ISTORICUL PSIHIATRIEI ACTUALE


Psyche =Suflet

Iatrea = Vindecare.
Psihiatria
: Studiaza tulburarile mentale
,etiopatogenia lor,asistenta bolnavilor psihici, profilaxia si recuperarea bolilor
psihice.OMUL este UNITATE EXISTENTIALA, BIOLOGICA, PSIHICA, SOCIALA,
ANTROPOLOGICA.Bolile psihice in antichitate

Papirusuri egiptene – despre
senilitate

Vechiul testament – Regele Saul, Nabucodonosor.

Hippocrate
– Conceptie materialist-vulgara: creierul este sediul vietii psihice.

Asclepiade
– Diferentiaza halucinatiile de iluzii.

Areteu
– Descrie melancolia.

Soranus din Effes
– Atitudinea fata de bolnavul psihic!PSIHIATRIA IN EVUL MEDIU.

Bolile psihice = provocate de duhuri rele,diavol;
Demonomanii.

Tratamentul = pedepse corporale pana la ardere pe rug.

Asezamintele pentru bolnavii psihici: manastiri, inchisori.PSIHIATRIA IN PERIOADA
RENASTERII

Boala psihica = Boala a creierului.

Incercari de clasificare a bolilor psihice: Felix Plater:-Imbecilitate,

- Idiotie,

- Afect. convulsive si apoplexia

- Boli psihice propriu-zise: mania, melancolia, hipocondria, etc.

Se pun bazele psihiatriei judiciare: Paolo Zacchias.

Vieussens – Bazele anatomiei patologice .Psihiatria moderna

Ph. PINEL
(1755-1826) elibereaza din lanturi pe cei 80 pacienti avuti in ingrijire, marcand inceputul
epocii moderne a asistentei psihiatrice.

ESQUIROL
– Prima clasificare a bolilor psihice si descrierea magistrala a celor mai importante
entitati.

R.A.MOREL
– Teoria degenerarilor ( ereditatea si degenerarea sunt factorii determinanti ai bolilor
psihice).

P.JANET
– Psihastenia.
CHARCOT
– Isteria.

KRAEPELIN –
Delimitarea si clasificarea bolilor psihice pe baza principiului
nosologic

E.BLEULER –
Schizofrenia.SEMIOLOGIE PSIHIATRICASTUDIUL SIMPTOMELOR BOLILOR
PSIHICE, a SUCCESIUNII, CONDITIONARII, INTERDEPENDENTEI si DINAMICII
lor.

SIMPTOMUL PSIHIC:

LocalFunctional

General.Organic.


Ireversibil

Reversibil.

*Simpt. Disimulate* * Simpt. Mascate*

Nevrotic

Psihotic.

De nedezvoltare.

De. Regresiune.PERCEPTIA SI TULBURARILE DE PERCEPTIE

PERCEPTIA = Suma senzatiilor + experienta anterioara subiectiva, personala. Reflecta
obiectele in totalitatea lor.

La baza perceptiei: SENZATIA (act elementar de realizare a imaginii singulare a unor
insusiri ale obiectelor)

Perc. Se realizeaza prin ANALIZATORI.

Are rol deosebit in procesul cunoasterii.TULBURARILE DE PERCEPTIE

I.CANTITATIVE:

Hiperestezia
= scaderea prag.senzorial.

In: Boli organice; Surmenaj; Tulburari nevrotive;Debutul unor psihoze.
Hipoestezia
=ridicarea prag senzorial. In: Tulburari ale constiintei; Histerie; Oligofrenii.

II.CALITATIVE:

AGNOZIILE.

TULBURARILE DE SCHEMA CORPORALA.

EIDETISMUL.

ILUZIILE.

HALUCINATIILE.AGNOZIILELipsa capacitatii de integrare a elementelor senzoriale
intr-un tot corespunzator obiectului.

I.VIZUALE (Cecitate psihica):

Perceptive = Paragnozia (a.ob.concrete) = A.Culorilor. AGNOZIILE

VIZUALE (Cecitate psihica)

Perceptive *Simbolice

Paragnozii Alexia

A.Culorilor. Acalculia

Agrafia

A.Figurilor simb.

Prosopoagnozia.<Leziunea in lobul
occipital
>

AUDITIVE (Surditatea psihica)

Verbale - Afazii.

Muzicale ( amuzia).< Leziunea in lobul
temporal
>

TACTILE

Amorfognozia

Astereognozia

<Leziunea in lobul
parietal
>Tulburarile de schema corporala

ANOSOGNOZIA ( nerecunoasterea unei hemiplegii).

SINDR. PICK: AUTOTOPOAGNOZIA.

SINDR.GERSTMANN:A.Digitala+ Acalculie+ Agrafie+ Dezorientare stanga-dreapta.

MEMBRUL FANTOMA.

Tb.Schema corp. in Bolile psihice.EIDETISMUL

REPREZENTARE DEOSEBIT DE INTENSA A UNEI PERCEPTII
ANTERIOARE,TRAITA CA O REALITATE PREZENTA.

Este o tulburare de perceptie limitrofa halucinatiilor.

Normala la copii < 12 ani si la artisti plastici.

Patologica: - stari confuzive, schizofrenie, psihoze senile.ILUZIILE

DEFINITII:

Perceptie reala, deformata si denaturata de catre subiectul care o
receptioneaza(A.POROT).

Orice eroare cognitiva sau perceptiva(H.EY).

Perceptie mintala vicioasa care da bolnavului reprezentarea inexacta a unui obiect
real(GAYRAL).

Existenta obiectului si a perceperii veritabile a lui diferentiaza
iluzia
de
halucinatie.
CLASIFICAREA ILUZIILOR

I.VIZUALE.

Metamorfopsii
: =Macropsii; = Micropsii; =Dismegalopsii; = Porropsii.

False recunoasteri
.

Pareidolii
.

Iluzia sosiilor
.
I.AUDITIVE.

I. GUSTATIVE, OLFACTIVE.

I. VISCERALE.

Apar in: Stari confuzive, sindr. Maniacale, Psihoza Korsakov,
Demente.HALUCINATIILE

DEFINITIE

J.P.FALRET: PERCEPTIE FARA OBIECT

H.EY: A HALUCINA= A PERCEPE UN OBIECT CARE NU EXISTA IN
REALITATE SAU CARE NU POATE FI PERCEPUT DECAT PRINTR-O
FALSIFICARE A ACTULUI PERCEPTIV.CARACTERISTICILE HALUCINATIILOR

1.SENZORIALITATE.

2.PERCEPTIA SPATIALA.

3.CONVINGEREA FERMA. CLASIFICAREA HALUCINATIILOR. I.

IN FUNCTIE DE PARTICULARITATILE CARACTERISTICE:

Halucinatii adevarate ( Psihosenzoriale):

Senzorialitate

Spatialitate

Convingere ferma.-Apar mai ales in psihozele endogene.I.

Halucinoze:

Senzorialitate.

Spatialitate.

Lipseste convingerea ferma (“ mi s-a parut ca…,am impresia ca…”)

-Apar in mod caracteristic in psihozele exogene ( toxice, infectioase).I.

PSEUDOHALUCINATIILE (HALUCINATII INTRAPSIHICE):

Senzorialitate;

Convingere ferma;

Lipseste proiectia spatiala.

Apar atat in psihozele endogene cat si in cele exogene.CLASIFICAREA
HALUCINATIILOR. II.

IN FUNCTIE DE ANALIZATORI:

1. Halucinatii exteroceptive.

Halucinatiile vizuale:
Simple / complexe.

Colorate / alb-negru.

Cinematografice / panoramice.

Liliputane / macropsice.

Extracampine.

Zoopsice..

Heautoscopice ( proiectia propriului corp).Apar in mod caracteristic in stari confuzive
( toxice, infectioase), epilepsie. Posibil in schizofrenie.

1.

Halucinatiile auditive.

Elementare / Complexe.

Verbale / Muzicale.

Verbale: = Unilaterale / Bilaterale.

= Laudative / Injurioase.

= Imperative.Apar in mod caracteristic in psihozele endogene: Schizofrenie,
Tulburari halucinator-delirante.

1.

Halucinatii tactile ( Haptice).

Se recunosc dupa comportamentul, gestica bolnavului.

Apar in starile confuzive, toxicomanii, tulburarile halucinator-delirante.Halucinatii
olfactive si gustative.- Sunt de obicei asociate.Apar in aura epileptica, schizofrenie,
depresii psihotice severe.

2. HALUCINATII INTEROCEPTIVE:

Halucinatiile cenestezice ( Viscerale) = senzatia schimbarii pozitiei unor organe, a
perforarii, obstruarii, atrofierii,disparitiei lor.

Apar in debutul de schizofrenie, tulb. Halucinator-delirante cronice,

3. HALUCINATIILE PROPRIOCEPTIVE

Halucinatii kinestezice ( de miscare) = percepute ca impresii de miscare sau deplasare a
unor segmente din corp sau a intregului corp

Apar in stari confuzive, schizofrenie.

ALTE HALUCINATII:

Polisenzoriale ( concomitent – mai multe halucinatii).

Halucinatii sinestezice ( hal. complexe,rezultate din interferentele functionale existente
intre diferiti analizatori; ex. Auditia colorata – bolnavul vede sunetele.) Apar in aura
epileptica, schizofrenie, parafrenie.

Halucinatii psihogene – legatura cauzala afectiva!

Halucinatii colective ( prin contagiune psihica).CLASIFICAREA ETIOPATOGENICA

Halucinatii fiziologice.

Halucinatii prin lezarea receptorilor periferici ( nevrite retrobulbare,glaucom, cataracta,
otoscleroza).

Halucinatii datorate lezarii centrilor corticali ai perceptiei (au valoare localizatoare in
tumorile cerebrale).

Halucinatii onirice ( apar in contextul tulburarilor de constiinta,sunt polisenzoriale,
mobile, terifiante).

Halucinatiile din psihozele endogene (adevarate sau intrapsihice, mai ales auditive, apar
pe fondul constiintei clare).ATENTIA (PROSEXIA).

DEFINITIE:

Procesul de orientare si concentrare a activitatii psihice asupra unor obie4cte, fenomene,
care necesita o reflectare clara si o selectare constienta.

Functia psihica ce exprima starea de orientare si concentrare a individului in directia unor
informatii, fenomene si evenimente in scopul de a le intelege mai bine, de a le asimila sau
evita.

Functa psihica avand rol de semnalizare a schimbarii, a noului, cu capacitate de a dirija
activitatea psihica intr-o directie determinata.

CLASIFICARE:

DUPA OBIECT: =senzoriala; = ideationala.

DUPA ORIGINE: = involontara; = voluntara.

DUPA DEZVOLTAREA TEMPORALA: = operanta (focalizata pe realitatea prezenta).
= de exp[ectativa ( asteptarea activa si pregatire a actiunii).

MECANISME NEUROFIZIOLOGICE:

Format. Reticulara mezencefalica – rol in mentinerea atentiei;

Format. Retic. Diencefalica – rol in mobilitatea, comutarea atentie.

CARACTERISTICI:

SELECTIVITATEA( cap. De filtrare, selectare).

MOBILITATEA.

DIRECTIONAREA.

CONCENTRAREA ( presupune aprofundare si capacitatea detasarii de ambianta).

DISTRIBUTIA.

INTENSITATEA.

STABILITATEA ( durabilitatea).

TULBURARILE DE ATENTIE (DISPROSEXII).


1. HIPERPROSEXII = GLOBALE ( Apar in starile maniacale, intoxicatii).

= SELECTIVE ( In delire, obsesii, hipocondrie, depresii severe).

2. HIPOPROSEXII: in surmenaj, anxietate, depresii, schizofrenie, stari confuzive.

3. APROSEXII ( se refera la atentia voluntara). Apar in starile deficitare: oligofrenii,
demente.

<INERTIA: perseverarea dincolo de necesar asupra unei teme date. In psihoze
epileptice.MEMORIA

CAPACITATEA PSIHICULUI DE A INREGISTRA SI REDA UN FENOMEN
.

ENGRAMA ( MNEMA) = elementul fundamental al memoriei.

Delay: Memoria este jurnalul intim al fiecarui individ.

Lange: Viata fara memorie ar fi un ghem de impresii senzitive.

ETAPELE MEMORARII:

Fixarea.

Conservarea.

Evocarea.

Uitarea.NEUROFIZIOLOGIA MEMORIEI

CIRCUITE NEURONALE
Hipocampo- Mamilo- Talamo- Cingulare.

NEUROCHIMIE: Rolul ARN si AND;

Legatura functionala Glie/Neuron ( cantitatea de ARN este de 10 ori > in tesutul
glial).TULBURARILE DE MEMORIE

I. TULBURARI CANTITATIVE:

1. Hipomnezia – in sindroame nevrotice, depresii, stari deficitare, intoxicatii.

2. Hipermnezia = exagerarea evocarilor care apar multiple, involuntarea, indepartate.

Globala


: in psihoza maniacala, secundara ingestiei de medicamente (amfetamine, barbiturice),
dupa stari febrile.

De sector


In: tulb. De personalitate paranoiaca, delire.

Mentismul
- in: confuzii, stari psihogene, anxietate, epilepsie temporala.

Amneziile

Anterograde ( de fixare).

Retrograde ( de evocare).

Antero-retrograde.

Amnezia lacunara ( temporala).

Amnezia electiva ( tematica).Legea disolutiei memoriei ( DELAY) – de la complex spre
simplu;Legea regresiunii memoriei ( RIBOT) – de la prezent spre trecut si complex spre
simplu.

II. TULBURAILE CALITATIVE ( PARAMNEZII).


Criptomnezia: schizofrenie, delire cronice, demente, stari maniacale.

Falsa recunoastere: schizofrenie, demente, surmenaj.

Iluzia de nerecunoastere( crede ca recun. persoane pe care nu le-a cunoscut si nu recun.
persoane cunoscute).

Déjà vu, Jamais vu: in stari confuzive.

Pseudoreminiscentele.

Ecmneziile: tulb. mai globala decat pseudoreminiscentele, este o intoarcere in trecut a
intregii personalitati.

Anecforia: posibilitatea repreducerii unor amintiri pe care le credea uitateGINDIREA.

DEFINITIE: Activitatea cognitiva complexa reprezentand capacitatea psihica de a gasi
solutia optima a unei probleme date pe baza raporturilor stabilite intre fapte cunoscute si
cerintele situatiei prezente.

OPERATIUNILE GINDIRII:

Comparatia.

Analiza si sinteza.

Abstractizarea.

Generalizarea.

Concretizarea.TULBURARILE DE GANDIRE

A.TULBURARI FORMALE:

1.
De viteza:

Accelerarea (tahipsihia): fuga de idei (manie), mentismul (schizofrenie).

Incetinirea ( bradipsihia) - depresii, epilepsie, oligofrenii, boli organice: hipotiroidism.

Intreruperea: barajul psihic ( Kraepelin)- schizofrenie.

2.
Tulburarile asociatiilor de idei ( calitative)
:

Predomina un tip de asociatii ( prin asonanta, prin contrast,)

Dezlanarea gandirii.

Schizofazia ( salata de cuvinte) - schizofrenie.

Incoerenta ( in tulburari de constiinta) - psihoze organice, inclusiv demente.

Verbigeratia - schizofrenie.

3.
Stereotipii de gandire:
repetarea unor cuvinte, expresii la un anumit interval de timp, avand un caracter parazitar.
In schizofrenie, epilepsie.

B.
TULBURARI DE FOND ( CONTINUT):

1. IDEEA PREVALENTA.

2. IDEEA OBSESIVA.

3. IDEEA DELIRANTA.
IDEEA OBSESIVA

TRASATURI DEFINITORII

Caracterul
parazitar.

Caracterul asediant, de
constrangere.

Autocritica prezenta.

TIPURI DE OBSESII:

Ideative;

Amintiri, reprezentari obsesive;

Obsesii fobice;

Obsesii compulsive.Apar in Tulb. obsesiv- compulsiva, Depresii.IDEEA DELIRANTA
(De Lira, lat.)

DEFINITIE:

Idee falsa, ireala, traita cu convingere intensa.

Judecati, rationamente care reflecta realitatea in mod eronat, modifica in sens patologic
conceptia despre lume si comportamentul bolnavului.
Ideile delirante
se grupeaza in
delire
:= sistematizate; = nesistematizate.TIPURI DE DELIRE

PE FONDUL CONSTIINTEI CLARE =
DELIR
( In psihoze endogene).

PE FONDUL MODIFICARII LUCIDITATII CONSTIINTEI =
DELIRIUM
( In psihoze organice).

RELATII DELIRE - HALUCINATII:

DELIRE
preced halucinatiile (
delire primare)
- schizofrenie.

HALUCINATIILE
preced delirele - tulburari halucinator-delirante.

DELIRE + HALUCINATII
apar concomitent - psihoze exogene si altele.Tipuri de delire in functie de continut.

I.
EXPANSIVE:


De grandoare
( convingerea detinerii unor bunuri, averi, fabuloase.)

Megaloman
( convingerea referitoare la calitati personale exceptionale).

De inventie

De reforma (
elaborarea unor filozofii, organizari politice, administrative nationale, universale.).

De filiatie
(convingerea descendentei din familii celebre).

Delirul erotoman
( convingerea deliranta de a fi iubit de o persoana net superioara).

Apar in:= Psihoza maniacala; = Tulb. Delirante cronice; = Paralizia generala progresiva;
= Psihoze senile.

II
. DEPRESIVE
.

De autoacuzare si vinovatie.

De umilinta ( nedemnitate).

De prejudiciu .

De ruina
( autor al unor catastrofe).

De negatia
( Contesta existenta unor organe, chiar vitale).

Hipocondriac
( convingerea unor boli incurabile).

APARE IN = PSIHOZA DEPRESIVA;

= SCHIZOFRENIE;

= PSIHOZE SENILE.

III.
PARANOIDE
:

De interpretare
( frecvent sta la baza altor tipuri de delire sau se asociaza lor).

De persecutie.

De urmarire.

De otravire.

De influenta.

De relatie

Apar in: =
Schizofrenie; = Tulb. Delirante; = Psihoze organice.
TULBURARILE DE LIMBAJ

LIMBAJUL ORAL

1.DISLOGII (Tulb. Mentale de limbaj).

De forma
: intensitatetimbru;
-
Hiperactivitate verbala: - bavardaj
-
- tahifemie
-
- logoree
-
Hipoactivitate pana la Mutism.
-
Stereotipii: palilalie
-
ecolalie.
-
Psitacism.

LIMBAJUL SCRIS

1. TULB. PSIHOGRAFICE.

Ale Activitatii grafice:


Hipoactivitate – negativism

Hiperactivitate – graforee, grafomanie.

Incoerenta grafica.

Stereotipii.

2.Tulb. de continut
:

La nivelul cuvantului:

Paralogisme

Neologisme.

La nivelul frazei:

Agramatisme;

Schizofazie.

Tulb. ale semanticii grafice:

Paragramafisme,

Neografisme.

DISFAZII
( AFAZII)

Apar in: Accidente vasculare cerebrale, Traumatisme cranio-cerebrale, Tumori cerebrale.

DISLALII =
dificultati de pronuntare .

de sunet
( rotacism, sigmatism).

de silaba

de cuvant.

RINOLALIA. BALBISMUL.

TULBURARU DISGRAFICE.TULBURARI CALIGRAFICE.
IMAGINATIA

DEFINITIE:

PROCESUL DE ELABORARE A UNOR IDEI SI REPREZENTARI NOI PRIN
COMBINAREA INTR-O FORMA ORIGINALA A DATELOR EXPERIENTEI
COGNITIVE A OMULUI.
FORME:
= Active
= Imaginatia reproductiva, = Imaginatia creatoare. = Pasive
= Visul; = Reveria.

IN FUNCTIE DE SPECIFICUL ACTIVITATILOR:


Imaginatia ARTISTICA;

Imaginatia LITERARA;

Imaginatia MUZICALA;

Imaginatia COREGRAFICA;

Imaginatia TEHNICA;

Imaginatia CONSTRUCTIVA.

IN FUNCTIE DE TIPUL DE REPREZENTARI:

Imaginatie PLASTIC-VIZUALA;

Imaginatie AUDITIV-MOTORIE;

Imaginatie VRBAL-LOGICA.Tulburarile imaginatiei

EXALTAREA IMAGINATIEI

1.
MINCIUNA:
= Conventionala;

= Utilitara;

= Emotiva;

= Generoasa;

= Divertisment;

= Salvatoare.

2.
MITOMANIA
( tendinta constitutionala a unor subiecti de a altera realitatea).

VANITOASA: la debili mintal;

MALIGNA: barfe, anonime, denunturi; in tulburarile de personalitate.

PERVERSA: tulb. conduitei sexuale, toxicomanii.

3.
CONFABULATIA
: Productii imaginative sub forma de povestiri sau enunturi neadaptate circumstantelor de
timp si spatiu. Este “ Sora inconstienta a minciunii”.

Apare in
Sindromul Korsakov
din:

alcoolism, intoxicatii cu CO.,

Stari postraumatice,

demente

4. DELIRE IMAGINATIVE
: EX. delirul de filiatie, delirele din parafrenii.


SIMULATIA
= falsificarea adevarului in privinta starii de sanatate.

METASIMULATIA
= Dupa un episod de boala reala pacientul persevereaza in acuzele anterioare pentru a
obtine anumite beneficii.

SUPRASIMULATIA
= O tulburare somatica sau psihica este amplificata.

DISIMULAREA
= Ascunderea unor simptome sau boli de catre pacient sau apartinatorii sai.Periculoasa in
depresii (suicid), tulb. paranoide.

IMAGINATIA SCAZUTA

In starile de nedezvoltare cognitiva (oligofrenii).

In starile de deteriorare cognitiva (demente).

AFECTIVITATEA

DEFINITIE:
Forma de manifestare a atitudinii omului fata de realitatea inconjuratoare.

Este elementul cel mai
subiectiv
al omului

Este procesul psihic cel mai legat de
personalitate.
STARILE AFECTIVE NORMALE (Pavelcu).

1. STARI AFECTIVE ELEMENTARE:

Starea de afect
( incarcatura emotionala mare, debut brusc, evolutie zgomotoasa,modif. mimice,
pantomimice si vegetative).

Furia
: reactie emotionala primitiva cu reducerea capacitatii de coordonare a raspunsurilor si
limitarea cimpului constiintei la evenimentul conflictual.

2.EMOTIA : Manifestare afectiva
spontana,
tensiunea afectiva – mai mica (posibila aprecierea logica),intensitate foarte mare
ajungand la paroxism; are caracter obiectual.

Pozitiva;

Negativa;

Stenica ( creste capacitatea de efort);

Astenica.

Emotiile dominante determina starea afectiva la un moment dat.

3. DISPOZITIA: Starea afectiva generala, de fond, de durata si intensitate medie; reflecta
functionalitatea organismului.

4.SENTIMENTELE: Trairile emotionale cele mai
complexe
,
stabile, generalizate
;apar progresiv, au durata lunga, obiect precis, sunt mai
interiorizate
,presupun
educatie,
sunt conditionate
social.

5. PASIUNILE : Au intensitatea emotiilor si durata sentimentelor; influenteaza,
determina comportamentul.TULBURARILE AFECTIVITATII

I.CANTITATIVE.

a.
Hipotimia
: Scaderea tensiunii afective si a elanului vital. In: - stari confuzive, traumatisme
craniocerebrale,oligofrenii.

b.
Atimia ( Athymhormia)
: indiferenta afectiva,scaderea tonusului af. si a capacitatii de rezonanta afectiva,
inexpresivitate. In: Confuzii, catatonie, demente, idiotie.

c.
Hipertimia :
Afectivitate exagerata, debordanta, rastoarna echilibrul psihic, scapa de sub controlul
ratiunii.

Hipertimia negativa
: = Anestezia psihica
 dureroasa
(durerea morala a celui ce a pierdut capacitatea de rezonanta afectiva).In: depresii,
schizofrenie. = Anxietatea
( tema fara obiect).Se intilneste in toata patologia psihiatrica. =Angoasa ( anxietatea cu
acompaniament somatic).

Hipertimia pozitiva: =
Euforia; In manie, PGP. = Moria; in tumori frontale.
= Extazul ( euforie pasiva).

d.
Disforia = forma mixta a tulburarilor de afectivitate
caracterizata prin:
-
Dispozitie depresiva
-
Stare de rau general-Disconfort somatic-Neliniste psihomotorie.-Logoree-Excitabilitate
crescuta-Impulsivitate, comportament coleros.Apare in:
Epilepsie, Alcoolism, Encefalopatii posttraumatice, Toxicomanii.

II.TULBURARI CALITATIVE (PARATIMII)Sunt reactii afective aberante, inadecvate,
uneori paradoxale.
Afectivitatea paradoxala
(schizofrenie)
Inversiunea afectiva
: reactie afectiva univoc negativa, modificarea sentimentelor in sens negatic, ostilitate.
Ambivalenta afectiva
:coexistenta concomitenta de stari afective opuse. In:Schizofrenie, Tulb. de personalitate
psihastena.
Crize nemotivate de plans sau ras.(
schizofrenie).VOINTA

DEFINITIE: = Activitatea psihica orientata spre atingerea unor scopuri propuse
constient, pentru a caror realizare trebuie depasite obstacole interne sau externe.

= Procesul psihic de dirijare a activitatii in vederea atingerii unui scop propus.

= Capacitatea unei persoane de a invinge un obstacol, de a actiona sau a refuza.

= Functia psihica prin care se realizeaza trecerea constienta de la o idee, rationament, la o
activitate sau la schimbarea unei activitati pentru realizarea unui scop.

Etapele desfasurarii actului voluntar:

1. Formularea scopului ( stimul – activizarea trebuintei – tendinta – dorinta – motivatia).

2. Lupta motivelor.

3. Adoptarea hotaririi ( pentru definirea scopului, pregatirea actiunii).

4. Executarea actiunii: implica efort volitional.TULBURARILE VOINTEI
(DISBULIILE).

HIPERBULIA
= Normal ( constitutionala; determinata social-istoric). = Patologic ( in tulb. obsesiv-
fobica, paranoia, toxicomanii)

HIPOBULIA
= scaderea capacitatii de a actiona datorita focalizarii pe suferinta somatica/psihica.

ABULIA
= lipsa initiativei, incapacitate de a actiona; In: catatonie, depresii severe.

IMPULSIVITATEA
= Insuficienta vointei pasive, inhibitorii. In: tulb. de personalitate, psihoze.

RAPTUSURILE
= comportam. impulsive extreme, pot culmina cu acte auto- sau heteroagresive de mare
violenta. In:depresii severe, anxietate, mania coleroasa, schizofrenie.

ACTIVITATEA

DEFINITIE:
Ansamblul realizarilor psihomotorii cunoscute ca actiuni, operatiuni si miscari.

CUPRINDE:

Manifestari
INVOLUNTARE
: Fara participarea activa a vointei ( clipit, tic).

Manifestari
VOLUNTARE
: Sub controlul permanent al vointei ( salut, traversarea strazii).

Manifestari
POSTVOLUNTARE
: Acte automatizate prin exercitiu indelungat ( scrisul, mersul).Tulburarile activitatii
psihomotorii

I.
EXAGERAREA
=
HIPERKINEZI
A= TAHIKINEZIA. NELISTEA PSIHOMOTORIE. POLIPRAGMAZIA. =
AGITATIA PSIHOMOTORIE

Psihoze endogene: maniacala, depresii, schizofrenie, tulb. delirante cronice.

Psihoxe exogene: toxice, infectioase, puerperale, PGP, demente organice.

Epilepsie.

Tulb. de personalitate.

Tulb. nevrotice.

Oligofrenii/
Particularitati ale APM in principalele boli.

APM = hiperactivitate motorie+ excitatie verbala si ideativa.

Aspectul APM – determinat de
continutul starii afective, claritatea constiintei.

APM este o
urgenta psihiatrica!

APM in
MANIE
: car. sinton, domina jocul, se desfasoara in spatiu, constiinta clara.

APM in
DEPRESII
: cu anxietate, lamentari, raptusuri suicidare.

APM in
SCHIZOFRENIE
:Aspecte: impulsiuni, crize clastice, agitatia catatonica, agitatia hebefrenica,

APM in
PSIHOZE TOXICE, INFECTIOASE
: pe fondul tulburarii de constiinta, in prezenta sindr. biologic se manifesta prin stari
onirice halucinator-delirante.

APM in
DEMENTE
: se desfasoara in limitele patului, e mai mult o turbulenta
nocturna
.

APM in
EPILEPSIE
: caracter paroxisti, violenta extrema, mai ales in per. de confuzie, amnezie consecutiva.

APM in
HISTERIE
: determinism psihogen, caracter demonstrativ, teatralism, patetism.Alte tulburari ale
activitatii

II
DIMINUAREA:
HIPOKINEZIA = inhibitie psihomotorie implicand miscarile, mimica, cursul ideativ. In:
depresii, demente, toxicomanii.

III.
ABOLIREA
: AKINEZIA=suspendarea activitatii psihomotorii. Forme
:

a. Barajul motor.

b. Stupoarea:suspendarea oricarei activitati, imobilitate totala.In: melancolie,
schizofrenie, confuzii, histerie.

c. Catalepsia = imobilitate completa+hipertonie musculara+ pastrarea unei atitudini,

pozitii.In: catatonie, histerie, sugestie hipnotica.CATATONIA

STARE PATOLOGICA COMPLEXA asociind
Stupoarea, Catalepsia, Mutismul, Inertia, Blocajul sfincterian.

CATATONIA =
LUCIDA

=
ONEIROIDA.

CATATONIA =
STUPOROASA
: -Amimie, Flexibilitate ceroasa, Negativism activ sau pasiv, Mutism.=
HIPERKINETICA
: - Paramimie, Manierisme, Stereotipii ( de miscare, vorbire), Sindrom ecopatic
( Ecolalie, ecomimie, ecopraxie), Automatism de comanda.

CATATONIA NEUROLEPTICA = Sindrom a-, dis-, hiperkinetic + hiperton. [J.DELAY,
P.DENIKER, H.HAASE, P.JANSSEN]. Dupa neuroleptice incisive.ALTE TULB. DE
ACTIVITATE

1
.
ACTELE IMPULSIVE
(IMPULSIUNILE).

Sunt activitati psihomotorii ce apar si dispar brusc; au loc fara controlul critic al
bolnavului.

=
Dromomania;=Piromania; = Cleptomania =Dipsomania;= Raptusul melancolic.

2. TICURILE :
Miscari cu caracter intempestiv, repetitiv si rapid, rezultat al contradictiei unor grupe
musculare scapate de sub cuntrolul volitional, dar accesibile constiintei.

3. APRAXIILE
: Dezorganizarea conduitei motorii: pierderea posibilitatii de exprimare gestuala si de
efectuare a unor acte motorii in ciuda unor tulburari motorii elementare.

APRAXIA IDEATORIE: Nu poate executa actul din cauza perturbarii planului sau si a
reprezentarii indeplinirii sale; actele elementare pot fi executate.

APRAXIA IDEOMOTORIE: Nu poate executa nici un fel de act la cerere, dar spontan –
da.
INSTINCTE

Definitie:

INSUSIRI INASCUTE CARE DETERMINA UN COMPORTAMENT
CARACTERISTIC SPECIEI SI INDREPTAT PENTRU REALIZAREA UNOR
CERINTE BIOLOGICE FUNDAMENTALE.

CLASIFICARE:

I. INSTINCTE PENTRU CONSERVAREA INDIVIDULUI. =
ALIMENTAR

= DE APARARE


II. INSTINCTE PENTRU CONSERVAREA SPECIEI. =
 DE REPRODUCERE

= .I. MATERN.
TULBURARILE INSTINCTELOR

I.
TULBURARILE INSTINCTULUI ALIMENTAR

Excesul: Polifagie = Bulimie (
in oligofrenii, demente, schizofrenie) +_
Potomania.

Diminuarea: Inapatenta
pana la
Anorexie
( depresii, anorexia nervoasa, schizofrenie).
Sitiofobia
( refuzul de a se alimenta).

Pervertirea I. alimentar
(
Coprofagia, Pica).

II.
TULBURARILE INSTINCTULUI DE APARARE:

EXAGERAREA = AGRESIVITATE
*
Constitutionala
(Tulb. de personalitate, Epilepsie, Paranoia). *
Castigata
( traumatisme cranio-cerebrale, alcoolism, schizofrenie).

DIMINUAREA
( Indiferenta crescuta fata de pericole). In schizofrenie, demente.
AUTOMUTILAREA
(depresii severe, epilepsie, confuzii).

ABOLIREA = SUICID. Parasuicidul (Kreitmann 1977).


III.TULBURARILE INSTINCTULUI DE REPRODUCERE:

EXAGERAREA
= SATIRIAZIS (B), NIMFOMANIE (F). In: oligofrenie, demente, psihoza maniacala).

DIMINUAREA
= IMPOTENTA (B), FRIGIDITATEA (F). In: depresii, nevroze, toxicomanii, dupa
tratament cu neuroleptice.

ABOLIREA
( Psihoze grave cronicizate).

PERVERTIREA
: Anomalii in alegerea partenerului si Anomalii in desfasurarea actului sexual.

anomalii in alegerea partenerului pentru relatii sexuale:

Autoerotism = Masturbare = Onanie = Ipsatie.

Pedofilie.

Gerontofilie.

Homosexualitate ( Uranism<B>, Lesbianism<F>)

Travestitism.

Transsexualism.

Zoofilia = Bestialitatea. = Sodomia.

Pigmalionism ( statui, monumente funerare).

Incest.

Fetisism.

IV.
TULBURARILE INSTINCTULUI MATERN:

EXAGERAREA

ABOLIREA

PERVERTIREA (Inversiune afectiva --- Infanticid: schizofrenie, psihoze
puerperale).CONSTIINTA

SCIENTIA = Cunoatere; CON = Care insoteste.

SENSURI:

FILOZOFIC:
Functia de reflectare a realitatii; echivalenta cu personalitatea sau cu existenta umana.

FIZIOLOGIC
: Functia regiunilor corticale aflate in stare optima de functionalitate.

PSIHOLOGIC
: Reflectarea propriului Eu si a lumii inconjuratoare.

DEFINITII:

J.M.SUTTER: Sinteza realizata de ins la un moment dat al activitatii psihice ale carei
aspecte elementare sunt integrate intr-un comportament dotat cu o structura originala.

K.JASPERS: Viata psihica la un moment dat.

H.EY: A fi constient inseamna a trai particularitatile propriei experiente transpunand-o in
universalitatea constiintei

CONSTIINTA NU ESTE O FUNCTIE A INSULUI, ESTE INSASI ORGANIZAREA
LUI INTR-O EXISTENTA CONCOMITENTA CA OBIECT SI SUBIECT.CIMPUL
CONSTIINTEI

INCONSTIENT
= Totalitatea fenomenelor psihice care
scapa
constiintei,
nu au fost
constientizate sau care
nu se
constientizeaza.[ * perioade precedente formarii consiintei individuale, automatisme,
pulsiuni, stimulari subsenzoriale, din per. de veghe, imagini, reprezentari din perioada
viselor, trairi psihice din perioade de tulburari ale constiintei.]

SUBCONSTIENT
= Totalitatea fenomenelor psihice care se situeaza la un moment dat
inafara
cimpului constiintei, dar care
au fost

anterior constientizate
si pot oricand
sa reapara
in campul constiintei.

Fiecare om are
CONSTIINTA PROPRIEI PERSOANE
= Const. Eu-lui si a legaturii cu alti oameni si
CONSTIINTA ACTIVITATII SI CONTINUITATII
= Inlantuieste trecutul cu prezentul intr-un lant neintrerupt.

PSIHOPATOLOGIC:
CONSTIENTA = LUCIDITATEA
[ exprima capacitatea si claritatea reflectarii ca si intelegerea realitatii obiective in
momentul respectiv.FORMELE DE MANIFESTARE ALE CONSTIINTEI

I. SOMNUL
= Perioada reparatorie a organismului in care functia de veghe a constiintei este
suspendata.

Periodicitarea SOMN/VEGHE = exemplu de ritmicitate a proceselor fiziologice.

TIPURI DE SOMN: *
LENT
–reprezinta aproximativ 60-70% din somnul comportamental si e insotit de unde EEG
lente. *
PARADOXAL
– somnul cu activitate rapida comportamentala, intrerupe periodic somnul lent si pare sa
fie expresia activitatii onirice; este somnul cu miscari rapide oculare [REM] sau
[PMO].Cuprinde fenomene somatice ( miscari oculare, mioza, relaxarea membrelor),
vegetative ( hipertensiune arter., bradicardie/tahicardie, modif. respiratorii, erectie
peniana…)

UNITATEA DE SOMN=
O PERIOADA DE SOMN LENT[75-80%] + O PERIOADA SOMN PARADOXAL[20-
25%].

4-6 UNITATI DE SOMN / Noapte.

VISUL
– 3-6 faze/noapte.

Suprimarea fazei paradoxala a somnului – neliniste, iritabilitate.

Durata limita a starii de veghe prelungita = 100 ore; peste- tulb. de perceptie, stari
confuzo-onirice, anxietate.
TULBURARILE SOMNULUI

STAREA HIPNAGOGICA / HIPNOPOMPICA.

INSOMNIILE: Cantitative
( initiale=de adormire; terminale=de trezire). Calitative
( predormitionale; dormitionale; postdormitionale). Falsa insomnie.

HIPERSOMNIA = corespunde unui somn patologic care se deosebeste de somnul normal

doar prin
profunzime, durata, bruschetea aparitiei.
In: leziuni de trunchi cerebral, talamice, corticale, insuf. respiratorii, hepato-renale.

NARCOLEPSIA- nevoie subita de somn precedata sau nu de halucinatii hipnagogice;
sau: pierderea brusca a tonusului muscular exprimata prin atacuri de catalepsie si paralizii
de somn. - Tulburarile Visului.

COSMARUL
= vis cu continut si caracter terifiant. Caracteristici: *
Angoasa
;*
Senzatia de

opresiune si greutate in piept; * Senzatia de paralizie, incapacitatea efectuarii celei mai

mici miscari.

AUTOMATISME AMBULATORII NOCTURNE.

CRIZE DE PAVOR NOCTURN.

ENUREZIS NOCTURN.

BRUXISME.
FORME DE MANIFESTARE A CONSTIINTEI - continuare.

II.STAREA DE VEGHE = cea mai simpla si fundamantala stare de constiinta necesara
bunei functionari a psihicului.

IMEDIATA
– Se realizeaza fara efort si determina incadrarea noastra corecta in timp si spatiu (
orientare allopsihica)
si asupra propriei persoane (
orientare autopsihica
).

MEDIATA
– Se realizeaza cu efort, presupune o tensiune psihologica si vizeaza dirijarea activitatii
psihice spre ceva.TULBURARILE CONSTIINTEI

I. CANTITATIVE:

OBTUZIA
 = cresterea pragului senzorial, scaderea receptiei, cresterea latentei; dificultati in
precizarea ideilor, asociatii dificile.

HEBETUDINEA
= dezinsertia de realitate, aspect perplex, dezorientare usoara, hipokinezie.

TORPOAREA
= scaderea tonusului volitiv, initiativei, apatie.

OBNUBILAREA
=cresterea pragului senzorial, scaderea tonusului functiilor psihice: raspunsuri vagi,
bradipsihie, bradikinezie, orientare grea.

STUPOAREA =
activitatea psihomotorie pare suspendata, reactioneaza doar la stimuli foarte puternici.

SOPORUL
= reactii extrem de diminuate, asemanatoare somnolentei accentuate.

COMA =
pierderea constiintei (apsihism), conservarea functiilor vegetative.TLBURARILE
CONSTIINTEI

II.CALITATIVE: Polarizarea, ingustarea cimpului constiintei, contact defectuos cu
realitatea,

STAREA ONEIROIDA
= infiltrarea constructiilor visului in gindirea vigila ( H.EY); dezorientare, confuzie,
reminiscenta de imagini traite,

STAREA AMENTIVA
( notiune controversata) = dezorientare totala, incoerenta maxima, agitatie dezordonata.

STAREA CREPUSCULARA
= alterarea reflectarii senzoriale,pastrarea automatismelor motorii; actele
comportamentale – coordonate dar neadecvate preocuparilor anterioare; amnezie
consecutiva. In:*epilepsie;*betia patologica;*histerie;*tumori de lob
frontal;*hipoglicemie.

STAREA SECUNDA
= dupa evenimente psihotraumatizante.TEMPERAMENTUL

ANSAMBLUL INSUSIRILOR INASCUTE CARE IMPRIMA INDIVIDULUI O
AMPRENTA PARTICULARA IN EXISTENTA SA.

DIRIJEAZA
: promptitudinea, intensitatea si durata raspunsurilor la solicitari.

Este format din
insusiri relativ stabile
.

Constituie
nucleul
primitiv pe care se structureaza caracterul ( putand fi si el modelat de
caracter).CARACTERUL

Caracter = trasatura, particularitate (gr.).

TOTALITATEA TRASATURILOR ESENTIALE SI STABILE ALE ADULTULUI
REZULTATE DIN INFLUENTA PERMANENTA SI CONTINUA A MEDIULUI
AMBIANT, TRASATURI CARE AU CA OBIECTIV O ADAPTABILITATE OPTIMA
A PERSOANEI LA CERINTELE MEDIULUI AMBIANT.

Se formeaza in timp indelungat, progresi.

Poate fi apreciat conform: *
atitudinii fata de sine, * atitudinii fata de alte persoane, * atitudinii fata de munca.
PERSONALITATEA

ANSAMBLUL TUTUROR PROCESELOR PSIHICE IN INTEGRAREA COMPLEXA,
DINAMICA SI ARMONICA.

PERSONA = MASCA.

Este permanent supusa
transformarilor
.

Ofera insului
supletea adaptativa.

Lazarus si Opton:
Personalitatea inseamna tot ce credem despre un om si ne face sa-l iubim sau uram.
TULBURARILE DE PERSONALITATE.

I. DEZVOLTAREA INSUFICIENTA: Oligofrenii.

II. REGRESIUNEA: Demente; psihoze cronice.

TULB.DE PERSONALITATE IN PSIHOZE:

TRANZITIVISMUL: pierderea diferentei intre ceea ce este exterior si interior
individului.In: schizofrenie, histerie.

DEPERSONALIZAREA: definita de P.Janet ca o
stare
. In:schizofrenie; psihastenie; depresii ( pe fondul constiintei clare).

DEREALIZAREA.

DEDUBLAREA PERSONALITATII: In: histerie, epilepsie, stari confuzo-onirice.
TIPUL DE PERSONALITATE DA O COLORATURA APARTE SIMPTOMELOR
CARACTERISTICE ORICAROR BOLI.