- segmenetle unui cuvant in cazul despartirii acestuia la capat de rand. Cratima nu este precedata sau urmata de blanc. Utilizarea cratimei se poate detalia dupa cum urmeaza. Astfel cratima: 1. Reda pronuntarea legata (insotita , uneori, si de anumite modificari fonetice) a unor cuvinte care pot avea sau nu si existenta independenta. 2. Reda rostirea in tempo rapid a derivatelor cu prefizele ne- si re- de la teme care incep cu im-, in- si, neliterar, a compuselor cu prepozitila de de la acelasi tip de teme (ne-mpacat, ne-ncetat, a re- mparti, a re-ncalzii fata de rostirea cu tempo lent neimpacatm neincetat, a reinparti, a reincalzi) 3. Marcheaza limitele dintre silabele unor cuvinte rostite, cu valoare stilistica (Ne-mer-ni-cu-le!) 4. Serveste la atasarea unor sufixe si prefixe (ex-ministru, poe-esc) 5. Uneste cuvintele compuse sau elemente ale acestora: mai-mult-ca- perfect 6. Uneste componentele unor locutiuni: calea-valea 7. Uneste componentele unor substantive denumind un grad de rudenie sau relatii sociale insotite de un adjectiv posesiv (cu sau fara apocopa):mama-ta / ma-ta, sora-ta / sor-ta, stapana-sa, taica- su / ta-su. 8. Leaga articolul hotarat enclitic sau desinenta de cuvinte greu flexionabile, in cazul: a) numelor literelor si sunetelor:x-ul, x-uri; b) substantivelor provenite din numerale cardinale notate cu cifre: 10-le, 11-le; c) imprumuturilor si numelor de locuri a caror finala prezinta deosebiri intre scriere si pronuntare: acquis-ul, Bruxelles-ul; IMPORTANT: Se recomanda atasarea fara cratima a articolului sau a desinentei la imprumuturile chiar neadaptate sub alte aspecte terminate in litere din alfabetul limbii romane pronuntate ca in limba romana: boardul, boardurile, clickul, clickurile, trendul, trendurile 9. Cratima leaga formatii de cuvinte -lea, -a, la numeralele ordinale si -ime la numeralele fractionare de numeralele cardinale corespunzatoare scrise cu cifre (cifre romane sau arabe): al XI-lea, a 11-a, 14-imi; 10. Cratima mai marheaza omiterea unei secvente din interiorul cuvantului in abrevierile discontinui: ad-tie, d-ta, P-ta, pentru administratie, dumneata, Piata; 11. Se pastreaza in abrevierile compuse scrise cu cratima: lt.- maj., N-V, S-E pentru locotenent-major, nord-vest, sud-est; 12. Cratima mai poate lega unele interjectii identice, repetate accidental: bla-bla-bla, cioc-cioc-cioc, hai hai, ham-ham; 13. De asemenea mai poate lega cuvinte care se repeta identic: doar-doar, foarte-foarte, mai-mai, prea-prea sau cu unele modificari incet-incetisor, singur-singurel; 14. n limba romna, ca semn de punctuaie, cratima (liniua de unire sau de desprire) se folosete: 15. a) n repetiii, cnd cuvntul repetat (substantiv, adjectiv, adverb, interjecie) formeaz o unitate: 16. b) n interiorul unor expresii formate din dou substantive, un substantiv i un adverb, din dou adverbe sau in dou interjecii, de exemplu: calea[-]valea, cine[-]cinete, ici[-]colo, nitam[- ]nisam, talme[-]balme, tr[-]grpi, trosc[-]pleosc Ietc. 17. c) Cratima se foloseste intre dou numerale, pentru a arta c indicaia numeric e aproximativ: 18. d) ntre cuvinte care arat limitele unei distane, ale unui interval de timp: 19. Gnduri [-] gnduri treceau prin cugetul lui Dnil. GALACTION, O. I 167 20. La nceput nu vcu nimic, apoi ncet [-] ncet ncepu s vad. GALACTION, O. I 322 21. He [-] he [-] he [-] he ! c bune tineree ai mai avut! SADOVEANU, D. 203 22. Not: n aceast situaie este posibil i folosirea virgulei: 23. ncepu a se strnge n cete, cete i a se ntreba unii pe alii ce s cear. NEGRUZZI, I 154 24. Pe cer nouri: ici [-] colo clipesc stele. SADOVEANU, O. VI 282 25. Numai cnd silea pe Sultnica s mestece doi [-] trei dumicai, se socotea n rai. DELAVRANCEA, S 50 26. Not: n aceast situaie este posibil folosirea virgulei: 27. Ce focul, bade, te ine De nu vii seara la mine Batr la dou [,] trei zile? 28. JARNIK-BRSEANU, D 237 29. oseaua Bucureti [-] Ploieti. 30. Perioada 1 ianuarie [-] 31 martie. 31. 1 [-] 250 km. 32. E bine s se scrie orele 14 [-] 16 sau ntre orele 14 i 16. Formula ntre orele 14 [-] 16 este greit.