai imunde, care s-a ncercat a ni se inocula/ %cela
c, de fapt si de drept &/?' si ei sunt oameni ca si noi, oisnuiti, a c(iar cu unele
calitti deoseite - fiind invocate c(iar nume de personalitti artistice, literare etc.
-, iar pornirile lor se.uale nu sunt nici pcate, nici manifestri patolo"ice, ci
alternative !cumsecade! la manifestrile (eterose.uale. -at cum s-a escaladat
astfel o alt culme n"rozitoare a rului.
0i se su"ereaz c ceea ce face majoritatea este ine &spiritul de turm', si astfel
naintarea n ru si continu actiunea ndoitocitoare, desi a ajuns deja foarte
departe. %u nceput s apar &deocamdat sporadic' si secvente cu aluzii la
pcatul zoofiliei, al desfrnrii cu animale care, ca si sodomia, opreste :9 ani de
la mprtsirea cu )fintele Taine pe svrsitorii lor. )i iat cum vedem
mplinindu-se, su oc(ii nostri, proorocia fcut de )fntul %ntonie cel 3are cu
aproape :@88 de ani n urm* !Aa veni vremea ca oamenii s nneuneasc si
cnd vor vedea pe cineva c nu nneuneste, se vor scula asupra lui, zicndu-i c
el este neun, pentru c nu este asemenea lor!.
0imeni nu poate s ajun" ntr-o sin"ur zi un mare pctos. Diavolul stie lucrul
acesta si actioneaz n consecint* drm treptat toate puterile une ale
sufletului si ridic n locul lor templul su. !mprtia lui Dumnezeu este
nluntrul vostru! spune 3ntuitorul. Tot acolo vrea si cel ru s si zideasc
ntunecata sa mprtie.
7e"islatia, ct vreme a rmas supus le"ilor divine, a fost cate"oric n privinta
acestui pcat* pedeapsa cu moartea, n Aec(iul Testament; apoi, nc(isoarea.
%cum, practica (omose.ual nu mai este pedepsit de le"e. Rul ns nu se
opreste nici aici, pentru c mai sunt ariere care treuie s cad. Bomose.ualii
vor s nfieze copii &v dati seama la ce va fi supus un copil care are printi doi
rati', vor s se cstoreasc n iseric, vor s fe (irotoniti preoti, vor
le"iferarea pedofiliei. )unt o minoritate care cere drepturi care s-i permit s
ajun" majoritate, pentru ca s poat atunci s impun noi le"i, nele"iuite. n
)odoma si =omora Dumnezeu a coort foc din cer pentru c locuitorii acestor
cetti &o"ate' nu numai c fceau acest pcat, ci i fortau pe toti cei ce veneau
acolo s svrseasc si ei rutatea.
Cum se (oate )istru%e
o (ersoa" "evi"ovat (ri" televizor
#misiunile calomniatoare, mincinoase, nu pot fi verificate de pulicul lar". ns
aceste emisiuni creeaz atitudini ostile fat de persoana vizat. C(iar dac dup
zece astfel de emisiuni mincinoase va aprea o emisiune care restailieste
adevrul, totusi smnta rului a fost aruncat. +mul acela, nconjurat de
nencredere, suspiciune si dusmnie din partea celorlalti, ncepe s-si piard
ec(ilirul luntric c(iar dac este nevinovat. 3inciunile spuse despre el,
acuzatiile de care nu se poate apra si sentimentul neputintei l drm luntric.
0u numai oameni, dar si idei si institutii pot fi distruse prin aceast metod. -at
ce fort au la ndemn cei care conduc televiziunea n Romnia si n lume.
Cine amendeaz un ziar sau un post de televiziune pentru calomnierea si umilirea
unei persoane/ Cine d certificat de corectitudine oamenilor care lucreaz n
mass-media/
Dese"ele a"imate - nevinovate numai n aparent, au un caracter (ipnotic,
nroesc sufletul copilului. Creeaz viciul privirii necontenite la televizor. %cum
se uit la desene animate, iar dup :5-:6 ani la filme de !actiune!, de rzoi, la
flme porno"rafice, !se.2!, de e.trem violent si de "roaz. n afar de aceasta,
desenele animate de astzi uml tot mai vdit la modelarea unei conceptii false
a copilului despre Dumnezeu si lume. n unele desene animate, eroul principal,
!demonic!, este un personaj pus pe pozne si, c(iar dac are cornite, este
prezentat astfel nct s devin ct mai simpatic. ,otrivit nvtturii crestine ns,
demonul - c(iar mic dac este &!demonic!' - nu este dect tot un lucrtor
viclean al ruttii si mpreun colaorator cu fratii si ncornorati mai mari, n
urzirea de planuri mestesu"ite spre pierderea neamului omenesc.
Rootii cu oc(i rosii si aripi &draci moderni' care se rzoiesc ntre ei si ucid cu
aerant cruzime, inoculeaz copiilor setea de violent. -ma"inile desenelor
animate care se misc cu repeziciune zpcesc mintea copilului, l fac si pe el s
fie sucit, s n-ai astmpr, i rpesc dorinta de nvttur. Aiolenta desenelor
animate trece n realitate. n Rusia sunt astzi :88888 de copii asociati n "rupri
uci"ase. 7a noi, n Romnia, crimele n"rozitoare svrsite de unii copii i-au
fcut pe responsailii de la Televiziune s nsemneze, prin uline, cercuri,
triun"(iuri si ptrate colorate, filmele nocive pentru copii. Dar aceasta este oare
de ajuns spre a opri vizionarea acestor filme de ctre copii, ai cror printi sunt ei
nsisi n "rav confuzie moral, iar celor care dau pe post asemenea productii
cinemato"rafice uci"toare de suflete le vor fi de ajuns ulinele si celelalte
semne spre a se apra la dreapta si nfricosata Cudecat a lui Bristos/

Trei e,em(le s(re a arta cum trece
ima%i"ea micului ecra" !" realitate
-. n urm cu ctiva ani a aprut la noi n tar o caset video intitulat !)irenele -
satanismul n muzica rocD!. %utorul acestei casete, "rec de ori"ine, fost cntaret
rocD, mrturiseste c filosofia de viat si-a format-o pe cnd era copil, din filmele
stiintifico-fantastice, care l-au fascinat. Din aceste filme &!Rzoiul stelelor! si
altele' a tras concluzia c universul este condus de dou forte impersonale, a
inelui si a rului, care se afl ntr-un nencetat conflict, iar valorile supreme sunt
puterea, or"oliul si "loria. %utorul acestei casete video face parte dintre putinii
nselati care s-au ntors la adevr. ns cti tineri, care n copilrie s-au !(rnit!
cu !Rzoiul stelelor!, n-au murit fr s stie c Dumnezeu este unul sin"ur si
pretuieste mai mult iuirea dect ura, smerenia dect mndria, iertarea dect
rzunarea?
/. <ilmele stiintifico-fantastice au rspndit n omenire o nou credint* aceea n
e.istenta e.traterestrilor. 0imeni astzi nu se mai ndoieste de e.istenta lor. 1n
ieromona( ortodo. din %merica, ,rintele )erafim Rose, arat n cartea sa
!+rtodo.ia si reli"ia viitorului! c aparitiile e.traterestre sunt de fapt e.periente
mediumistice de natur demonic. 1n fel de sedinte de spiritism n care
pmntenii intr n contact cu du(urile ruttii, pentru care nu este nici o "reutate
s ia c(ipul !cettenilor! unor alte civilizatii.
0. #.ist astzi n lume apro.imativ :988 de !vampiri! &cei mai multi n
%merica' - oameni ce dorm n cosciu"e, eau sn"e, etc. Toti acesti !vampiri!
sunt copiii care odinioar au vizionat filmele de "roaz avnd ca !eroi! astfel de
personaje. nc(ipuirea lor a fost att de marcat, nct le-a deformat total
ima"inea asupra realittii propriei lor persoane. n loc s se considere si s
triasc precum oamenii, ei au ajuns s se considere si s triasc efectiv ca
!vampiri!.
Vr$itoarele, al cror mestesu" este osndit si amenintat cu "rele ur"ii
dumnezeiesti n toate pa"inile )fintei )cripturi, astzi si demonstreaz ailittile
pe micul ecran, dau interviuri, si fac reclam si si dau adresele. n zilele noastre
oamenii nu se mai tem de Dumnezeu, ci de vrji, nu i mai cer ajutorul 7ui, ci
vrajitoarelor, iar astrolo"ia este nelipsit din pro"ramele TA, su forma, de
rtcire si nselare, a citirii zodiilor, att de ve(ement condamnate de )fnta
)criptur si de scrierile )fintilor ,rinti. Dar iat ce ne spune n aceast privint
si )fnta )criptur* !$ratul sau femeia, de vor c(ema mortii sau de vor vrji s
moar neaprat* cu pietre s fie ucisi, c sn"ele lor este asupra lor! &7evtic 58,
5@'. !-ar partea celor necredinciosi... si fermectori... este n iezerul care arde, cu
foc si cu pucioas! &%pocalipsa 58, 5@'.
1ocurile )e "oroc n-ar putea mo"ti att de repede pe unii, putini, dar vicleni,
pe seama altora, multi dar creduli, dac n-ar fi televizorul. 0aivul telespectator
vznd premiile colosale vnturate pe micul ecran se si vede csti"torul unuia
dintre ele. #l nu stie c adevratii csti"tori sunt - matematic - cei ce
or"anizeaz jocurile. ,utinii premiati cule" firimiturile, iar cei mai multi rmn
cu iluziile spulerate.
I"vazia (ublicittii
n vinderea unui produs, pe piat, un rol important l are reclama. %tunci cnd un
fllm serial are succes la pulic, produsele crora li se face reclama n timpul lui
sunt mai ine vndute, asa nct omul care iueste un film serial !n"(ite! fr s
vrea pe ln" acesta si produsul cruia i se face reclam. Ce este ru n aceasta/
Rul este c televizorul devine astfel, dintr-un mijloc de asa-zis divertisment,
stpnul ntre"ii noastre vieti, care ne porunceste cum s ne mrcm, ce s
mncm, cum s vorim, cum s "ndim .
+ firm american care comercializa cafea si-a sporit cu mult vnzrile n urma
aparitiei la televiziune a unui serial a crui actiune se nvrtea n jurul unei cesti
de cafea. ,ersonajele principale ale acestui serial, un tnr si o tnr, au o
pasiune comun* marca de cafea comercializat de acea firm american. ,e
msur ce americanii ndr"eau personajele acestui film le crestea si apetitul
pentru cafeaua cu pricina.#ste uimitoare rdarea prosteasc de care dau dovad
unii oameni care, pe ln" un film de 69 de minute, n"(it si :9 minute de
pulicitate.
America"izarea. 3ajoritatea covrsitoare a filmelor fiind americane, dau iluzia
rspndirii stilului de viat american, strin felului nostru de a fi. ,rin aceste
filme se realizeaz de fapt o colonizare ideolo"ic de la distant, o nroire a
mentalittii si a sensiilittii crestine a unui ntre" popor. C(iar dac cea mai
mare parte a americanilor sunt crestini neoprotestanti, treuie spus c aceste
filme n-au n ele nci un fel de nuant crestin. )unt pur si simplu p"ne si
anticrestine. +ccidentul, pe care l-au invadat mai demult, deja s-a dearasat de
ele, fiind suprasaturat de nerusinarea lor, eliminndu-le metodic, sistematic si
rapid.
Stirile, care - c(ipurile - ar treui s fie emisiuni mai serioase, s-au pervertit si
ele. Aiolentele, uciderile ntre rude, morti terifiante, incesturi, violuri umplu
astzi mai tot spatiul lor. +are ce fel de informatie poate fi aceasta, c n cutare
sat un om eat a venit acas, a luat toporul si l-a omort pe tatl su/ )au altele
de acest "en. %ceste !stiri! reprezentau nainte suiectul de discutie si de rf al
aelor de pe la sate si al celor lipsiti de orice orizont spiritual si intelectual, iar
astzi se transmit la ore de ma.im audient, de oameni scoliti special pentru o
asemenea activitate. ,e de alt parte zvonurile &!n ziua cutare va fi un cutremur
devastator!, !iarna aceasta va fi polar! etc.' terorizeaz, streseaz pe ietii
oameni care doresc s afle ultimele noutti. Televizorul devine astfel un puternic
factor de stress.
Ne cultivm (ri" televizor+ 0imeni nu ajun"e om de cultur pierznd timpul n
fata micului ecran, ci citind crti, tocindu-si coatele. Televizorul caut cu
insucces s se sustituie actului de cultur; dimpotriv, s-a oservat c interesul
pentru carte dispare la copiii ce-si petrec timpul n fata televizorului.
Cro"o&a%ia. C(iar emisiunile aparent nevinovate &meciurile de fotal, ntrecerile
sportive' au un aspect ne"ativ* pierderea timpului. <iecare clip a vietii omului
are o valoare infinit. n timp omul csti" sau pierde vesnicia. Cumplite sunt, n
inconstienta si iresponsailitatea lor, e.presiile* !mi pierd timpul cu... 3i-am
omort timpul cu...!.
Co(iii mei "u se uit la (rostii. %sa zic si cred printii care nu stiu ce pro"rame
vizioneaz copiii n asenta lor, sau c(iar n prezenta lor, atunci cnd !trnii!
dorm. 1nii copii si adolescenti tin telecomanda n mn si filmul erotic se
transform ntr-o secund, printr-o simpl apsare de uton, ntr-un nevinovat
film documentar.
C*"tecele. n marea lor majoritate sunt indecente, spurcate, arunc n aer unul
simt, pudoarea, prin mesaje porno"rafice, ndemnuri la violent si anar(ie si
refrenuri ce se lipesc imediat de mintea tnrului. )unt posturi de radio si
televiziune care de dimineata pn noaptea nu transmit dect asemenea soiuri de
muzic, prin care se demonizeaz mai ales mintea tinerilor &viitorii adulti'. Cu
umoru-i ine"alail, n !Curnalul fericirii!, ,rintele 0icolae )tein(ardt a numit-o
muzica lui !u"(i-mamo-ra"!... Ca si filmele, si cntecele, fiind n cea mai
mare parte americane, produc o americanizare a poporului romn si a lumii
ntre"i. Tinerii si tinerele de pe strad arat prin (ainele lor cum sunt ec(ipate
starurile muzicii de astzi.
Cele spuse n aceste rnduri vor prea unora e.a"erate, unilaterale sau c(iar
asurde, dar n realitate rul care vine prin micul - asa cum este alintat el n
prezent ecran este cu mult mai mare si mai "reu de evaluat. ns fiind de natur
spiritual nu se vede nici cu luneta, nici cu microscopul si nici nu poate fi
cntrit cu cntarul.
Care este (ozitia cresti"
&at )e televizor+
Crestinul care si trieste cu seriozitate f"duintele otezului &!3 lepd de
satana si de toti slujitorii lui si de toate lucrurile lui si de toat trufia lui si m
mpreunez cu Bristos!' va elimina cu desvrsire din casa lui si din viata lui
acest lucru necrestinesc. 3ai ales acolo unde sunt si copii, nu e.ist alt solutie.
%sa cum spune un printe de la 3nstirea <rsinei, ,saltirea si Ceaslovul sunt
televizorul crestinului. Cei care vor un adevrat !divertisment!, l pot afla curat,
folositor si ziditor n !Ru"ciuni de dimineat!, si !de sear!, n !,araclisul
3aicii Domnului!, n !%catistul Domnului nostru -isus Bristos!. Cei care vor
mai mult dect aceste !emisiuni! s desc(id ,saltirea ntre orele 8-9 noaptea.
Aor cunoaste !senzatii tari! du(ovnicesti si vor avea ne"resit triri ceresti, vor
ntele"e si e.perimenta ct este de adevrat cuvntul celui supranumit !%luta
pocintei!, marele dascl al lumii si ierar(, )fntul -oan =ur de %ur, care spune*
!Dulce este somnul, dar mai dulce este ru"ciunea!.
nc(eiem delicatul si mult controversatul suiect cu o scurt si aleas ru"ciune,
nelipsit de pe uzele, din mintile si inimile multor evlaviosi crestini
dreptmritori n toate mprejurrile vietii de acum, vremelnice, pmntesti*
'Slav ndelung rbdrii Tale, Doamne, slav iubirii Tale de oameni, Stpne,
slav bunttii Tale, Sfinte'. Amin.

Extrase din "TEE!"#$%& ' $ ($&A )ETATE A S$D$*E"" de
+arintele Toma