Sunteți pe pagina 1din 167

Universitatea Petrol-Gaze din Ploieti

Departamentul de nvmnt la Distan i cu


Frecven Redus
ristina !ridon
urs de "im#a "atin
Morfologia Nominal
$%%&
7
'umar
'umar. 7
(r)umentum. 10
!mportana lim#ii latine... 12
*odulul ! 16
Alfabetul latin. 16
Sistemul vocalic.. 16
Sistemul consonantic.. 17
Diftongii.. 17
Pronunarea. 17
Accentuarea 19
Eerciii !e autoevaluare 19
*odulul !!. 22
Substantivul " generalit#i. 22
$
Declinarea %.. 2&
Eerciii !e autoevaluare.. 26
'ocabular. (0
Declinarea a %% " a (2
Eerciii !e autoevaluare. (&
'ocabular )1
*odulul !!!. )6
Declinarea a %%% " a )6
Eerciii !e autoevaluare. &1
'ocabular..&&
*odulul !+.. &$
Declinarea a %'* a.&$
Eerciii !e autoevaluare.. 60
'ocabular. 6(
Declinarea a ' " a 6)
Eerciii !e autoevaluare. 66
'ocabular 69
*odulul +.. 71
A!+ectivul " clasificare 71
,leiunea a!+ectivului. 7(
Eerciii !e autoevaluare. 76
'ocabular 7$
*odulul +! $0
,ormarea com-arativului $0
,leiunea com-arativului $2
.om-lementul com-arativului $2
,ormarea su-erlativului.. $(
,leiunea su-erlativului.. $)
.om-araia neregulat#. $&
.om-lementul su-erlativului.. $9
Eerciii !e autoevaluare. 90
'ocabular 96
*odulul +!! 100
Pronumele -ersonal.. 100
9
Pronumele refleiv 101
Pronumele -osesiv. 102
Eerciii !e autoevaluare 10&
'ocabular..107
*odulul +!!! 10$
.lasificarea -ronumelui !emonstrativ.. 10$
,leiunea -ronumelui !emonstrativ.. 109
Eerciii !e autoevaluare 111
'ocabular 112
*odulul !, 11&
Pronumele relativ 11&
Pronumele interogativ. 116
Pronumele ne!efinit 117
Eerciii !e autoevaluare.. 11$
'ocabular. 12(
*odulul , 127
/umeralul car!inal... 127
/umeralul or!inal 1(0
/umeralul !istributiv 1(1
/umeralul a!verbial.. 1(2
/umeralul multi-licativ 1((
/umeralul -ro-orional 1((
/umeralul fracionar 1((
/umeralul ne0ot#r1t. 1((
Eerciii !e autoevaluare.. 1()
'ocabular. 1(6
*odulul ,!. 1($
%nstrumente gramaticale 1($
Pre-o2iia.. 1($
.on+uncia. 1))
%nter+ecia.. 1)6
*odele de teste de evaluare 1)7
Dicionar minimal- latin . romn.. 1&(
(#revieri.. 170
10
/i#lio)ra0ie.. 171
Argumentum
Lucrarea de fa i propune s fie o introducere n universul complex
al gramaticii latineti dintr-o perspectiv sincronic, oprindu-se n prim faz
asupra flexiunii nominale i a instrumentelor gramaticale. Ea va mbina
teoria, expus didactic, cu exerciiul aplicativ necesar nsuirii acesteia, i se
adreseaz studenilor din anul ai seciei rom!n " englez .#.#. i zii
precum i tuturor celor care vor s se iniieze n tainele morfologiei acestei
limbi. Lucrarea a fost conceput n unsprezece module, care debuteaz cu
precizarea obiectivelor specifice fiecruia. $rmeaz expunerea teoretic i
11
consolidarea prin exerciii de autoevaluare. %iecare modul se nc&eie cu un
glosar de cuvinte, specific exerciiilor propuse, pentru a facilita nceptorilor
lucrul cu dicionarul. 'n aceste glosare, pentru substantive se indic
nominativul i genitivul singular, alturi de genul substantivului fr a mai fi
nscris clasa morfologic (vezi lista de abrevieri)* rosa, -ae f. trandafir;
pentru ad+ective, se indic nominativul singular pentru a se evidenia
desineneele i tipul de flexiune, numrul de terminaii, precum i clasa
morofologic* carus, a, um (adj.3) drag, pentru numeral, se indic numeralul
i tipul de numeral*septem (num.card) apte; pentru pronume, se indic forma
de nominativ a pronumelui i tipul de pronum*ille, illa, illud (pron.dem.)
acela; pentru verb, se specific formele de baz, prima n ntregime, iar
celelalte prescurtat, i clasa morfologic* laudo, are, avi, atum (v.) a luda.
#ac formele de baz ale verbului sunt neregulate, acestea sunt date n
ntregime* reddo, re, didi, ditum, n afara prefixului* -re, care este deductibil.
#iferena ntre con+ugarea a "a i con+ugarea a -a este nlturat prin
marcarea vocalei lungi la cea dint!i* video, re, i, sum (v.) a vedea i prin
marcarea vocalei scurte la cea de a doua* dico, re, i, ctum (v.) a zice.
#atorit numrului sczut de ore afectat acestui obiect n planul de
nvm!nt la specializarea mai sus menionat, am simplificat unele
informaii teoretice, iar la altele am renunat, deoarece frecvena lor n
exerciiul practic era foarte redus. -elor interesai n a aprofunda noiuni de
gramatic istoric le recomandm gramaticile lui .. /arbu - !ramatica
lim"ii latine, .. /u+or " %r.-&iriac " !ramatica lim"ii latine, ancu %isc&er
"Morfologia numelui, 0abriela -reia # Morfologia ver"ului latin, 1aria
2!rlog # !ramatica lim"ii latine, 3irgil 1atei " !ramatica lim"ii latine cu
eerci$ii aplicative %i c&eia acestora etc. Acest curs de limba latin nu
pornete de la premisa excluderii celorlalte surse gramaticale, ci se dorete a
fi un instrument optim de recapitulare i aprofundare a cunotinelor dob!ndite
de elevi n liceu, dat fiind c n acelai volum vor fi concentrate informaia
gramatical, aplicaiile, specifice fiecrei informaii teoretice, precum i un
vocabular minimal latin-rom!n, necesar traducerii textelor.
12
!*P1R2(34( "!*/!! "(2!35
Parte integrant# a -lanului !e 3nv##m1nt 3n ca!rul -rofilului filologic4
limba latin# este 5i va r#m1ne -iatra !e 3ncercare -entru multe generaii !e
elevi 5i stu!eni4 !in -ricina caracterului ei matematic. 6n ciu!a !ificult#ilor -e
care le ri!ic# stu!iul limbii latine4 im-ortana cunoa5terii acesteia -entru un
viitor rom1nist4 5i nu numai4 este vital#.
6n -rimul r1n!4 stu!ierea limbii latine trebuie s# se fac# nu ca sco- 3n
sine4 ci !in -ers-ectiva integratoare a culturii 5i civili2aiei greco*romane4 ca
emblem# fun!amental# a culturii euro-ene. 6n arta literar# sau cea -lastic# s*au
-er-etuat teme 5i te0nici s-ecifice antic0it#ii greco*latine 5i numeroase
!isci-line 5tiinifice au reluat unele i!ei 5i meto!e antice 3m-rumutate !in
silogistica aristotelic#4 retorica greco*roman#4 !re-tul roman. .ontribuia
ma+or# a latinit#ii la societatea mo!ern# reiese 5i !in terminologia 5i sursele !e
!ocumentare ale unor 5tiine socio*umane4 5i ale naturii " istoria4 filosofia4
1(
!re-tul4 2oologia4 botanica4 me!icina4 farmacia4 " care sunt !e origine greco*
latin#4 !in -romovarea -luralismului cultural4 a valorilor universale !e +ustiie4
!e su-remaie a !re-tului4 !e libertate a g1n!irii4 mo5tenite !e -o-oarele !e
es-resie neolatin#4 !ar 5i !in fa-tul c# i!eea !e umanism 5i umanitate s*a n#scut
3n -erimetrul civili2aiei romane 5i a 3mbr#cat 0aina e-resiei latine. De
asemenea nu trebuie uitat c# limba latin# este instrumentul necesar eluci!#rii
vestigiilor ar0eologice4 numismatice 5i e-igrafice4 !esco-erite -e teritoriul #rii
noastre4 !ove2i care -ot susine i!entitatea noastr# naional# 5i latinitatea
-o-orului rom1n.
6n al !oilea r1n! trebuie avut 3n ve!ere c# limba latin# este ba2a !e
-ornire -entru limbile romanice4 !in care face -arte 5i limba rom1n#4 5i trebuie
3neles c# stu!iul limbii rom1ne nu -oate fi com-let f#r# cunoa5terea 5i
3nsu5irea temeinic# a unor cuno5tine consi!erabile !e limba latin#.
.e trebuie s# 5tim mai 3nt1i !es-re limba latin#7
8imba latin# face -arte !in gru-ul italic al lim#ilor indo-europene.
8imbile in!o*euro-ene re-re2int# o familie etins# !e limbi care au evoluat
!intr*o limb# neatestat# 3n tete scrise4 !ar reconstituit# 3n secolul al 9%9*lea
cu a+utorul gramaticii com-aratiste. Princi-alele limbi in!o*euro-ene sunt:
limbile in!iene4 iraniene4 baltice4 slave4 italice4 celtice4 germanice4 greaca4
limbile to0arice4 anatoliene4 armeana4 albane2a4 traco*frigiana.
8imba latin# a fost mi+locul !e comunicare 3n ca!rul civili2aiei
romane4 care a luat na5tere4 -otrivit legen!elor4 3ntr*o mic# a5e2are !e -e
malurile ;ibrului4 mai eact la marginea cet#ii 8atium4 l1ng# -oalele colinei
Palatin4 la $6 aprilie &78 sau &79 a:;r. Pantele Palatinului constituiau un bun
a5e2#m1nt !efensiv4 -rote+at !e ;ibru 5i !e !e-resiunile m#rginite !e celelalte
coline: la nor! apitoliu4 la su!4 (ventin4 la est <uirinal4 +iminal4 5s=uilin
5i aelius. Desco-eririle ar0eologice au relevat -re2ena unei a5e2#ri -e
Palatin la mi+locul secolului al '%%% * lea a..0r.4 !ar 5i -re2ena altor cet#ui
instalate 3n secolul al '%% " lea a..0r. -e colinele 3nvecinate. .et#ile situate -e
Palatin4 Es<uilin 5i .aelius s*au aliat form1n! o unitate !efensiv# numit#
'eptimontium4 care semnific# munii fortificai. =ai t1r2iu !atorit# unei erori
etimologice s*a cre2ut c# este vorba !e 5a-te coline.
8imba latin# 35i !eriv# etimolo)ia !e la a!+ectivul Latinus, -a, -um4 care
se tra!uce !u-# cum afirma -rofesorul Eugen Dobroiu >!in 8atium4 a-arin#tor
1)
8atium*ului? al latinilor@ AE.Dobroiu4 199)4 &B. 8atina s*a vorbit la 3nce-ut 3n
-rovincia Latium4 teritoriu situat 3n 2ona central# a -eninsulei A-enine4 care era
m#rginit !e fluviile ;ibru 5i Anien4 !e marea ;irenian# 5i !e munii A-enini.
Aici se vor -une ba2ele viitoarei Come4 cetate nu numai !efensiv# -rin
a5e2area sa4 ci 5i un im-ortant no! comercial4 !eoarece4 graie insulei lui
;iberius4 Coma controla -unctul !e trecere -osibil -este ;ibru4 iar +ia 'alaria4
drumul srii, asigura comunicaiile 3ntre gurile ;ibrului 5i -artea inferioar# a
%taliei. Aceast# -o2iie e-lic# 3n -arte cre5terea economic# !eosebit# a Comei
5i !iversitatea -o-ulaiei sale.
Coma s*a constituit -rin fu2iunea a trei neamuri: latinii- sa#inii 5i
etruscii. Primele !ou# erau -o-ulaii italice !e origine in!o*euro-ean#.
Diferena 3ntre ele este !at# !e momentul venirii lor 3n -eninsula italic#.
"atinii -ar s# a-arin# unui -rim val !e inva!atori in!o*euro-eni4 care s*au
instalat 3n %talia 3n cursul mileniul al %%.lea a..0r. De5i erau !ivi2ai 3n 21 !e
triburi4 a!esea rivale 3ntre ele4 ei au -#strat sentimentul originii comune 5i s*au
unit 3ntr*o fe!eraie4 numit# "i)a latin. .entrele religioase ale acestora erau
situate 3n munii Albani. 'a#inii a-arin unui al !oilea val !e inva!atori in!o*
euro-eni. Ei -racticau rituri funerare !e 3n0umare 5i erau stabilii la nor!*est !e
Coma. Colul +ucat !e Sabini 3n istoria Comei r#m1ne confu24 3ns# 3n legen!a
r#-irii Sabinelor este refleul lu-telor 5i a-oi al coalescenei 3ntre comunit#i
3nvecinate4 iar alternana !e regi latini A4omulus, 5ullus 6ostiliusB 5i !e regi
sabini A.uma 2ompilius, Ancus 1arciusB constituie !ova!a instal#rii la Coma a
familiilor sabine. 5truscii- contrar vecinilor lor4 erau -o-ulaie nein!o*
euro-ean#. 8imba lor4 3nc# foarte -uin cunoscut#4 nu are tr#s#turi comune cu
!ialectele italice. .0iar 5i originea lor r#m1ne misterioas#4 !eoarece se
-resu-une c# au venit !in ,rigia4 !in Asia =ic#. Este -robabil4 #ns#4 s# fi venit
3n Etruria 3nainte !e valurile in!o*euro-ene. Etruria era a5e2at# la nor! !e
Coma. Pros-eritatea ei venea !e la agricultur#4 se -are c# erau faimo5i -entru
calitatea vinului4 !ar 5i !in resurse miniere4 3n s-ecial fierul. S*au ocu-at !e
asemenea cu comerul 5i -irateria -e =area ;irenian#. De la greci4 etruscii vor
-relua al0a#etul4 -recum 5i o 3ntreag# suit# !e valori4 3n s-ecial 3n !omeniul
artei4 fa-t ce va !etermina un -rogres ra-i! al civili2aiei lor4 net su-erioar#
celei latine 5i sabine. Dog#ia 5i nivelul civili2aiei etrusce au favori2at
construirea unor ora5e veritabile4 a!esea situate la o oarecare !istan# !e mare
1&
-entru a -reveni atacurile -irailor !e -e mare. .onstrucia !e terasamente 5i
canalele !e a!uciune a a-ei4 organi2area cet#ilor 3n +urul tem-lelor 5i a
monumentelor -ublice sublinia2# urbanismul lor. .et#ile etrusce erau unite
3ntr*o fe!eraie !e !ou#s-re2ece cet#i4 !ar aveau o -olitic# in!e-en!ent#.
Etruscii au ocu-at !estul !e re-e!e o -arte a .am-aniei4 iar .a-ua4 fon!at# -e
la 600 a..0r. era cel mai im-ortant ora5 al lor. 6ntre Etruria 5i .am-ania4 Coma
5i 8iga latin# eistau c#i !e comunicare terestre4 -e care cet#ile etrusce
intenionau s# le controle2e. Astfel la sf1r5itul secolului al '%%*lea 5i 3nce-utul
secolului al '%*lea4 un rege etrusc4 !in ginta 2ar=uinius- va -relua -uterea la
Coma. Eltimii regi ai Comei vor fi etrusci 5i !e alungarea lui 2ar=uinus
'uper#us4 ultimul rege etrusc4 se leag# instaurarea Repu#licii la Coma4 3n &09
a..0r. Des-re acesta4 ;itus 8ivius4 3n lucrarea '" (r"e condita, m#rturise5te c#
necinstin!*o -e soia celui mai bun -rieten al s#u4 8ucreia4 a sf1r5it -rin a fi
alungat !e la tron. St#-1nirea etrusc#4 3n afara tiraniei -e care o -rmovase4
!eoarece la con!ucerea #rii era un singur om4 care se s-ri+inea -e -uterea
aristocraiei4 a avut 5i efecte benefice4 r#mase vi2ibile -1n# ast#2i 3n istoria
Comei. F-era !e !esecare a mla5tinilor !in +urul Comei este o-era lui
2ar=uinus cel /trn. El a str1ns 3ntr*un mare canal toate r1uleele care
bor!au 'eptimontium 3n ceea ce a -urtat numele !e loaca *a>ima: Forum*
ul roman a !evenit -iaa central# a Comei4 iar alte lucr#ri !e !rena+ 3ntre Palatin
5i Aventin au -ermis construirea .ircului =are Aircus *a>imus?: Etruscii au
fost !e asemenea mari me5teri 3n -relucrarea bron2ului 5i a metalelor -reioase4
!ar 5i 3n arta inscri-ion#rii mormintelor4 vaselor 5i statuilor.
Din (96 a..0r -1n# 3n +urul anului 200 a..0r. Coma a+unge st#-1na
-eninsulei A-enine4 urm1n! ca -1n# 3n 1)6 a..0r. s# ocu-e toate teritoriile !e
-e #rmul =#rii =e!iterane4 !evenit# *are 3ostrum. 6n secolul % -..0r.
romanii !eineau su-remaia -olitic# 5i militar# 3n Africa !e nor!4 Asia vestic#4
Euro-a su!ic#4 central# 5i !e vest4 3ntin21n!u*se -1n# 3n nor!ul Dun#rii4 iar
limba latin# a !evenit limba oficial# 5i a a!ministraiei !in -rovinciile aflate
sub st#-1nire roman#4 acest fa-t !eclan51n! -rocesul !e romani)are:
Du-# ce unitatea -olitic# a statului roman a 3ncetat4 limba latin# nu a
murit4 ci s*a -#strat -rin fiicele sale4 limbile romanice4 -rovenite nu !in latina
clasic#4 limba tetelor literare4 ci !in limba latin# vulgar# sau -o-ular#. 8imba
-o-ular# era numit# sermo *uotidianus 5i era 3ntrebuinat# !e toi vorbitorii !e
16
limb# latin#. Dove2i ale limbii latine vulgare eist# 3n inscri-ii 5i 3n !atele
oferite !e com-ararea limbilor romanice.
.are sunt 3ns# limbile romanice7 .ele mai cunoscute sunt italiana-
0ranceza- portu);eza- spaniola- sarda- provensala- catalana- romna al#turi
!e mai -uin frecventele dalmat- vie -1n# la sf1r5itul secolului al 9%9*lea4 5i
idiomurile retoromane. .0iar !ac# limba latin#4 3n evoluie4 a !at na5tere
acestor limbi neolatine4 ea a mai fost folosit# ca limb# !e cancelarie 3n -erioa!a
me!ieval#4 al#turi !e greac# 5i slavon# 5i mult# vreme a fost emblema unei
formaii c#rtur#re5ti com-lee.
*odulul 6
'n acest modul vei nva despre*
* alfabetul latin
* sistemul vocalic
* sistemul consonantic
* diftongi
* pronunie
* accentuare
(l0a#etul latin
Alfabetul latin este al !oilea sistem !e semne !u-# cel grec4 care
notea2# foneme4 a!ic# sunete -rin care se reliefea2# sensul 3ntr*un com-le
sonor !at. Comanii au 3m-rumutat alfabetul !e la etrusci cu a-roimativ 5ase
secole a..0r.4 care4 la r1n!ul lor4 s*au ins-irat !in alfabetul grec 3ntrebuinat 3n
vreuna !in coloniile grece5ti ale %taliei su!ice. ,a-tul acesta a fost stabilit -e
ba2a !esco-eririi !e cur1n! a vec0iului alfabet etrusc4 care cu-rin!e literele
folosite 3n vec0ile inscri-ii romane4 av1n! aceea5i form# 5i la etrusci 5i la
romani. .el mai vec0i !ocument latin scris cu aceste 3nsemne este o inscri-ie
-e o agraf# !e aur !at1n! !in anul 600 a..0r.4 care a fost g#sit# 3n ora5ul italian
Praeneste4 !e un!e 5i !enumirea: %ibula de la 2raeneste.
17
Alfabetul latin cu-rin!e !ou#2eci 5i trei !e litere: A4 D4 .4 D4 E4 ,4 G4 H4
%4 I4 84 =4 /4 F4 P4 J4 C4 S4 ;4 '4 94 K4 L.
'istemul vocalic
6n limba latin# erau cinci vocale4 care aveau at1t cantitate scurt#4 #4 M4 N4
O4 P c1t 5i cantitate lung#: Q4 R4 S4 T4 U. .antitatea vocalelor sau a silabelor cu
centru vocalic era !eosebit !e im-ortant# -entru c# -utea !iferenia cuvintele
semantic: p7pulus " -o-or4 p8pulus " -lo-4 cer " arar4 9cer " ascuit4 !ar 5i
morfologic4 f#c1n! trecerea !e la un ca2 la altul: /.sg. silv4 Abl.sg. silv9 sau
!e la o tem# tem-oral# la alta fug:t " el fuge4 fug;t " el a fugit.
'istemul consonantic
6n e-oca clasic# romanii au 3ntrebuinat urm#toarele consoane: b4 c4 !4 f4
g4 04 V4 l4 m4 n4 -4 <4 r4 s4 t4 4 2. %niial scriau numai cu ma+uscule4 urm1n! ca
scrierea cu litere mici s# a-ar# mult mai t1r2iu. 8itera ; era consi!erat# mai
mult o as-iraie !ec1t o consoan#4 -e care grecii o notau nu cu o liter#4 ci -rin
ni5te semne numite as-iraii. De eem-lu 3n cuvintele latine5ti &eri " ieri4 5i
&omo " om4 litera ; nu are vivacitatea !in limba rom1n#. 8itera z era folosit# 3n
cuvinte !e origine greac#: zona " cing#toare4 <ama, <ep&irus, iar litera @4 ca
vocal# s*a intro!us mai t1r2iu4 tot -entru cuvinte grece5ti: #ion=sus4 Aeg=ptus.
6n limba latin# nu eistau literele A 5i v c0iar !ac# 3n unele tete a-ar aceste
semne. E-licaia ar consta 3n fa-tul c# se !orea o evi!eniere 3ntre i vocal#
imber * -loaie 5i i semivocal# upiter, res-ectiv u vocal# ullus - vreunul 5i u
semivocal# ciuis " cet#ean.
En ca2 s-ecial l*a re-re2entat litera .4 3ntrebuinat# 3n unele situaii4 la
3nce-ut !e cuv1nt4 5i -entru notarea lui G4 5i -entru notarea lui .. 6n urma
reformei fonetice -ro-us# !e 3m-#ratul .lau!ius4 ))*&) -..0r4 a fost creat un
semn nou4 -rovenit !in bararea literei .4 astfel a re2ultat litera G. A continuat
s# se foloseasc# acela5i semn . !oar 3n ca2ul unor nume -ro-rii consacrate:
.aius*Gaius4 -rescurtat .. 5i .naeus " Gnaeus4 -rescurtat .n.
1$
Di0ton)ii
6n limba latin# sunt 5ase !iftongi: au4 3n laudo, aula, aurora4 eu4 3n
Europa, seu, neuter4 ei4 3n inter+ecia &ei, ui4 3n &uic, cui, ae, caelum, caecus4
oe4 3n poena, proelium. Atunci c1n! gru-urile ae 5i oe sunt scrise cu trem# aB4
oB ca 3n cuvintele a>r, a>rius, sau po>ta, co>gi se cite5te fiecare vocal#4 acestea
afl1n!u*se 3n 0iat.
Pronunarea
Pronunarea literelor alfabetului limbii latine nu este cu mult !iferit# !e
cea a limbii rom1ne4 fiin! !oar c1teva gru-uri care necesit# o oarecare
familiari2are:
* s in!iferent 3n ce -o2iie s*ar afla4 iniial#4 me!ian#4 final#4
interconsonantic# sau intervocalic# nu se sonori2ea2#: satis, fusus, rosa,
* ce- ci- )e- )i se citesc a5a cum se scriu 3n accedere, -icero,
genus, gigno?
* ti urmat !e vocal# se cite5te i- c0iar !ac# acest sunet nu eista
3n limba latin# 3n iustitia, amicitia, !ac# este -rece!at !e s- >-
t4 sau c1n! i este lung se -ronun# tot ti: ostium, mixtio,
/ruttius, totius?
* n)u se cite5te cum se scrie: sanguis, languidus, lingua,
* =u se -ronun# cv 3n a?ua, a?uila, num?uam,
* p; se -ronun# 0 ca 3n p&ilosop&us, 2&arsalia, p&alanga,
* t; se -ronun# t ca 3n t&eater, t&esis, t&esaurus,
* c; se -ronun# ; ca 3n mac&ina, -&ios, c&orus,
* r; se -ronun# r ca 3n r&etor, 4&odanus, 4&enus,
Se -are4 3ns#4 c# la vremea latinit#ii clasice4 5i anume 3n tim-ul lui
.aesar 5i al lui .icero4 a!ic# 3n secolul % a..0r.4 !u-# cum au
!emonstrat*o 5i anali2ele fonetice 5i lingvistice !in limbile neolatine4
-ronunia era !iferit#. 6n urma congresului !e limba latin# !e la
Ducure5ti4 !in 1970 s*a a+uns la noua pronuntiatio restituta Anoua
-ronunie reconstituit#B4 -otrivit c#reia 3n antic0itate ar fi funcionat
urm#toarele reguli !e -ronunie:
19
* ae 5i oe se -ronun# ai 5i oiC -aesar (-aisar), 2oenus
(2oinus),
* ce- ci- )e- )i se -ronun# De- Di 5i );e- );iC -icero (@iAero),
genus (g&enus), gigno (g&igno)?
* gru-ul ti s*ar fi -ronunat 3n toate situaiile la fel: ti actio,
amicitia (amiAitia) 5i nu i?
* v se -ronuna u4 =u se -ronuna Du4 iar n)u tot n)u4 civis
(Aiuis), a?ua (aAua), sanguis (sanguis).
Av1n! 3n ve!ere c# 3n ma+oritatea 5colilor !in ar# se utili2ea2#
-ronunia vec0e 5i c# num#rul orelor !estinate stu!iului morfologiei latine4 la
-rofilul rom1n# * engle2#4 este limitat la !ou# ore -e s#-t#m1n# tim- !e !ou#
semestre4 ne vom menine 3n aceea5i linie a tra!iiei.
(ccentuarea
6n limba latin# accentul !e-in!e !e cantitatea lung# A"B sau scurt# AWB a
vocalei !in silab#. .1n! accentu#m trebuie s# avem 3ntot!eauna 3n ve!ere
ultimele trei silabe ale unui cuv1nt trisilabic sau -olisilabic.
B. Accentul nu st# nicio!at# -e ultima sila".
C. .1n! silaba -enultim# este lung# accentul st# -e aceasta. F silab#
-oate fi lung c1n!*
* conine un diftong: pDena, Eula, -Eesar, cEesius ?
prin natura ei* natFra, 4omEnus4 caerimDnia
* cu-rin!e o succesiune de vocal urmat de dou sau mai
multe consoane* sempitGrnus, modGstus.
H. .1n! silaba -enultim# este scurt# accentul se retrage -e silaba
ante-enultim#. F silab# -oate fi scurt# c1n! conine o succesiune
de dou vocale: sapiGnt:a, lGct:o4 sau o succesiune de vocal,
consoan, vocal+ tIm:da, tEc:ta.
6n ca2ul cuvintelor bisilabice accentul st# 3ntot!eauna -e -rima silab#:
4Dma, cGna4 iar 3n cuvintele monosilabice accentul ca!e -e vocala -e care
acestea o conin: Frbs, Erx, ars, dux, lex.
20
5>erciii de autoevaluareC
itirea i pronunarea
(e-e
Aetas, aedes, aedificium, aedilis, aeger, ae?ualis, Aeneas,
ae?uitas, aes, aestas, Aet&=opia, aevum, caecus, caedes, -aesar, caeruleus,
caelum, 1aecenas, minae, 1=cenae, praeceptum, praeda, saeculum, saepe,
saevitia, silvae.
1e-e
2oena, oeconomia, moenia, foeditas, p&oenix, oestrus,
oenop&orum, foederatus, proelium, Jedipus, 2&oebus, foenum, /oeotia, coepi,
coeptum, coetus, foetidus.
(e-ae- oe-oe
A>r, a>rius, po>ta, po>ma, po>matium, co>gi, co>rcitas, co>mi.
(u-au- eu-eu
Auctor, auctoritas, audacter, audax, audeo, audientia, audio,
aufero, Aufidus, augeo, augurium, Augustus, aula, aura, Aurelianus, aureus,
auris, ausculto, autem, auspicium, euc&aristia, euripus, Europa, Euterpe,
eurus, Euxinus, Eupater, neuter, seu, #eucalion.
<u-cv
A?uila, a?ua, ?uadratus, ?uaero, ?uaestor, ?uam, ?ui, ?uin?ue,
Kuirites, ?uotidie, relin?uo, se?uor, Le?uana, se?uens, 5ar?uinus, 5or?uatus,
us?ue, undi?ue.
3)u .n)u
Languor, languidus, lingua, sanguineus, sanguis, unguis,
angulus, angustus, lignum, ungula, longus.
21
2iEvoc - i- ti precedat de s- >- t . ti
Actio, patientia, petitionem, inclinatio, nationis, scientia, tertius,
amicitia, iustitia, gratia, timeo, tinctilis, timidus, bestia, ?uaestio, Lextius,
vestio, 3ettius.
onsoana ;
6abeo, &aedus, &erba, &eres, &onor, &aruspex, &arena, &istoria,
&umanus, &umus, &asta, &edera, &odie, &ospes, &ostis.
Grupurile c;- p;- r;- t;
2ulc&er, mac&ina, c&orda, -&aron, c&arta, c&elae, -&ios,
p&ilosop&ia, p&alanga, 2&arsalia, 2&idias, p&oca, p&rasis, 2&oebus, p&=sica,
4&ea, 4&odos, 4&odanus, 4&enus, r&ombus, r&=tmicus, t&eatrum, t&esis,
t&ermae, t&esaurus, t&ema, t&eca, 5&racia.
onsoanele )eminate
Accedo, succedo, accipio, accesus, additio, addoceo, addubito,
adduco, affero, affinis, affirmatio, affluo, affundo, agger, agglomero,
agglutino, aggredior, annus, annona, appareo, terra, turris, curriculum, curro,
amissum, necessitas, mitto.
(ccentuarea
Abduco, aboleo, adiutorium, administratio, admitto, breviarium,
brac&ium, bellator, cultura, caeruleus, caliginosus, calumnia, diligentia,
diffusus, discipulus, dissuadeo, dormire, p&ilosop&ia, &onoris, formosus,
fluvialis, forabilis, formula, gladiatura, gratificatio, &ibernaculum, extenuatio,
exustio, gladiator, perfida, iunior, insidiator, intemperatus, patria, animalia,
&abitant, &omines, dominus, sempiternus, silvarum, natura, vivunt, labore,
agricolae, cerasi, continent, anti?uus, arida, negotium, pecunia, pons, pater,
aes, palaestra, fortitudo, fortuna, purpura, pietas, sermonis, Latinorum,
divitias, utilitas, magister, mediterraneus, magistratus, obligatio, obtrectatio,
opulentus, paternus, peccatum, patrimonium, pestilentia, similitudo,
stragulum, superficies, testimonium, tumulus, universus, venenum, volatilis,
3ulcanus.
22
*odulul !!
'n acest modul vei nva*
* noiuni introductive despre substantiv
* declinarea
* declinarea a-a
*or0olo)ia este -artea gramaticii care stu!ia2# -#rile !e vorbire.
=orfologia -oate fi !ivi2at# 3n morfologia nominal4 care cu-rin!e:
substantivul4 a!+ectivul4 -ronumele 5i numeralul 5i morfologia verbal 3n care
am inclus verbul 5i a!verbul4 ca -arte !e vorbire interme!iar# 3ntre nume4 -rin
gra!ele !e com-araie4 5i verb4 -rin !eterminare 5i to-ic#. P#rile !e vorbire
nefleibile ca -re-o2iia4 con+uncia 5i inter+ecia le vom inclu!e 3ntr*un ca-itol
s-ecial intitulat nstrumente gramaticale. Din enumerarea mai sus menionat#
se observ# c# 3n limba latin# nu eista articolul. Aceast# -arte !e vorbire este
tot !e origine latin#. Ea -rovine !intr*un -ronume !emonstrativ: ille, illa, illud,
3n ca2ul articolului 0ot#r1t4 res-ectiv !intr*un -ronume ne!efinit4 unus, una,
unum, 3n ca2ul articolului ne0ot#r1t4 care 5i*au -ier!ut funcia lor morfologic#
-rimar#.
'u#stantivul - )eneraliti
'u#stantivul este -artea !e vorbire fleibil# care !enume5te lucruri4
fenomene ale naturii4 aciuni4 sentimente4 relaii. Substantivele se clasific# !u-#
felul lor 3n comuneC terra, rosa, lupus, prunus, rex, tempus, civis, mare,
exercitus, dies 5i proprii: Lucius, 1arcus, 2ompeius, -aesar, -aligula.
ate)oriile )ramaticale ale su#stantivului sunt !eclinarea4 genul4
num#rul4 ca2ul.
Declinarea
=inimali2at# 3n anali2a gramatical# a limbii rom1ne4 !eclinarea 3n
limba latin# avea o im-ortan# !eosebit#4 !eoarece 3n ca2ul unei limbi sintetice4
cum era aceasta4 !esinenele !eclin#rilor ofereau informaii nu numai asu-ra
2(
ca2urilor4 ci 5i asu-ra genului 5i num#rului. 6n limba latin# sunt cinci !eclin#ri4
3n tim- ce 3n limba rom1n# s*au mo5tenit trei.
Declinarea este forma -e care o ia substantivul 3n trecerea lui -rin cele
5ase ca2uri s-ecifice limbii latine la singular 5i -lural. A-artenena unui
substantiv la o !eclinare este in!icat# !e !esinena )enitivului sin)ular.
6ntot!eauna4 3n !icionar4 un substantiv latin va avea in!icate !ou# forme4
-rima este nominativul singular4 iar cea !e a !oua4 genitivul singular.
Declinarea % are genitivul singular -ae:
Declinarea a %%*a are genitivul singular -i:
Declinarea a %%%*a are genitivul singular .is:
Declinarea a %'*a are genitivul singular .us:
Declinarea a '*a are genitivul singular .ei:
Genul
Genul substantivelor are o structur# bi-olar# fiin! clasificat la un nivel
-rimar 3n animate 5i inanimate4 iar la un nivel secun!ar animatele se
structurea2# 3n genul masculin 5i 3n genul feminin4 3n tim- ce inanimatele
inclu! genul neutru.
Enele !enumiri !e -ersoane 5i unele nume !e s-ecii !e animale se -ot
folosi -entru ambele genuri 5i acestea -oart# numele !e nomina communia: 6n
ca2ul nevoii !e -articulari2are a acestuia se a!aug# substantivului un a!+ectiv:
civis 4omanus " cet#ean roman sau civis 4omana " cet#ean# roman#4 coniux
meus " soul meu sau coniux mea " soia mea4 &ic bos " acest bou sau &aec
bos " aceast# vac#4 lepus albus " ie-ure alb sau lepus alba " ie-uroaic# alb#.
Substantivele care au un anumit gen cu care e-rim# ambele see se
numesc nomina epicoena: Astfel !e genul masculin sunt corvus " corb4
corboaic#4 vultur * vultur4 vulturoaic#4 !e genul feminin vulpes " vul-oi4 vul-e4
feles " -isic#4 motan.
3umrul
/um#rul are aceea5i structur# binar# ca 5i genul. El se bifurc# 3n 1 Asg.B
5i X1A-lB. 8a r1n!ul ei -luralitatea im-lic# 2 Anum#rul -erec0iiB 5i X2Acare
im-lic# mai mult !e !oi4 mulimeaB. 6n limbile in!o*euro-ene era foarte bine
marcat num#rul -erec0ii4 !ualul4 ale c#rui semne sunt mai evi!ente 3n greaca
2)
vec0e !ec1t 3n limba latin# un!e r#m#5iele sale se re!uc !oar la c1teva
cuvinte: duo " !oi4 octo " o-t 5i ambo " am1n!oi. Se observ# c# marca !ualului
3n limba latin# era !esinena .o:
azul
6n limba latin# sunt 5ase ca2uri: .ominativ, 0enitiv, #ativ, Acuzativ,
Ablativ4 3ocativ. 6n afar# !e acestea ea mai -re2int# urme ale unui vec0i ca2
in!o*euro-ean Locativul, care ar#ta situarea -e loc 3n tim- 5i s-aiu 5i care are
!esinene s-ecifice !oar la singular: la !eclinarea %4 -ae4 4omae * la Coma4 la
!eclinarea a %%*a 5i a %%%4 -i- 5arenti " la4 A3nB ;arent4 -art&agini " la4 A3nB
.artagina. 8a -lural4 5i ulterior 5i la singular4 Locativul va fi 3nglobat !e c#tre
Ablativ. Ablativul este !e asemenea un ca2 s-ecific limbii latine. .a2ul ablativ4
la un nivel -rimar4 -oate in!ica plasarea Fn spaiu4 cu eclu!erea mi5c#rii4 5i
aceast# funcie a lui a f#cut -osibil# 3nglobarea ulterioar# a 8ocativului4
separarea de un spaiu4 -recum 5i instrumentul cu care se reali2ea2#
aciunea4 !in aceste funcii -rimare !eriv1n! funcii abstracte 5i !erivate4 care
vor !iscutate -e larg la sinta>a cazurilor: .a2ul ablativ este -re-on!erent
circumstanial 5i -oate fi i!entificat -rin 3ntreb#rile: undeG de undeG cu ceG
prin ceG din ce cauzG cumG cndG etc:
'tructura cuvntului
8a nume4 structura cuv1ntului const# 3n tema Ai!entic# cu ra!icalulB 5i
terminaia format# !in vocal# tematic# 5i !esinen#: amic-us, silv-a, exercit-
us.
Rdcina sau radicalul este morfemul !e ba2#4 care conine sensul
leical al cuv1ntului: lup-, amic-, templ-, silv-, exercit-.
Pre0i>ul este a5e2at 3naintea r#!#cinii4 c#reia 3i -reci2ea2# sensul leical
5i cu care alc#tuie5te nucleul cuv1ntului: con-sul, ex-sul.
+ocala tematic A';B4 !efine5te clasa !e fleiune4 numit# !e obicei
!eclinare: *a*A%B4 *oYe*A%%B4 ZAti- consonanticB 5i "i*A%%%B4 *u*A%'B4 *e*A'B.
Desinena este morfemul gramatical cel mai im-ortant al numelui 5i
-reci2ea2# categoriile gramaticale ale ca2ului4 num#rului 5i uneori im-licit
genului.
2&
Declinarea !
Declinarea ! cu-rin!e substantive !e genul feminin: silva - -#!ure,
casa * cas#, familia * familie, capra * ca-r#, rosa * tran!afir, terra --#m1nt, 5i
ece-ii masculine ca:
* nume !e b#rbai: -atilina, .uma, -inna, Leneca?
* nume !e -o-oare: 0eta, 2ersa, Lc=t&a,
* nume !e fluvii: Aluta, Le?uana, 0arumna*
* nume !e ocu-aii b#rb#te5ti: agricola * agricultor4 nauta *
cor#bier4 poeta .* -oet4 auriga * vi2itiu4 scriba * scrib4 at&leta *
atlet4 incola * locuitor4 collega - coleg4 conviva * oas-ete,
paricida " -arici!.
Substantivele !eclin#rii % au vocala tematic# A';B .a4 iar !esinena
genitivului singular este .ae. Substantivele feminine se !eclin# la fel cu
substantivele masculine. 8a fel se !eclin# 5i a!+ectivele 5i -artici-iile terminate
3n "a: purpurea * ro5ie, tacita " t#cut#, candida " alb#, nigra " neagr#, laudata
" l#u!at#.
'in)ular Plural
3: terra 3: terrae
+. terra +: terrae
G. terrae G: terrarum
D. terrae D: terris
(c. terram (c: terras
(#l. terra (#l: terris

1#servaiiC
1. Eist# o vec0e terminaie la G.sg. .as 3n e-resiile pater familias
A5eful familieiB, mater familias Ast#-1na caseiB.
2. 8a G.-l se 3ntrebuinea2# !e obicei !esinena .um 3n loc !e .arum
la urm#toarele ti-uri !e substantive:
26
a. drac&ma, amp&ora " drac&mum, amp&orum Amone!e
grece5tiB.
b. 8a substantivele com-use cu "gena 5i "cola: terrigena (om4
n#scut al -#m1ntuluiB4 caelicola Alocuitor al ceruluiB "
terrigenum 5i caelicolum.
c. 8a nume grece5ti !e -o-oare terminate 3n "des: Aeneades,
#ardanides, Aeneadum, #ardanidum.
(. 8a D. 5i Abl. -l4 substantivele dea A2ei#B 5i filia Afiic#B4 -entru a fi
!istincte !e deus A2euB 5i filius AfiuB !e !eclinarea a %%*a4 a!aug#
!esinenele .a#us.
Enele substantive sunt !efective !e num#r: divitiae " bog#ie4 tenebrae
" 3ntuneric4 insidiae " ca-can#. Substantivul copia la singular 3nseamn#
bel5ug4 la -lural " tru-e? substantivul littera la singular 3nseamn# liter#4
la -lural 3nseamn# scrisori. 6n ca2ul numelor !e -o-oare4 c1n! ele sunt
la singular !esemnea2# un in!ivi! care a-arine acelui -o-or4 c1n! sunt
la -lural !enumesc 3ntregul -o-or: 0eta * un get4 0etae * geii4 -o-orul
get.
5>erciii de autoevaluareC
,. Cecunoa5tei categoriile gramaticale 5i tra!ucei 3n limba rom1n#
cuvintele !e mai +os i!entific1n! 5i formele !e ba2# ale acestora:
aulam prudentia .umae
formicas disciplinae rosis
terrarum naturis capras
-. Punei substantivele !e mai +os la ca2urile D.sg.4 Abl. sg.4 '. -l.4 G.
-l.4 Ac. -l:
concordia, -ae tabula, -ae pugna, -ae
ara, -ae rana, -ae via,- ae
sapientia, -ae, modestia, -ae 0eta, -ae
27
3. ;ra!ucei 3n limba latin# cuvintele !e mai +os:
ale unei pduri pentru prietenie despre ncredere
pe nite greieri la ospee prin nite capcane
ginilor ctre o fat unor scrisori
.. ;ra!ucei sintagmele urm#toare 3n limba rom1n#:
coma puellae
vitam feminarum
mensis epulis
epistulae amicis
aleae fortunae
disciplinas sc&olis
a?ua pluviae
terra silvis
nautae ripa
vitis pulc&ris
aula magna
columnarum rectarum
discordiae malae
terrae agricolarum
epistulas amicae
famam gloriae
amica magnae modestiae
deam nostram 1inervam
/. ;ra!ucei sintagmele urm#toare 3n limba latin#:
-rin faima gloriei4 -e cor#bierii !in furtun#4 -rin armonia -#rerilor4
-entru 3nelegerile fetelor4 !e la ca-ra st#-1nei4 a unei mese !e la os-#4
ni5te tran!afiri -entru cosiele fetelor4 la statuile 2eielor !in Coma4 cu
amfore !e a-#4 -e altarul fl#c#rilor4 ale altarelor fl#c#ri4 !e c#tre
ca-canele lu-telor4 -entru 3nelegerile -rieteniei4 ca-canei
-orumbelului4 -entru 3nelegerea -rieteniilor .
0. Ata5ai a!+ectivele !in coloana !in !rea-ta substantivelor a!ecvate
!in coloana !in st1nga4 la ca2ul la care sunt acestea4 5i tra!ucei
sintagmele formate:
A?uae longa
Epistulam pulc&ra
Ltatuas rapida
2$
4osarum pigra
Lilvis rosea
5erra tenera
2uellis fecunda
-aprarum &onesta
#ea nigra
1. Declinai la num#rul -lural: pugna, umbra, victoria, filia.
2. ;ra!ucei: copia et fortuna, famam et memoriam, causa pugnae,
victoriae et gloria, fuga et curae.
,unciile cuvintelor 3ntr*o -ro-o2iie sunt in!icate -rin !esinene. 6n
limba latin# or!inea cuvintelor nu este rigi!#4 !ar cu toate acestea eist#
c1teva -articularit#i:
* +er#ul st# !e obicei la sf1r5itul -ro-o2iiei: taliam cum nautis
petit. ASe 3n!rea-t# s-re %talia 3m-reun# cu marinariiB.
* (dAectivul -rece!# !e obicei substantivul: .ovam patriam
condidit. AA 3ntemeiat o nou# -atrieB.
* (tri#utul su#stantival 3n genitiv -oate sta at1t 3n faa numelui
c1t 5i !u-# acesta: nautae terra sau terra nautae A-#m1ntul
marinaruluiB.
* (tri#utul su#stantival 3n genitiv este -lasat !e obicei 3ntre
nume 5i atribut a!+ectival: nova puellae patria Anoua -atrie a
co-ileiB sau 3ntre nume 5i -re-o2iie: in puellae patria A3n
-atria co-ileiB.
* omplementul st# !e obicei 3naintea verbului: taliam cum
nautis petit.
3. ;ra!ucei tetul 3n limba rom1n#:
.ostra terra densas silvas &abet ubi deabus 4omanis amoenae arae
sunt. A?uae rapidae clarae?ue illas contingunt et puellae tenerae suas
pallias eo lavant. n anti?ua talia poetae epulis cantabant et magnam
laetitiam convivis donabant. 4omam revertit 3ia Appia.
-onvivae epulis ad tabulas non sedebant sed discumbebant. #isciplina
non est sc&olae sed vitae. Ancillae pecunias et copiam non &abebant.
mpudentia est puellam feminae anti?uae respondere. n comis
puellarum 4omanarum matronarum cicadae aureae sunt. %lammae
irae multas amicitias occidunt. 6elena pulc&errima femina erat et
causa pugnae fuit. 3ictoria 0raeca orta a nauta perito est. 5roiae
caterva catervam 0raecam audacia et fama superabat. Led caterva
0raeca in statua e?uina se condidit. 5roiana caterva mac&inam ad
5roiae portam traxit et ita caterva 0raeca in umbra nocturna 5roiam
occupavit.
,4. ;ra!ucei 3n limba latin#:
Statuile 2eielor romane sunt l1ng# altare 3nalte. Droa5tele omoar#
greieri -entru mas#. F femeie avea o fat# !e o -rostie nem#surat#.
Slu+nicele arunc# mingi tinerelor st#-1ne. Prin -orumbei femeile trimit
scrisori tainice -rietenelor. Atleii alearg# 3n lu-t# -entru bani 5i -entru
glorie. Suntei 3ntr*o -#!ure mare 5i !eas#. ;inerele fete 35i -ovestesc
a!esea gri+ile femeilor. Ce-utaia tinerelor fete este a!esea gri+a
femeilor4 !ar constituie 5i gloria lor. Cenumele acestor femei va fi
ve5nic graie memoriei noastre. A-ele asigur# acum acestui -#m1nt
fertilitatea4 !ar umbra -#!urilor 3ntunec# -#m1nturile vecine.
,,. ;ra!ucei 3n limba latin#:
Du-# o lu-t# as-r# ;roia a fost !istrus# !e fl#c#ri. ;ru-ele grece5ti au
ucis 3n -alat -e regina ;roiei 5i -e familia acesteia. Du-# ce Aeneas 5i*a
-#r#sit -atria4 con!us !e stele4 a a+uns 3n %talia4 un!e 3ntemeia2# o nou#
ar#. Acolo o ia 3n c#s#torie -e 8avinia4 fiica regelui 8atinus.
,-. ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
#ivina umbra Aeneam vocat. .unc in Africa es, sed nova patria tua
non est &ic, sed in talia. %ugere debes ex Africae terris. ta ante
auroram, Africam et miseram Elissam relin?uit et taliam cum nautis
suis petit et ibi novam 5roiam condit. Elissa in silvis et viis Aeneam diu
petit et causam fugae nun?uam intellexit.
5oca"ularC
(diun)o- Hre- >i- tum
Av.B a uni4 a a!#uga.
(eneas- ae Am.B
Enea. Afiul lui An&iseB.
(0rica- ae Af.B Africa.
()ricola- ae Am.B
agricultor.
(lea- ae Af.B 2ar.
(ltus- a- um Aa!+.(B
3nalt.
(mica-ae Af.B -rieten#.
(micitia- ae Af.B
-rietenie.
(moenus- a- um
Aa!+.(B -l#cut.
(mp;ora- ae Af.B
amfor#.
(nti=uus- a- um
Aa!+.(B vec0i4 b#tr1n.
(=ua- ae Af.B a-#.
(ra- ae Af.B altar.
(sper- a- um Aa!+.(B
as-ru a-rig.
(t;leta- ae Am.B atlet.
(udacia- ae Af.B
3n!r#2neal#.
(ula- ae Af.B sal#4
clas#.
(urora- ae Af.B
!iminea#.
anto- are- avi- atum
Av.B a c1nta.
apra- ae AfB ca-r#.
aterva- ae Af.B
tru-#.
ausa- ae Af.B cau2#.
icada- ae Af.B greier.
larus- a- um Aa!+.(B
str#lucit.
olum#a- ae Af.B
-orumbel.
olumna- ae Af.B
coloan#.
oma- ae Af.B -lete.
oncordia- ae Af.B
3nelegere.
ondo- Hre- di- itum
Av.B a 3ntemeia.
onstituo- Hre- ui-
itum Av.B a 0ot#r34 a
constitui.
ontin)o- Hre- i- tum
Av.B a atinge.
onviva- ae Am.B
mesean.
opia- ae Af.B bel5ug.
ura- ae Af.B gri+#.
urro- Hre- si- sum
Av.B a alerga.
Dea- ae Af.B 2ei#.
De#eo- Ire- ui- itum
Av.B a trebui.
Deletus- a- um Aa!+.(B
!istrus.
Densus- a- um Aa!+.(B
!es.
Disciplina- ae Af.B
3nv##tur#.
Discordia- ae Af.B
ne3nelegere.
Discum#o- Hre- ui-
itum Av.B a sta culcat.
Diu Aa!v.B mult tim-.
Divinus- a- um Aa!+.(B
!ivin.
Do- are- avi- atum Av.B
a !a.
Domina- ae Af.B
st#-1n#.
Dono- are- avi- atum
Av.B a !a.
Ductus- a- um Aa!+.(B
!us.
5lissa- ae Af.B Elisa.
5pistula- ae Af.B
scrisoare.
5pulae- arum Af.B
os-#.
5=uinus- a- um Aa!+.(B
!e cal.
Fama- ae Af.B faim#.
Familia- ae Af.B
familie.
Fecundus- a- um
Aa!+.(B fertil4 m#nos.
Femina- ae Af.B
femeie.
Fiducia- ae Af.B
3ncre!ere.
Flamma- ae Af.B
flac#r#.
Formica- ae Af.B
furnic#.
Fortuna- ae Af.B
soart#.
Fu)a- ae Af.B fug#.
Fu)io- Hre- i- itum Av.B
a fugi.
Gallina- ae Af.B g#in#.
Geta- ae Am.B get.
Gloria- ae Af.B glorie.
Ja#eo- Ire- ui- itum
AvB a avea.
Jic Aa!v.B 5i
A-ron.!em.B aici4
acesta.
!acio- Hre- ieci- iactum
Av.B a arunca.
!#i Aa!v.B acolo.
!mpudentia- ae Af.B
neru5inare.
!nsidiae- arum Af.B
ca-can#.
!ntelle)o- ere- >i- tum
Av.B a 3nelege.
!ra- ae Af.B m1nie.
!talia- ae Af.B %talia.
"aetitia- ae Af.B
bucurie.
"avo- are- avi- atum
Av.B a s-#la.
"on)us- a- um Aa!+.(B
lung.
*ac;ina- ae Af.B
uneltire.
*a)nus- a- um Aa!+.(B
mare4 imens.
*alus- a- um Aa!+.(B
r#u.
*emoria- ae Af.B
memorie4 amintire.
*ensa- ae Af.B mas#.
*inerva- ae Af.B
=inerva.
*iser- a- um Aa!+.(B
s#rman4 nefericit.
*itto- Hre- si- sum Av.B
a trimite4 a 3ncre!ina.
*odestia- ae Af.B
mo!estie4 cum-#tare.
*ultus- a- um Aa!+.(B
mult.
3arro- are- avi- atum
Av.B a -ovesti4 a relata.
3atura- ae Af.B natur#.
3auta- ae Am.B
cor#bier.
3octurnus- a- um
Aa!+.(B nocturn.
3ovus- a- um Aa!+.(B
nou.
3uma- ae Am.B /uma
3um=uam Aa!v.B
nicio!at#.
1ccido- Hre- si- sum
Av.B a uci!e.
1ccupo- are- avi-
atum Av.B a ocu-a.
1rtus- a- um Ka!+.(B
n#scut.
Pallia- ae Af.B manta.
Pecunia- ae Af.B bani4
avere.
Peritus- a- um Aa!+.(B
-rice-ut.
Peto- Hre- ivi- itum Av.B
a se 3n!re-ta.
Pi)er- ra- rum Aa!+.(B
lene5.
Pluvia- ae Af.B -loaie.
Porta- ae Af.B -oart#.
Procella- ae Af.B
furtun#.
Prudentia- ae Af.B
-ru!en#.
Puella- ae Af.B fat#.
Pu)na- ae Af.B lu-t#.
Pulc;er- ra- rum
Aa!+.(B frumos.
Rana- ae Af.B broasc#.
Rapidus- a- um Aa!+.(B
iute.
Rectus- a- um Aa!+.(B
!re-t.
Re)ia- ae Af.B -alat.
Re)ina- ae Af.B regin#.
Relin=uo- Hre- i- tum
Av.B a r#m1ne.
Ripa- ae Af.B mal.
Roma- ae Af.B Coma.
Romanus- a- um
Aa!+.(B roman.
Rosa- ae Af.B
tran!afir.
Roseus- a- um Aa!+.(B
ro5u.
'apientia- ae Af.B
3nele-ciune.
'c;ola- ae Af.B 5coal#.
'edeo- Ire- i Av.B a sta.
'empiternus- a- um
Aa!+.(B ve5nic.
'ententia- ae Af.B
-#rere.
'ilva- ae Af.B -#!ure.
'tatua- ae Af.B statuie.
'tella- ae Af.B stea.
'tultitia- ae Af.B
-rostie.
'upero- are- avi-
atum Av.B a
su-ravieui.
2a#ula- ae Af.B mas#.
2acitus- a- um Aa!+.(B
t#cut.
2e)o- Hre- i- ctum Av.B
a aco-eri.
2ener- a- um Aa!+.(B
t1n#r.
2erra- ae Af.B -#m1nt.
2ra;o- ere- >i- ctum
Av.B a trage.
2roia- ae Af.B ;roia.
Um#ra- ae Af.B umbr#
+ia- ae Af.B !rum4
cale.
+icinus- a-um Aa!+.(B
vecin.
+ictoria- ae Af.B
victorie.
+ita- ae Af.B via#.
Declinarea a !!-a
Declinarea a !!-a cu-rin!e:
* substantive masculine terminate 3n .us4 at1t comune: lupus -
lu-, amicus * -rieten, filius - fiu, deus - 2eu, c1t 5i substantive
-ro-rii: Lucius, 1arcus, Aemilius, -ornelius,
* substantive masculine terminate 3n .er4 puer * co-il, gener -
ginere, socer - socru, liber " carte4 ager *ogor?
* substantive masculine terminate 3n .ir4 vir " b#rbat.
* substantive neutre terminate 3n .um4 templum " tem-lu4
donum " ca!ou4 imperium " coman!#4 bellum " r#2boi.
* 5>cepii 0eminine terminate 3n .us4 care !enumesc:
a. nume !e arbori 5i -omi fructiferi: pirus " -#r4 prunus "
-run4 cerasus " cire54 malus " m#r4 fagus " fag4 platanus, i
* -latan?
b. nume !e #ri: Aeg=ptus, Epirus, 2eloponesus?
c. nume !e ora5e: -orint&us?
!. nume !e insule: -=prus, 4&odus, Lamus, #elus.
8a !eclinarea a %%* a +2 este *oLe-. Genitivul singular este -i.
Substantivele feminine se !eclin# la fel cu substantivele masculine terminate 3n
*us. Doar la aceste substantive4 terminate 3n *us la nominativ singular4
vocativul singular este !iferit !e nominativul singular4 fiin! .e: 6n rest '[/ la
singular 5i res-ectiv la -lural. 8a )enul neutru sunt trei ca2uri i!entice:
3M+M(c at1t la singular c1t 5i la -lural.
'in)ular Plural
*asculin Feminin *asculin Feminin
3: amicus cerasus 3: amici cerasi
+: amice cerase +: amici cerasi
G: amici cerasi G: amicorum cerasorum
D: amico ceraso D: amicis cerasis
(c: amicum cerasum (c: amicos cerasos
(#l: amico ceraso (#l:amicis cerasis
Substantivele masculine terminate 3n* er4 fie 3l -ier! -e e4 ca 3n ager,
agri " ogor4 magister, magistri - -rofesor4 liber, libri " carte4 fie 3l menin -e e4
ca 3n socer, soceri - socru, gener, generi -ginere, liber, liberi - 2eul Dacc0us,
puer, pueri - co-il, vesper, vesperi - sear#, liberi, liberorum - co-ii.
Substantivele care 3l -ier! -e e Fi sc;im# radicalul Fncepnd cu cazul
)enitiv sin)ular: F !at# ce acest ra!ical a fost sc0imbat el r#m1ne a5a -e tot
-arcursul !eclin#rii4 mai -uin la /.sg 5i '.sg un!e e se menine. 8a
substantivele la care e se menine 3n ra!ical -e -arcursul fleiunii4 !eclinarea se
face 3ntocmai ca la substantivele masculine terminate 3n .us4 a!#ug1n!u*se
!esinenele la ra!icalul cuv1ntului.
'in)ular Plural
3: ager 3: agri
+: ager +: agri
G: agri G: agrorum
D: agro D: agris
(c: agrum (c agros
(#l agro (#l:agris
Substantivele neutre au trei ca2uri i!entice4 3M(cM+. 8a singular
!esinena este .um4 iar la -lural !esinena este .a.
'in)ular Plural
3:(c:+: tem-lum 3:(c:+: tem-la
G: tem-li G: tem-lorum
D:(#l: tem-lo D:(#l: tem-lis
1#servaiiC
Substantivele terminate 3n .ius 5i .ium la nominativ singular fac
)enitivul sin)ular 3n .ii. Lucius " Lucii, ingenium " ingenii, consilium "
consilii.
/umele -ro-rii !e origine latin# terminate la nominativ singular 3n .
ius- -aius- -eius4 fac vocativul sin)ular 3n .i: 2ublius " 2ubli, -ornelius "
-orneli, Lucius - Luci, 2ompeius - 2ompei, 6oratius - 6orati. 8a fel se
com-ort# substantivele: filius - fili, genius - geni 5i -ronumele -osesiv meus -
mi.
Enele substantive fac )enitivul plural 3n .um 3n loc !e .orum.
a. nume !e mone!e sau m#suri: nummus " nummum, sestertius "
sestertium, denarius " denarium.
b. nume !e -o-oare: 0rai " 0raium, Argivi " Argivum, 2elasgi "
2elasgum.
c. 3n c1teva cuvinte lungi: consanguineus " consanguinem.
Substantivele &umus " -#m1nt4 5i numele !e ora5e 5i insule mici !e
!eclinarea a !oua4 la singular -#strea2# urmele unui vec0i ca24 numit "ocativ4
a c#rui !esinen# s-ecific# este . iC &umi " -e -#m1nt4 -orint&i " 3n .orint.
Enele substantive sunt !efective !e num#r: castra, -orum " tab#r#4
arma, orum # arm#4 liberi, orum " co-ii.
Substantivul deus are o !eclinare -articular# la -lural:
3: +: !ei4 !ii4 !i D:(#l. !eis4 !iis4 !is
(c: !eos G. !eorum4 !eum
5>erciii de autoevaluareC
,. %n!icai care !in cuvintele urm#toare se !eclin# -recum dominus.
Este suficient# terminaia .us a ca2ului nominativ singular -entru a
afirma c# un nume este la !eclinarea a %%*a7
populus, populi " -o-or genus, generis * categorie
tempus, temporis " tim- tribunus, tribuni * tribun
modus, modi " fel corpus, corporis tru-
manus, manus " m1n# socius, socii* aliat
legatus, legati " sol4 lociitor scelus, sceleris "crim#.
-. Declinai la -lural servus, la singular locus 5i la -lural annus.
3. ;ra!ucei 5i !eclinai la singular: animus et memoria, la -lural: via
et murus, puella et amici, dei et fortuna, feminae servus?ue.
.. %n!icai categoriile gramaticale ale urm#toarelor nume:
magistros
donis
lupae
terris
lupi
terram
dona
virorum
templum
rosarum
puero
lupe
nautam
cerase
dominus
fili
/. Declinai pulc&er puer, bonus liber, femina et vir, miser servus, ager
silva?ue.
0. ;ra!ucei 3n limba latin# sintagmele:
Sclavii st#-1nului4 3n gr#!inile st#-1nilor4 !e c#tre s#biile solilor4 -rin
v1ntul toamnei4 cu un me!ic cu suflet4 0ran# -entru coco5i4 -e c1m- cu
ie2i4 !in gr#!ina -rofesorului 3ntr*o sear# !e toamn#4 cuit -entru
mistre4 -e cire5ul !in gr#!ini4 seara sub -latani4 lu-ule r#u4 -e !estinele
-ri2onierilor4 -e un cuv1nt !e elev4 3n ;arent la c#s#toria -rietenilor4 3n
vec0iul Egi-t al scribilor -rice-ui.
1. ;ra!ucei sintagmele4 in!ic1n! categoriile gramaticale ale acestora:
3enti vesperorum, tecta domorum, foci templis, verba avi, officia
domino, remedium morbo, domum argenti, donum aurei domino,
auxilio frumenti captivis, nuntii incendii oppidorum, remedia
morborum puerorum, libertos instrumenta domini, pueros ornamenta
familiarum.
2. ;ra!ucei -ro-o2iiile 3n limba rom1n#:
Advocati 4omani in forum veniunt et suum officium exercent. 1agistri
pueris oppidorum ornamenta ostendunt. Jstia templorum auro
argento?ue tecta sunt. 2ueri puniti domi stant et libros legunt. #iscipuli
in ludis sub vesperum discunt. 4ustici ex pratis frumenta cum asinis
legunt et saepe cum flagello eos ducunt.
3. ;ra!ucei -ro-o2iiile 3n limba latin#:
D#rbaii ne3nfricai !au sfaturi bune -entru lu-t#. .ai iui trag carele 3n
r#2boaie. Pa0arele au un -re !e !oi talani. Profesorii 3i 3nva# -e co-ii
multe cuvinte. \#ranii ar# c1m-ul cu -lugurile 5i cu m#gari. St#-1nii au
3n a+utor muli sclavi 5i un libert. St#-1nul casei 3l eliberea2# -e 8ucius4
sclavul s#u.
,4. ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
2ost Aeneam Ascanius, Aeneae filius, in talia diu regnat. -um amicis
et magno servorum numero, Albam in amoeno loco condit. 2ost
Ascanius, Ascanii filius magno animo patriam regit, nec deos omittit.
ta per multos annos Aeneae familia in talia regnat. 5andem 2roca
regnat ?ui duos filios gignit. .umitor post 2rocam patriae curam
accipiet, nam sapientissimus est* MJ, fili, semper patriam in animo
&abe, nam Albae dominus eris.N Led mox Amulius, malus filius, eum ex
patriae muris expellit, filios?ue interficit. %iliam ?uo?ue, 4&eam
Lilviam, 3estae vovet* ita ne?ue nubere ne?ue filium &abere debet.
%ortuna vero deum 4&eae Lilviae obiicit* 4&ea in silva ambulans, deum
videt. #eus 4&eam Lilviam amat. ta 4&ea gemellos pariet* 4omulus et
4emus dei feminae?ue filii sunt.
Adup 6itus 7iviusB
,,. ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
Amulius servo imperat* MLerve, 4&eae Lilviae filii in fluvii a?uis perire
debentN. Lervus vero 4omulum et 4emum in alveo collocat. n sicco
loco a?ua deponuntur. bi nunc lupa gemellis mammas praebet ne?ue
gemellos interficit. 5=rrani vero servus, %austulus, gemellos invenit et
educat. Audaciam et patientiam animis gemellorum iniicit. 5andem,
post viginti annos, gemelli amicorum animos incendunt. Audacia
patriam mox liberant Amulium?ue interficiunt. Avo patriae curam
reddunt. 4omulus 4emus?ue coloniam cum copiis condere statuunt in
ripa ubi a?uis depositi erant. bi 4emus ante 4omulum sex vulturios
videt, 4omulus, vero, mox duodecim vulturios videt. 3ulturiorum
numero dei 4omulum designant. Amici ?uo?ue 4omulum salutant*
M4omule, nunc dominus esN. ta 4omulus ducendo fossam, coloniam
condit locum?ue appellat 4omam. MJ amici, per deos, semper servate
4omae murosN. 4emus vero ridet* M4omule, 4omae muri ridiculi
suntON Et fossam transilit. 4omulus 4emum ad pugnam vocat et
interficit. 2ost pugnam, 4omulus 4omam aedificare incipit et muro
cingit.
Adup 6itus 7ivius)
,-. ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
-um Asia in regis #arii imperio esset, ?uidam 6istiaeus, vir summo
ingenio, ?ui apud #arium erat, Aristagorae amico rem magnam occulte
nuntiare voluit. Lervo suo igitur capillos totondit et in capite nudo
litteras scripsit. 2ost?uam servus paucos dies domi mansit, dominus ad
Aristagoram eum ire iussit* M-um in aedibus amici mei eris, ait, caput
tuum deradere ille debebitN. Lervus, ut imperatum erat, ad Aristagoram
venit. lle ut 6istiaeus mandaverat fecit et &anc novi generis epistulam
legit.
,3. ;ra!ucei 3n limba latin#:
.uma 2ompilius domnete dup 4omulus, dei nu este fiul acestuia.
.uma este un brbat bun i drept care nu iubete luptele i care i
nva pe romani s fie buni i pioi i s-i cinsteasc pe zei. #e la
.uma romanii au deprins gri+a zeilor i a zeielor, cultiv!ndu-le pe
#iana, 3esta i 1inerva.
,.. ;ra!ucei 3n limba latin#:
Du-# ;ullus Hostilius 3n fruntea romanilor se afl# Ancus =artius4 un
b#rbat !re-t !in familia lui /uma Pom-ilius. Putem citi !es-re viaa lui
;ullus Hostilius 3n cartea 3nt1i a lui ;itus 8ivius. Din cau2a faimei 5i a
!re-t#ii Ancus este un nou /uma. El se afl# 3ntot!eauna l1ng# altare
c#ci se teme !e 2ei. .1n! latini inva!ea2# Coma ei s-un c# Ancus nu
-oate s# con!uc# tru-ele c#ci nicio!at# nu se 3n!e-#rtea2# !e altare.
Ancus 3ns# -rin multe lu-te cucere5te -#m1nturile latinilor 5i !uce -e
femeile4 b#rbaii 5i co-iii ca-tivi 3n Coma.
,/. ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
Lervius 5ullius censum instituit* nunc viros pro fortunis in centurias
distribuit. Erant centuriae oppulentissimorum 4omanorum. n pugna
e?uos ducebant. Jppulentissimi viri galeam, clipeum, loricam
&abebant. 6asta et gladio pugnabant. Erant 4omani ?ui magnam
pecuniam non &abebant et fundis tantum pugnabant. 5andem
proletariis pecunia non erat. ta?ue non pugnabant, sed Lervius
dicebat* 3iri ?ui pecuniam et agros &abent pro patria semper timebunt.
1iseri proletarii ne?ue pecunia ne?ue agros &abetis et non potestis
pugnare bene ?uia pro patria non timebitis.
( dup 6itus 7ivius)
,0. ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
Lucium 5ar?uinium 4omani Luperbum vocabant, nam t=rannus erat.
.on tantum 5ar?uinio multa vitia erant, sed etiam armis et supliciis
iniustum regnum gerebat. 6onestos 4omanos interficiebat ?uod ita
pecuniam eorum capere poterat. 4omanorum verba non timebat, et
saepe cum amicis in foro veniebat nam 5ar?uinius putabat* Erunt arma
non tantum in castris sed etiam in foro et in templis. 4omani ubi?ue
arma videbunt et pro vita sua timebunt. 5ar?uinius dicebat 4omanis*
/ellum ?uo?ue cum 3olscis, cum 4utulis gerere debemus, belli causam
inveniemus et 4omanorum copias ducam. 5um 3olscos mox vincemus,
tunc 4utulorum castra petemus et oppida capiemus. 2ecuniam
&abebimus et magnum templum in -apitolio faciemus. 2opuli ?uo?ue
animos delectabo ?uia 4omani pulc&ra monumenta amant. 4omani
vero ne?ue vitam ne?ue consilia 5ar?uini laudabant. A deis auxilium
frustra petebant.
( dup 6itus 7ivius)
,1. Alegei a!+ectivele cores-un2#toare -entru substantivele !e mai +os4
care s# cores-un!# 3n latin# urm#toarelor sintagme * -latanilor
3nali !in gr#!ina -oeilor vestii4 -e navigatorii ne3nfricai -rin
furtuni a-rige4 ni5te ca!ouri frumoase -entru b#rbai 0arnici 5i femei
!ragi: Aplatanus, -i -latan4 &ortus, -i gr#!in#4 poeta,-ae -oet4 nauta,
-ae navigator4 procella, -ae furtun#4 donum, -i ca!ou4 vir, -i b#rbat4
femina, -ae femeie4 altus, -a, um 3nalt4 clarus, -a, um vestit4
impavidus, -a, -um ne3nfricat4 asper, aspera, asperum a-rig4
pulc&er, ra, rum frumos4 impiger, ra, rum 0arnic4 carus, -a, -um
!rag.
1$. .uvinte 3ncruci5ate:
1rizontal i vertical la 0el:

1. 1.loc Aabl.-lB4 2. gri+# Anom.-l.B4
(. (. a!esea
1 2 (
2
(
1 2 (
2
(
1. 2i!
Aabl.-l.B4 2.
;ran!afir Aac.sg.B4 (.
a fi Acon+. -re2.
-ers.% -l.B
1rizontalC
1.o-us m#rii
Anom.-l.B
2.!esin.ac.-l.
* el este4
(.-rieten
Afrance2#B ).st#-1nului &. !esin.!at.-l. 6.2i! Aac.-lB.

+erticalC
3n sf1r5it 2. tu e5ti (. Coma Avice*versaB ). fratele lui Comulus Agen.sg.B
&.m#garilor 6. 5i * !esin.ac.-l.
1rizontal i vertical la 0el:
1.el r#-e5te 2.eu voi ataca (. tu te temi

1rizontal i vertical la 0elC
1. mare Aac.-lB 2.-alat regal
A/.sgB (. eu voi iubi.
1 2 ( ) & 6
2
(
)
&
6
1 2 (
2
(
1 2 ( ) & 6 7 $
2
(
)
&
6
7
1 2 (
2
(
1rizontalC 1.femeilor 2.ei cuget# (.s-re Coma ).5i"
e5ti &. ele !oresc 6.Gnaeus Aabrev.B * !ivinit#ii 7. -e
aceasta " c#ci.

+erticalC
1.iat# 2.soart# (.eu ).1999Acifre romaneB " )99Acifre romaneB &.-rin urmare
6.c#ci " negaie 7.-re- cu ac.sau abl. $. stai " 990 Acifre romaneB
5oca"ularC
(ccipio- Hre- i- tum
Av.B a lua4 a -rimi.
(dvocatus- i AmB
avocat.
(edi0ico- are- avi-
tum Av.B a cl#!i4 a
3n#la4 a construi.
(e)@ptus- i AfB Egi-t.
(edes- is AfB l#ca5.
()er- ri AmB ogor.
(io Av. nereg.B a 2ice.
(lveus- i AmB albie.
(m#ulo- are- avi- tum
Av.B a se -limba.
(micus- i AmB -rieten.
(mitto- Hre- si- sum
Av.B a trimite4 a
-ier!e.
(mo- are- avi- tum
Av.B a iubi.
(moenus- a- um
Aa!+.(B -l#cut.
(nimus- i AmB s-irit4
cura+.
(nnus- i AmB an.
(nti=uus- a- um
Aa!+.(B vec0i4 b#tr1n.
(pelllo- are- avi- tum
Av.B a c0ema4 a numi.
(per- ri AmB mistre.
(ratrum- i AnB -lug.
(r)enteus- a- um
Aa!+.(B !e argint.
(ro- are- avi- tum
Av.B a ara.
(scanius- ii AmB
Ascaniu.
(sinus- i AmB m#gar.
(udacia- ae AfB
3n!r#2neal#.
(ureus- a- um Aa!+.(B
!e aur.
(u>ilium- ii AnB
s-ri+in4 a+utor.
(vus- i AmB bunic4
str#mo5.
/ellum- i AnB lu-t#4
r#2boi4 b#t#lie.
/ene Aa!v.B bine.
/onus- a- um Aa!+.(B
bun.
ampus- i AmB c1m-.
apillus- i AmB
-#r4 -lete.
apio- Hre- i- tum Av.B
a -rin!e4 a lua.
aptivus- i AmB
-ri2onier.
aput- tis AnB ca-4
east#.
enturia- ae AfB
centurie.
erasus- i AfB cire5.
i#us- i AmB
0ran#4 m1ncare.
in)o- Hre- cin>i-
ctum Av.B a 3ncon+ura.
lipeus- i AmB scut.
olloco- are- avi- tum
Av.B a a5e2a.
olonia- ae Af.B
colonie.
onduco- Hre- >i-
ctum Av.B a con!uce4 a
m1na.
onsilium- ii AnB
sfat.
orpus- oris AnB tru-.
ulter- ri AmB cuit.
urrus- us AmB car.
De#eo- Ire- ui Av.B
a trebui.
Delecto- are- avi- tum
Av.B a 3nc1nta
Depono- Nre- ui- tum
Av.B a !e-une.
Deradeo- Nre- i- sum
Av.B a ra!e.
Desi)no- are- avi- tum
Av.Ba in!ica.
Deus- i AmB 2eu.
Dies- ei AfB 2i.
Discipulus- i AmB
elev.
Disco- Nre- i- tum Av.B
a 3nv#a.
Distri#uo- Nre- ui-
tum Av.B a 3m-#ri.
Do- are- dedi- tum Av.B
a !a.
Dominus- i AmB st#-1n.
Donum- i AnB ca!ou.
Duco- Nre- >i- ctum
Av.B a !uce4 a m1na.
5duco- Nre- >i- ctum
Av.B a e!uca.
5o- ire- ivi Kii?- itum
Av.B a merge.
5=uus- i AmB cal.
5>erceo- Ire- ui- tum
Av.B a eercita.
5>pello- Nre- pepuli-
pulsum Kv:? a
alunga.
Facio- Nre- 0eci-
0actum Av.B a face.
Filius- ii AmB fiu.
Fla)ellum- i AnB bici.
Fluvius- ii AmB
fluviu.
Focus- i AmB foc.
Forum- i AmB for.
Fossa- ae AfB 5an.
Frumentum- i AnB
recolt#.
FrustraAa!v.B 3n 2a!ar.
Fundus- i AmB
teritoriu.
Galea- ae AfB coif.
Gallus- i AmB coco5.
Gemellus- i AmB
geam#n.
Genus-eris AnB
categorie.
Gero- Nre- si- stum Av.B
a -urta.
Gi)no- Nre- ui- tum
Av.B a na5te.
Gladius- ii AmB sabie.
Ja#eo- Ire- ui- tum
Av.B a avea.
Jedus- i AmB ie!.
Jonestus- a- um
Aa!+.(B cinstit.
Jortus- i AmB gr#!in#.
!#i Aa!v.B acolo.
!)itur Acon+.B a5a!ar.
!mpavidus- a- um
Aa!+.(B ne3nfricat.
!mpero- are- avi- tum
Av.B a -orunci.
!ncendium- ii AnB
incen!iu.
!ncendo- Nre- si- sum
Av.B a incen!ia.
!n)enium- ii AnB
talent.
!nicio- Nre- ieci- ctum
Av.B a arunca.
!niustus- a- um Aa!+.(B
ne!re-t.
!nstrumentum- i AnB
unealt#.
!nter0icio- Nre- 0eci-
ctum Av.B a uci!e
!nvado- Nre- si- sum
Av.B a inva!a.
!nvenio- ire- i- tum
Av.B a !esco-eri.
!ta Aa!v.B astfel.
!u#eo- Ire- iussi- sum
Av.B a -orunci.
!ustitia- ae AfB
!re-tate.
!ustus- a- um Aa!+.(B
!re-t.
"audo- are- avi- tum
Av.B a l#u!a.
"e)atus- i AmB sol4
lociitor.
"e)o- Nre- i- tum Av.B
a culege4 a 3nv#a.
"i#er- ri AmB carte.
"i#ero- are- avi- atum
Av.B a elibera.
"i#ertus- i AmB
libert.
"ocus- i AmB loc.
"orica- ae AfB -lato5#.
"udus- i AnB +oc4
5coal#.
"upus- i AmB lu-.
*a)ister- i AmB
3n!rum#tor4 -rofesor.
*alus- a- um Aa!+.(B
r#u.
*amma- ae AfB
mamel#.
*aneo- Ire- si- sum
Av.B a r#m1ne.
*anus- us AfB m1n#.
*edicus- i AmB me!ic.
*iser- a- um Aa!+.(B
s#rman4 nefericit.
*odus- i AmB mo!4
fel.
*or#us- i AmB microb4
boal#.
*o> Aa!v.B a-oi.
*urus- i Am.B 2i!.
3am Acon+B. c#ci.
3ec Acon+.B 5i nu
3on tantum- sed
etiam nu numai4 ci 5i.
3ovus- a- um Aa!+.(B
nou.
3u#o- Nre- nupsi-
ptum Av.B a se
c#s#tori
3udus- a- um Aa!+.(B
li-sit !e4 gol.
3umerus- i AmB
num#r.
3um=uam Aa!v.B
nicio!at#.
3unc Aa!v.B acum.
3untio- are- avi- tum
Av.B a anuna.
3untius- ii AmB veste4
vestitor.
3uptiae- arum Af.B
c#s#torie.
1#icio- Nre- ieci- ctum
Av.B a ie5i 3nainte4 a
se o-une.
1cculte Aa!v.B -e
ascuns.
100icium- ii AnB
!atorie.
1ppidum- i AnB cetate.
1ppulentus- a- um
Aa!+.(B bogat.
1rnamentum- i AnB
-o!oab#.
1stendo- Nre- i- tum
Av.B a ar#ta.
1stium- ii AnB intrare4
u5#.
Pario- Nre- ui- tum Av.B
a na5te.
Paucus- a- um Aa!+.(B
-uin.
Pecunia- ae KfB avere.
Pereo- ire- ui- tum Av.B
a -ieri.
Peritus- a- um Aa!+.(B
-rice-ut.
Peto- Nre- vi- tum Av.B
a cere4 a ataca.
Pius- a- um Aa!+.(B
-ios.
Platanus- i AfB -latan.
Poculum- i AnB -a0ar.
Populus- i AmB -o-or.
Possum- posse- potui
Av.B a -utea.
Post=uam Acon+.B
!u-# ce.
Prae#eo- Ire- ui- tum
Av.B a oferi.
Praesum- esse- 0ui Av.B
a fi 3n frunte.
Pratum- i AnB -a+i5te.
Pretium- ii AnB -re.
Proletarius- ii AmB
cet#ean s#rac.
Puer- i AmB co-il4
sclav.
<uia Acon+B. fiin!c#.
<uidam- =uaedam-
=uiddam A-ron.ne0ot.B
un oarecare
<uam=uam Acon+.B
!e5i.
<uod Acon+.B fiin!c#.
<uo=ue Aa!v.B c0iar.
Rapidus- a- um Aa!+.(B
ra-i!.
Reddo- Nre- didi- tum
Av.B a 3na-oia.
Re)no- are- vi- tum
Av.B a con!uce.
Remedium- ii AnB
leac.
Re>- )is AmB rege.
Rideo- Ire- i- sum
Av.B a r1!e4 a5i bate +oc.
Ridiculus- a- um
Aa!+.(B ri!icol.
Rusticus- i AmB #ran.
'aluto- are- vi- tum
Av.B a saluta.
'apiens- tis Aa!+.1B
3nele-t.
'celus- eris AnB crim#4
nenorocire.
'emper Aa!v.B
3ntot!eauna.
'ervo- are- vi- tum
Av.B a slu+i.
'ervus- i AmB sclav.
'e> Anum.B sase.
'iccus- a- um Aa!+.(B
uscat.
'ocius- ii AnB aliat.
'tatuo- Nre- i- tum Av.B
a 0ot#r3.
'uper#us- a- um
Aa!+.(B trufa5.
'upplicium- ii AnB
tortur#.
2alantum- i AnB talant.
2andem Aa!v.B 3n
sf1r5it.
2arentum- i AnB
;arent.
2ectum- i AnB aco-eri5.
2emplum- i AnB
tem-lu.
2empus- oris AnB
tim-.
2ener- a- um Aa!+.(B
t1n#r.
2imeo- Ire- ui Av.B
a se teme.
2ondeo- Nre- totondi-
tonsum Av.B a tun!e.
2ransilio- ire- i- tum
Av.B a trece.
2ri#unus- i AmB tribun.
2unc Aa!v.B atunci.
2@rannus- i AmB tiran.
+enio- ire- i- tum Av.B
a veni.
+entus- i AmB v1nt.
+er#um- i AnB cuv1nt.
+esper- i AmB sear#.
+ideo- Ire- i- sum Av.B
a ve!ea.
+i)inti Anum. car!.B
!ou#2eci.
+ir- i AmB b#rbat.
+itium- ii AnB viciu.
+olo- velle- volui Av.B
a vrea.
+oveo- Nre- i- tum Av.B
a f#g#!ui.
+ulturius- ii AmB
vultur.
*odulul !!!
'n acest modul vei nva despre*
* declinarea a -a consonantic
* declinarea a -a vocalic
* substantivele fals consonantice
* substantivele fals vocalice
* substantive neregulate
Declinarea a !!!-a
Declinarea a !!!-a este !e !ou# ti-uri: consonantic sau
imparisila#ic 5i vocalic sau parisila#ic. Ambele conin substantive
masculine4 feminine 5i neutre. Declinarea a %%%*a consonantic# are tema
terminat# 3n consoan#: arbor, arboris - arbore4 miles, militis "sol!at4 aestas,
aestatis " var#? la !eclinarea a %%%*a consonantic# se observ# inegalitatea
num#rului !e silabe 3ntre nominativ singular* iudex 5i genitiv singular: iudicis
5i4 !e aceea4 aceasta a mai fost numit# 5i !eclinarea a %%%*a im-arisilabic#.
Declinarea a %%%*a vocalic# are tema terminat# 3n vocala .i civis, civis "
cet#ean4 ovis4 ovis" oaie4 avis, avis " -as#re4 iar num#rul !e silabe 3ntre
nominativ 5i genitiv singular este i!entic: /.sg. ovis4 G.sg. ovis4 !e aceea i se
mai s-une 5i !eclinarea a %%%* -arisilabic#. Genitivul singular are !esinena "is
la ambele ti-uri !e !eclinare. S-re !eosebire !e !eclinarea % 5i !eclinarea a %%*
a4 la care genul -utea fi recunoscut !u-# !esinena !e sine st#t#toare a
nominativului singular4 la !eclinarea a %%%*a4 !atorit# numeroaselor abateri
-rovocate !e alterarea temelor terminate 3n !entale4 guturale4 labiale sau a celor
terminate 3n *l- -n- -r4 nominativul singular -oate avea multi-le !esinene !u-#
cum urmea2#4 3n funcie !e cele trei ca2uri:
* genul masculin se termin# 3n: -o- -or- -os- -er- -es?
* genul 0eminin se termin# 3n: *as- -is- -aus- ->- -us- -utis- -udis-
-s A-rece!at !e consoan#B 5i 3n .esO
* genul neutru se termin# 3n: -a- -e- -c- -l- -men- -t- ar- -ur- -us
Acu genitivul oris- -erisB.
,leiunea !eclin#rii a %%%*a consonantice 5i a celei vocalice este
asem#n#toare4 cu ece-ia urm#toarelor !iferene:
a: la )enul neutru (#l s): la !eclinarea a !!!-a consonantic este "e4
la !eclinarea a !!!-a vocalic este .i:
#. la )enul neutru 3:(c:+: plural este la declinarea a !!!-a
consonantic -a- la declinarea a !!!-a vocalic este .ia:
c. la toate genurile )enitivul plural este la declinarea a !!!-a
consonantic -um4 iar la declinarea a !!!-a vocalic este "ium:
Substantivele masculine se !eclin# la fel ca cele feminine4 iar genul
neutru are trei ca2uri i!entice: /[Ac.['
Declinarea a !!!-a consonantic
'in)ular Plural
*asculin Feminin *asculin Feminin
3:+: consul virtus 3:+: consules virtutes
G: consulis virtutis G: consulum virtutum
D: consuli virtuti D: consuli#us virtuti#us
(c: consulem virtutem (c: consules virtutes
(#l: consule virtute (#l: consuli#us virtuti#us
'in)ular Plural
3eutru
3:+:(c: tem-us 3:+:(c: tem-ora
G: tem-oris G: tem-orum
D: tem-ori D: tem-ori#us
(#l: tem-ore (#l tem-ori#us
Declinarea a !!!-a vocalic
'in)ular Plural
*asculin Feminin *asculin Feminin
3:+: 0ostis navis 3:+: 0ostes naves
G: 0ostis navis G: 0ostium navium
D: 0osti navi D: 0osti#us navi#us
(c: 0ostem navem (c: 0ostes naves
(#l: 0oste nave (#l: 0osti#us navi#us
'in)ular Plural
3eutru
3:+:(c: mare 3:+:(c: maria
G: maris G: marium
D:(#l: mari D:(#l: mari#us
'u#stantive 0als consonantice
Enele substantive4 !e5i au as-ect consonantic4 -rin felul 3n care se
termin# tema 5i -rin num#rul im-ar !e silabe 3ntre nominativ 5i genitiv
singular4 au genitivul -lural terminat 3n .ium 3n loc !e .um: ars-artis * art#4
dos-dotis * 2estre4 fauces-faucium * g1tle+4 fons-fontis " f1nt1n#4 frons-frontis *
frunte4 glis-gliris * 5obolan4 lis-litis * -roces4 mas-maris * mascul4 mus-muris *
5oarece4 nix-nivis * 2#-a!#4 nox-noctis * noa-te4 pars*partis * -arte4 pons-pontis
* -o!, strix-strigis * bufni#4 trabs-trabis " b1rn#4 urbs, urbis " cetate4 ora5. 6n
acela5i fel se !eclin# numele 3n .as- -atis4 5i 3n .is- -itis: Arpinas, Arpinatis "
locuitor !in Ar-inum4 Kuiris, Kuiritis * cet#ean roman4 2enates, 2enatium "
2ei ai casei. Substantivul civitas4 civitatis are genitivul -lural at1t 3n .um c1t 5i
3n .ium:
Substantivele neutre terminate la nominativ singular 3n *al- -ar4 !e5i -ar
s# aib# as-ect consonantic4 ele re-re2int# !e fa-t teme vocalice care l*au
-ier!ut -e .e final 5i se vor !eclina 3n consecin# -recum substantivul mare,
maris. 6n aceast# list# se -ot inclu!e: animal, animalis " animal4 calcar,
calcaris " -inten4 tribunal, tribunalis " tribunal4 exemplar, exemplaris " mo!el4
eem-lu. Ece-ie fac nectar, nectaris " nectar, iubar, iubaris " s-len!oare4
&epar, &epatis " ficat4 far, farris " gr1u4 care vor avea ablativul singular
terminat 3n .e 5i nu 3n .i:
'u#stantive 0als vocalice
.a 5i 3n ca2ul -rece!ent eist# alte substantive4 care4 !e5i au as-ect
vocalic4 re-re2int# teme consonantice 5i vor avea genitivul -lural 3n .umC
accipiter, accipitris " uliu4 apis, apis " albin#4 canis, canis " c1ine4 frater,
fratris " frate4 iuvenis, iuvenis " t1n#r4 mater, matris "mam#4 mensis, mensis
lun#4 pater, patris " tat#4 sedes, sedis " scaun4 senex, senis " b#tr1n4 vates, vatis
" -rofet.
1#servaii
6: Enele substantive vocalice au acu2ativul singular 3n .im 5i ablativul
singular 3n .i: sitis, sitis " sete4 tussis, tussis* tuse4 vis " -utere4 5iber, 5iberis *
;ibru Arar, Araris* Arar. Altele cunosc -entru ca2urile menionate mai sus at1t
forme cu -em- -e- c1t 5i cu "im- -iC febris " febrem, febrim AAc.sg.B sau febre,
febri AAbl.sg.B " febr#4 la fel: turris " turn4 securis * secure4 puppis " -artea
!in s-ate a unei cor#bii. Substantivul ignis, ignis " foc4 are ablativul singular 3n
.i- !oar 3n e-resii consacrate -recum: a?ua et igni interdicere " a ecomunica4
ferro igni?ue vastare " a -ustii -rin sabie 5i foc.
$: Alte substantive -re2int# sc0imb#ri mari !e ra!ical -e -arcursul
fleiunii: caro, carnis " carne4 sanguis, sanguinis " s1nge4 nix, nivis " 2#-a!#4
iter, itineris " !rum4 iecur, iecinoris " ficat4 senex, senis " b#tr1n. De aceea nu
trebuie s# uit#m c#4 !ac# la genitiv singular ra!icalul se sc0imb#4 el r#m1ne a5a
-e tot -arcursul fleiunii.
P 3u uitaC 5ste vital s tii 0ormele de #az ale unui su#stantiv- care
sunt nominativul i )enitivul sin)ular:
8: Eist# o serie !e substantive la !eclinarea a %%%*a4 a c#ror fleiune
este neregulat# 5i !e aceea ele necesit# o atenie s-orit# -entru a fi reinute:
uppiter " !ivinitatea roman# su-rem#4 bos, bovis " bou4 vis " for#4 -utere4
vas, vasis " vas4 iecur, iecoris (iecinoris) " ficat4 iter, itineris " !rum4 cale.
3+. %u-iter
G: %ovis
D: %ovi
(c: %ovem
(#l. %ove
8a acest substantiv forma !e nominativ a fost 3m-rumutat# !e la
vocativ4 care a re2ultat !in com-unerea substantivului pater 5i a temei ou-. 8a
celelalte ca2uri tema este ov-. ,iin! un substantiv -ro-riu nu are !ec1t
num#rul singular.
'in)ular Plural
3:+: bos 3:+: boves
G: bovis G: boum
D: bovi D: bo#us Abu#usB
(c: bovem (c: boves
(#l: bove (#l: bo#us Kbu#usB
'in)ular Plural
3:+: vis 3:+:(c: vires
(c: vim G: virium
(#l: vi D:(#l: viri#us
Substantivul vas, vasis AneutruB la singular se !eclin# regulat !u-#
!eclinarea a %%%*a4 3n tim- ce la -lural are forme !e !eclinarea a %%*a4 !eoarece
el -oate fi 3nt1lnit la singular 5i la aceast# !eclinare cu formele: vasum, vasi.
8a fel se 3nt1m-l# cu substantivul iugerum, iugeri Aun sfert !intr*un 0ectarB4
care la -lural are la nominativ 5i genitiv formele: iugera, iugerum4 fiin! !e
genul neutru.
Plural
3:+:(c: vasa
G: vasorum
D:(#l: vasis
9: .1teva substantive au forme !oar la anumite ca2uri: fas " ceea ce este
-ermis !e legea !ivin#4 nefas " ceea ce nu este -ermis !e legea !ivin#4 se
3ntrebuinea2# !oar la nominativ 5i acu2ativ singular 5i au genul neutru. %ors "
3nt1m-lare4 noroc4 se utili2ea2# !oar la nominativ 5i ablativ singular forte " !in
3nt1m-lare4 aceast# ultim# form# a!verbiali21n!u*se. Lponte " !in iniiativa4
are aceast# form# !oar -entru ablativ 5i se folose5te 3n e-resii ca mea sponte,
tua sponte , sua sponte.
6n acela5i fel ca substantivele !eclin#rii a %%%*a se !eclin# a!+ectivele !in
a !oua clas# !e a!+ective4 care au genitivul singular terminat 3n .is4 -recum 5i
-artici-iul -re2ent.
5>erciii de autoevaluareC
6: Declinai la num#rul singular 5i la num#rul -lural:
civis, &omo, mulier, tempus.
$: %n!icai categoriile gramaticale ale urm#toarelor nume:
regi ovium
tempora ove
tempus mari
mulierem maria
mulieres regibus
8: ;ra!ucei 3n limba latin# cuvintele:
unui scriitor4 -e ni5te femei4 ale unei crime4 !intr*un cr1ng4 -rin
gla!iatorii4 3ntr*o cuv1ntare4 leciile4 ale unor tim-uri4 -e m#ri4
animalelor.
9: Declinai la singular: bonus miles, novum genus, magna libertas 5i la
-lural: clarus civis, mare nostrum.
7: .#ror ca2uri le a-arin !esineneele: -is, -i, -e4 !ac# substantivele sunt
!e !eclinarea %4 a %%*a 5i a %%%*a7
Q: ;ra!ucei sintagmele 3n limba latin#:
Pumnale ale t1l0arilor4 -rin efortul gla!iatorului4 !in a consulului
cuv1ntare4 v1rfurile munilor iarna4 !e c#tre un so al unei femei4 atacuri
cu legiuni !e oameni4 cicatricile !e -e -ie-t4 ca!avrului cet#eanului4
femei !e o mare s#r#cie4 teama !e !u5manii cet#ii4 -rim#vara 3n
!umbrava cu -latani4 !es-re regi vec0i !in vremurile antice4 -e ni5te
3n!atoriri ale cet#enilor one5ti4 -e malurile fluviului a!1nc4 3n f1nt1nile
cu a-# ale ora5elor bogate4 3n m#rile a!1nci ale teritoriilor 3n!e-#rtate4
unor oi grase !e -e c1m-ul -#storilor romani4 -e toate animalele !e -e
-#m1nt4 cu coman!ani ai unor sol!ai vite+i 3n r#2boi4 s-re gla!iatorul
3nving#tor 3n lu-tele !in circ4 ale oamenilor s#raci !in cetatea galic#4 3n
singur#tatea m#rilor cal!e4 -rin farmecul cuvintelor scriitorilor antici.
&: ;ra!ucei sintagmele in!ic1n! genul4 num#rul4 ca2ul:
-oniuges mulierum ex civitatibus, flumina magnae latitudinis, arbores
magna altitudine, egestatem animalium, capita senum tecta nive, dote
mulierum suis coniugibus, temporibus noctium veris, somnium apium
&ieme, amorem &ominum pulc&ritudini.
R: ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
5imore &ostium &omines ex civitatibus in nemora fugiunt. 3eteres
scriptores arte scribunt et multa illustria volumina nobis donabant.
Jratio consulum multitudinem et omnia corda movet. 1ercatores suas
mercedes in foro bono pretio vendent. Jbsidiones alienorum militum
&ominibus magnam calamitatem producunt et civitati magna paupertas
est. -ives magna voluptate gladiatorum certamina vident.
S: ;ra!ucei 3n limba latin#:
P#rinii 3i sf#tuiesc -e co-ii a se feri !e c1ini. Fmul fuge !e moarte !in
co-il#rie 5i -1n# la b#tr1nee. Salvarea sol!ailor st# 3n virtute 5i nu 3n
viclenii. Embrele no-ilor aco-er# v1rfurile munilor. Poe2iile !e iubire
3nc1nt# inimile tuturor oamenilor. Sfaturile b#tr1nilor 3i a+ut# mereu -e
cei tineri.
6%: ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
/rennus, saevus dux, praeerat 0allis, ?ui in talia ad mare Adriaticum
vivebant. 2ost?uam -lusium, Etruriae oppidum, a 4omanis auxilium
adversus 0allos petivit, /rennus in agrum 4omanum venit et castra ad
Alliam posuit. $nus?uis?ue civis 0allorum magnum corpus et claram
virtutem fama acceperat, ita?ue novum belli et armorum genus timebat.
2ost?uam /rennus cum 4omanis pugnam commisit, 0alli magnam
caedem fecerunt. 2auci 4omani superfuerunt, sed fugam ceperunt et
urbem &osti tradiderunt. 3iri autem ?ui in urbe manserant patriae non
defuerunt* in -apitolium arma et frumentum portaverunt ibi?ue
civitatis nomen defenderunt. 5um de -apitolio unus?uis?ue miles filiam
aut coniugem ab &oste interfectam, pulc&ra deorum templa flammis
tradita, patriae terram multitudini 0allorum relictam videbat. 1ox
0alli obscura nocte -apitolium ascendere tentaverunt. .ullus &omo,
nullum animal &ostem audiverat, praeter anseres unonis* 1anlium,
clarum civem ?ui consul fuerat, de periculo monuerunt. 1anlius
ceteros 4omanos ad arma vocavit et magna virtute 0allos de -apitolio
praecipitaverunt. 5andem miseri 4omani libertatem recuperare
cupiverunt. 1agnum auri pondus /renno dare debuerunt. /rennum
aurum accepit cum verbis etiam nunc notis* 3ae victis.
(dup 6itus 7iviusB
66:Plasai fiecare a!+ectiv 3n -ro-o2iia a!ecvat#4 reali21n! acor!ul 3n
gen4 num#r 5i ca2 5i a-oi tra!ucei enunurile re2ultate: laetus "bucuros4
malus " r#u4 clarus " str#lucit4 tutus " sigur4 novus * nou4 propin?uus "
3nvecinat4 3nru!it.
1..omen meum erit 2.1oxPurbem petam. (.2ropter victoriam,
multitudoPfuerat. ). &ominis vitia non laudamus. &. 2ropter
praesidium urbsP erat. 6.-uncti virtutemPconsulis laudabant.
6$:,ormai ablativul singular4 nominativ -lural 5i genitiv -lural !e la:
civis, pater, iuvenis, vis, calcar, genus.
,3. ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
#iu iuvenes ?ui pro civitate cum propin?uis &ostibus pugnaverunt non
tantum bona et agros, sed etiam coniuges et parentes, fratres et sorores,
senes et pueros defenderant. #einde, praedae cupiditas imperatores et
legiones in 1agnam 0raeciam duxerat. 4omani autem, post?uam
cunctam taliam vi occupaverunt, et urbs 4oma taliae caput iam fuit,
non diu pace manserunt, nec matres pro liberorum vita timere
desierunt. .am 4omani sine fine reges vincere et imperii fines augere
cupiverunt. (dup 8lorus)
,.. ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
6annibal secundum bellum 2unicum cum populo 4omano gessit, post
viginti duos pacis annos. 1agna enim ira 2oenorum animos tenebat
propter traditam Liciliam et aurum 4omanis datum. .um?uam tam
fortes milites, pro patriae libertate pugnantes, arma ceperant,
num?uam talibus viribus &ostes pugnaverant. 6annibali primum faciles
fuerunt victoriae, 4omanis?ue, ?ui tandem vicerunt, acria pericula.
Amilcar, 6annibalis pater, -art&aginienses in 6ispaniam duxerat
ibi?ue feroces populos vicerat et urbem M-art&aginem novamN
vocatam aedificaverat. 6annibal autem, ubi puer erat, cum patre in
-art&aginis templum veniens, ante aram iuraverat* M6ostis populi
4omani semper ero, ubi primum iuvenis ero, in taliam copias ducam,
pacem nun?uam faciamN.
(dup 9ornelius Nepos)
,/. ;ra!ucei 3n limba latin#:
De 3n!at# ce a f#cut !rumul 3n His-ania4 t1n#rul i*a 3nc1ntat -e toi
militarii -rin fora tru-ului 5i a s-iritului4 asem#n#toare lui Amilcar4
tat#l. Punii iubeau 3n!r#2neala nem#surat# a con!uc#torului. Hannibal
avea un cor- -reg#tit -entru toate ti-urile !e munci4 iar s-iritul 3n!ura
toate eforturile. 6ns# nem#surate vicii egalau marile virtui ale
b#rbatului: o cru2ime inuman#4 o -erfi!ie -unic#4 nu iubea 5i nu se
temea !e nici o religie4 !e nici un 2eu.
,0. ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
1ox 6annibal consilium cepit bellum cum 4omanis legionibus gerere.
ta?ue Laguntum, 6ispaniae civitatem 4omanis amicam, vi cepit,
omnes viros et feminas 2oeni saevo modo interfecerunt. #einde
6annibal magnas copias Asdrubali fratri in 6ispania reli?uens, per
0alliam cum ingentibus viribus taliam petivit. 2rudens imperator
copias ad taliam mari non transportavit, ?uia 4omanis multae naves
iam erant. ta?ue terrestri itinere milites duxit et per Alpes iter facere
debuit. 3iri itineris pericula novi generis fama acceperant, sed ut
primum propin?ua fuerunt, etiam veteribus militibus animus defuit,
nam facilem viam ad iugum, in locis abruptis, invenire non poterant.
(dup 6itus 7ivius)
+oca#ularC
(rs- tis AfB art#.
(scendo- Hre- nsi4
nsum Av.B a urca.
(sdru#al- is AmB
Has!rubal.
(udacia- ae AfB
3n!r#2neal#.
(u)eo- Ire- au>i-
auctum Av.B a s-ori.
(utem Acon+.B 3ns#.
acumen- nis AnB v1rf.
adaver- is AnB
ca!avru.
aedes- is AfB m#cel.
alamitas- is AfB
nenorocire4 !e2astru
alcar- is AnB -inten.
anis- is AmB c1ine.
apio- Hre- cepi- ptum
Av.B a lua4 a -rin!e.
armen- nis AnB
-oe2ie.
art;a)inienses- um
AmB -uni.
ertamen- nis AnB
3ntrecere.
eter- is- e Aa!+.(B
cel#lalt.
icatri>- cis AfB
cicatrice.
ivis- is AmB cet#ean.
ivitas- tis AfB cetate.
ommitto- Hre- si-
sum Av.B a !a4 a comite
oniu>- )is Am.f.B so.
onsul- is AmBconsul.
or- dis AnB inim#.
unctus- a- um Aa!+.(B
tot.
upiditas- tis AfB
-oft#.
upio- Hre- ivi- tum
Av.B a !ori.
De0endo- Hre- si- sum
Av.B a a-#ra.
Delecto- are- avi- tum
Av.B a !electa.
Desino- Hre- sii- tum
Av.B a 3nceta.
Desum- esse- 0ui Av.B
a li-si.
Dono- are- avi- tum
Av.B a !#rui a !a.
Duco- Hre- >i- ctum
Av.B a con!uce.
Du>- cis AmB
coman!ant.
Facilis- e Aa!+.2B u5or.
Fero>- cis Aa!+.1B
cru!4 feroce.
Finis- is AmB teritoriu.
Fortis- e Aa!+.2B
-uternic.
Frater- ris AmB frate.
Fu)io- ire- ivi- itum
Av.B a fugi4 a se feri.
Fur- is AmB 0o4 t1l0ar.
Genus- eris AnB
categorie4 ti-4 fel.
Gero- Hre- si- stum Av.B
a !a4 a face.
Gladiator- is AmB
gla!iator.
Jiems- is AfB iarn#.
Jispania- ae AfB
S-ania.
Jomo- inis AmB om.
Jostis- is AmB !u5man
!am Aa!v.B !e+a.
!llustris- e Aa!+.2B
ilustru.
!mperator- is AmB
con!uc#tor.
!n)ens- tis Aa!+.1B
uria54 nem#surat.
!n;umanus-a-um
Aa!+(B inuman.
!nter0icio- Hre- 0eci-
0ectum Av.B a uci!e
!ra- ae AfB m1nie.
!ter- itineris AnB !rum.
!uvenis- e Aa!+.2B
t1n#r.
"a#or- is AmB efort4
munc#.
"aetus- a- um Aa!+.(B
bucuros.
"ectio- nis KfB lecie.
"e)io- nis AfB legiune.
"i#ertas- tis AfB
libertate.
*alus- a- um Aa!+.(B
r#u.
*aneo- Ire- si- sum
Av.B a r#m1ne.
*are- is AnB mare.
*ercator- is AmB
negustor.
*er>- cis AfB marf#.
*iles- tis AmB sol!at.
*oneo- Ire- ui- itum
Av.B a sf#tui.
*ons- tis AmB munte.
*ors- tis AfB moarte.
*oveo- Ire- movi-
motum Av.B a
mi5ca
*o> Aa!vB abia.
*ulier- is AfB femeie.
*ultitudo- inis AfB
mulime.
3emus- oris AnB cr1ng4
!umbrav#.
3omen- nis AnB nume.
3otus- a- um Ka!+.(B
cunoscut.
3o>- ctis AfB noa-te.
1#scurus- a- um
Aa!+.(B 3ntunecos.
1#sidio- nis AfB atac4
ase!iu.
1mnis- e Aa!+.2B tot4
toat#.
1ratio- nis AfB
cuv1ntare4 vorbire.
1vis- is AfB oaie.
Paratus- a- um Aa!+.(B
-reg#tit.
Parens- tis AmB
-#rinte.
Paucus- a- um Aa!+.(B
-uin.
Paupertas- tis AfB
s#r#cie.
Pectus- oris AnB -ie-t.
Per0idia- ae AfB
-erfi!ie.
Periculum- i AnB
-rime+!ie.
Platanus- i AfB -latan.
Pondus- eris AnB
greutate.
Pono- Hre- sui- itum
Av.B a -une.
Porto- are- avi- tum
Av.B a -urta.
Post=uam Acon+.B
!u-# ce.
Praecipito- are- avi-
tum Av.B a se gr#bi.
Produco- Nre- >i- ctum
Av.B a -ro!uce.
Propin=uus- a- um
Aa!+.(B 3nvecinat.
Pueritia- ae AfB
co-il#rie.
Pu)io- nis AmB -umnal.
Pu)no- are- avi- tum
Av.B a lu-ta.
Recupero- are- avi-
atum Av.B a recu-era.
Reli)io- nis AfB
religie.
Relin=uo- Hre- reli=ui-
ctum Av.B a l#sa4 a
-#r#si.
Re>- )is AmB rege.
'aevitia- ae AfB
cru2ime.
'aevus- a- um Aa!+.(B
cru!4 s1ngeros.
'alus- tis AfB salvare.
'celus- eris AnB crim#.
'criptor- is AmB
scriitor.
'enectus- tis AfB
b#tr1nee.
'ene>- i Aa!+.1B b#tr1n.
'imilis- e Aa!+.2B
asemenea.
'oror- is AfB sor#.
'to- are- steti- atum
Av.B a sta.
'upersum- esse- 0ui
Av.B a su-ravieui.
2alis- e Aa!+.2B
asemenea
2e)o- Hre- teti)i- tum
Av.B a aco-eri
2empus- oris AnB
tim-.
2eneo- Ire- ui- tum
Av.B a ine.
2ento- are- avi- tum
Av.B a 3ncerca.
2errester- ris- e Aa!+.(B
terestru.
2imor- is AfB team#.
2rado- Hre- didi- tum
Av.B a tr#!a.
2rasporto- are- avi-
tum Av.B a trans-orta.
Unus=uis=ue-
una=uae=ue-
unum=uid=ue A-ron.
ne0ot.B fiecare.
Ur#s- is AfB cetate4
ora5.
Ut primum Acon+.B
!e 3n!at# ce.
+endo- Nre- didi- tum
Av.B a vin!e.
+enio- ire- veni-
ventum Av.B a veni.
+er- is AnB -rim#var#.
+etus- eris Aa!+.1B
vec0i.
+ictus- a- um Aa!+.(B
3nvins.
+ideo- Ire- vidi-
visum Av.B a ve!ea.
+irtus- tis AfB virtute.
+is AfB for#.
+ivo- Hre- vi>i- ctum
Av.B a tr#i.
+oco- are- avi- tum
Av.B a c0ema.
+olumen- nis AnB
volum.
+oluptas- tis AfB
-l#cere.
*odulul !+
'n acest modul vei nva despre*
* declinarea a 3-a
* declinarea a 3-a
* declinarea substantivelor compuse
Declinarea a !+-a
Declinarea a %'*a cu-rin!e substantive masculine4 feminine 5i neutre.
Substantivele animate se termin# la nominativ singular 3n .us4 iar cele
inanimate 3n .u. 'ocala tematic# K+2? la aceast# !eclinare este .u-- iar
genitivul singular se termin# 3n -us. .ele mai numeroase substantive sunt cele
!e genul masculin: fructus, -us * fruct4 ro!4 exercitus, -us " armat#4 adventus,
-us * sosire4 senatus, -us " senat4 impetus, -us * atac4 magistratus, -us "
magistrat4 etc. De genul 0eminin sunt !oar c1teva: acus, -us " ac4 anus, -us "
b#tr1n#4 domus, -us " cas#4 idus, -us " i!ele, manus, -us " m1n#4 penus, -us "
-rovi2ie, porticus, -us " -ortic4 tribus, -us - trib4 nurus, -us " nor#4 socrus, -us
- soacr#4 ?uercus, -us " ste+ar4 ficus, -us " smoc0in, pinus, -us " -in. 8a genul
neutru se -ot eem-lifica: cornu, -us " corn4 genu, -us " genunc0i4 gelu, -us "
ger4 veru, -us4 * frigare. Substantivele masculine se !eclin# la fel cu cele
feminine4 iar substantivele neutre au trei ca2uri i!entice /.Ac.'.
'in)ular Plural
*asculin Feminin *asculin Feminin
3:+: im-etus -orticus 3:+: im-etus -orticus
G: im-etus -orticus G: im-etuum -orticuum
D im-etui -orticui D: im-eti#us -ortici#us
(c: im-etum -orticum (c: im-etus -orticus
(#l: im-etu -orticu (#l: im-eti#us -ortici#us
'in)ular Plural
3eutru
3:+:(c: genu 3:+:(c: genua
G: genus G: genuum
D: genui D: geni#us
(#l: genu (#l: geni#us
1#servaiiC
a. Eneori la ca2ul dativ sin)ular se 3nt1lne5te !esinena .u 3n
loc !e .ui.
Aceast# contragere a fost cerut# iniial !in necesit#i metrice4 !ar o -utem
3nt1lni 5i 3n -ro2# la ;acitus sau .aesar.
b. 8a ca2urile dativ 5i a#lativ plural ar fi trebuit ca !esinena
s# fie"u#us4 a5a cum o cerea vocala final# a temei la care se a!#uga !esinena
.#us4 3ns# sub influena !eclin#rii a %%%*a s*a generali2at !esinena .i#us: Au
r#mas c1teva substantive4 care au -#strat tot tim-ul !esinena .u#us: acus "
ac4 arcus " arc4 artus " 3nc0eietur#4 lacus " lac4 partus " na5tere4 pecu "
turm#4 ?uercus " ste+ar4 specus " -e5ter#4 tribus " trib. 8a unele !intre acestea
!esinena se e-lic# -rin evitarea confu2iei cu unele substantive !e la
!eclinarea a %%%*a care au D:(#l: plural 3n -i#us : arx, arcis " arc4 ars, artis "
art#4 pars, partis " -arte.
c. 6nc# !in e-oc# in!o*euro-ean# s*a observat o fluctuaie a
unor substantive 3ntre !eclinarea a %%*a 5i !eclinarea a %'*a. A5a este ca2ul
numelui domus, care -utea fi g#sit at1t cu tema terminat# 3n .o c1t 5i cu tem#
terminat# 3n .u. El a-arine !eclin#rii a %'*a4 !ar are forme 5i !e la !eclinarea a
%%*a.
'in)ular Plural
3:+: !omus 3:+: !omus
G: !omus G: !omuum !omorum
D: !omui D: !omi#us
(c: !omum (c: !omos !omus
(#l: !omo (#l: !omi#us
Substantivul domus are 5i o form# !e locativ4 vec0i ca2 in!o*euro-ean4
care arat# starea -e loc4 domi " acas#. 6n afar# !e domus 5i alte substantive !e
!eclinarea a %'*a au la unele ca2uri forme !u-# !eclinarea a %%*a ficus, pinus.
Acela5i lucru se observ# 5i la unele substantive !e !eclinarea a %%*a care au
forme 5i !e la !eclinarea a %'*a: colus "i, cupressus, -i, laurus, -i.
!. Eist# o serie !e substantive care se 3ntrebuinea2# !oar la
ablativ singular 3n e-resii -recum: iussu " !in or!inul4 iniussu * f#r# -orunc#4
ductu "sub con!ucerea4 rogatu " la rug#mintea.
e. 8a !eclinarea a %'* a nu eist# a!+ective.
5>erciii de autoevaluareC
6: Declinai la singular: senatus 4omanus, vetus metus?
la -lural: maximus casus, acer impetus?
la singular 5i -lural: domus et &ortus, corpus et manus
$: Potrivii a!+ectivele 5i substantivele !e mai +os 3n sintagme logice 5i
tra!ucei*le:
senatui institutum
adventum improbo
impetuum impigro
exercitibus fortium
manu celeribus
metus altos
lacus magni
8: G#sii 3n coloanele !e mai +os cuvintele ne-otrivite:
* clarus, tutus, novus, vetus, iucundus
* &ortus, murus, modus, numerus, genus
* casus, virtus, metus, impetus, senatus
9:Cecunoa5tei categoriile gramaticale ale substantivelor !e mai +os:
.uribus, tribu, ficui, porticus, artum, specuum.
7: ;ra!ucei sintagmele 3n limba latin#:
-e sosiri ale armatelor4 !in cau2a magistrailor !in armat#4 -e un atac al
flancurilor4 cu m1inile b#tr1nei4 3n smoc0inul !in -ortic4 -e lacul !in
-e5ter#4 nora !in casa soacrei4 -e o ceat# a triburilor.
Q: ;ra!ucei sintagmele in!ic1n! categoriile gramaticale ale acestora:
metus exercituum adventu &ostium, genui anus, magistratus senatui,
arcuum ?uercuum, reditus domi multarum tribuum, visus difficilis nocte
in specubus, ?uercu ad ripam abruptam lacus, cursus magistratuum
4omanorum.
&:;ra!ucei 3n limba rom1n#:
2ueri libenter fructus ficus edunt. n partubus anus doctae veniunt.
Exercitus victores sub arcum civitatis transeunt. Kuercus altior ficu est.
Locrui magna torvitas est in nurum. Lenatus exercitum ex specubus
latentem timet.
R: ;ra!ucei 3n limba latin#:
,lancurile !e -e!estrime nu a5te-tau sosirea armatei. %e!ul o ia 3n
coarne -e soacra cea rea. 6n lacurile !in -e5teri sunt muli -e5ti. F ceat#
!e oameni se -limb# -rin -ortic 5i ve!e ste+arii4 smoc0inii 5i fructele
acestora le lau!#. Famenii !in tim-uri vec0i aveau -e5terile !re-t case.
S: ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
0allorum exercitu adversus 4omam impetum faciente, senatus in urbe
mansit, sed 3estales procul fugerunt, ?uod civitas ignem servare
debebant. 1ulti ?uo?ue senes ac multae feminae urbem metu &ostium
relin?uebant. 3estalibus autem via ad Qaniculum ducentem ascendere
incipientibus, Lucius Albanus, plaustro coniugem ac liberos ve&ens,
tale consilium cepit* pro coniuge liberis?ue 3estales et urbis 4omae
ignem in plaustro posuit et, omisso coepto itinere, in oppidum -aere
vexit. bi -aerites maxima veneratione 3estales acceperunt. ta?ue
4omani sacra caerimonias vocaverunt.
(dup 5alerius MaimusB
6%: ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
n 6ispania Asdrubalem, 6annibalis fratrem, cum maximo exercitu
relictum, duo fratres, -n. et 2. Lcipio, in multis vicerant proeliis.
5alibus vero ducibus casu interfectis, senatus in 6ispaniam filium 2.
Lcipionis cum imperio misit, ?uattuor et viginti tantum annos natum.
4omani iuvenis virtutem laudare post pugnam apud 5icinum
commissam coeperant, ?uod Lcipio, ?ui tum etiam puer erat, bene
pugnaverat patrem?ue vulneratum et ab &ostibus pressum defenderat et
in tutum locum duxerat.
(dup 6itus 7ivius)
66: ;ra!ucei 3n limba latin#:
Du-# ce a !us legiunile 3n .artagina nou#4 a cucerit cetatea -rintr*un
atac a-rig 5i acolo a smuls !in m1inile -unilor o mare bog#ie !e aur 5i
!e gr1ne. A-oi i*a eliberat -e nobilii His-aniei4 3nvin5i 3n cr1ncene
lu-te4 5i i*a numit -rieteni ai -o-orului roman. Du-# aceea a c15tigat !e
-artea sa -rin genero2itate 5i clemen# toate cet#ile !in Pirinei -1n# la
columnele lui Hercule. Atunci mulimea fericit# l*a numit -e Sci-io
rege4 !ar acesta a r#s-uns: >/umele !e con!uc#tor !at !e c#tre sol!aii
mei este mai frumos !ec1t numele !e rege.@ ;oi l*au l#u!at -e Sci-io
care a refu2at o asemenea glorie.
6$: ;ra!ucei 3n limba latin#:
Atunci Hannibal l*a c0emat -e Has!rubal !in His-ania 3n %talia
3m-reun# cu toate tru-ele. Dar romanii au 3nvins armata uria5# l1ng#
fluviul =etaurus4 nu !e-arte !e =area A!riatic# 5i au aruncat ca-ul lui
Has!rubal 3naintea taberelor fratelui s#u Hannibal. .1n! -unii au aflat
!es-re moartea lui Has!rubal 5i !es-re m#celul armatei4 o mare team# a
3nce-ut s# le cu-rin!# sufletele.
+oca#ularC
(dventus- us AmB
sosire.
(m#ulo- are- avi-
atum Av.B a se -limba.
(nimus- i AmB s-irit4
cura+.
(nte A-re- cu Ac.B
3naintea.
(nus- us AfB b#tr1n#.
(rcus- us AmB arc.
(rtus- us AmB
3nc0eietur#.
/eatus- a- um Aa!+.(B
fericit.
aedes- is AfB m#cel.
aere Ks.nefl.Bunul !in
cele 12 ora5e !in liga
etrusc#.
aerimonia- ae AfB
-ietate.
apio- Hre- cepi-
captum Av.B a cuceri4 a
lua.
aput- itis AnB ca-.
asus- us AmB c#!ere4
nenorocire.
eler- is- e Aa!+.(B
iute.
lementia- ae AfB
clemen#.
o)nosco- Hre- novi-
notum Av.B a cunoa5te.
olumna- ae AfB
coloan#.
ommitto- Hre- si-
sum Av.B a !a4 a se
lu-ta.
opia- ae AfB bog#ie.
ornu- us AnB corn4
flanc.
ursus- us AmB
alergare.
De0endo- Hre- i- sum
Av.B a a-#ra.
Duco- Hre- du>i-
ductum Av.B a
!uce4 a con!uce.
5do- Hre- edi- esum
Av.B a m1nca.
5>ercitus- us AmB
armat#.
5>specto- are- avi-
atum Av.B a a5te-ta.
Ficus- us AfB smoc0in.
Flumen- inis AnB
fluviu.
Fortis- e Aa!+.2B
-uternic.
Fructus- us AmB fruct.
Genu- us AnB genunc0i.
Gravis- e Aa!+.2B
cr1ncen4 grav.
Jaedus- i AmB ie!.
Jercules- is AmB
Hercule fiul lui %u-iter
5i al Alcmenei.
Jumanitas- tis AfB
genero2itate.
!acio- Hre- ieci- iactum
Av.B a arunca.
!aniculum- i AnBcolin#
-e malul ;ibrului.
!)nis- is AmB foc.
!mperator- is AmB
con!uc#tor4 3m-#rat.
!mpetus- us AmB
atac4 n#val#.
!mpi)er- ra- rum
Aa!+.(B 0arnic.
!mpro#us- a- um
Aa!+.(B necinstit.
!ncipio- Hre- cepi-
ceptum Av.B a 3nce-e.
!nstitutus- a- um
Aa!+.(B stabilit.
!ucundus- a- um
Aa!+.(B -l#cut.
"acus- us AmB lac.
"ateo- Ire- ui Av.Ba
ascun!e.
"i#ero- are avi- atum
a elibera.
*a)istratus- us AmB
magistrat.
*a)nus- a- um Aa!+.(B
mare.
*anus- us AfB m1n#4
ceat#.
*etus- us AmB team#.
*urus- i AmB 2i!.
3o#ilis- e Aa!+.B nobil4
renumit.
3omen- inis AnBnume.
3on lon)e Aa!v.B nu
!e-arte.
3umerus- i AmB
num#r.
1ccupo- are- avi-
atum a ocu-a.
1mmitto- Hre- misi-
missum a omite4 a
trece cu ve!erea.
Partus- us AmB na5tere
Pedester- ris- re
Aa!+.(B -e!estru.
Piscis- is AmB -e5te.
Plaustrum- i AnB car4
c#ru#.
Pono- Hre- posui-
positum Av.B a -une.
Porticus- us AfB -ortic4
galerie.
Premo- Hre- pressi-
pressum Av.B a a-#sa4
a 3m-ov#ra4 a reine.
Procul Aa!v.B !e-arte.
<uo=ue Aa!v.B c0iar.
<uercus- us AfB ste+ar.
Rapio- Hre- ui- tum
Av.B a r#-i.
Recuso- are- avi-
atum Av.B a refu2a.
Reditus- us AmB
3ntoarcere.
Relin=uo- Hre- reli=ui-
relictum Av.B a l#sa.
Respondeo- Ire- i-
sum Av.B a r#s-un!e.
'cipio- onis AmB
3nving#tor al
.artaginei.
'enatus- us AmB senat.
'ervo- are- avi- atum
a servi4 a slu+i.
'pecus- us AmB-e5ter#.
2orvitas- tis AfBr#utate.
2ranseo- ire- ivi- itum
a traversa4 a trece.
2ri#us- us AmB trib.
2utus -a- um Aa!+.(B
sigur.
+e;o- Hre- ve>i-
vectum a trans-orta.
+eneratio- onis AfB
res-ect.
+estalis is AfB vestal#.
+isus- us AmB ve!ere.
+ulneratus- a- um
Aa!+.(B r#nit.
Declinarea a+-a
Declinarea a +-a cu-rin!e substantive feminine cu ece-ia
substantivului dies care este masculin la singular 5i -lural A 5i feminin la
singular c1n! 3nseamn# zi stabilit sau zi fixat: die certa, die constituta).
Substantivele acestei !eclin#ri au +2 .e4 la nominativ singular !esinena este .
es4 iar la )enitiv sin)ular !esinena este .ei: 'om !a mai +os fleiunea
substantivelor dies * 2i 5i res " lucru4 stare4 situaie4 !eoarece ele au toate
ca2urile 5i sunt cel mai frecvent folosite.
'in)ular Plural
3:+: !ies res 3:+: !ies res
G: !iei rei G: !ierum rerum
D: !iei rei D: !ie#us re#us
(c: !iem rem (c: !ies res
(#l: !ie re (#l: !ie#us re#us
1#servaiiC
B. Substantive ca acies " linie !e lu-t#4 facies "fa#4 effigies "
c0i-4 -ortret4 species "form#4 spes " s-eran# se
3ntrebuinea2# la -lural !oar la nominativ 5i acu2ativ4 iar
altele -recum: planities - c1m-ie4 segnities " tr1n!#vie4
pernicies - -rime+!ie fides " cre!in#4 glacies " g0ea#4
progenies " urma5i4 luxuries * risi-# nu au !ec1t forme
-entru singular.
C. S*a observat 3nc# !in vremea antic0it#ii eistena unor
substantive !e !eclinarea a '*a4 care au o !ubl# fleiune4
av1n! 5i forme -entru !eclinarea %: canities, -ei, canitia, "ae "
b#tr1nee4 -#r alb4 luxuries, -ei, luxuria, -ae " risi-#4 lu.
,enomenul s*a observat 5i la !eclinarea % un!e substantive
a-arin1n! acestei !eclin#ri 5i*au format 5i o fleiune !u-#
!eclinarea a '*a: barbaria, -ae, barbaries, -ei " inut barbar4
mollitia, -ae, molities, -ei " mole5eal#4 deliciae, -arum,
delicies, -ei " -l#cere4 !esf#tare.
H. Eist# la !eclinarea a %%%*a !ou# substantive care la unele
ca2uri au 5i forme !u-# !eclinarea a '*a: plebs, plebis "
-lebe4 are la nominativ singular 5i forma plebes4 la genitiv
singular forma plebei? substantivul re?uies, re?uietis "
re-aus4 o!i0n#4 are la ca2urile acu2ativ 5i ablativ singular 5i
formele re?uiem 5i res-ectiv re?uie !u-# !eclinarea a '*a.
R. Declinarea a '*a nu are a!+ective.
D5"!3(R5( 'U/'2(32!+5"1R 1*PU'5
6n limba latin# cel mai frecvent substantiv com-us este respublica "
stat4 treburi !e stat. De acela5i ti- cu el este substantivul iusiurandum "
+ur#m1nt4 !eoarece ambele sunt com-use !in !ou# forme nominale cu fleiune
in!e-en!ent#4 3n funcie !e !eclinarea c#reia 3i a-arine com-onentul.
'in)ular
3:+: res-ublica iusiuran!um
G:rei-ublicae iurisiuran!i
D:rei-ublicae iuriiuran!o
(c: rem-ublicam iusiuran!um
(#l:re-ublica iureiuran!o
Plural
3:+: res-ublicae iuraiuran!a
G: rerum-ublicarum iurumiuran!orum
D: re#us-ublicis iuri#usiuran!is
(c: res-ublicas iuraiuran!a
(#l: re#us-ublicis iuri#usiuran!is
5>erciii de autoevaluare:
6: Declinai la singular: respublica magna, spes fortis
la -lural: dies multi, paucae res
$: %n!icai categoriile gramaticale ale urm#toarelor substantive 5i
tra!ucei*le: perniciem, acie, rebus publicis, effigierum, fides, speciei.
8: ;ra!ucei 3n limba latin#:
3n 2ilele !e lucru4 -entru o 2i a lucrurilor4 a 2ilei lucrului4 -e o s-eran#
!e cre!in#4 3n ce -rive5te cre!inele liniei !e b#taie4 3n cre!ina frumuseii4 cu
c0i-ul frumuseii4 -e liniile !e b#taie !in c1m-ie.
9: ;ra!ucei sintagmele in!ic1n! categoriile gramaticale ale acestora:
pernicies aciei, perniciem ex acie, die perniciei, rebus publicis, materie
rerum, fidei rebus, specie effigie?ue, segnities rei, speciei planitierum,
glaciebus montium, diem natalem, canitiei senum.
7: ;ra!ucei 3n limba latin#:
Sol!aii 5i*au -ier!ut s-erana 3n liniile !e b#taie 3m-r#5tiate. ;oi au o
mare tr1n!#veal# 3n 2ilele !e var#. 8iniile !e b#taie ocu-au un c1m- foarte
mare. 6n statul roman erau mai multe 2ile faste !ec1t nefaste. =agistraii
romani -e!e-seau -rime+!uirea statului !e c#tre cons-iratori. .0i-ul acvilelor
este !eosebit -rin form#.
Q: ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
Lub diem acies &ostium in planitiem veniebant. n re militari nostri
acies omnem diem exercebant. 1ultis diebus secundis fiduciem &abemus. 5ibi
sunt duae effigies. %ides in rebus divinis anti?uis magna erat. Legnities
iuvenum causa molestiarum suis parentibus est. Agricolae boni frumenti spem
&oc anno perdiderunt. 1agna est acies oculorum avium. -onsul salutem
reipublicae vigilant et senatores 4omani periti rebus publicis.
&: ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
1. 2orcius -ato, 5usculi natus, per multos annos ruri patris agros
coluit. #einde 4omam venit et in foro esse coepit. n pace elo?uentissimus et
doctior civibus erat. Jmnes 4omani -atonem amabant, nam in omnibus rebus
bona fide semper agebat. n bello fortissimus fuit et secundo 2unico bello sub
%abio primum in acie pugnavit, de victoria spem semper &abuit. #einde
legionum impetum claro die proelii apud 1etaurum duxit. ta rei publicae et in
pace et in bello profuit, clarior?ue in dies erat. n agmine arma per multas
&oras portabat et servus unus cum eo iter faciebat. 2ost militaria munera, ei
servo cibum paranti aderat. 6umi dormiebat, et eadem laborum genera inibat
ac milites, ne?ue in eos gravius imperium exercebat ?uam in se.
(dup :lutarc&us)
R: ;ra!ucei 3n limba latin#:
.ato a fost cvestorul lui Sci-io Africanul4 !ar nu a fost 5i -rietenul
acestuia. Pe Sci-io 3l 3nc1ntau obiceiurile 5i literatura grecilor. .ato 3ns#
res-ingea lucrurile noi a!use !e la greci 5i cultiva vec0ile obiceiuri romane 5i
sentenele str#mo5ilor. Astfel a r#mas -uine 2ile l1ng# Sci-io4 a-oi s*a 3ntors la
Coma 5i 5i*a reluat viaa sa. Du-# ce a f#cut 3n r#2boi lucruri str#lucite -entru
-atria sa4 -e tim- !e -ace4 a cultivat ogoarele cu foarte mare gri+#. Prin urmare4
3n acest tim- a scris o carte Despre a)ricultur: Acas# f#cea acelea5i feluri !e
munci ca 5i sclavii4 m1nca acela5i fel !e m1ncare 5i bea acela5i soi !e vin cu
aceia.
S: ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
2ost bellum cum Antioc&o, L=riae rege, gestum, tribuni plebis 2ublium
-ornelium Lcipionem acussaverunt. #icebant enim* MLcipio pecuniam ab
Antioc&o accepit at mollioribus condicionibus cum eo pacem populi 4omani
nomine fecitN. #ie dicta, Lcipio cum magno amicorum agmine prima &ora
forum adiit et, silentio facto, pauca dixit* MEodem anni die acies 4omana
6annibalem <amae vicit. ta?ue in -apitolium ad ovem Jptimum 1aximum
unonem?ue et 1inervam ceteros?ue reipublicae deos ibo, eis?ue gratiam
agam, ?uod nostris clarissimam victoriam eo die dederunt. -um imperatore
vestro, 4omani, ite nuncN. 2ost?uam ea verba dixit, ire ad -apitolium coepit.
5um cuncta multitudo tribunos reli?uit et cum eo venit. Lcipio autem non in
-apitolium tantum iit, sed per $rbem omnia deorum templa cum populo
4omano circumiit. s dies clarior fuit ?uam dies eius triump&i.
(dup 6itus 7ivius)
6%: ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
$bi vero censor fuit, -ato eum magistratum maxima severitate gessit.
1ultos cives 4omanos propter vitia notavit, septem viros nobilissimos de
senatu movit, clarissimus ex eis fuit L. Kuinctius %lamininus ?ui sub fratre 5ito
adversus 2&ilippum regem bellum gesserat et deinde consul fuerat. -ives
repre&endit ?ui a?uam publicam in privatos &ortos et domos privatas
ducebant. ta?ue publica gratia in dies ei maior fuit. Leneca p&ilosop&us
scripsit* MLcipio cum &ostibus bellum, -ato cum moribus gessitN.
(dup :lutarc&us)
66: ]tii s# r#s-un!ei7
.1te !eclin#ri sunt 3n limba latin#7 Dar 3n limba rom1n#7 .e ca2 in!ic#
a-artenea la o !eclinare7 .e substantive conine !eclinarea %7 .e
!enumesc ece-iile masculine7 .are sunt cele mai numeroase
a!+ective !e !eclinarea a %%7 .are sunt !esinenele !e nominativ ale
substantivelor !e !eclinarea a %%7 .e !enumesc substantivele feminine
!e !eclinarea a %%7 .are substantive au vocativul singular 3n "e7 .are
este regula substantivelor neutre7 De ce se nume5te !eclinarea a %%%
consonantic#7 De ce vocalic#7 .e !iferene sunt 3ntre !eclinarea a %%%
consonantic# 5i vocalic#7 .um e-licai !is-ariia ultimilor !ou#
!eclin#ri latine5ti7 .e fenomen a acionat7 Eist# !iferene 3ntre
fleiunea substantivelor masculine 5i a celor feminine7 .e
-articularitate are substantivul !ies7
+oca#ularC
(ccusso- are- avi- tum
a acu2a.
(cies- ei AfB linie !e
b#taie4 t#i54 ascuime.
(dductus- a- um
Aa!+.(B 3m-ins.
(estas- tis AfB var#.
()men- inis AnB
tru-# armat#.
(=uila- ae AfB acvil#.
(rma- orum AnB
arme.
(vis- is AfB -as#re.
anities- ei AfB
b#tr1nee4 -#r c#run.
i#us- i AmB 0ran#.
ircumeo- ire- ivi-
itum Av.B a 3ncon+ura.
larus- a- um Aa!+.(B
str#lucit.
olo- Hre- colui-
cultum Av.B a cultiva.
ondicio- onis AfB
con!iie.
oniurator- is AmB
cons-irator.
Dies- ei AmB 2i.
Di0usus- a- um Aa!+.(B
risi-it.
Divinus- a- um Aa!+.(B
!ivin.
Do- dare- dedi- datum
Av.B a !a.
Doctus- a- um Aa!+.(B
3nv#at.
Dormio- ire- ivi- tum
Av.B a !ormi
500i)ies- ei AfB c0i-.
5)re)ius- a- um
Aa!+.(B !eosebit4
remarcabil.
5lo=uens- tis Aa!+.1B
elocvent.
5o- ire- ivi- itum Av.
a merge.
5>erceo- Ire- ui- tum
Av.B a eercita4 a
3n!e-lini.
Fasti- orum AmB
2ile faste.
Fides- ei AfB
cre!in#.
Forma- ae AfB form#.
Gero- Hre- )essi4
)estum Av.B a -urta.
Gestus- a- um Aa!+.(B
-urtat.
Glacies- ei AfB g0ea#.
Gratiam a)ere a
a!uce mulumiri.
Jora- ae AfB or#.
!mperium- ii AnB
con!ucere.
!neo- ire- iviKii?- itum
Av.B a iniia.
!uno- !unonis AfB
regina 2eilor.
!upiter- !ovis AmB
!ivinitatea su-rem#
roman#.
"i#er- ri AmB carte.
"itterae- arum AfB
literatur#.
*aiores- um AmB
str#mo5i.
*ateries- ei AfB
materie4 subiect.
*olestia- ae AfB
su-#rare.
*ilitaris- e Aa!+.2B
militar#.
*inerva- ae AfB2eia
3nele-ciunii.
*ollis- e Aa!+.2B
moale4 bl1n!.
*os- moris AmBobicei.
*oveo- Ire- movi-
motum Av.B a se mi5ca4
a elimina.
*unus- eris AnB
3n!atorire.
3atalis- e Aa!+.2B
!e na5tere.
3ato- are- avi- tum
Av.B a nota.
Paro- are- avi- atum
Av.B a -reg#ti.
Pecunia- ae AfB avere.
Perdeo- Ire- perdidi-
ditum Av.B a -ier!e.
Pernicies- ei AfB
-rime+!ie.
Planities- ei AfB
c1m-ie.
Porto- are- avi- tum
Av.B a -urta.
Privatus- a- um
Aa!+.(B -articular.
Proelium- ii AnB lu-t#.
Pulc;ritudo- inis AfB
frumusee.
Punio- ire- ivi- tum
Av.B a -e!e-si.
<uaestor- is AmB
cvestor.
Redeo- ire- ii- tum Av.B
a se 3ntoarce4 a reveni.
Repre;endo- Hre- di-
sum Av.B a refu2a
Respu#lica-
reipu#licae AfB stat .
Reverto- Hre- ti- sum
Av.B a se 3ntoarce.
Rus- ruris AnB ar#.
'alus- tis AfB salvare.
'cri#o- Hre- scripsi-
scriptum Av.B a scrie.
'ecundus- a- um
Aa!+.(B favorabil.
'e)nities- ei AfB
tr1n!#vie.
'enator- is AmB
senator.
'eneca- ae AmB
Seneca4 filosof stoic.
'ententia- ae AfB
-#rere4 senten#.
'eptem Anum car!.B
5a-te.
'ervus- i AmB sclav.
'everitas- tis AfB
severitate.
'ilentium- ii AnB
t#cere.
'pecies- ei AfB as-ect4
c0i-.
'pes- ei AfB s-eran#.
2rimp;us- i AmB
triumf.
U#i Aa!verbB c1n!4
un!e.
+er#um- i AnB cuv1nt.
+i)ilo- are- avi- tum
Av.B a veg0ea.
+inum- i AnB vin.
+itium- ii AnB viciu.
Tama- ae AfB ora5
3n /umi!ia.
*odulul +
'n acest modul vei nva despre*
* definiia ad+ectivului
* clasificarea ad+ectivului
* categoriile gramaticale ale ad+ectivului
* declinarea ad+ectivului la gradul pozitiv
(dAectivul
De0iniieC
Partea !e vorbire fleibil# care arat# o 3nsu5ire -e care o are un obiect4
fiin# sau fenomen referin!u*se la substantivul care !enume5te acest obiect 5i
acor!1n!u*se cu el se nume5te a!+ectiv.
6n limba latin# eist# un acor! -erfect al a!+ectivului cu numele -e care
3l !etermin# 3n gen4 num#r 5i ca2: poeta bonus, capra nigra, magister impiger,
lupus ferox, donum pulc&rum, vir sapiens, rex magnus, ovis fecunda, exercitus
strenuus, dies callidus.
P (tenieC Desinena unui substantiv nu trebuie s# fie nea-#rat 5i
!esinena a!+ectivului !eoarece acesta se !eclin# 3n funcie !e clasa !e
a!+ective !in care face -arte. Acor!ul 3ntre nume 5i a!+ectiv se face 3n )en-
numr i caz 5i nu 3n desinen.
lasi0icarea adAectivelor
6n limba latin# a!+ectivele se 3m-art 3n dou clase 3n funcie !e
fleiunea -e care o urmea2#. Astfel 3n prima clas !e a!+ective se inclu! cele
care se !eclin# !u-# declinarea ! la 0eminin i dup declinarea a !!-a la
masculin i neutru. Ele au trei terminaii4 c1te una -entru fiecare gen4 5i
urmea2# 3n!ea-roa-e fleiunea substantivelor !e !eclinarea % 5i a %%*a.
*: F: 3: *: F: 3:
-us -a -um altus alta altum - 3nalt4 a!1nc
-er -a -um tener tenera tenerum . t1n#r A^eB
niger nigra nigrum - negru A*eB
-ur -a -um satur satura saturum " s#tul
( doua clas !e a!+ective le cu-rin!e -e cele care se !eclin# !u-#
declinarea a !!!-a vocalic la toate genurile4 5i care au trei terminaii4 c1te
una -entru fiecare gen- dou terminaii4 una -entru animat4 iar cealalt# -entru
inanimat 5i res-ectiv o terminaie -entru toate genurile4 urm1n! ca4 3n ultimele
!ou# ca2uri4 numele s# fie cel care in!ic# genul cu claritate.
(dAective cu trei terminaii
*: F: 3: *asc: Fem: 3eutru
-er -is -e acer acris acre ager
alacer alacris alacre s-rinten
campester campestris campestre c1m-enesc
celeber celebris celebre renumit
celer celeris celere iute
e?uester e?uestris e?uestre c#l#re
paluster palustris palustre b#ltos
pedester pedestris pedestre -e!estru
puter putris putre -utre!
saluber salubris salubre s#n#tos
silvester silvestris silvestre s#lbatic
terrester terrestris terrestre -#m1ntesc
volucer volucris volucre 2bur#tor
(dAective cu dou terminaii
*:F: 3: *:F: 3:
-is -e omnis omne * tot4 toat#
illustris illustre - renumit4 celebru
brevis breve * scurt
(dAective cu o terminaie
*:F:3: *:F:3:
->- -s- -r -is KG:s):? fero ferocis - cru!4 s#lbatic
sapiens sapientis " 3nele-t
vetus veteris * vec0i
pauper pauperis * s#rac
(tenieP ;rebuie s-ecificat c# terminaia acestor a!+ective la ca2ul
nominativ singular -oate varia: -> Aferox - cru!, felix * fericitB .s A sapiens -
3nele-t- prudens " -rev#2#torB4 -r Apauper, pauperis " s#racB? !e aceea4 3n
ca2ul lor4 !icionarul va meniona !ou# forme4 una -entru nominativ4 iar alta
-entru genitiv singular4 !eoarece4 3n ma+oritatea situaiilor4 la acest ca2
ra!icalul a!+ectivului va fi afectat. -lasificarea ad+ectivului se face in!nd cont
de gradul pozitiv al acestuia.
ate)oriile )ramaticale ale adAectivului
A!+ectivul 3m-arte cu substantivul categoriile gramaticale ale genului4
num#rului 5i ca2ului4 av1n! ca -articularitate )radele de comparaie: 6n limba
latin# ca 5i 3n limba rom1n# sunt trei gra!e !e com-araie: pozitiv- comparativ
i superlativ. Diferena reiese !in fa-tul c# 3n limba latin# eista -osibilitatea
!e marcare sintetic a acestor gra!e !e com-araie4 -e l1ng# posi#ilitatea
analitic- mai -uin u2itat# 3n e-oca latinit#ii clasice4 !ar care ia am-loare 3n
latina im-eriului.
Declinarea adAectivelor din prima clas la )radul pozitiv
a:? -us- -a -um
'in)ular Plural
*: F: 3: *: F: 3:
3: carus cara carum 3: cari carae cara
G: cari carae cari G: carorum cararum carorum
D: caro carae caro D: caris caris caris
(c: carum caram carum (c: caros caras cara
(#l caro cara caro (#l: caris caris caris
+: care cara carum +: cari carae cara
#:? -er- -a- -um
(tenie P 6n ca2ul a!+ectivelor terminate 3n -er- -a- -um vom
observa c# unele 3l vor menine -e _^e` -e -arcursul fleiunii -recum: asper,
aspera, asperum " as-ru4 dexter, dextera, dexterum " !re-t4 gibber, gibbera,
gibberum * g0ebos4 lacer, lacera, lacerum " sf15iat4 liber, libera, liberum "
liber4 miser, misera, miserum " nenorocit4 prosper, prospera, prosperum "
-rielnic4 tener, tenera, tenerum " frage!. 6n acela5i mo! se com-ort# com-usele
verbelor frugifer * ro!nic 5i armiger -urt#tor !e arme. Ele se vor !eclina la fel
ca substantivul puer, pueri.
'in)ular Plural
*: F: 3: *: F: 3:
3:+ miser misera miserum 3:+: miseri miserae misera
G: miseri miserae miseri G: miserorum miserarum miserorum
D: misero miserae misero D: miseris miseris miseris
(c: miserum miseram miserum (c: miseros miseras misera
(#l: misero misera misero (#l: miseris miseris miseris
(tenie P .ele mai multe a!+ective 3l -ier! -e _.e` -e -arcursul
fleiunii4 ca niger, nigra, nigrum " negru4 piger, pigra, pigrum " lene54 pulc&er,
pulc&ra, pulc&rum " frumos4 ruber, rubra, rubrum * ro5u 5i se !eclin# -recum
substantivul ager, agri.
'in)ular Plural
*: F: 3: *: F: 3:
3:+: -iger -igra -igrum 3:+: -igri -igrae -igra
G: -igri -igrae -igri G: -igrorum -igrarum -igrorum
D: -igro -igrae -igro D: -igris -igris -igris
(c: -igrum -igram -igrum (c: -igros -igras -igra
(#l: -igro -igra -igro (#l: -igris -igris -igris
c:? -ur- -a- -um
'in)ular Plural
*: F: 3: *: F: 3:
3:+: satur satura saturum 3:+: saturi saturae satura
G: saturi saturae saturi G: saturorum saturarum saturorum
D: saturo saturae saturo D: saturis saturis saturis
(c: saturum saturam saturum (c: saturos saturas satura
(#l: saturo satura saturo (#l: saturis saturis saturis
1#servaiiC
A!+ectivele terminate la nominativ singular 3n -ius 5i 3n .ium au
genitivul singular 3n "ii4 iar vocativul singular -entru a!+ectivele masculine este
3n .eC 3: pius, G: pii, +: pie.
Declinarea adAectivelor din a doua clas la )radul pozitiv
=a+oritatea a!+ectivelor !in a doua clas se !eclin# !u-# declinarea a
!!!-a vocalic4 asemenea substantivelor. Diferena fa# !e fleiunea
substantivelor reiese !in fa-tul c# a!+ectivele au la a#lativ sin)ular !esinena
.i 3n loc !e .e:
a:? adAective cu trei terminaiiC -er- -is- -e
'in)ular Plural
*: F: 3: *:F: 3:
3:+: -aluster -alustris -alustre 3:+: -alustres -alustria
G: -alustris -alustris -alustris G: -alustrium -alustrium
D: -alustri -alustri -alustri D: -alustri#us -alustri#us
(c: -alustrem -alustrem -alustre (c: -alustres -alustria
(#l: -alustri -alustri -alustri (#l: -alustri#us -alustri#us
(tenieP 6ntocmai ca a!+ectivele cu trei terminaii !in a !oua clas# se
!eclin# 5i lunile anului4 Leptember, Jctober, .ovember, #ecember4 care sunt
consi!erate a!+ective -e l1n# un substantiv sub3neles mensis, mensis " lun#.
Din r1n!ul celor treis-re2ece a!+ective cu trei terminaii menionate la
clasificarea a!+ectivului !oar celer, celeris, celere 3l menine -e .e -e -arcursul
fleiunii4 3n tim- ce celelalte 3l -ier!.
#:? adAective cu dou terminaiiC -is- -e
'in)ular Plural
*:F: 3: *:F: 3:
3:+: brevis breve 3:+: breves brevia
G: brevis brevis G: brevium brevium
D: brevi brevi D: brevi#us brevi#us
(c: brevem breve (c: breves brevia
(#l: brevi brevi (#l: brevi#us brevi#us
c:? adAective cu o terminaie
'in)ular Plural
*:F: 3: *:F: 3:
3:+: fero> fero> 3:+: feroces ferocia
G: ferocis ferocis G: ferocium ferocium
D: feroci feroci D: feroci#us feroci#us
(c: ferocem fero> (c: feroces ferocia
(#l: feroci feroci (#l: feroci#us feroci#us
1#servaiiC
6n ca!rul a!+ectivelor !in a !oua clas# cu o terminaie eist# un num#r
!e a!+ective care se !eclin# !u-# !eclinarea a !!!-a consonantic 5i au
genitivul -lural 3n .um 5i ablativul singular 3n -e: compos, compotis " st#-1n
-e ceva4 dives, divitis " bogat4 particeps, participis " -#rta54 pauper, pauperis "
s#rac4 princeps, principis " coman!ant4 sospes, sospitis " teaf#r4 superstes,
superstitis " su-ravieuitor4 vetus, veteris " vec0i.
5>erciii de autoevaluareC
6: Declinai la gra!ul -o2itiv4 la singular4 urm#toarele a!+ective in1n!
cont !e genul in!icat: altus, satura, bonum, facilis, acer, celeber, sapiens,
vetus, conspicuus, idoneus.
$: Declinai la gra!ul -o2itiv4 la -lural a!+ectivele !e mai +os in1n! cont
!e genul in!icat: magna, densus, copiosum, tener, nigra, brevis, simile, felix,
benedicus.
8: De la urm#toarele a!+ective re!ai ca2urile: (c:s):- G:pl:- (#l:s):-
+:s):- 3:plC
longus, a, um
stultus, a, um
carus, a, um
piger, ra, rum
asper, a, um
ruber, ra, rum
docilis, e
nobilis, e
suavis, e
audax, cis,
pauper, is
minax, cis
9: Declinai sintagmele la singular:
poeta sedulus, prunus fecunda, scriba pauper, exercitus fortis, bellum
civile,
7: Declinai sintagmele la -lural:
conviva sapiens, 0etae anti?uae, arma audacia, dies bonus, res facilis,
genu vetus.
Q: ;ra!ucei 3n limba latin# -ro-o2iiile:
6n vestitul Pelo-ones scribii scriau -e t#bliele !e cear# fa-tele celebre
ale regilor !re-t amintire -entru urma5i. Fvi!iu4 -oetul latin relegat la ;omis4 a
scris un volum numit Leacuri ale feei. .aesar a fost nu numai un bun
coman!ant militar4 !ar 5i un scriitor talentat. .icero4 3n tim-ul consulatului s#u
a !esco-erit cons-iraia -rime+!ioas# -entru stat a lui .atilina4 a!versarul s#u
3nver5unat.
&: ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
n 6ispania &ortos fertiles et &omines impigros vidi. Agricolae periti
flores multis coloribus colebant et magnam laetitiam mulieribus donabant.
4omani scriptores celebres arte scribendi &istoriam semper iis existimatam
magistram vitae fuerunt. .autae audaces omnia maria et procellas vincunt et
domum felices ad familiam caram revertunt. 3eteres viri genua dolorosa
medicis ostendunt ad celeriter curandum.
R: %n!icai ca2urile cuvintelor subliniate 5i tra!ucei -ro-o2iiile:
3erae amicitiae sempiternae sunt. 1alos altas videmus et mala
colebamus. ;iscipulis impigris magister ver"a pulc&ra dicebat. Lapientia est
signum verum senectutis. <n li"ris famosis poetae =omani vestigia
anti?uitatis invenimus. 7uce diei omnes &omines veniebant ad 9iceronem ad
suas molestias acer"as dicendum.
S: ]tii s# r#s-un!ei7
.1te clase !e a!+ective sunt 3n limba latin#7 Du-# ce !eclinare se
!eclin# a!+ectivele terminate 3n "is 5i "er la nominativ singular7 Se face
acor!ul 3ntre substantiv 5i a!+ectiv 3n !eclinare7 8a ce a!+ective se a-lic# regula
celor trei ca2uri i!entice la genul neutru7 .are a!+ective au vocativul singular
terminat 3n "e7 Du-# ce !eclinare se !eclin# a!+ectivele !in -rima clas#7 Du-#
ce !eclinare se !eclin# a!+ectivele !in a !oua clas#7 Eist# 3n a !oua clas# !e
a!+ective unele care se !eclin# !u-# !eclinarea a %%%*a consonantic# 7 .are sunt
acestea7 .e !iferen# este 3ntre !eclinarea a!+ectivelor !in a !oua clas# 5i
!eclinarea substantivelor vocalice7 .are sunt categoriile gramaticale ale
a!+ectivului7
+oca#ularC
(cer#us- a- um
Aa!+.(B cr1ncen4
3nver5unat4 acerb.
(nti=uitas- tis Af.B
antic0itate.
(ppellatus- a- um
Aa!+.(B numit4 c0emat
(sper- a- um Aa!+.(B
as-ru.
(uda>- cis Aa!+.1B
3n!r#2ne.
arus- a- um Aa!+.(B
!rag.
ele#er- is- e Aa!+.(B
renumit4 faimos4
celebru.
eleriter Aa!v.B cu
iueal#.
eratus- a- um
Aa!+.(B !e cear#.
olo- Hre- ui tum
Av.B a cultiva4 a
culege.
olor- is Am.B culoare
oniuratio- onis Af.B
cons-iraie.
onsulatus- us Am.B
consulat .
opiosus- a- um
Aa!+.(B co-ios.
uro- are- avi- atum
Av.B a 3ngri+i4 a
vin!eca.
Discipulus- i Am.B
elev.
Docilis- e Aa!+.2B
!ocil.
Dolorosus- a- um
Aa!+.(B !ureros.
Domus- us Af.B cas#.
5>istimatus- a- um
Aa!+.(B socotit4
consi!erat.
5>sul- is Am.B eilat4
surg0inuit.
Facies- ei Af.B fa#.
Factum- i An.B fa-t#.
Famosus- a- um
Aa!+.(Bvestit4 renumit
Fertilis- e Aa!+.2B
m#nos4 fertil.
Jistoria- ae Af.B
istorie.
!n)enuus- a- um
Aa!+.(B nobil4 ales4
talentat.
!nimicus- a- um
Aa!+.(B a!versar4
!u5man.
!nvenio- ire- i- tum
Kv:? a !esco-eri4 a
afla.
!s- ea- id K-ron.!em.B
acesta4 aceasta.
"aetitia- ae Af.B
bucurie.
"u>- cis Af.B lumin#.
*a)istra- ae Af.B
3n!rum#toare.
*alum- i An.B m#r
fruct.
*alus- i Af.B m#r
arbore.
*edicamen- inis
An.Bleac4 me!icament.
*edicus- i Am.B
me!ic.
*emoria- ae Af.B
amintire.
*iltaris- e Aa!+.2B
militar.
*ina>- cis Aa!+.1B
amenin#tor.
*olestia- ae Af.B
su-#rare.
1pus- eris AnB
lucrare4 volum.
1stendo Hre- i tum
Kv:? a ar#ta.
Pauper- is Aa!+.1B
s#rac.
Peloponnesus- i Af.B
Pelo-one2 A-eninsul#
a GrecieiB.
Periculosus- a- um
Aa!+.(B -rime+!ios4
-ericulos.
Pi)er- ra- rum
Aa!+.(B lene5.
Posteri- orum Am.B
urma5i.
Procella- ae Af.B
furtun#.
Respu#lica- ae Af.B
stat.
Reverto Hre- i sum
Av.B a se 3ntoarce.
Re>- )is Am.B rege.
Ru#er- ra- rum
Aa!+.(B ro5u.
'criptor- is Am.B
scriitor.
'empiternus- a- um
Aa!+.(B ve5nic.
'i)num- i An.B semn.
'tultus- a- um
Aa!+.(B -rost.
2a#ella- ae Af.B
t#bli#
2omis- idis Af.B
;omis Aast#2i
.onstanaB.
+er#um- i An.B
cuv1nt
+esti)ium- ii An.B
r#m#5i#4 urm#.
+ideo- Ire- i- sum
Kv:? a ve!ea.
+inco- Hre- i- tum
Av.Ba 3nvinge.
*odulul +!
'n acest modul vei nva despre*
* formarea comparativului
* declinarea ad+ectivelor la gradul comparativ
* complementul comparativului
* formarea superlativului
* declinarea ad+ectivelor la gradul superlativ
* complementul superlativului
* ad+ectivele cu grade de comparaie neregulat
omparativul este forma -e care o ia a!+ectivul -entru a ar#ta o
com-araie 3ntre !ou# fiine sau lucruri 3n ceea ce -rive5te o 3nsu5ire sau 3ntre
!ou# 3nsu5iri ale aceluia5i obiect.
Formarea comparativului
6n limba latin# com-arativul se formea2# at1t -rin meto!e sintetice4 cu
a+utorul sufiului .ior- -entru masculin 5i feminin4 5i .ius -entru neutru4 c1t 5i
-rin mi+loace analitice4 cu a+utorul a!verbului ma)is - mai- 3n ca2ul
com-arativului !e su-erioritate4 minus . mai -uin- -entru com-arativul !e
inferioritate4 totidem . tot at1t !e4 -entru com-arativul !e egalitate. A!verbele
sunt nefleibile 5i se ata5ea2# 3naintea a!+ectivului la gra!ul -o2itiv care se
!eclin# conform clasei !in care face -arte..
%n!iferent !in ce clas# !e a!+ective face -arte un a!+ectiv la gra!ul
-o2itiv4 la gra!ul com-arativ4 toate urmea2# acela5i mo!el formativ. Astfel
sufiele !e com-arativ se ata5ea2# la tema a!+ectivului4 !u-# ce am 3nl#turat
!esinena )enitivului sin)ular. De ce aceasta 5i nu alta7 Pentru c# genitivul
singular este ca2ul un!e se -ro!uc sc0imb#rile !e ra!ical care afectea2#
cuv1ntul -e tot -arcursul fleiunii. F !at# ce com-arativul a fost format el se
!eclin# !u-# fleiunea declinrii a !!!-a consonantice.
Pozitiv
*: F: 3
.arus cara carum
=iser misera miserum
Piger -igra -igrum
Satur satura saturum
Paluster -alustris -alustre
Drevis breve
,ero> fero>
Genitiv sin)ular
*: F: 3:
cari carae cari
miseri miserae miseri
pigri pigrae pigri
saturi saturae saturi
palustris
brevis
ferocis
omparativ
*:F: 3:
carior carius * mai !rag
miserior miserius . mai nenorocit
-igrior -igrius * mai lene5
saturior saturius . mai 3n!estulat
-alustrior -alustrius - mai b#ltos
brevior brevius - mai scurt
ferocior ferocius - mai cru!
Fle>iunea comparativului
'in)ular Plural
*:F: 3: *:F: 3:
3:+: carior carius 3:+: cariores cariora
G: carioris G: cariorum
D: cariori D: cariori#us
(c: cariorem carius (c: cariores cariora
(#l: cariore (#l: cariori#us
omplementul comparativului
6n ca2ul unei com-araii 3ntre !oi termeni4 cel !e al !oilea termen ia
ca2ul celui !int1i !ac# este -rece!at !e a!verbul ma)is " !ec1t? !ac# a!verbul
ma)is nu -rece!# cel !e*al !oilea termen4 acesta st# 3n ca2ul a#lativ4 f#r# a
influena -rima tra!ucere.
6:? al doilea termen Fn acelai caz cu primul termen
% ; %% ;
8eles maior est ?uam mus. (2isica este mai mare dec!t oarecele)
/.sg /.sg.
% ; %% ;
#edi tuo fratri seduliori ?uam meo sorori magnum praemium.
D.sg. D.sg
AAm dat fratelui tu mai silitor dec!t sora mea o mare recompens)
% ; %% ;
Lcimus minorem fratrem fortiorem fuisee ?uam magnum fratrem.
Ac.sg. Ac.sg.
(Stim c fratele mai mic a fost mai cura+os dec!t fratele mare)
$:? al doilea termen Fn cazul a#lativ
% ; %% ;
8eles maior est mure.
/.sg Abl.sg.
% ; %% ;
#edi tuo fratri seduliori meo sorore magnum praemium.
D.sg. Abl.sg.
% ; %% ;
Lcimus minorem fratrem fortiorem fuisse magno fratre.
Ac. sg. Abl.sg.
'uperlativul
Su-erlativul este forma -e care o ia un a!+ectiv -entru a ar#ta o
com-araie 3n cel mai 3nalt gra! 3ntre o fiin# sau un lucru4 3ntr*un gru- !e fiine
sau lucruri sau mai multe gru-e !e fiine sau lucruri !in -unctul !e ve!ere al
unei 3nsu5iri.
Formarea superlativului
.ele !ou# clase !e a!+ective cunosc !ou# mo!uri !e formare al gra!ului
su-erlativ. A!+ectivele !in prima clas cu trei terminaii4 terminate la
nominativ singular 3n .us- -a- -um 5i a!+ectivele !in a doua clas cu !ou#
terminaii .is- -e- 5i cu o terminaie4 a!aug# la tema adAectivului4 !u-# ce a
fost 3nl#turat# !esinena genitivului singular4 sufiul .issim- urmat !e
!esinenele !e gen: -entru masculin .us4 -entru feminin .a- -entru neutru .
um: A!+ectivele !in -rima clas# cu trei terminaii4 terminate la nominativ
singular 3n .er- -a- -um 5i .ur- -a- -um -recum 5i a!+ectivele !in a !oua clas#
cu trei terminaii: -er- -is- -e a!aug# la forma !e nominativ masculin sin)ular
sufiul .rim- la care se a!aug# !esinenele !e gen .us- -a- -um:
(tenieP 6n afara acestor !ou# mi+loace formative care aco-er# cele
!ou# clase !e a!+ective4 eist# 5i un al treilea sufi !e su-erlativ: -lim-us- lim-
a- -lim-um- care se refer# la un num#r !e 5ase a!+ective !in a !oua clas# cu
!ou# terminaii: facilis, facile " u5or4 difficilis, difficile * greu4 similis, simile "
asemenea4 dissimilis, dissimile " !iferit4 gracilis, gracile " !elicat4 &umilis,
&umile " umil. Acest sufi se a!aug# la tema a!+ectivului4 !u-# 3nl#turarea
!esinenei !e genitiv singular. .om-arativul acestor a!+ective se formea2#
regulat.
(dAective care adau) su0i>ul .issim-us- issim-a- issim-um

Pozitiv 2ema 'uperlativ
-arus, cara, carum car* carissimus4 carissima4 carissimum
/revis, breve brev* brevissimus- brevissima- brevissima
%erox, ferocis feroc* ferocissimus- ferocissima- ferocissmum
(dAective care adau) su0i>ul .rim-us- -rim-a- -rim-um
Pozitiv 3:s):masc: 'uperlativ
1iser,a,um miser miserrimus miserrima miserrimum
2iger, ra, rum -iger -igerrimus -igerrima--igerrimum
Latur, a, um satur saturrimus saturrima saturrimum
2aluster -is -e -aluster -alusterrimus -alusterrima -alusterrimum
(tenieP Sufiul .rim-us- rim-a- rim-um se a!aug# 5i la a!+ectivele
vetus, veteris " vec0i Aveterrimus, -a, -um)4 prosperus, -a, -um " -ros-er
(prosperrimus, -a, -umB maturus, -a, -um " co-t4 matur Amaturrimus, -a, -um).
(dAective care adau) su0i>ul .lim-us- -lim-a- -lim-um
Pozitiv 2ema 'uperlativ
%acilis, -e facil* facillimus- facillima facillimum
#ifficilis, -e !ifficil* !ifficillimus- !ifficillima- !ifficillimum
Limilis, -e simil* simillimus4 simillima4 simillimum
#issimilis, -e !issimil* !issimillimus- !issimillima- !issimillimum
0racilis, -e gracil* gracillimus- gracillima4 gracillimum
6umilis, -e 0umil* 0umillimus- 0umillima- 0umillimum
Fle>iunea superlativului
A!+ectivele la gra!ul su-erlativ se !eclin# !u-# declinarea ! la 0eminin
5i !u-# declinarea a doua la masculin i neutru4 in!iferent ce sufi !e
su-erlativ a!aug# 5i !in ce clas# !e a!+ective fac -arte la gra!ul -o2itiv.
A!+ectivele masculine terminate la nominativ singular 3n .us4 -#strea2# la
su-erlativ4 vocativul singular 3n .e4 iar la genul neutru a!+ectivul are trei ca2uri
i!entice ca 5i substantivul: nominativ- acuzativ i vocativ:
'in)ular
*: F: 3:
3: carissimus carissima carissimum
G: carissimi carissimae carissimi
D: carissimo carissimae carissimo
(c: carissimum carissimam carissimum
(#l:carissimo carissima carissimo
+: carissime carissima carissimum

Plural
*: F: 3.
3 carissimi carissimae carissima
G: carissimorum carissimarum carissimorum
D: carissimis carissimis carissimis
(c: carissimos carissimas carissima
(#l: carissimis carissimis carissimis
+: carissimi carissimae carissima
2raducerea adAectivelor la )radul superlativ
Dac# nu eist# un termen !e com-araie4 tra!ucerea se face -rin foarte*
carissimus * foarte !rag? !ac# eist# un termen !e com-araie atunci tra!ucerea
se face -rin cel mai* carissimus inter omnes " cel mai !rag !intre toi.
omparaia nere)ulat a adAectivelor
6:? Eist# 3n limba latin# o suit# !e cinci a!+ective care formea2#
com-arativul 5i su-erlativul !e la alt ra!ical fa# !e gra!ul -o2itiv:
Pozitiv omparativ
Donus *a *um AbunB melior4 melius
=alus *a *um Ar#uB -eior4 -eius
=agnus *a *um AmareB maior4 maius
Parvus *a *um AmicB minor4 minus
=ultus *a *um AmultB -lus4 -luris
-lures4 -lura
'uperlativ
o-timus4 o-tima4 o-timum
-essimus4 -essima4 -essimum
maimus4 maima4 maimum
minimus4 minima4 minimum
-lurimus4 -lurima4 -lurimum
$:? A!+ectivele com-use cu .dicus- -0icus- -volus A-rovenite !in
ra!icalul verbelor dicere, facere, velle) formea2# gra!ele !e
com-araie !e la -artici-iul -re2ent al verbelor cores-un2#toare4
a!#ug1n! -entru com-arativ .entior- -entius- iar -entru su-erlativ
-entissimus- -entissima- -entissimum:
Pozitiv omparativ
=ale!icus -a "um Ab1rfitorB male!icentior4 *ius4
Dene!icus *a *um Abinecuv1ntatB bene!icentior4 *ius
Denevolus *a *um AbinevoitorB benevolentior4 *ius
=alevolus *a *um Ar#uvoitorB malevolentior4 *ius
=agnificus *a *um Am#reB magnificentior4 *ius
'uperlativ
male!icentissimus4 *a4 *um
bene!icentissimus4 *a4 *um
benevolentissimus4 *a4 *um
malevolentissimus4 *a4 *um
magnificentissimus4 *a4 *um
6n acela5i fel formea2# gra!ele !e com-araie a!+ectivele egenus, -a,
-um As#racB4 5i providus, -a, -um A-rev#2#torB.
Pozitiv omparativ 'uperlativ
Egenus4 *a4 um egentior4 *ius egentissimus4 *a4 um
Provi!us4 *a4 *um -rovi!entior4 *ius -rovi!entissimus4 *a4 *um
8:? Alte a!+ective terminate 3n .eus- -ius- -uus idoneus, -a, -um
A-otrivitB4 egregius, -a, -um A!istinsB4 conspicuus, -a, -um
AremarcabilB4 vacuus, -a, -um AgolB formea2# gra!ele !e
com-araie -erifrastic4 a!#ug1n! 3naintea a!+ectivului4 -entru
com-arativ a!verbul ma)is4 iar -entru su-erlativ a!verbul
ma>ime: 6n aceast# situaie !eclinarea a!+ectivului are loc la
gra!ul -o2itiv. De la aceast# regul# se eclu! a!+ectivele anti?uus,
-a, -um Avec0iB 5i ae?uus, -a, -um AegalB !eoarece gru-ul ?u este
consi!erat consonantic. Prin urmare la com-arativ ele vor face
anti?uior, -ius 5i res-ectiv ae?uior, -ius4 iar la su-erlativ
anti?uissimus, -a, -um 5i res-ectiv ae?uissimus, -a, -um.

Pozitiv omparativ
%!oneus4 *a4 *um magis i!oneus4 *a4 *um
Egregius4 *a4 *um magis egregius4 *a4 *um
.ons-icuus4 *a4 *um magis cons-icuus4 *a4 *um
'acuus4 *a4 *um magis vacuus4 *a4 *um

'uperlativ
maime i!oneus4 *a4 *um
maime egregius4 *a4 *um
maime cons-icuus4 *a4 *um
maime vacuus4 *a4 *um
9:? 6n limba latin# eist# o serie !e a!+ective utili2ate la gra!ul
com-arativ 5i la gra!ul su-erlativ4 !ar care la -o2itiv nu au ca
-unct !e -lecare un a!+ectiv4 ci -rovin !e la a!verbe sau c0iar
-re-o2iii. 6n aceea5i situaie se afl# alte trei a!+ective care la
gra!ul -o2itiv fie nu sunt folosite4 ca deterior, -ius Ar#uB -rovenit
!e la deter4 fie -rovin !e la un a!+ectiv potis,-e -rovenit la r1n!ul
lui !e la un nume ne!eclinabil ca potis 5i a5a este ca2ul lui -otior,
-ius A-referabilB 5i ocior, ocius AiuteB4 care nu are atestat# o form#
la gra!ul -o2itiv.

omparativ 'uperlativ
Ante A3nainteaB anterior4 *ius antumus4 *a4 *um
-itra A!incoaceB citerior4 *ius citimus4 *a4 *um
ntra A3n#untruB interior4 *ius intimus4 *a4 *um
2rae A3nainteaB -rior4 -rius -rimus4 *a4 *um
2rope Aa-roa-eB -ro-rior4 *ius -roimus4 *a 4 *um
$ltra A!incoloB ulterior4 *ius ultimus4 *a4 um
#eter Ar#uB !eterior4 *ius !eterrimus4 *a4 *um
2otis,-e Aca-abilB -otior4 *ius -otissimus4 *a4 um
.. ocior4 ocius ocissimus4 *a4 um
7:? 6n ca2ul altor a!+ective4 acestea au gra!ul -o2itiv4 !ar folosesc mai
mult num#rul -lural 5i se utili2ea2# la acest gra! ca substantive.
8a r1n!ul lor ele -rovin !in -re-o2iii. Acestea au toto!at# !ou#
forme la gra!ul su-erlativ.

Pozitiv omparativ 'uperlativ
Extra A3n afaraB eterior4 *ius etremus4 *a4 *um
exteri Astr#iniB etimus4 *a4 *um
infra A!in#untruB inferior4 *ius infimus4 *a4 *um
inferi A2ei infernaliB imus4 *a4 *um
supra A!easu-raB su-erior4 *ius su-remus4 *a4 *um
superi A2ei cele5tiB summus4 *a4 *um
post A!u-#B -osterior4 *ius -ostremus4 *a4 *um
posteri Aurma5iB -ostumus4 *a4 *um
Q:? Eist# o serie !e a!+ective 3n limba latin# care nu au !ec1t gra!ele
-o2itiv 5i com-arativ.
Pozitiv omparativ
Adolescens, -ntis At1n#rB a!olescentior4 *ius
Alacer, -is, -e As-rintenB alacrior4 *ius
Ater, -ra, -rum AnegruB atrior4 *ius
uvenis, -e At1n#rB iunior4 iunius
Lenex, -is Ab#tr1nB senior4 senius
&:? Alte a!+ective sunt folosite numai la -o2itiv 5i su-erlativ.
nclitus, -a, -um ArenumitB inclitissimus4 *a4 *um
%alsus, -a, -um AfalsB falsissimus4 *a4 um
.ovus, -a, -um AnouB novissimus4 *a4 *um
Lacer, -ra, -rum AsacruB sacerrimus4 *a4 *um
3etus, -eris Avec0iB veterrimus4 *a4 *um
R:? 6n afara sufielor 5i a mi+loacelor -erifrastice !e formare a
gra!elor !e com-araie4 3nelesul !e su-erlativ -oate fi obinut 5i
-rin ata5area unor -refie: per, prae a!+ectivelor la gra!ul -o2itiv.
magnus4 *a4 *um -ermagnus4 *a4 *um
clarus4 *a4 *um -raeclarus4 *a4 *um
gratus. "a4 *um -ergratus4 *a4 *um
S:? Eist# 5i a!+ective care nu au gra!e !e com-araie: vivus, -a, um
AviuB4 mortuus, -a, um AmortB4 arginteus, -a, um A!e argintB4 roseus,
-a, -um Aro5uB 0raecus, -a, -um AgrecB.
omplementul superlativului
Atunci c1n! un a!+ectiv la gra!ul su-erlativ arat# o com-araie 3ntre
!oi termeni 3n ceea ce -rive5te o 3nsu5ire4 com-lementul su-erlativului se -oate
re!a -rin trei mi+loace:
6:al doilea termen al comparaiei este Fn cazul )enitiv K)enitiv
partitiv?
-anis fidelissimus omnium animalium est.
.1inele este cel mai fi!el !intre toate animalele.
$: al doilea termen al comparaiei este Fn cazul acuzativ precedat de
prepoziia inter:
-anis fidelissimus inter omnia animalia est.
.1inele este cel mai fi!el !intre toate animalele.
8:al doilea termen al comparaiei este Fn cazul a#lativ precedat de
prepoziia e>:
-anis fidelissimus ex omnibus animalibus est.
.1inele este cel mai fi!el !intre toate animalele.
5>erciii de autoevaluareC
6: Punei sintagmele !e mai +os la ca2urile: (c: s):- (#l:s):- G:pl:-
D:pl: 5i a-oi 3nlocuii a!+ectivele cu celelalte gra!e !e com-araie la
acelea5i ca2uri: mons altus, mulier bona, omne donum, exercitus fortis,
cornu acutum, &omo senex, locus pallustris, dies felix, spes vana.
$: ;ra!ucei sintagmele in!ic1n! ca2urile acestora:
fele nigerrima, oculis nigrioribus, &omine vetere, exercitu forti, silvas
fertiles, lupe male, cani peiori, mari viridi, agrum optimum, templa
maxima, civium pessimorum, cornui accutissimo, die minimo, mulierem
nobiliorem, principum crudeliorum, fagos altissimas, &umillime
agricola.
8: De la a!+ectivele: carus, -a, -um4 tener, -a, -um, pulc&er, -ra, -rum,
celer, -is, -e, ferox, -cis, crudelis, -e formai +:s):- (c: s):- G: pl:- D: pl:
la toate gra!ele !e com-araie.
9: Declinai: beatus agricola, magna laurus, clarus poeta 5i a-oi
formai com-arativul 5i su-erlativul a!+ectivelor4 !eclin1n!u*le 5i -e
acestea.
7: ,ormai com-arativul 5i su-erlativul !e la: magnus, bonus, multi,
levis, nobilis,acer, pauper, dives, prudens, ferox.
Q: De la sintagmele urm#toare -unei a!+ectivele la toate gra!ele !e
com-araie: exercitus magnus 5i dies bonus la ca2urile: (c: s):- D:s):-
G: pl:- (#l: pl:- 5i res melior, &ostis difficilis 5i parva avis la ca2urile:
(#l: s):- +:s):- (c: pl: i D:pl:
&: ;ra!ucei sintagmele in!ic1n! ca2urile:
B. -ornui acutissimo T. 4es minima
C. 1ulierem nobiliorem U. Loco palustri
H. 2rincipum crudeliorum V. 6omine beneficentissimo
R. ucundiores epistulas BW.2eiorum discipulorum
X. 2arvarum avium BB.Exercitu forti
Y. -onsilio bono BC.#octiori magistro
R: ;ra!ucei sintagmele 3n limba latin#:
-e un c1ine mai r#u4 ale celor mai bune -#!uri4 3ntr*un teren ml#5tinos4
!e c#tre ni5te cai mai iui4 -e ni5te vremuri foarte rele4 a unui co-il mai
mic.
S: Punei urm#toarele gru-e la ca2urile:
a#lativ sin)ular:
B. ngens 3is H. 2auper puer
C. 1iles -art&aginiensis R. #ives dux
nominativ plural:
B. 3etus vitium H. Jmnis $rbs
C. #ifficilis labor R. 5alis caedes
6%: . ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
E 2latone sapientissimum omnium fuisse Locratem legimus. -aesar
noverat 0allorum exercitum pavidiorem ?uam suos milites esse. Etiam &omo
mala fortuna ictus maxime egregius pessimum statum &abet. 1inaci mari
impavidi nautae magnas procellas vincunt. Jmnium 0allorum &umanissimi
sunt nostri socii. 1elius parvo mendacio verum ferox est. n forti exercitu
-aesaris multi milites magna praemia dono suo duce accipiebant. Jptimi
cives veteris civitatis spes parvas plebis traditae tribunis dimicaverut.
66: ;ra!ucei 3n limba latin#:
A luat o not# mic#4 mai mic# foarte mic# -entru o lecie u5oar#4 mai
u5oar#4 foarte u5oar#. =agistraii buni4 mai buni4 foarte buni a+ung 3n teritorii
vestite4 mai vestite4 foarte vestite. %arna 2ilele sunt mai scurte !ec1t no-ile. Pe
cei mai muli !intre co-iii 0arnici 3i lau!# -rofesori vestii4 mai vestii foarte
vestii. .olegul meu4 n#scut !intr*o familie umil#4 mai umil#4 foarte umil# are o
cas# mic#4 mai mic#4 foarte mic#. .1m-urile !evastate !e o furtun# a-rig#4 mai
a-rig#4 foarte a-rig# i*a li-sit -e muli4 mai muli4 foarte muli !e 0ran#.
'ergilius4 ivit !intr*o familie !e r1n!4 a fost li-sit !e un teren -rimit 3n !ar.
Fmul care r1!e !e 3nele-ciune nu se teme !e +u!ecata urma5ilor. /imic nu este
mai -l#cut -entru neamul omenesc !ec1t co-iii. 8*a avut ca socru -e
Hi--onicus4 cel mai bogat !intre cet#enii greci.
6$: 6nlocuii a!+ectivele !e la gra!ul -o2itiv cu com-arativul 5i
su-erlativul cores-un2#tor -#str1n! genul4 num#rul4 ca2ul 5i tra!ucei:
1ulier speciem pulc&ram &abet. 6oc anno &iems fuit longa. 3er
multas flores nobis adducit. 2ueros sedulos magistri docti laudant. 2arvum
donum meus amicus donat. 6ieme dies breves sunt et noctes longae. 4omani
exercitum audacem vicerunt, &omines captivos ceperunt. -erasi multa et
magna cerasa dant. 6ic puer idoneus arti militari est.
68: . ;ra!ucei 3n limba latin#:
* 3ntr*o 2i mare4 mai mare4 foarte mare?
* a unor -#!uri luminoase4 mai luminoase4 foarte luminoase?
* !e un lu- s#lbatic4 mai s#lbatic4 foarte s#lbatic?
* !u5mani cru2i4 mai cru2i4 foarte cru2i?
* co-ilului 0arnic4 mai 0arnic4 foarte 0arnic?
* -e -#m1ntul ro!itor4 mai ro!itor4 foarte ro!itor?
* tem-le 3naltea mai 3naltea foarte 3naltea
* ale fericitelor tim-uri4 mai fericite4 foarte fericite?
* -e marea amenin#toare4 mai amenin#toare4 foarte
amenin#toare.
69: ;ra!ucei 3n limba latin#:
.oman!antul era foarte !istins 3n ce -rive5te forma feei. Armatele
foarte mari au a+uns 3n cele mai 3n!e-#rtate teritorii. .unosc un b#rbat foarte
b1rfitor. A luat o not# foarte mic# ne5tiin! o lecie foarte u5oar#. .a!oul t#u 3mi
este -rea !rag. Fmul lovit !e soart# !evine foarte -rev#2#tor. .ei mai muli
arbori se afl# -e cel mai 3nalt munte.
67: ;ra!ucei 3n limba latin#:
.1inele este mai r#u !ec1t -isica. Armata lui .aesar a fost mai bun#
!ec1t armata lui Pom-ei. Sora mea este mai 3nalt# !ec1t -rietena ta. .e este
mai trist !ec1t tim-ul care fuge7 /u 5tiu -e nimeni mai -uternic !ec1t
coman!antul galilor. /u -ort nim#nui o -ic# mai mare !ec1t lui Paulus. Dintre
toi elevii =arcus este cel mai silitor. C#2boaiele civile sunt cele mai rele !intre
toate lu-tele. .el mai frumos !intre animale este calul.
6Q: ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
5acitus illustrissimus ex omnibus scriptoribus 4omanis est. %ormica
impigerrima inter animalia est. 5raianus optimus omnium principum fuit. E
2latone legimus Locratem sapientissimum omnium fuisse. .i&il est utilius
&omini virtute. 3ita nostra brevior ?uam mora ?uieti mundi est. 2aulo
&onestiori ?uam 2etro praemium do. -aesar noverat exercitum 0allorum
pavidiorem ?uam suos milites esse. 3ideo tuos filios pretiosiores meis gemmis
esse.
,1. ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
#einde populus 4omanus ferocissimum omnium ducum,
-.5erentium 3arronem, %laminio consuli, simillimum, adversus 6annibalem
misit, ?ui in Apuliam pervenerat. Alter autem consul, L.Aemilius 2aulus, ?ui
bellum prudentiore ratione ?uam 3arro gerere cupiebat, collegae consiliis
obesse non potuit. -onsules -annas petiverunt ibi?ue castra posuerunt. 3arro,
superbior ?uia 2oenorum copias in levissimo proelio vicerat, pugnam apud
-annas commisit, ubi primum imperium &abuit. 1axima fuit pugna bellorum
2unicorum, nam 4omani 2oeni?ue maioribus copiis nun?uam pugnaverant.
-larissima ?uo?ue fuit ex 6annibalis victoriis, maxima?ue 4omanorum
caedes. 2ost pugnam, miles 4omanus, Aemilium 2aulum vulneratum sub
arbore videns, consuli dixit* M-ape e?uum meum et fuge, Aemili, consulis
enim morte pugna etiam miserior eritN. Aemilius vero respondit* M4omam peto
e?uo tuo, miles, ac mone 2atres de caede, $rbem enim praesidiis defendere
potuerunt. 2ost tam ingentem militum meorum caedem non iam vivere
possumN. Alter consul cum paucis e?uitibus fugit. 5ale fuit proelium apud
-annas, pugnae apud Alliam simile, plurium vero civium morte gravius. 1ulti
etiam taliae populi defecerunt et 6annibalis socii iam fuerunt.
(dup 6itus 7ivius)
,2. ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
Jlim, vir dives a claro sculptore statuam exprimentem Acidis
mortem petivit. Lculptor autem, ?uod piger erat, statuam non fecit, sed, ?uod
magnam pecuniam a divite promissam accipere cupiebat, &omini tandem
ingens saxum ostendit et dixit* MLtatuam videsN. 3ir primum statuam diu
consideravit, deinde respondit* M3etus saxum video, sed ubi est AcisZN MAcis
sub ingenti saxo est, ita?ue iuvenem non videre potesN. M/ene. Led cur
0alatea non adestZN M%ugam cepitN. M/ene. Led 2ol=p&emum non videoN.
M.on ibi mansit, 0alateae enim vestigia tenuit, ?uod puellam rapere
cupiebatN. M.um?uam similem statuam videram, omnes certe delectabit. $t
primum Acidis corpus e saxo extraxeris et 2ol=p&emum 0alateam?ue
recuperaveris, tibi pecuniam promissam daboN.
,3. ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
6annibal, post?uam per Alpes tam fortes copias duxit, in taliae
finibus secundum bellum 2unicum gessit, caedibus etiam gravius ?uam
primum bellum. .am 4omanorum ac 2oenorum non dissimiles fuerunt
labores. 2.-ornelius Lcipio primus cum optimis legionibus 6annibali obfuit.
Apud 5icinum flumen pugnavit, maxima?ue civium 4omanorum caedes fuit,
nam e?uites 2oeni meliores ?uam 4omani erant. Lempronius autem consul
apud 5rebiam proelium commisit. 1aiorem caedem ?uam apud 5icinum ibi
fecit 6annibal, 2oeni enim, ?uod leviores ac fortissimi erant, minoribus copiis
facillima ratione 4omanos vicerunt, ?ui fugere debuerunt.
#einde 2atres adversus 6annibalem -. %laminium,
ferocissimum e ducibus miserunt. 2oenus vero audacis consulis consilia
acceperat et locorum naturae rationem &abuit. ta?ue insidias apud
5rasimenum lacum paravit. 1agnum militum numerum post colles arboribus
opertos abdidit. .um?uam pugna acrior nec propter plurium 4omanorum
mortem miserior fuit. mperatorem cum magna legionum parte 2oeni
interfecerunt, plurimi enim milites aut in proelio aut in a?ua &orribili morte
perierunt. 2aucissimi superfuerunt, aut ab &oste capti, aut fuga per Etruriam
tutum locum petentes. n $rbe ?uo?ue nobiles at?ue &umillimi simili modo iam
timebant, ?uia proximi erant &ostes.
Led 2atres dictatorem fecerunt K. %abium 1aximum, virum
et doctissimum et %laminio prudentiorem, ?ui, ubi primum novas copias
accepit, belli rationem mutavit. 2er alta loca legiones agebat ne?ue magnum
proelium committebat. ta omnes cives veterem virtutem recuperaverunt.
(dup 6itus 7ivius)
$%: ;ra!ucei 3n limba rom1n# 5i anali2ai a!+ectivele !in tet4 in!ic1n!
categoriile gramaticale ale acestora:
.
.um?uam fuit in $rbe talis terror. -oniuges cum pueris,
senes in viis manebant. .e?ue praesidia parare, ne?ue $rbem relin?uere
poterant. Altus vero animus civitati fuit, nullus enim pacis mentionem fecit.
mprudentem 3arronem, ?ui maxima caedis causa fuerat, non accusaverunt,
sed plurimi laudaverunt dicentes* 0ratias agere debemus consuli ?ui de
civitati nostra non desperavitN
+oca#ularC
(#do- Nre- a#didi-
a#ditum Av.B a
ascun!e.
(ccipio- Hre- cepi-
ceptum Av.B a -rimi4 a
lua.
(ccuso- are- avi-
atum Av.B a acu2a.
(cer- acris- acre
Aa!+.(B s-rinten.
(cutus- -a- -um
Aa!+.(B ascuit.
(dsum- -esse- -0ui Av.B
a fi !e fa#.
(dversus A-re-.cuAcB
3m-otriva.
()er- ri AmB ogor.
()o- Nre- e)i- actum
Av.B a con!uce.
(lter- -a- -um Aa!+.(B
altul4 cel#lalt.
(ltus- -a- -um Aa!+.(B
a!1nc4 3nalt.
(nimus- i AmB cura+.
(uda>- -cis Aa!+.1B
3n!r#2ne.
/eatus- -a- -um Aa!+.(B
fericit.
/ene0icus- -a- -um
Aa!+.(B binef#c#tor.
/onus--a- -um Aa!+.(B
bun.
/revis- -e Aa!+.2B scurt.
aedes- -is AfB omor4
m#cel.
anis- -is Am.B c1ine.
aptivus- -i AmB
-ri2onier.
arus- -a- um Aa!+.(B
!rag.
astra- -orum AnB
tab#r#.
ele#er- -ris- -re
Aa!+.(B renumit.
eler- -is- -e Aa!+.(B
iute4 ra-i!.
erasum- -i AnB
cirea5#.
erte Aa!v.B !esigur.
i#us- -i AmB 0ran#.
ivilis- -e Aa!+.2B civil.
larus- -a- -um Ka!+.(B
str#lucit.
ollis- -is AfB colin#.
ommitto- Hre- misi-
missum Av.B a comite.
onsidero- are- avi-
atum Av.B a lua 3n
calcul.
rudelis- -e Aa!+.2B
cru!.
upio- Hre- ivi- itum
Av.B a !ori.
De#eo- Ire- de#ui Av.B
a trebui.
De0endo- Hre- i- sum
Av.B a se a-#ra.
De0icio- Hre- 0eci-
0ectum Av.B a -#r#si4 a
li-si.
Deinde Aa!v.B a-oi.
Delecto- are- avi-
atum Av.B a !electa
Despero- are- avi-
atum Av.B a -ier!e
n#!e+!ea.
Dies- -ei Am4fB 2i.
Di00icilis- -e Aa!+.2B
!ificil
Dimico- are- avi-
atum Av.B a nimici.
Diu Aa!v.B mult tim-.
Dives- itis Aa!+.1B
bogat.
Doctus- -a- -um
Aa!+.(B 3nv#at.
Donum- -i AnB ca!ou.
Duco- Nre- du>i-
ductum Av.B a !uce.
5)re)ius- -a- -um
Aa!+.(B !istins4
remarcabil.
5=ues- -itis AmB
c#l#re.
5tiam Aa!v.B c0iar.
5>primo- Hre- presi-
pressum Av.B a
e-rima.
5>tra;o- Nre- >i- ctum
Av.B a etrage.
5>tremus- -a- -um
Aa!+.(B 3n!e-#rtat.
Facilis- -e Aa!+.2B
u5or.
Feles- -is AfB -isic#.
Feli>- -cis Aa!+.1B
fericit.
Fero>- -cis Aa!+.1B
s#lbatic4 cru!.
Fertilis- -e Aa!+.2B
fecun!4 m#nos.
Finis- -is AmB
teritoriu4 grani#.
Flos- 0loris AfB floare.
Fortis- -e Aa!+.2B
-uternic.
Fu)io- ire- ivi- itum
Av.B a fugi.
Ful)ens- ntis Aa!+.1B
luminos.
Gemma--ae AfB -ietre
scum-e.
Gero- Hre- )essi-
)estum Av.B a -urta4 a
!a .
Jiems- -is AfB iarn#.
Jonestus- -a- -um
Aa!+.(B cinstit.
Jorri#ilis--e Aa!+.2B
3nvolburat4 3ngro2itor.
Jumanus- -a- -um
Aa!+.(B uman4 generos.
Jumulis- -e Aa!+.2B
umil.
!ctus- -a- -um Aa!+.(B
lovit4 i2bit .
!doneus- -a- -um
Aa!+.(B -otrivit.
!llustris- -e Aa!+.2B
renumit.
!mpavidus- -a- -um
Aa!+.(B netem#tor.
!n)ens--ntis Aa!+.1B
mare4 uria5.
!nter0icio- Nre- 0eci-
0ectum Av.B a uci!e.
!nvideo- Ire- i- sum
Av.B a -urta -ic#4 a
invi!ia.
!ucundus- -a- -um
Aa!+.(B -l#cut.
!udicium- -ii AnB
+u!ecat#
"a#or- -is AmB
efort4 munc#
"audo- are- avi- atum
Av.B a l#u!a.
"aurus- i AfB !afin.
"ectio- -onis AfB lecie
"evis- -e Aa!+.2B u5or.
*a)ister--ri AmB
-rofesor4 3n!rum#tor.
*aledicus- -a- -um
Aa!+.(B b1rfitor.
*alus- -a- -um Aa!+.(B
r#u.
*aneo- Ire- mansi
Av.B a r#m1ne.
*endacium- ii AnB
minciun#.
*ina>--cis Aa!+.1B
amenin#tor.
*iser- -a- -um Aa!+.(B
nefericit.
*oneo- Ire- ui- itum
Av.B a averti2a4 a sf#tui.
*ora- ae AfB 3nt1r2iere.
*oveo- Ire- movi-
motum Av.B a muta.
*ultus- -a- -um
Aa!+.(B mult.
*undus- -i AmB lume.
3atus- -a- -um Aa!+.(B
n#scut.
3emo- inis A-ronB
nimeni.
3escio- ire- ivi- tum
Av.B a nu 5ti.
3i)er- -ra- -rum
Aa!+.(B negru.
3o#ilis- -e Aa!+.2B
nobil.
3ota- -ae AfB not#.
3o>- -ctis AfB noa-te.
3um=uam Aa!v.B
nicio!at#.
1#sum- -esse- -0ui Kv.B
a se 3m-otrivi4 a se
o-une.
1lim Aa!v.B o!inioar#.
1mnis- -e Aa!+.2B tot4
toat#.
1pertus- -a- -um
Aa!+.(B aco-erit.
1stendo- Hre- -i- tum
Av.B a ar#ta.
Pallustris- -e Aa!+.2B
b#ltos4 ml#5tinos.
Paro- are- avi- atum
Av.B a -reg#ti.
Parvus- -a- -um
Aa!+.(B mic.
Pauper- -is Aa!+.2B
s#rac.
Pavidus- -a- -um
Aa!+.(B tem#tor.
Pereo- ire- ivi- itum
Av.B a -ieri.
Pervenio- ire- i- tum
Av.B a a+unge.
Peto- Hre- ivi- itum Av.B
a cere4 a se 3n!re-ta4 a
ataca.
Pi)er--ra--rum Aa!+.(B
lene5.
Plato- -nis AmB filosof
grec.
Ple#s- -is AfB -lebe.
Pono- Hre- posui-
positum Av.B a -une.
Posteri- -orum AmB
urma5i.
Praesidium- ii AnB
a-#rare.
Pretiosus- -a- -um
Aa!+.(B -reios.
Princeps- -is Aa!+.1B
-rinci-e.
Privo- are- avi- atum
Av.B a fi -rivat.
Promitto- Hre- misi-
missum Av.B a f#g#!ui.
Propter A-re-. cu Ac.B
!in cau2a.
Prudens- ntis Aa!+.1B
-ru!ent4 -rev#2#tor.
Pulc;er- -ra- -rum
Aa!+.(B frumos.
<uies- -tis AfB
r#ga24 o!i0n#.
<uo=ue Aa!v.B
c0iar.
Rapio- Nre- rapui-
raptum Av.B a r#-i.
Ratio--onis AfB raiune4
socoteal#.
Recupero- are- avi-
atum Av.B a re!ob1n!i.
Relin=uo- Nre- i- ctum
Av.B a l#sa.
Rideo- Ire- risi- risum
Av.B a r1!e.
'apiens- -ntis Aa!+.1B
3nele-t.
'apientia- -ae AfB
3nele-ciune.
'a>um- i AnB -iatr#4
bolovan.
'culptor- -is AmB
scul-tor.
'edulus- -a- -um
Aa!+.(B silitor.
'ene>- -is Aa!+.1B
b#tr1n.
'imillis- -e Aa!+.2B
asemenea.
'ocrates- -is AmB
Socrate4 ilosof atenian.
'tatus- us AmB statur#.
'um- esse- 0ui Av.B
a fi.
'ummus- -a- -um
Aa!+.(B cel mai !e sus.
'uper#us- -a- -um
Aa!+.(B trufa54 m1n!ru.
'upersum- -esse- -0ui
Av.B a su-ravieui.
2alis- -e Aa!+.2B
astfel4 a5a.
2andem Aa!v.B 3n
sf1r5it.
2eneo- Ire- tenui-
tentum Av.B a ine.
2ener- -a- -um Aa!+.(B
t1n#r.
2error- is AfB teroare
2raditus- -a- -um
Aa!+.(B tr#!at.
2ri#unus- i AmB tribun.
2ristis- -e Aa!+.2B
trist.
2utus- -a- -um Aa!+.(B
ru5inos.
Ut primum Aloc.con+B
!e 3n!at# ce.
Utilis- -e Aa!+.2B
util.
+anus- -a- -um Aa!+.(B
2a!arnic.
+astatus- -a- -um
Aa!+.(B !evastat.
+ero Aa!v.B 3ns#.
+esti)ium- ii AnB
urm#4 r#m#5i#.
+etus- -eris Aa!+.1B
vec0i.
+iridis- -e Aa!+.2B
ver!e.
+irtus- -tis KfB virtute.
+is AfB for#4 -utere.
+itium- ii AnB viciu.
+ulneratus--a--um
Aa!+.(B r#nit.
*odulul +!!
'n aces modul vei nva despre*
* definiia pronumelui
* categoriile gramaticale ale pronumelui
* clasificarea pronumelui
* pronumele personal
* pronumele reflexiv
* pronumele posesiv
Pronumele
De0iniieC Partea !e vorbire fleibil# care substituie un nume se
nume5te -ronume.
ate)orile )ramaticale
.ategoriile gramaticale ale -ronumelui sunt )enul- numrul i cazul-
la toate -ronumele4 5i la c1teva a-are persoana.
lasi0icarea pronumelui
6n limba latin# sunt 5a-te ti-uri !e -ronume: -ronume -ersonal4
-ronume refleiv4 -ronume -osesiv4 -ronume !emonstrativ4 -ronume relativ4
-ronume interogativ4 -ronume ne0ot#r1t.
Pronumele personal
Este -ronumele care !esemnea2# !iferite -ersoane gramaticale4 f#r# a
!a 5i alte informaii. Persoana % arat# locutorul4 -ersoana a %%*a arat#
conlocutorul4 iar -ersoana a %%%*a se refer# la !estinatar.
6n limba latin# -ronumele -ersonal are forme -ro-rii !oar -entru
-ersoana % 5i -ersoana a %%*a singular 5i -lural. Pentru -ersoana a %%%*a
-ronumele nu are forme -ro-rii 5i atunci c1n! el nu este sub3neles 3m-rumut#
forme ale -ronumelui !emonstrativ sau ale -ronumelui refleiv. Pentru c# 3n
limba latin# !esinena verbal# im-lic# !e la sine 3ntrebuinarea -ronumelui
-ersonal -ro-riu*2is4 a-ariia lui 3naintea verbului ca-#t# o valoare emfatic#:
ego narro " eu unul -ovestesc.
'in)ular
Pers:! Pers:!!
3: ego AeuB tu AtuB
G: mei A!e mineB tui A!e tineB
D: mi&i AmieB tibi AieB
(c: me A-e mineB te A-e tineB
(#l: me Acu4 !e la tineB te Acu4 !e la tineB
+: * tu AtuB
Plural
Pers:! Pers:!!
3: nos AnoiB vos AvoiB
G: nostri A!e noiB vestri A!e voiB
nostrumA!intre noiB vestrum A!intre voiB
D: nobis Anou#B vobis Avou#B
(c: nos A-e noiB vos A-e voiB
(#l: nobis Acu4 !e la noiB vobis Acu4 !e la voiB
+: * vos AvoiB
.1n! -ronumele -ersonal este 3nsoit la ca2ul ablativ !e -re-o2iia cum
AcuB4 aceasta se ata5ea2# la finalul -ronumelui !evenin! o -ost-o2iie: mecum
Acu mineB4 tecum Acu tineB4 nobiscum Acu noiB4 vobiscum Acu voiB.
Pronumele re0le>iv
Pronumele refleiv !esemnea2# !iferitele -ersoane gramaticale4
e-rim1n! i!entitatea com-lementului cu subiectul unui verb 5i caracteri21n!u*
se -rin i!entitatea !e -ersoan# cu verbul 3nsoit. Pronumele refleiv are forme
-ro-rii !oar -entru -ersoana a %%%*a4 care sunt i!entice la singular 5i -lural. De
asemenea nu are nominativ 5i vocativ singular 5i -lural.
G: sui A!e sineB
D: sibi Asie5iB
(c. se A-e sineB
(#l: se Acu sine4 !e la sine4 !e c#tre sineB
Pronumele refleiv -oate fi 3nt1lnit cu o form# re!u-licat# la ca2ul
acu2ativ 5i ablativ sese4 care nu influenea2# tra!ucerea. 6n stil in!irect4
-ronumele refleiv are valoarea unui -ronume -ersonal !e -ersoana a %%%*a.
A-ariia lui arat# c# el se ra-ortea2# la subiectul -ro-o2iiei4 fa# !e -ronumele
!emonstrativ care se !istinge !e subiect
#icit se 4omam abire. AS-une c# el -leac# la ComaB.
#icit eum 4omam abire AS-une c# acesta -leac# la ComaB " un!e
acesta este !iferit !e subiectul -rimei -ro-o2iii.
Pronumele posesiv
Pronumele -osesiv in!ic# -osesorul 5i obiectul -ose!at 3n funcie !e
cele trei -ersoane eistente4 !eci are o !ubl# valoare -ronominal#. Pronumele
-osesiv -oate a-#rea 5i numai cu valoare !e -ronume4 !ar cel mai a!esea el
este a!+ectiv -ronominal4 !u-# cum o arat# 5i forma sa. Pronumele -osesiv se
!eclin# ca un a!+ectiv cu trei terminaii !in -rima clas#: la feminin !u-#
!eclinarea %4 iar la masculin 5i neutru !u-# !eclinarea a %%*a. ;oto!at# formele
terminate la nominativ singular 3n .er se !eclin# ca un substantiv care 3l -ier!e
-e .e -e -arcursul fleiunii.
Un sin)ur posesor i un o#iect posedat
"ocutor meus, mea, meum al meu4 a mea
onlocutor tuus, tua, tuum al t#u4 a ta
Destinatar suus, sua, suum al s#u4 a sa
Un sin)ur posesor i mai multe o#iecte posedate
"ocutor mei, meae, mea ai mei4 ale mele
onlocutor tui, tuae, tua ai t#i ale tale
Destinatar sui, suae, sua ai s#i4 ale sale
*ai muli posesori i un sin)ur o#iect posedat
"ocutor noster, nostra, nostrum al nostru4 a noastr#
onlocutor vester, vestra, vestrum al vostru4 a voastr#
Destinatar suus, sua, suum al lor4 a lor
*ai muli posesori i mai multe o#iecte posedate
"ocutor nostri, nostrae, nostra ai no5tri4 ale noastre
onlocutor vestri, vestrae, vestra ai vo5tri4 ale voastre
Destinatar sui, suae, sua ai lor4 ale lor
(tenieP 6n ca2ul -ronumelui -osesiv4 singura abatere !e la fleiunea
menionat# const# 3n fa-tul c# meus are vocativul singular mi4 iar vester nu are
vocativ.
Fle>iunea pronumelui posesiv
Un sin)ur posesor i un o#iect posedat
"ocutor onlocutor
*: F: 3: *: F: 3:
3. meus mea meum 3. tuus tua tuum
+: mi mea meum +. tue tua tuum
G. mei meae mei G. tui tuae tui
D. meo meae meo D. tuo tuae tuo
(c: meum meam meum (c: tuum tuam tuum
(#l. meo mea meo (#l. tuo tua tuo
Destinatar
*: F: 3:
3: suus sua suum
+. sue sua suum
G. sui suae sui
D. suo suae suo
(c. suum suam suum
(#l. suo sua suo
Un sin)ur posesor i mai multe o#iecte posedate
"ocutor onlocutor
*: F: 3: *: F: 3:
3: mei meae mea 3: tui tuae tua
+: mei meae mea +: tui tuae tua
G: meorum mearum meorum G: tuorum tuarum tuorum
D: meis meis meis D: tuis tuis tuis
(c: meos meas mea (c: tuos tuas tua
(#l: meis meis meis (#l: tuis tuis tuis
Destinatar
*: F: 3:
3: sui suae sua
+: sui suae sua
G: suorum suarum suorum
D: suis suis suis
(c: suos suas sua
(#l: sui suae sua
*ai muli posesori i un sin)ur o#iect posedat
"ocutor onlocutor
*: F: 3: *: F: 3:
3: noster nostra nostrum 3: vester vestra vestrum
+: noster nostra nostrum +: UUUUUUUUUUU:
G: nostri nostrae nostri G: vestri vestrae vestri
D: nostro nostrae nostro D: vestro vestrae vestro
(c: nostrum nostram nostrum (c: vestrum vestram vestrum
(#l: nostro nostra nostro (#l: vestro vestra vestro
Pentru -ersoana a %%%*a fleiunea lui suus, sua, suum este cea
menionat#.
*ai muli posesori i mai multe o#iecte posedate
"ocutor
*: F: 3:
3: nostri nostrae nostra
+: nostri nostrae nostra
G: nostrorum nostrarum nostrorum
D: nostris nostris nostris
(c: nostros nostras nostra
(#l nostris nostris nostris
onlocutor
*: F: 3:
3: vestri vestrae vestra
+: UUUUUUUUUUU
G: vestrorum vestrarum vestrorum
D: vestris vestris vestris
(c: vestros vestras vestra
(#l: vestris vestris vestris
5>erciii de autoevaluareC
6: Declinai la -lural 3n funcie !e genul in!icat urm#toarele -ronume:
noster, vestra, suum, meus, tua.
$: Cecunoa5tei formele -ronominale 5i in!icai categoriile gramaticale
ale acestora: tibi, sui, me, nos, meorum, tuis, vestris, se, ego, tu, nostrum,
vestri, suo, tuos, meas, tui.
8: ;ra!ucei formele -ronominale 3n limba latin#: !e noi4 !intre voi4
mie4 al meu4 -e ai t#i4 !es-re ai vo5tri4 cu noi4 !e c#tre tine4 -entru mine4 -e ai
s#i4 -e ale sale4 !intre noi -e mine4 cu voi !e la noi4 vou# !es-re sine.
9: ;ra!ucei 3n limba latin# -ro-o2iiile:
;oate ca!ourile sale le*a -rimit !e la bunicii t#i. =ie 3mi s-une -rietena
ta secretele tale. 65i aminte5te !e noi t1r2iu. Se 3nt1lne5te cu noi 5i vorbe5te
!es-re voi. 6nele-tul se 3ngri+e5te singur !e sine 5i !e ale sale. Fa ;u4 2eul
nostru binef#c#tor4 !#*ne 3na-oi -e fiica noastr# r#-it# !e la noia
7: ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
6omines pigri et se et sibi sunt perniciosi. 4omani semper patriae suae
pugnabant et suis inimicis nocebant. .osce te ipsum. Lemper memores vestri
erimus et vestra dona libenter accipimus. 2ater noster ?ui es in caelis,
sanctificetur nomen tuum, veniat regnum tuum, fiat voluntas tua sicut in caelo
et in terra. 2anem nostrum ?uotidianum da nobis &odie et dimitte nobis debita
nostra, sicut et nos dimittimus debitoribus nostris, et ne nos inducas in
temptationem, sed libera nos a malo. Amen.
Q: ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
Kuae cum ita sint, -atilina, perge ?uo coepisti. .imium diu te
imperatorem tua illa 1anliana castra desiderant. Educ tecum etiam omnes
tuos, si minus ?uam plurimos* purga urbem. 1agno me metu liberabis,
dummodo inter me at?ue te murus intersit. .obiscum versari iam diutius non
potes* non feram, non patiar, non sinam.
(dup 9iceroB
+oca#ularC
(ccipio- Hre- cepi-
ceptum Av.B * a
-rimi.
(mica- ae Af.B *
-rieten#.
(vus- i Am.B " bunic.
/ene0icus- a- um
Aa!+.(B " binef#c#tor.
aelum- i An.B " cer.
astra- orum An.B "
tab#r#.
oepi- isse Avb.!ef.B
* a 3nce-e.
onvenio- ire- i-
tum Av.B * a se a!una4
a se 3nt1lni.
uro- are- avi- atum
Av.B * a vea gri+#4 a se
3ngri+i.
De#itum- i An.B *
!atorie4 gre5eal#.
Desidero- are- avi-
atum Av.B " a !ori.
Dico- Hre di>i- ctum
Av.B - a 2ice4 a vorbi.
Dimmitto- Hre- si-
sum Av.B* a 3nl#tura.
Diu Aav.B * mult tim-.
Donum- i An.B "
ca!ou.
Dummodo Acon+.B *
numai s#.
5duco- Hre- >i- ctum
Av.B * a scoate.
Fero- 0erre tuli
latum Av.B * a
3ng#!ui.
Filia- ae Af.B " fiic#.
Jodie Aa!v.B " ast#2i.
!mperator- is Am.B *
con!uc#tor4 3m-#rat.
!nduco- Hre- >i-
ctum Av.B * a in!uce4
a !uce.
!ntersum- esse- 0ui
Av.B * a se inter-une.
"i#enter Aa!v.B * cu
-l#cere.
"i#ero- are- avi-
atum Av.B* a elibera.
*alum- i An.B " r#u.
*emini- meminisse
Avb.!ef.B * a "5i
aminti.
*emor- is Aa!+.1B *
care 35i aminte5te.
*etus- us Am.B "
team#.
*urus- i Am.B " 2i!.
3imium Aa!v.B "
-rea.
3oceo- Ire ui Av. cu
Dat.B * a v#t#ma.
3osco- Hre- novi-
notum Av.B * a
cunoa5te.
Patior- pati- passus
sum Kv:? * a su-orta.
Per)o- Hre- perre>i-
perrectum Kv:? * a
continua.
Perniciosus- a- um
Aa!+.(B " -rime+!ios.
Pu)no- are- avi-
atum Av.B* a lu-ta
Pur)o- are- avi-
atum Av.B * a cur#a4
a elibera
Raptus- a- um
Aa!+.(B " r#-it.
Re)num- i An.B *
3m-#r#ie4 -utere4
!omnie.
'ancti0ico- are- avi-
atum Av.B* a sfini.
'ecretum- i An.B *
secret4 tain#.
'ino- Hre- sivi- situm
Kv:? * a ce!a.
'olus- a- um Aa!+.(B
" singur.
2arde Aa!v.B t1r2iu.
2emptatio- onis Af.B
" is-it#.
+ersor- ari- tus sum
Av.B * a tr#i4 a se afla
3ntr*un me!iu.
+oluntas- tis Af.B
voin#. .
*odulul +!!!
'n acest modul vei nva despre*
* definiia pronumelui demonstrativ
* clasificarea pronumelui demonstrativ
* flexiunea pronumelui demonstrativ
Pronumele demonstrativ
De0iniieC Pronumele !emonstrativ substituie nume !e fiine sau lucruri
in!ic1n! a-ro-ierea sau !e-#rtarea lor 3n s-aiu sau 3n tim-4 i!entitatea4
!iferenierea sau asem#narea lor fa# !e alte obiecte.
lasi0icare
Pronumele !emonstrativ 3nsumea2# 3n limba latin# 5ase ti-uri:
* &ic, &aec, &oc * acesta4 aceasta
* iste, ista, istud * acesta4 aceasta
- ille, illa, illud * acela4 aceea
* is, ea, id * acesta4 aceasta
* idem, eadem, idem * acela5i4 aceea5i
* ipse, ipsa, ipsum * 3nsumi4 3ns#mi
Se -oate observa c# eist# mai multe -ronume !emonstrative care au
a-arent aceea5i semnificaie. 6ic, &aec, &oc este -ronumele !emonstrativ care
arat# a-ro-ierea ca loc sau tim- !e -ersoana care vorbe5te4 !ar 5i ceva care
a-arine -ersoanei %. De eem-lu &ic puer 3nseamn# copilul acesta de aici sau
copilul acesta care a fost cel din urm menionat !intr*un num#r -reci2at sau
ne-reci2at !e co-ii4 !ar 5i c# acest copil a-arine -ersoanei %4 locutorului. 6ic
este cataforic -entru c# se refer# la elemente necunoscute conlocutorilor 5i
!estinatarilor. ste, ista, istud arat# ceva ce a-arine -ersoanei a %%*a sau
conlocutorului: ista mulier * femeia aceasta Aa taB. Pentru c# face referire la
ceva cunoscut este un anaforic. De asemenea acest -ronume !emonstrativ
-oate avea un sens -eiorativ4 5i atunci este tra!us -rin formele -o-ulare ale
-ronumelui !emonstrativ sta, asta. lle, illa, illud arat# !e-#rtarea ca loc sau
tim- !e -ersoana vorbitoare: ille canis c1inele acela !e acolo sau !e atunci 5i se
o-une simetric lui &ic, &aec, &oc. El arat# ceva ce a-arine -ersoanei a %%%*a4
!estinatarului: ille ager " ogorul acela sau ogorul lui. lle se 3ntrebuinea2# 5i
cu sco-ul !e a sublinia ceva: lle -aesar " vestitul .e2ar. s, ea, id este
-ronumele !emonstrativ cel mai neutru !in -unct !e ve!ere al sensului 5i este
cel care -oate 3nlocui -ronumele -ersonal. pse, ipsa, ipsum nu este ca sens un
-ronume !emonstrativ 5i are un rol emfatic asemenea -ronumelui !emonstrativ
idem, eadem, idem4 a5a e-lic1n!u*se !e ce 3n evoluia limbii rom1ne el iese
!in clasificarea -ronumelui !emonstrativ 5i intr# 3n cea a -ronumelui -ersonal.
Fle>iunea pronumelui demonstrativ
Pronumele !emonstrativ are trei forme -entru a e-rima cele trei
genuri. 6n mare -arte -ronumele !emonstrativ urmea2# !eclinarea a %%*a la
genurile masculin 5i neutru 5i !eclinarea % la genul feminin4 cu urm#toarele
ece-ii: la ca2ul )enitiv s): toate -ronumele !emonstrative au !esinena .ius4
iar la ca2ul dativ s): !esinena este la toate .i. Pronumele !emonstrativ cu cea
mai neregulat# fleiune este &ic, &aec, &oc mai ales !in -ricina -articulei .ce4
3n form# re!us# .c: Aceast# -articul# este una !e 3nt#rire 5i a-are a-roa-e la
toate formele !e la num#rul singular 5i la c1teva forme ale neutrului la num#rul
-lural. Acestuia 3i urmea2# ca !ificultate is, ea, id !eoarece are o tem# 3n i- 5i o
alta 3n e- (e=o-, e=a-). .ea mai mare frecven# o are tema 3n e-4 ea fiin!
3nlocuit# !e cea 3n i- la genul masculin la ca2ul nominativ singular 5i la genul
neutru la ca2urile nominativ 5i acu2ativ singular. 8a num#rul -lural4 -e l1ng#
tema 3n e- eist# 5i tema 3n i- care este -referat# la ca2urile nominativ -lural
masculin4 !ativ 5i ablativ -laral la toate genurile. .elelalte -ronume
!emonstrative au o fleiune regulat# !eoarece la ra!icalul comun ele ata5ea2#
!esinenele !eclin#rilor menionate mai sus. Pronumele !emonstrativ idem,
eadem, idem se !eclin# 3ntocmai ca is, ea, id a!#ug1n! mereu la sf1r5it
-articula "dem4 care este nefleibil#.
'in)ular Plural
Acesta, aceasta
*asc: Fem: 3: *asc: Fem: 3:
3: 0ic 0aec 0oc 0i 0ae 0aec
G: 0uius 0uius 0uius 0orum 0arum 0orum
D: 0uic 0uic 0uic 0is 0is 0is
(c: 0unc 0anc 0oc 0os 0as 0aec
(#l: 0oc 0ac 0oc 0is 0is 0is
'in)ular Plural
Acesta, aceasta
*asc: Fem: 3: *asc: Fem: 3:
3: iste ista istu! isti istae ista
G: istius istius istius istorum istarum istorum
D: isti isti isti istis istis istis
(c: istum istam istu! istos istas ista
(#l:isto ista isto istis istis istis
'in)ular Plural
Acela, aceea
*asc: Fem: 3: *asc: Fem: 3:
3: ille illa illu! illi illae illa
G: illius illius illius illorum illarum illorum
D: illi illi illi illis illis illis
(c: illum illam illu! illos illas illa
(#l:illo illa illo illis illis illis
'in)ular Plural
Acesta, aceasta (el, ea)
*asc: Fem: 3: *asc: Fem: 3:
3: is ea i! iiAeiB eae ea
G: eius eius eius eorum earum eorum
D: ei ei ei iisAeisB iisAeisB iisAeisB
(c: eum eam i! eos eas ea
(#l: eo ea eo iisAeisB iisAeisB iisAeisB
'in)ular Plural
Acelai, aceeai
*asc: Fem: 3: *asc: Fem: 3
3: i!em ea!em i!em ii!em eae!em ea!em
G: eius!em eius!em eius!em eorun!em earun!em eorun!em
D: ei!em ei!em ei!em iis!em iis!em iis!em
(c: eun!em ean!em i!em eos!em eas!em ea!em
(#l: eo!em ea!em eo!em iis!em iis!em iis!em
'in)ular Plural
'nsumi, nsmi
*asc: Fem: 3 *asc: Fem 3
3: i-se i-sa i-sum i-si i-sae i-sa
G: i-sius i-sius i-sius i-sorum i-sarum i-sorum
D: i-si i-si i-si i-sis i-sis i-sis
(c: i-sum i-sam i-sum i-sos i-sas i-sa
(#l i-so i-sa i-so i-sis i-sis i-sis
(tenieP Pronumele !emonstrativ nu are ca2ul vocativ:
6n fleiunea -ronumelui !emonstrativ a-are o alterare
fonetic#: astfel na2ala labial# m 3nainte !e literele c 5i d se transform# 3n
na2ala !ental# n:
5>erciii de autoevaluareC
6: Declinai la singular: ille, &aec, idem, ipsa.
$: Declinai la -lural: is, istud, &oc, ipsum, iste.
8: Cecunoa5tei formele -ronominale 5i tra!ucei*le:
illas, &anc, istorum, ipsius, eidem, &arum, iis, eas, ipsas, eosdem, &uic,
illi, &aec, eo, ea.
9: ;ra!ucei 3n limba latin#: -e acestea ale acelora4 !intre aceia ai
acelora5i4 cu ace5tia !e la acela 3nsu5i4 !es-re acesta cu aceasta4 -entru aceia5i
!intre voi.
7: ;ra!ucei 3n limba latin#:
Ace5ti -omi sunt foarte 3nali4 aceia sunt mici. Pe acel cet#ean
3m-#ratul l*a l#u!at4 -e ace5tia i*a -e!e-sit. Sclavii s*au r#sculat -entru
acelea5i !re-turi cu st#-1nii lor. 6n5i5i -rofesorii controlea2# scrisul acelor
elevi. .u aceste !ove2i vom c15tiga acele -rocese. 6n aceast# cetate !re-turile
-lebei sunt veg0eate !e c#tre tribunii aceia.
Q: ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
.ulla iam pernicies a monstro illo at?ue prodigio moenibus ipsis intra
moenia comparabitur. At?ue &unc ?uidem unum &uius belli domestici ducem
sine controversia vicimus. .on enim iam inter latera nostra sica illa
versabitur, .on in campo, non in foro, non in curia, non deni?ue intra
domesticos parietes pertimescemus. Loco ille motus est, cum est ex urbe
depulsus.
(dup 9icero)
&: ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
ta?ue ego illum exercitum, prae 0allicanis legionibus et &oc delectu,
?uem in agro 2iceno et 0allico K.1etellus &abuit, et &is copiis, ?uae a nobis
cotidie comparantur, magno opere contemno, collectum ex senibus desperatis,
ex agresti luxuria, ex rusticis decoctoribus, ex iis, ?ui vadimonia deserere
?uam illum exercitum maluerunt* ?uibus ego non modo si aciem exercitus
nostri, verum etiam si edictum praetoris ostendero, concident.
(dup 9icero)
+oca#ularC (r#or- is Af.B *
arbore4 co-ac.
(cies- ei Af.B linie !e
b#taie.
()restis- e Aa!+.2B "
#r#nesc4 necio-lit4
incult.
ausa- ae Af.B *
cau2#4 motiv4 -roces.
ivis- is Am.B *
cet#ean.
ivitas- tis Af.B "
cetate.
olli)o- Hre- le)i-
lectum Kv:? a culege4
a a!una.
omparo- are- avi-
atum Av.B a -reg#ti4 a
-re-ara4 a -une
al#turi.
oncido- Hre- cidi
Av.B a c#!ea4 a se
-r#bu5i4 a*5i -ier!e
forele.
ontemno- Hre-
tempsi- temptum
Av.B a !is-reui4 a
nesocoti.
ontroversia- ae Af.B
ne3nelegere.
otidie Aa!v.B 2ilnic.
uria- ae Af.B
cl#!irea senatului.
Decoctor- is Am.B om
ruinat4 care 5i*a
-ier!ut averea.
Delectus- a- um
Aa!+.(B ales.
Deni=ue Aa!v.B 3n
sf1r5it.
Depello- Hre- pepuli-
pulsum Av.B a
res-inge.
Desero- Hre- ui-
sertum Kv:? a -#r#si4
a renuna4 a negli+a.
Despero- are- avi-
atum a !is-era.
Documentum- i An.B
!ova!#4 !ocument.
Domesticus- a- um
Aa!+.(B !omestic4
familiar.
Dominus- i Am.B
st#-1n.
5dictum- i An.B
or!in4 -roclamaie4
e!ict.
5>ercitus- us Am.B
armat#.
!mperator- is Am.B
3m-#rat.
!nsur)o- Hre re>i-
ctum Av.B a se ri!ica4
a se r#2vr#ti.
!us- iuris An.B !re-t.
"atus- eris An.B
latur#4 -arte.
"audo- are- avi-
atum Av.B a l#u!a.
"e)io- onis Af.B
legiune.
"u>uria- ae Af.B fast4
bog#ie4 lu4 risi-#.
*alo- malle- malui
a -refera.
*oenia- ium An.B
2i!uri !e a-#rare.
*onstrum- i An.B
monstru4 minune4
ciu!#enie.
*oveo- Ire- movi-
motum a muta4 a
mi5ca.
1stendo- Hre- i- tum
Av.B a ar#ta.
Paries- tis Am.B
-erete.
Pernicies- ei Af.B
-rime+!ie.
Pertimsco- Hre- ui
Kv:? a se teme4 a se
3ngro2i.
Ple#s- is Af.B -lebe.
Praetor- is Am.B
-retor4 coman!ant.
Prodi)ium- ii An.B
ar#tare4 minune4
semn.
Punio- ire- ivi- itum
Av.B a -e!e-si.
Rusticus- a- um
Aa!+.(B !e ar#4
grosolan.
'criptum- i An.B
scriere.
'ene>- is b#tr1n.
'ervus- i Am.B sclav.
'ica- ae Af.B -umnal.
2ri#unus- i Am.B
tribun.
+adimonium- ii An.B
anga+ament.
+i)ilo- are- avi-
atum *a veg0ea4 a
controla.
+inco- Hre- i- ctum a
3nvinge
.
*odulul !,
'n acest modul vei nva despre*
* pronumele relativ
* pronumele interogativ
* pronumele nedefinit
Pronumele relativ
De0iniieC Pronumele relativ 3nlocuie5te un substantiv 3n -ro-o2iii
subor!onate neinterogative av1n! un !ublu rol sintactic : face leg#tura 3ntre
subor!onat# 5i cuv1ntul !eterminat !in -ro-o2iia regent#4 !ar 3n!e-line5te 5i
funcia !e -arte !e -ro-o2iie 3n ca!rul subor!onatei -e care o intro!uce. El se
acor!# 3n gen 5i num#r cu numele -e care 3l !etermin# 5i are ca2ul cerut !e
funcia sa !in -ro-o2iia -e care o intro!uce. .a element intro!uctiv al unei
-ro-o2iii subor!onate4 -ronumele relativ =uod -oate avea trei valori : relativ
. care- completiv . c- 0aptul c- cauzal . 0iindc: 6n ca2ul -ronumelui
relativ categoria -ersoanei este fie evi!ent#4 fie ignorat#.
'in)ular Plural
-are, ce
*: F: 3: *: F: 3:
3: <ui <uae <uo! <ui <uae <uae
G: cuius cuius cuius <uorum <uarum <uorum
D: cui cui cui <uibus <uibus <uibus
(c: <uem <uam <uo! <uos <uas <uae
(#l: <uo <ua <uo <uibus <uibus <uibus
Pronumele relativ4 la ca2ul ablativ singular 5i plural, -oate fi urmat !e
-ost-o2iia "cum* ?uocum, ?uacum, ?uibuscum4 5i atunci se tra!uce cu care.
.1n! -ronumele relativ st# -e -rimul loc 3n enun el se tra!uce
asemenea unui -ronume !emonstrativ: Kua de causa -aesar bellm civile
incepit. Din aceast# cau2# a 3nce-ut .e2ar r#2boiul civil.
Pronumele relativ -oate avea valoare -ronominal#: .escio ?ui venit "
/u 5tiu care vine sau a!+ectival#: .escio ?ui &omo venit " /u 5tiu care om
vine.
Pronumele intero)ativ
De0iniieC Pronumele interogativ -re2int# informaia a5te-tat# ca
r#s-uns -rin substituirea numelui 3n -ro-o2iii interogative.
Atunci c1n! a-are singur el are valoare -ronominal#: Kuis venitZ "
.ine a venit7 .1n! 3nsoe5te un nume are valoare a!+ectival#: Kuis &omo estZ
.e fel !e om este7
Fle>iunea pronumelui intero)ativ
Pronumele interogativ are a-roa-e aceea5i fleiune cu -ronumele
relativ4 mai -uin la ca2ul nominativ singular4 un!e are alte forme -entru cele
trei genuri 5i im-licit 5i la ca2ul acu2ativ singular4 genul neutru.
'in)ular Plural
-ine, ce
*: F: 3: *: F: 3:
3: <uis <uis <ui! <ui <uae <uae
G: cuius cuius cuius <uorum <uarum <uorum
D: cui cui cui <uibus <uibus <uibus
(c: <uem <uam <ui! <uos <uas <uae
(#l: <uo <ua <uo <uibus <uibus <uibus
'aloarea unor -ronume interogative o au 5i unele com-use ale lui ?uis
5i ?ui: ?uisnam, ?uaenam, ?uidnam Acine4 ceB4 ?uinam, ?uaenam, ?uodnam
Acare4 ceB4 ec?uis, ec?ua, ec?uid Acine oare7B4 ec?ui, ec?ua, ec?uid Acare oare7B
Pronumele nede0init
De0iniieC Pronumele ne!efinit 3nlocuie5te nume !e fiine sau !e lucruri
f#r# a le -reci2a sau oferi o !eterminare eact#. Acestea au valoare
-ronominal# !ac# sunt folosite singure sau valoare a!+ectival# c1n! 3nsoesc un
nume.
lasi0icare
Pronumele ne!efinit -oate fi simplu i compus:
Pronumele ne!efinit simplu urmea2# !eclinarea -ronumelui relativ*
interogativ4 -recum ?uis, ?uae, ?uid " un oarecare4 5i are valoare -ronominal#4
res-ectiv ?uis, ?uae, ?uod Avaloare a!+ectival#B4 sau are acelea5i !esinene ca
a!+ectivele cu trei terminaii !in -rima clas# -recum: unus, -a, -um "unul
singur4 una singur#4 ullus, -a, -um " vreunul4 vreuna4 nullus, -a, -um " nici unul4
nici una4 nonnullus, -a, -um * vreunul4 vreuna4 uter, -a, -um* unul !in !oi4
neuter, -a, -um " nici unul !in !oi4 alter, -a, -um " cel#lalt !in !oi4 alius, -a,
-um " altul4 solus, -a, -um " singur4 totus, -a, -um " 3ntreg4 tot. Doar la genitiv
singular !esinena este .ius- iar la !ativ singular este .i -entru toate genurile.
'in)ular Plural
$n oarecare
*: F: 3: *: F: 3:
3: <uis <uae <ui! <ui <uae <uae
G: cuius cuius cuius <uorum <uarum <uorum
D: cui cui cui <uibus <uibus <uibus
(c: <uem <uam <ui! <uos <uas <uae
(#l: <uo <ua <uo <uibus <uibus <uibus
Pronumele ne!efinit com-us este format !e obicei !intr*un -ronume
relativ sau interogativ4 care se !eclin#4 5i o -articul# nefleibil#: ali?uis, ali?ua,
ali?uid, (ali?uod) " vreunul4 cineva4 AvreunB4 ?uidam, ?uaedam, ?uiddam,
(?uoddam) " un anumit4 un oarecare4 ?uispiam, ?uaepiam, ?uidpiam,
(?uodpiam) " cineva4 ?uis?ue, ?uae?ue, ?uid?ue(?uod?ue) " fiecare4 ?uivis,
?uaevis, ?uidvis (?uodvis) " oricare vrei4 ?uilibet, ?uaelibet, ?uidlibet
(?uodlibet) " oricare 3i -lace.
'in)ular Plural
3reunul, cineva
*: F: 3: *: F: 3:
3: ali<uis ali<ua ali<ui! ali<ui ali<uae ali<uae
G: alicuius alicuius alicuius ali<uorum ali<uarum ali<uorum
D: alicui alicui alicui ali<uibus ali<uibus ali<uibus
(c: ali<uem ali<uam ali<ui! ali<uos ali<uas ali<uae
(#l: ali<uo ali<ua ali<uo ali<uibus ali<uibus ali<uibus
6n limba latin# sunt !ou# -ronume cu sens negativ: nemo (nimeni) 5i
ni&il (nimic). Dintre acestea numai -rimul este fleibil 5i nu are !ec1t num#rul
singular.
'in)ular
3: nemo
G: nullius4 neminis
D: nemini
(c: neminem
(#l: nullo
5>erciii de autoevaluareC
6: ;ra!ucei 3n limba rom1n# 5i recunoa5tei formele -ronominale:
nobis, cui, eodem, illius, vos, mei, tuorum, nostri, vester, vestrum, ipsis,
earum, ?uorum, ?uibus, tibi, cuius, sui, mi, &unc, istud, eosdem, alicuius,
ali?uem, neminem, ?uosdam, ?uibus?ue.
$: ;ra!ucei 3n limba latin#:
!intre voi4 -e sine4 sie5i4 -e mine4 alor s#i4 alor noastre4 -e ale tale4 cu
ai s#i4 -entru al vostru4 -e ace5tia ai acelora4 aceluia5i 3nsu5i4 nim#nui !intre
ace5tia4 -e unul !intre voi4 -rin nici unul !e la ace5tia 3n5i5i4 !e la fiecare -entru
sine 3nsu5i nu -entru alii.
8: Cecunoa5tei formele -ronominale in!ic1n! categoriile gramaticale
ale acestora:
vestri, cuiusdam, ?ua, eorundem, mei, se, &uic, istam, ?uem.
9: ;ra!ucei 3n limba latin# sintagmele:
ale acelor co-ii ai t#i -entru voi 3n5iv#4 !e la acest 3nele-t cu acelea5i
3nv##turi ale voastre4 -rin acelea5i !ocumente ale acestor +uri5ti -entru voi4
co-ilului 3nsu5i !e la acei -#rini ai s#i4 !e la acest coman!ant 3nsu5i -entru
acelea5i tru-e ale sale4 -e acelea5i ca!ouri ale noastre !e la acei oas-ei ai
vo5tri.
7: Declinai la plural: ?uod, &aec, ipsum 5i la sin)ular: ali?uod,
eadem,
?uidam.
Q: ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
Eius exercitus in illo tumulo ?uo dixeram constituit praesidio
?uorundam sociorum. -onvenerunt istae feminae ?uarum labor &os pueros
nostrorum amicorum adiuvat. 6oc studio eius illa doctrina nostrorum
maiorum docta est. 6orum agricolarum ille singulus ?ui istas arbores ipsas
colit est impiger. Exponam vobis ex ?uibus generibus &ominum istae copiae
comparentur. $num genus est eorum ?ui magno in aere alieno maiores
possesiones &abent, ?uarum amore adducti dissolvi nullo modo possunt. 5e illo
ipso die clusum meis praesidiis desseruerunt tui socii aliarum terrarum. n illa
colonia munita meo iussu convenerunt ulli eorum ?uos nemo scit. 1edicus
?uem ille aeger tuus fuerat nullam rem scit. 6abebat secum easdem statuas
?uorum pulc&ritudine fama volat. llo e?uo ipso ?uo venisset vicerat ali?uos
inimicos tuos.
&: ;ra!ucei 3n limba rom1n# 5i i!entificai -ronumele folosite:
lle e?uus pulc&rior ?uam &ic est. 6aec mulier formosa sed ista stulta
est. 2ueri eorum &ominum multa gaudia parentibus suis offerunt. n nulla re
debes desperare. Kuem?ue virum suum officium bene actum delectat.
.esciebat utrum utri dona donare. .emo alterorum venit ad &oc spectaculum.
3ide &ominem ?uem mi&i ostendisti. 2arentes dona adportaverunt ?uae
cupiveram. Kuibus nostrum crederesZ Kuid novi acciditZ
R: ;ra!ucei 3n limba latin#:
;oate ale tale le -ori cu tine. .unoa5te*te -e tine 3nsui. Prietenii vo5tri
au venit la voi 5i vor cina cu noi. \ie 3i sunt cunoscute secretele 3nele-ciunii.
Pentru tine 3nvei toate nu -entru alii. ,alsul -rieten -e sine se iube5te 5i -e ale
sale. =uli !intre voi sunt foarte silitori 5i 3nva# leciile. ;ot!eauna vom fi
amintitori !e voi. =i s*a ar#tat 3n somn Africanus cu acea form# care 3mi era
mai cunoscut# !in -ortretul s#u !ec1t !e la acesta 3nsu5i. .elui mai silitor
!intre voi 3i voi !a aceast# !istincie a 3nsu5i acelui 3nele-t -e care l*a 0ot#r1t
consiliul.
S: ;ra!ucei 3n limba latin#:
/avele cu care vin sol!aii sunt foarte mari. .artea c#rui scriitor ai
citit*o7 Famenii -e care 3i ve2i sunt agricultori foarte -rice-ui. .asele 3n care
locuiesc st#-1nii sunt mari. Arborii ale c#ror fructe sunt cele mai bune sunt
cire5ii. Dau cartea cui vrea. Poetul a c#rui o-er# nu o cuno5ti se nume5te
'ergilius. .alul -e care 3l are coman!antul armatei este foarte iute. .aesar s*a
temut !e l#comia !u5manilor care era mare. 8a Del-0i este tem-lul lui A-ollo
3n care omul 35i cunoa5te !estinul. Aeneas avea cu sine statuile -e care le luase
!e la ;roia.
6%: ;ra!ucei e-igrama:
Lic vos non vobis nidificatis, aves,
Lic vos non vobis vellera fertis, oves,
Lic von non vobis mellificatis, apes,
Lic vos non vobis fertis aratra, boves.
(5ita 5ergilii)
66: ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
5u mecum iter facies. $nus vestrum rus ibit. Ego vobiscum verba
faciam. -onsul amicos suos domum accipiet et eis gratias aget. .ostri omnem
spem amiserant. 1ulti nostrum in acie perierunt. 3os, &omines senes, debetis
iuvenibus gentibus credere. 5imeo mei amici vitae* Li sua uxor moritur ille
flumen se iaciet. 6aec domus mea est, illa amici mei. 1ors reges ipsos aufert.
llo tempore, patres ipsi liberos suos docebant. stius turpe scelus semper
memoria tene. d ipsum ei ostendam. llis ipse consilium meum dicam. -erto
tempore anni, omnes in &unc locum convenient. llius temporis &omines ruri
vivebant.
6$: ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
Ltilpo p&ilosop&us, capta patria, amissis liberis, amissa coniuge, ex
incendio publico solus, sed beatus exierat. 4egi autem #emetrio, ?ui urbem vi
ceperat et eum interrogabat, respondit* MJmnia bona mea mecum suntN.
1irabilis vir, ?ui per arma et ruinas et mortem invictus mansitO 6abebat enim
secum vera bona* iustitiam, virtutem, prudentiam. -etera non propria putabat,
?uia abire possunt sicut venerunt. Eius exemplo rex videre potuit facilius esse
civitatem etiam potentem ?uam talem virum vincere.
(dup >eneca)
68: ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
Erant -apuae nonnulli domini ?ui servos in ludis gladiatoriis docebant
ut eos in muneribus ostenderent. Kuinto anno post L=llae mortem, septuaginta
?uattuor gladiatores, ?ui in &ac urbe istam artem discebant, certo die fugerunt.
lla fuga longum periculum taliae attulit. Ltatuerunt ut duo duces parvae
manui praeessent, Lpartacus et -rixus. 6ic 0allus erat. lle in 5&raciae
montibus natus, non tantum fortis erat, sed etiam ingenium fortuna sua
superius praestabat. #ixerunt eum, moribus suis viro 0raeco similiorem ?uam
barbaro, &umanum fuisse.
2ost?uam 4omani eum in bello ceperant, per somnium ingentem
draconem &aud procul a capite suo viderat. Eius autem coniux existimaverat
&oc esse signum magnarum futurarum victoriarum brevis?ue vitae. 6aec
femina cum eo in taliam pervenerat et simul fugerat. lli viro semper aderat et
spem certam ei ostendebat.
Lpartacus ipse ceteris gladiatoribus suaserat ut tantos labores
relin?uerent et pro sua libertate pugnarent, non pro alienorum civium
voluptate interirent. Ex ludo gladiatorio fugientes, satis armorum secum
ceperant, ut 3esuvium montem occupare possent. 1ox ista turpia arma
laetissimi mutaverunt, simul ac armorum bellicorum copiam vi ceperunt.
5um propin?uos agros et ipsa oppida premere ceperunt, omnia?ue eis
fuerunt praeda. Lummum metum liberis &ominibus intulerunt, sed cum
Lpartacus ipse similem opum partem sine ulla iniuria semper omnibus daret,
ingens servorum multitudo, dominis relictis, ad gladiatores convenit. 1ox
septem milia &ominum in 3esuvio fuerunt.
(dup :lutar&)
69: ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
-um dominus pigrum servum suum verberaret, &ic exclamavit* M-ur
me verberasZ Ego ni&il egistiON 5um ille* M2ropter id ipsum, in?uit, te verbero
?uia ni&il egisti. .asica, cum ad poetam Ennium veniret ei?ue ancilla diceret
&unc domi non esse, intellexit illam domini iussu &oc respondisse et istum domi
esse. .onnullius post diebus, cum ad .asicam veniret Ennius, et eum a ianua
?uaereret, exclamavit .asica se domi non esse. 5um Ennius* M.onne vocem
tuam noviZN .asica autem* M6omo es impudens. Ego, cum te ?uaererem,
ancillae tuae credidi. 5u vero mi&i non credis ipsiZN
( dup 9icero)
67: ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
-n. 2ompeius, ex e?uitum gente natus, clarissimus dux fuit, cui fortuna
saepe adfuit, sed se pessimum civem praestitit, nam ab adulescentia patriae
legibus obesse coepit. Eius pater ?ui consul fuerat, multos agros in 2iceno
veteribus militibus suis dederat, eorum?ue filii etiam tunc clientes 2ompeii
erant. ta tres legiones parare potuit, ?uas L=llae obtulit, ut adversus 1arii
copias bellum gereret. #edit ?uo?e illis militibus arma ?uae ferebant et ?uibus
pugnaturi erant. Kuis un?uam talibus opibus auxilium amicis suis tulitZ
(dup :lutar&)
6Q: ;ra!ucei 3n limba latin#:
Dou# femei 35i !uceau traiul 3n aceea5i cetate. 6ns# 3n aceea5i 2i 5i una 5i
cealalt# au !at na5tere unor fii. 6ns# !u-# c1teva 2ile unul !intre co-ii a murit.
=ama acestuia i*a r#-it celeilalte femei fiul -e tim-ul no-ii 5i l*a -us 3n loc -e
fiul ei mort. Atunci cealalt# mam# s*a !us la regele Solomon 5i i*a cerut
a+utorul. Cegele a vrut s# le 3ncerce -e cele !ou# femei 5i nu a s-us altceva
!ec1t: >Poruncesc ca sol!atul4 sub oc0ii acestor femei4 s# taie cor-ul co-ilului
3n !ou# -#ri? astfel 5i una 5i cealalt# va avea un co-il. ,emeia care a furat
co-ilul nu a res-ins sentina regelui4 !ar cealalt# tem1n!u*se -entru viaa fiului
ei a r#s-uns: >/u face acest lucru4 rege? -refer ca acea femeie s# aib# co-ilul cu
totul.@ Atunci regele i*a s-us: >;u e5ti a!ev#rata mam# 5i cealalt# 3i va 3na-oia
co-ilul.@
+oca#ularC
a#eo- ire- ii- itum Av.B
a -leca.
accido- Nre- si- sum
Av.B a se 3nt1m-la.
accipio- Nre- cepi-
ceptum Av.B a -rimi.
acies- ei AfB linie !e
b#taie4 t#i5.
actum- i AnB act4
!ova!#.
adductus- a- um
Aa!+.(B 3m-ins4 m1nat.
adporto- are- avi-
atum Av.B a a!uce.
adsum- esse- 0ui Av.B
a fi !e fa#.
ae)er- )ra- )rum
Aa!+.(B bolnav.
aes- aeris AnB aram#4
scut4 sol!#.
a00ero- 0ere- tuli-
latum Av.B a a!uce.
alienus- a- um Aa!+.(B
str#in.
amitto- Nre- misi-
missum Av.B a -ier!e.
ancilla- ae AfB slu+nic#.
a-is4 is AfB albin#.
appello- are- avi-
atum Av.B a numi4 a
c0ema.
aratrum i AnB -lug.
ar#or- is AfB arbore.
au0ero- 0erre- tuli-
latum Av.B a 3n!e-#rta.
avaritia- ae AfB
2g1rcenie.
avis- is AfB -as#re.
#eatus- a- um Aa!+.(B
fericit.
#os- #ovis AmB bou.
caput- tis AnB ca-4
c#-etenie.
carpo- Nre- carpsi-
carptum Av.B a t#ia.
ceno- are- avi- atum
Av.B a cina.
cliens- ntis AmB client4
-rote+at.
colo- Nre- ui- itum Av.B
a cultiva.
colonia- ae AfB
colonie.
comparo- are- avi-
atum Av.B a com-ara.
consilium- ii AnB
-lan4 sfat4 0ot#r1re.
constituo- Nre- ui-
itum Av.B a stabili.
corpus- oris AnB tru-.
credo- Nre- didi- tum
Av.B a cre!e.
cupio- Nre- ivi- tum
Av.B a !ori.
de#eo- Ire- ui- tum
Av.B a trebui.
decreto- are- avi-
atum Av.B a 0ot#r3.
delecto- are- avi-
atum Av.B a 3nc1nta.
desero- Nre- serui-
sertum Av.B a -#r#si4 a
negli+a.
despero- are- avi-
atum Av.B a*5i -ier!e
s-erana.
dico- Nre- >i- ctum
Av.B a s-une.
disco- Nre- didici-
discitum Av.Ba 3nv#a.
dissolvo- Nre- vi-
solutum Av.B a !esface4
a -l#ti4 a ac0ita.
doctrina- -ae AfB
3nv##tur#.
dono- are- avi- atum
Av.B a oferi4 a !a.
eo- ire- iviKii?- itum
Av.B a merge
e=uus- i AmB cal
e>emplum- i AnB
mo!el
e>eo- ire- ivi- itum Av.B
a ie5i
e>istimo- are- avi-
atum Av.B a socoti
e>pono- Nre- posui-
positum Av.B a 3nf#i5a
0alsus- a- um Aa!+.(B
fals
0ama- ae AfB 2von4
veste.
0amosus- a- um Aa!+.(B
vestit.
0lumen- inis AnB fluviu.
0ructus- us AmB fruct.
)audium- ii AnB
bucurie.
)ens- ntis AfB neam.
)enus- eris AnB
neam4 fel4 categorie.
)ladiator- is AmB
gla!iator.
)ratias a)o Nre- e)i-
actum Av.B a a!uce
mulumiri.
;a#ito- are- avi- atum
Av.B a locui.
;aud procul Aa!v.B
nu !e-arte.
;ospes- itis AmB
oas-ete.
iacio- Nre- ieci- iactum
Av.B a arunca.
ianua- ae AfB u5#.
ima)o- inis AfB-ortret.
impero- are- avi-
atum Av.B a -orunci.
impi)er- ra- rum
Aa!+.(B 0arnic.
impudens- ntis Aa!+.1B
neru5inat.
incendium- ii AnB
incen!iu.
in)enium- ii AnBtalent.
inimicus- a- um
Aa!+.(B !u5man.
intelli)o- Nre- e>i-
ctum Av.B a 3nelege.
intereo- ire- ii- itum
Av.B a !is-#rea4 a muri.
interro)o- are- avi-
atum Av.B a 3ntreba.
iter- itineris AnB !rum.
iurisconsultus- i AmB
+urisconsult.
iussus- us AmB
-orunc#.
iuvenis- e Aa!+.2B t1n#r.
la#or- is AmB efort.
laetus- a- um Aa!+.(B
bucuros.
le>- )is AfB lege.
li#er- ri AmB carte.
li#ertas- tis AfB
libertate.
ludus- i AmB +oc4
5coal#.
maiores- um AmB
str#mo5.
manus- us AfB ceat#4
m1n#.
melli0ico- are- avi-
atum Av.Ba face miere.
memor- oris Aa!+.1B
care 35i aminte5te.
miles- itis AmB sol!at.
mira#ilis- e Aa!+.2B
minunat.
morior- iri- tuus sum
Av.B a muri.
mos- moris AmB obicei4
regul#.
moveo- Ire- vi- tum
Av.B a mi5ca4 a muta.
munitus- a- um Aa!+.(B
3nt#rit.
munus- eris AnB
3n!atorire.
navis- is AfB corabie4
nav#.
nidi0ico- are- avi-
atum Av.B a cuib#ri.
nonne Ka!v.B oare nu.
nosco- Nre- novi-
notum Av.B a cunoa5te.
no>- ctis AfB noa-te.
o#sum- esse- 0ui Av.B a
se o-une.
occupo- are- avi-
atum Av.B a ocu-a.
oculus- i AmB oc0i.
o00ero- Nre- tuli- latum
Av.B a oferi.
o00icium- ii AnB
3n!atorire.
ops- is AfB -utere4
for#.
opus- -eris AnB
o-er#4 activitate.
ostendo- Nre- di- tum
Av.B a ar#ta.
ovis- is AfB oaie.
pars- tis AfB -arte.
pateo- Ire- ui Av.B a
!esc0i!e4 a fi evi!ent.
pereo- ire- ivi- itum
Av.B a -ier!e4 a -ieri.
paro- are- avi- atum
Av.B a -urta.
possessio- onis AfB
-ro-rietate4 st#-1nire.
prae0ero- 0erre- tuli-
latum Av.B a -refera.
praemium- ii AnB
recom-ens#.
praesidium- ii AnB
s-ri+in.
praesto- are- avi-
atum Av.B a sta 3n
frunte.
premo- Nre- pressi-
pressum Av.B a a-#sa.
propin=uus- a- um
Aa!+.(B ru!#4 a-ro-iat.
pulc;ritudo- inis AfB
frumusee.
=uaero- Nre- sivi- itum
Av.B a 3ntreba.
rapio- Nre- ui- ptum
Av.B a fura4 a r#-i.
relin=uo- Nre- ui-
ctum Av.B a l#sa.
respondeo- Ire- di-
sum Av.B a r#s-un!e.
rus- ruris KnB ar#.
sapiens- -ntis Aa!+.1B
3nele-t.
scelus- eris AnB
crim#4 neleguire.
scio- ire- ivi- itum Av.B
a cunoa5te4 a afla.
scriptor- is AmB
scriitor.
secretum- i AnB tain#.
semper Aa!v.B
3ntot!eauna.
sene>- is Aa!+.1B
b#tr#n.
sicut Acon+.B !u-# cum.
si)num- i AnB
semnal4 steag.
sin)ulus- a- um Aa!+.(B
fiecare 3n -arte4 singur.
socius- ii AmB aliat.
somnium- ii AnB
vis4 somn.
sors- tis AfB !estin.
species- ei AfB form#4
as-ect.
spectaculum- i AnB
s-ectacol.
studium- ii AnB 2el4
efort.
stultus- a- um Aa!+.(B
-rost4 neg0iob.
suadeo- Ire- suasi-
suasum Av.Ba sf#tui
tento- are- avi- atum
Av.B a 3ncerca
tumulus- i AmB
movil#.
turpis-e Aa!+.2B
ru5inos.
u>or- is AfB soie.
vellero- are- vi- atum
Av.B a face l1n#.
venio- ire- i- tum Av.B a
veni4 a a+unge.
ver#ero- are- avi-
atum Av.B a bate4 a
lovi.
ver#um- i AnB cuv1nt.
verus- a - um Aa!+.(B
a!ev#rat.
vetus- -eris Aa!+.1B
vec0i.
vinco- Nre- vici-
victum Av.B a 3nvinge.
virtus- tutis AfBvirtute.
+is Asg.ac.vim4 abl.vi?
n.ac.v.-l.vires4
g.-l.viriumBfor#4 t#rie.
vito- are- avi- atum
Av.B a evita4 a se feri !e.
volo- are- avi- atum
Av.B a 2bura.
voluptas- tis AfB
-l#cere4 volu-tate.
vo4 cis AfB voce.
*odulul ,
'n acest modul vei nva despre*
* definiia numeralului
* clasificarea numeralului
* flexiunea numeralului
3umeralul
De0iniieC /umeralul este -artea !e vorbire fleibil# care e-rim# un
num#r abstract4 o !eterminare numeric# a obiectelor sau or!inea obiectelor -rin
num#rare.
lasi0icare
/umeralele se 3m-art 3n -atru mari gru-e: numeralul car!inal4
numeralul or!inal4 numeralul !istributiv 5i numeralul a!verbial. Acestora li se
a!aug# numeralele multi-licative4 numeralele -ro-orionale4 numeralele
fracionare 5i numeralele ne0ot#r1te4 care sunt 3ns# mai -uin folosite.
3umeralul cardinal
/umeralul car!inal e-rim# un num#r 3ntreg abstract sau un num#r
!eterminat !e obiecte. Acesta st# la ba2a tuturor numeralelor 0ot#r1te.
6ntrebarea la care r#s-un!e este ?uotZ " c1t 7
% unus4 una4 unum
%% !uo4 !uae4 !uo
%%% tres4 tres4 tria
%' <uattuor
' <uin<ue
'% se
'%% se-tem
'%%% octo
%9 novem
9 !ecem
9% un!ecim
9%% !uo!ecim
9%%% tre!ecim
9%' <uattuor!ecim
9' <uin!ecim
9'% se!ecim
9'%% se-tem!ecim
9'%%% !uo!eviginti
9%9 un!eviginti
99 viginti
99% unus et viginti sau viginti
unus
99%% !uo et viginti sau viginti !uo
999 triginta
98 <ua!raginta
8 <uin<uaginta
89 seaginta
899 se-tuaginta
8999 octoginta
9. nonaginta
. centum
.. !ucenti4 *ae4 *a
... trecenti4 *ae4 *a
.... <ua!ringenti4 *ae4 *a .DB
D <uingenti4 *ae4 *a
D. secenti4 *ae4 *a
D.. se-tingenti4 *ae4 *a
D... octingenti4 *ae4 *a
D.... nongenti4 *ae4 *a
% A=B mille
%% !uo milia
% <uin<ue milia
% !ecem milia
% <uin<uaginta milia
% centum milia
% !ecies centena
milia
/umeralele care e-rim# 2eci 5i sunt 3nsoite !e numerele $4 9 !e la 1$
-1n# la 99 se e-rim# -rin sc#!ere4 lu1n! unu res-ectiv !oi !in num#rul 3ntreg
urm#tor: viginti " !ou#2eci4 undeviginti " nou#s-re2ece4 duodeviginti "
o-ts-re2ece.
Pentru e-rimarea -rin cifre a num#rului &00 se folosea 5i semnul % .
Acesta a !evenit ba2a not#rii cu cifre a multi-lilor s#i 5i orice a!#ugat la el
3nsemna 3nmulirea lui cu 2ece: % * cinci mii4 % * cinci2eci !e mii. 8a
aceste not#ri4 !ac# se -un 5i 3n -artea st1ng# a barei at1tea semne c1te se afl#
3n !rea-ta ei4 num#rul se !ublea2#: % * o mie4 % * 2ece mii.
6nca!rarea numeralelor cu le multi-lic# cu 2ece mii4 iar a5e2area unei bare
ori2ontale !easu-ra num#rului 3l multi-lic# cu o mie 999'%%% " trei2eci 5i o-t
!e mii.
Fle>iunea numeralului
/umeralul car!inal este fleibil !e la unu la trei. /umeralul o sut# este
nefleibil4 !ar numeralele care e-rim# sute se !eclin# !u-# !eclinarea % la
feminin 5i !u-# !eclinarea a %%*a la masculin 5i neutru.
*asculin Feminin 3eutru
3: unus una unum
G: unius unius unius
D: uni uni uni
(c: unum unam unum
(#l: uno una uno
Atunci c1n! numeralul unus, una, unum are -lural el !evine -ronume
sau a!+ectiv ne0ot#r1t.
*asculin Feminin 3eutru
3: !uo !uae !uo
G: !uorum !uarum !uorum
D: !uobus !uabus !uobus
(c: !uos !uas !uo
(#l:!uobus !uabus !uobus
/umeralul duo -oate avea la genitiv -lural 5i forma contras# duum. 8a
fel ca acesta se !eclin# ambo, ambae, ambo " am1n!oi.
*asc: Fem 3eutru
3: tres tria
G: trium trium
D: tribus tribus
(c: tres tria
(#l: tribus tribus
Fle>iunea numeralului mille
/umeralul mille se !eclin# !oar la -lural 5i are genul neutru:
3:(c: milia
G: milium
D:(#l: milibus
3umeralul ordinal
/umeralul or!inal e-rim# or!inea4 locul -e care 3l ocu-# cineva 3ntr*
un 5ir. /umeralul or!inal este fleibil 5i se com-ort# asemenea unui a!+ectiv
!in -rima clas# cu trei terminaii. 6ntrebarea la care r#s-un!e este ?uotus 7" al
c1telea7
1 -rimus4 *a4 *um " 3nt1iul
2 secun!us4 *a4 *um
( tertius4 *a4 *um
) <uartus4 *a4 *um
& <uintus4 *a4 *um
6 setus4 *a4 *um
7 se-timus4 *a4 *um
$ octavus4 *a4 *um
9 nonus4 *a4 *um
10 !ecimus4 *a4 *um
11 un!ecimus4 *a4 *um
12 !uo!ecimus4 *a4 *um
1( tertius !ecimus4 *a "um
1) <uartus !ecimus4 *a4 *um
1& <uintus !ecimus4 *a "um
16 setus !ecimus4 *a4 *um
17 se-timus !ecimus4 *a4 *um
1$ !uo!evicesimus4 *a4 *um
19 un!evicesimus4 *a4 *um
20 vicesimus4 *a4 *um
21 -rimus et vicesimus sau
vicesimus -rimus4 *a4 *um
(0 tricesimus4 *a4 *um
)0 <ua!ragesimus4 *a4 *um
&0 <ui<uagesimus4 *a4 *um
60 seagesimus4 *a4 *um
70 se-tuagesimus4 *a4 *um
$0 octogesimus4 *a4 *um
90 nonagesimus4 *a4 *um
100 centesimus4 *a4 *um
200 !ucentesimus4 *a4 *um
(00 trecentisimus4 *a4 *um
)00 <ua!rigentesimus4 *a4 *um
&00 <uingentesimus4 *a4 *um
600 secentesimus4 *a4 *um
700 se-tingentesimus4 *a4 *um
$00 octingentesimus4 *a4 *um
900 nongentesimus4 *a4 *um
1000 millesimus4 *a4 *um
2000 bis millesimus4 *a4 *um
(000 ter millesimus4 *a4 *um
10000 !ecies millesimus4 *a4 *um
3umeralul distri#utiv
/umeralul !istributiv arat# c1te lucruri sau fiine se g#sesc 3n fiecare
gru-#4 c1n! un
num#r !e fiine sau !e lucruri este 3m-#rit 3n gru-e egale. /umeralul
!istributiv se afl# -rin 3ntrebarea ?uoteni7 " c1te c1i7 c1te c1te7 /umeralul
!istributiv are forma unui a!+ectiv cu trei terminaii !in -rima gru-# !e
a!+ective. ;oate numeralele !istributive au genitivul -lural 3n .um4 3n afar# !e
singuli, -ae, -a care are genitivul -lural .orum- -arum- -orum:
1 singuli4 *ae4 *a c1te
unul
2 bini4 *ae4 *a
( terni4 *ae4 *a
) <uaterni4 *ae4 *a
& <uini4 *ae4 *a
6 seni4 *ae4 *a
7 se-teni4 *ae4 *a
$ octoni4 *ae4 *a
9 noveni4 *ae4 *a
10 !eni4 *ae4 *a
11 un!eni4 *ae4 *a
12 !uo!eni4 *ae4 *a
1( terni !eni4 ae4 a
1) <uaterni !eni4 *ae4 a
1& <uini !eni4 *ae4 *a
20 viceni4 *ae4 *a
(0 triceni4 *ae4 *a
)0 <ua!rageni4 *ae4 *a
&0 <uin<uageni4 *ae4 a
60 seageni4 *ae4 *a
70 se-tuageni4 ae4 *a
$0 octogeni4 *ae4 *a
90 nonageni4 *ae4 *a
100 centeni4 *ae4 *a
/ini, -ae, -a este folosit a!esea 5i -entru i!eea !e -erec0e: bini canes "
o -erec0e !e c1ini.
3umeralele adver#iale
/umeralele a!verbiale arat# !e c1te ori se re-et# ceva Ao aciune4 un
num#rB. 6ntrebarea la care r#s-un! este ?uoties Z, ?uotiens Z " !e c1te
ori7
1 semel o !at# 1( ter!ecies
2 bis !e !ou# ori 1) <uater!ecies
( ter !e trei ori 1& <uin!ecies
) <uater 20 vicies
& <uin<uies (0 tricies
6 seies )0 <ua!ragies
7 se-ties &0 <uin<uagies
$ octies 60 seagies
9 novies 70 se-tuagies
10 !ecies $0 octogies
11 un!ecies 90 nonagies
12 !uo!ecies 100 centies
/umeralele a!verbiale au form# fi#. Ele se formea2# !in numeralul
car!inal la care se a!aug# sufiul "ies4 3n afara -rimelor -atru numerale
care au alte sufie.
3umeralele multiplicative
/umeralele multi-licative se formea2# cu a+utorul sufiului .ple>- -
plicis4 care arat# 3n c1te feluri se manifest# o aciune sau !e c1te ori este re-etat
un obiect: simplex " sim-lu4 duplex " 3n!oit4 triplex - 3ntreit4 ?ua?druplex "
3m-#trit. /umeralele multi-licative se !eclin# ca un a!+ectiv cu o singur#
terminaie !in a !oua gru-# !e a!+ective.
3umeralele proporionale
/umeralele -ro-orionale se formea2# cu a+utorul sufielor . plus- -pla-
-plum 5i arat# !e c1te ori un obiect este mai mare !ec1t altul: simplus, duplus,
triplus, ?uadruplus, ?uintuplus " !e cinci ori mai mare. /umeralele
-ro-orionale se !eclin# ca un a!+ectiv cu trei terminaii !in -rima gru-# !e
a!+ective.
3umeralele 0racionare
,raciile se e-rimau not1n! c1te -#ri re-re2enta num#rul !in numitor:
dimidia pars " +um#tate4 tertia pars " o treime4 decima pars " o 2ecime.
3umeralele ne;otrte
Aici se inclu! !e obicei a!+ectivele care e-rim# num#rul 3n mo!
ne!eterminat: multi " muli4 pauci " -uini4 omnes " toi4 ali?uot " c1iva4
nonnulli " unii.
5>erciii de autoevaluareC
6: Ce!ai 3n cifre arabe urm#toarele numerale: *D,,+- ,!!!-
D,"+!!- *"!,- **!!!- *",,,!,:
$: Ce!ai cores-on!entul numeric !in limbile romanice cunoscute
-entru numeralele !in limba latin#:
Fcto
/ovem
Duo
Juattuor
Se
Juin<ue
;res
Se-tem
Decem
Enus
8: Plas1n! unul sub altul numeralele latine cores-un21n! cifrelor: %4
'%%%4 94 3n or!inea -e care o -ermit iniialele vei obine un alt numeral. .are7
9: ;ra!ucei 5i !eclinai: un singur binef#c#tor4 o singur# meto!#4 !ou#
nave4 !ou# genuri4 trei 2ile4 trei tru-e.
7: .om-letai careul:
1 2 ( ) & 6 7 $ 9 10
1
2
(
)
&
6
7
$
9
10
1rizontal: 1. ne!re-t#i AG.-l.B 2. a meaAAc.sg.B * fericit# (. casus
belliA-resc.B ). a ie5i4 * teme*te &. -renume masc.A/.sg.B * !oi 6.a fi * negaie 7.
in!ic# o con!iie * cet#eanului $. st#-1nilor 9. !es-re * arat# o o-o2iie * )9
Acifre romaneB 10. ei ar -ier!e.
+ertical: 1. elan " nu refu2# 2. negaie " 11Acifre romaneB * acela5i (.
aruncai ). -e umbre " consoanele !e la a trimis &. va 5ti 6. acolo " urmea2# lui
primum 7. acestea -use invers* vocativ al -ronumelui -ersonal " cu for# $.
raiune AG.sg.B 9. c1n! " -re-o2iie cu Ac. sau Abl. 10 tu ai -refera " ea vrea.
Q: ;ra!ucei tetul 3n limba rom1n#:
0allia est omnis divisa in partes tres, ?uarum unam incolunt /elgae,
aliam A?uitani, tertiam ?ui ipsorum lingua -elatae, nostra 0alli appellantur.
6i omnes lingua, institutis, legibus inter se differunt. 0allos ab A?uitanis
0arumna flumen, a /elgis 1atrona et Le?uana dividit. 6orum omnium
fortissimi sunt /elgae.
(dup 9aesarB
&: ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
Auriga in circo 1aximo certabatur. nter ceteros aurigas, viginti
numero, unum tantum timebat, Arvinium nomine, ?uia is saepe in talibus ludis
victor fuerat. gitur, duobus diebus ante ludos, vatem adire voluit eum?ue
interrogavit* M3ictorne eroZN 3ates autem respondit* MArvinium te video
victurum esse.N %acile tamen ante tria milia civium ab Arvinio victus, ad
vatem mox rediit et centum sestertios datos ab eo petivit. s autem respondit*N
niuria ?uidem me repre&endis. -ur existimavisti te victorem foreZ .on enim
tibi dixi*NArvinium victurus es. 2ropter stultitiam tuam poenas dedisti.N
R: ;ra!ucei 3n limba latin#:
;iberius Sem-ronius Gracc0us4 tat#l celor !oi celebri tribuni ai -lebei4
trimis 3n S-ania4 a fost -rin inteligena 5i cura+ul s#u un eem-lu -entru toi
coman!anii. El a construit o sut# !e locuri fortificate 3ntr*un singur an. El 5i*a
instalat linia !e b#taie 3n faa unei tabere bine a-#rate. .oman!anii !u5manilor
i*au trimis trei ambasa!ori. Ace5tia 3i s-un c# au 3n fortificaia lor o cantitate
uria5# !e -rovi2ii 5i c# -ot sta ase!iai tim- !e 2ece ani f#r# nici o gri+#. Atunci
Gracc0us i*a r#s-uns c# el va cuceri cetatea 3n al uns-re2ecelea an.
S: ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
Eo duce, nobiles in tribunum brevem impetum fecerunt. $nus ex 5iberii
collegis eum primum vulneravit, deinde Lcipio .asica sua manu interficit.
1ille amici eius vi ?uo?ue perierunt, et nobiles eorum corpora nocte in
5iberim iecerunt. 2ost decem annos, -aius 0racc&us, fratris exemplo, simili
studio consilia eiusdem generis iniit. gitur tribunus plebis factus, sicut frater,
res mutare voluit. Lcimus eum adversus nobiles etiam acriorem et
ve&ementiorem 5iberio fuisse. 3olebat enim omnes agros dividere, novas
colonias non tantum in talia sed etiam in Africa aedificare, omni taliae
civitatem dare, magnam frumenti copiam plebi distribuere.
Lenatus eodem modo talibus consiliis obesse statuit. 2ost?uam enim
-.0racc&us Aventinum occupavit, L.Jpimius consul amicos suos ad arma
vocavit. -aius mox intellexit se victorem non fore, noluit tamen Jpimii milites
se interficere. ta?ue servo gladium suum dedit et ab eo mortem petiit. 1iles
autem ?ui aderat -aii caput consuli praebuit, et Jpimius ei pro capite idem
auri pondus dedit. 4omani etiam tradebant militem in caput plumbum fudisse,
ita enim id gravius erat et munus a milite acceptum maius fuit. -aii ac
multorum eius amicorum corpora nobiles in 5iberim iecerunt. Lenatus autem
iussit consules domum tribuni igne delere et eius bona vendere. 0racc&orum
tamen exempla num?uam e plebis memoria exierunt.
(dup :lutar&)
+oca#ularC
(#sum- esse- 0ui Av.B
a li-si4 a fi !e-arte.
(cer- acris- acre
Aa!+.(B acerb.
(cies- ei AfB linie
!e b#taie.
(deo- ire- ii- tum Av.B
a se a-ro-ia.
(edi0ico- are- avi-
atum Av.B a construi.
(nimus- i AmB cura+4
s-irit.
/ene0icus- a- um
Aa!+.(B binef#c#tor.
aedo- Nre- cecidi-
caesum Av.B a i2bi4 a
lovi4 a bate.
apio- Nre- cepi-
captum Av.B a cuceri.
astra- orum AnB
ab#r#.
erto- are- avi- atum
Av.B a se 3ntrece.
ircus- i AmB circ.
ivitatem !taliae
dare AdoB a oferi
cet#enie italic#.
Deleo- Ire- evi- tum
Av.B a !istruge.
Desideo- Ire- sedi Av.B
a 5e!ea -e loc.
Di00ero- 0erre- tuli-
latum Av.B a se
!eosebi.
Dispono- Nre- posui-
positum Av.B a !is-une.
Divido- Nre- di- sum
Av.B 3m-#ri.
5>emplum- i AnB
mo!el.
5>eo- ire- iviKii?- itum
Av.B a ie5i.
Facio- Nre- 0eci-
0actum Av.Ba face4 a
construi.
Fortis- e Aa!+.2B
-uternic.
Frumentum- i AnB
-rovi2ie4 recolt#.
Fundo- Nre- 0undi-
0ussum Av.Ba v#rsa4 a
3m-r#5tia.
Genus- eris AnB
categorie4 fel4 neam.
Gladius- ii AmB sabie.
!acio Nre- ieci- iactum
Av.B a arunca.
!)itur Ka!v.B a5a!ar.
!)nis- is AmB foc.
!mpetus- us AmB
atac4 n#val#.
!ncolo- Nre- ui- tum
Av.B a locui.
!neo- ire- ii- itum Av.B
a iniia.
!niuria- ae AfB
ne!re-tate.
!nstitutum- i AnB
obicei4 -lan.
!ntelle)entia- ae AfB
inteligen#.
!nter0icio- Nre- 0eci-
0ectum Av.B a uci!e.
!ta=ue Aa!v.B -rin
urmare.
!u#eo- Ire- iussi-
iussum Av.B a -orunci.
"e)atus- i AmBsol4
ambasa!or.
*et;oda- ae AfB
meto!#.
*itto- Nre- misi-
missum Av.B a trimite.
*o> Aa!v.B a-oi.
*unio- ire- ivi- itum
Av.B a 3nt#ri4 a fortifica.
*unitio- onis AfB
3nt#ritur#4 fortificaie.
*unus- eris AnB
!atorie.
*uto- are- avi- atum
a sc0imba.
3avis- is AfB corabie.
1ppu)no- are- avi-
atum Av.Ba ase!ia.
Peto- Nre- ivi- tum Av.B
a cere4 a ataca.
Ple#s- is AfB -lebe.
Plum#um- i AnB
-lumb.
Pondus-eris AnB
greutate.
Prae#eo- Ire- ui- itum
Av.B a -re2enta4 a !a.
Prae0ero- 0ere- tuli-
latum Av.Ba -refera.
<uia Acon+.B
fiin!c#.
Redeo- ire- ii- tum Av.B
a se 3ntoarce.
'ed Acon+.B !ar.
'estertius- ii AmB
sestert.
'tatuo- Nre- ui- tutum
Av.B a 0ot#r3.
'tudium- ii AnB
stu!iu4 2el.
2alis- e Aa!+.2B
asemenenea.
2antum Aa!v.B numai.
2imeo- Ire- ui Av.B
a se teme.
2rado- Nre- didi- tum
Av.B a tr#!a.
2ri#unus- i AmBtribun.
+ates- is AmB -rofet.
+e;emens- ntis Aa!+.1B
violent4 amarnic.
+endeo- Ire- didi- tum
Av.B a vin!e.
+oco- are- avi- atum
Av.B a c0ema.
+olo- velle- volui Av.B a
vrea.
+ulnero- are- avi-
atum Av.Ba r#ni.
*odulul ,!
'n acest modul vei nva despre*
* prepoziie
* con+uncie
* inter+ecie
!nstrumente )ramaticale
6n categoria instrumentelor gramaticale am inclus -re-o2iia4 con+uncia
5i inter+ecia4 !atorit# fa-tului c# acestea nu au fleiune. 6n -lus -re-o2iia are
rolul unui conector la nivelul -ro-o2iiei4 3n tim- ce con+uncia 3n!e-line5te
acela5i rol 5i la nivelul -ro-o2iiei 5i la nivelul fra2ei. %nter+ecia este -artea !e
vorbire cel mai -uin su-us# normelor4 !eoarece ea a-arine mai mult limbii
vorbite4 e-rim1n! o sen2aie4 un sentiment 5i nu !efinin!u*le a5a cum este
ca2ul substantivului.
Prepoziia
De0iniie: Pre-o2iia este -artea !e vorbire nefleibil# cu rol !e
instrument gramatical4 care e-rim# ra-orturi !e !eterminare 3ntre -#ri !e
-ro-o2iie4 leg1n! !e obicei atribute 5i com-lemente !e !eterminaii lor.
6n limba latin# -re-o2iiile se construiesc !e obicei cu !ou# ca2uri:
acu2ativul 5i ablativul. .1teva se construiesc 5i cu genitivul4 !ar 3n aceast#
situaie ele -ot -urta numele mai !egrab# !e -ost-o2iii Aergo, causa, tenus)4
!eoarece se ata5a2# nu 3naintea !eterminantului s-re a*l lega !e !eterminat4 ci
!u-# acesta: &onoris causa " -entru cinstire4 formidinis ergo " !e fric#4
labrorum tenus " -1n# la bu2e.
Prepoziii cu cazul acuzativ
Ante, apud, ad, adversum, circum, citra, cis, contra erga, extra, inter,
infra, intra, iuxta, ob, penes, pone, post, praeter, prope, propter, per, secundum,
supra, versus, ultra, trans.
'emni0icaiile prepoziiilor
(nte " 3nainte4 3n fa#4 3n -re2ena4 !e -referin#4 mai mult : ante portas
* 3naintea -orilor4 ante lucem " 3nainte !e ivirea 2orilor4 ante muros "3n faa
2i!urilor4 ante co&ortes " 3n -re2ena co0ortelor4 ?uem ante me diligo " -e care
3l iubesc mai mult !ec1t -e mine.
(pud " la4 l1ng#4 3n4 3n fa#4 3n -re2ena4 !u-# -#rerea4 !e4 !e c#tre4 fa#
!e4 3n -rivina4 !in vremea: cenare apud ali?uem " a cina la cineva4 adsum
apud te, genitor " iat#*m# 3n faa ta4 tat#4 satis clarus apud timentem " !estul !e
ilustru !u-# un fricos4 apud paucos ea ratio probata " aceast# -#rere a!mis# !e
-uini4 ius apud cives " !re-tate fa# !e cet#eni4 apud %abricios " !in vremea
lui ,abricius4 apud 1antineam " la =antinea4 apud parentes * l3ng# -#rini4
apud -aesarem " acas# la .aesar.
(d " la4 c#tre4 s-re4 -1n# la4 3m-otriva4 l1ng#4 cu relativ la: meridie
umbrae cadunt ad septentrionem " la amia2# umbra se 3ntin!e s-re nor!4 ad
mare contendit " se 3n!rea-t# s-re mare4 ad arma concurrunt " alearg# la arme4
ad noctem " -1n# noa-tea4 permanet frigus ad ossa " frigul -#trun!e -1n# la
oase4 pugnare ad &=dras " a lu-ta 3m-otriva 0i!relor4 ad $rbem esse " a fi
l1ng# Coma4 timidus ad mortem " fricos relativ la moarte4 ad duodecim &ostes
" -1n# la !ois-re2ece !u5mani4 ad libitum " !u-# -lac4 ad nullam rem utilis "
bun !e nimic.
(dversum Kadversus? " 3n fa#4 3ns-re4 !e*a lungul4 la4 ca r#s-uns la4 3n
com-araie cu4 fa# !e4 3m-otriv#: naves adversus urbem delatae " cor#bii
-urtate s-re ora54 adversus ea respondit " la aceasta r#s-unse4 adversum sitim
non eadem temperantia " nu la fel !e st#-1nit 3n -rivina setei4 adversus studia
acerrima " 3n com-araie cu stu!iile lor foarte serioase4 adversum inimicos "
3m-otriva !u5manilor4 adversum suos " fa# !e ai s#i4 adversum civitatem "
3m-otriva cet#ii.
ircum Kcirca? " -e l1ng#4 3m-re+ur4 !e +ur 3m-re+ur4 al#turi !e4
a-roimativ4 a-roa-e4 la s-re4 3n: circa 4omam " 3m-re+urul Comei4 circa
decem centuriones " a-roimativ 2ece centurioni4 circum fossam " 3n +urul
5anurilor4 concursare circum tabernas " a merge !in tavern# 3n tavern#4
capillus circum caput * -#r !at -este ca-.
is- citra " !incoace4 3naintea4 f#r#4 -este: citra flumen " !incoace !e
fluviu4 cis multos annos " -este muli ani4 citra Alpes " !incoace !e Al-i4 citra
?uam capias " 3nainte !e a m1nca4 sciunt tranare a?uam citra docentem " 5tiu
s# 3nvee f#r# a fi 3nv#at.
ontra " 3m-otriva4 3n faa: contra leges " 3m-otriva legilor4 contra
&ostes " 3m-otriva !u5manilor.
5r)a " c#tre4 ca: pietas erga #eam 1inervam " -ietate fa# !e Leia
=inerva.
5>tra* 3n afara4 cu ece-ia: extra templum " 3naintea tem-lului4 extra
tempus " 3n afara tim-ului4 extra periculum " 3n afara -rime+!iei4 extra modum
" -este m#sur#4 extra ducem, reli?ui crudeles " cu ece-ia con!uc#torului
celali erau cru2i.
!n0ra . sub4 !u-#4 ca: infra pontem " sub -o!4 infra libertos servi sunt "
mai +os !ec1t liberii sunt sclavii4 infra te " !u-# tine.
!nter* 3ntre4 -rintre4 3n tim-ul: inter fines sociorum " 3ntre teritoriile
aliailor4 inter cenam " 3n tim-ul cinei4 inter duo flumina " 3ntre !ou# fluvii4
inter se amare " a se iubi reci-roc.
!ntra . 3n#untru4 !incoace4 mai +os4 3n tim-ul: intra muros " 3n#untrul
3nt#riturilor4 intra septem menses " tim- !e 5a-te luni4 intra teli iactum * 3n
b#taia s#geilor4 intra famam esse " a fi f#r# glorie.
!u>ta . l1ng#4 -otrivit4 !eo-otriv#: iuxta castra " l1ng# tab#r#4 iuxta
praecepta Locratis " !u-# -rece-tele lui Socrate4 iuxta bonos et malos
interficere " a*i uci!e -e buni 5i -e r#i !eo-otriv#.
1# . 3nainte4 !in -ricina: ob metum " !e fric#4 ob eam rem " !in aceast#
cau2#.
Penes . 3n -uterea4 la4 la 3n!em1na: penes regem " 3n -uterea regelui4
penes praetorem " 3n -uterea -retorului4 .
Per " -rin4 -e4 3n mi+locul4 -rin interme!iul4 !atorit#4 !in cau2a4 3n
numele4 tim- !e* 2er Asiam peragravit " a mers -rin Asia4 per ludos " 3n
tim-ul +ocurilor4 per duas noctes " tim- !e !ou# no-i4 per ae?ua et ini?ua "
-rin toate mi+loacele4 per aetatem " !in -ricina v1rstei.
Post Kpone? " !u-#4 3na-oi: post mortem * !u-# moarte4 post terga " 3n
s-ate4 post tres dies " !u-# trei 2ile4 post &unc diem " !e acum 3nainte.
Praeter " -e l1ng#4 3n afar# !e4 3n faa: praeter modum " -este m#sur#4
praeter 6amilcarem " 3n afar# !e Hamilcar4 praeter oculos * 3n faa oc0ilor.
Prope . a-roa-e: prope civitatem " a-roa-e !e cetate4 prope solis
occasum " a-roa-e !e a-usul soarelui.
Propter " !in -ricina4 a-roa-e !e4 al#turi: propter invidiam " !in
-ricina invi!iei4 propter aram " l3ng# altar4 propter collem montis " al#turi !e
coama muntelui.
'ecundum * !u-#4 -otrivit cu4 !e*a lungul: secundum naturam vivere "
a tr#i 3n conformitate cu natura4 iter secundum ripam fluminis facere " a face
!rumul !e*a lungul malului a-ei.
'upra " !easu-ra4 -este: supra omnia " -este toate, supra deos fatum
est " !easu-ra 2eilor se afl# !estinul4 supra ?uattuor milia &ominum " -este
-atru mii !e oameni..
2rans - -este: trans flumen pontem fecit " a f#cut un -o! -este fluviu4
trans Alpes 6annibal iter fecit " Hanibal a f#cut !rumul -este Al-i.
Ultra " !incolo !e4 -este: ultra muros " !incolo !e 2i!uri4 ultra fidem "
-este cre!in#4 ultra modum " mai mult !ec1t trebuie.
+ersus " c#tre: versum Jceanum " c#tre ocean.
Prepoziii cu (#lativul
A (ab), abs?ue, clam, coram, cum, de, ex (e), prae, pro, sine, tenus.
'emni0icaia prepoziiilor
( Ka#? * Ateoretic4 se folose5te a 3naintea cuvintelor care 3nce- cu
consoan# 5i a# 3naintea cuvintelor care 3nce- cu vocal#4 f#r# 3ns# ca aceast#
regul# s# fie a-licat# cu consecven# 3n tetele clasiceB !in4 !e la4 !e l1ng#4 !e
!u-#4 !in tim-ul4 !in4 !in -artea4 !e c#tre4 !in cau2a4 !atorit#4 !intre: a matre
venio " vin !e la mama4 0allos ab A?uitanis 0arumna dividit " -e gali !e
acvitani 3i !es-arte Garumna4 a pueritia " !in co-il#rie4 5urnus ab Aricia "
;urnus !in Aricia4 a meo nomine " !u-# numele meu4 &aec a me facta "
acestea sunt f#cute !e mine4 0allia a paludibus invia " Galia inaccesibil# !in
cau2a mla5tinilor4 nonnulli ab novissimis " unii !intre cei !in urm#.
(#s=ue " f#r#4 cu ece-ia: &oc abs?ue te esset, &odie non viverem "
!ac# asta s*ar fi -etrecut f#r# tine4 ast#2i nu a5 mai fi fost 3n via#.
lam * -e ascuns4 f#r# 5tirea: clam patre " f#r# 5tirea tat#lui4 clam me
est " f#r# ca eu s# 5tiu.
oram * 3n faa4 3n -re2ena: coram populo " 3n faa -o-orului4 coram
senatu " 3n faa senatului.
um " cu 3m-reun#4 cu4 o !at# cu: cum eo mi&i sunt omnia " m# 3neleg
foarte bine cu el4 cum servili sc&ema " !eg0i2at 3n sclav4 cum decimo "
3n2ecit4 cum ortu solis " o !at# cu r#s#ritul soarelui4 cum bona venia " cu
3ng#!uina voastr#.
De . !e4 !in 4 !e la4 3n4 -e4 sub4 3n tim-ul4 !intre4 !es-re4 !in cau2a4
!u-#4 comform cu4 contra: de matris complexu abstra&ere " a se smulge !in
braele mamei4 2riami de gente " !in familia lui Priam4 parere de arbore * a se
na5te sub un -om4 proferre diem de die " a am3na !e la o 2i la alta4 de eodem
oleo " !in acela5i ulei4 &ominem de comitibus meis " -e un om !intre tovar#5ii
mei4 legati de pace " soli !e -ace4 creditur de odio " e cre2ut !in cau2a urii4 de
more " !u-# obicei4 #e 4epublica " !es-re Stat.
5 Ke>? " Ateoretic4 se scrie e 3naintea cuvintelor care 3nce- cu consoan#
5i e> 3naintea cuvintelor care 3nce- cu vocal#4 !ar -ractic nu se res-ect# aceast#
regul# 3n totalitate 3n tetele clasiceB !in4 !e la4 !e -e4 !u-#4 3n tim-ul4 !in
-artea4 !in cau2a4 conform cu4 !u-#: exire ex urbe " a ie5i !in ora54 picis e
gleba " bulg#ri !e smoal#4 ex eo tempore " 3nce-1n! !in acel moment4 ex
itinere " 3n tim-ul mar5ului4 ex vulnere aeger " bolnav !in cau2a r#nii4 ex
omnium sententia " !u-# -#rerea tuturor4 ex lege " conform legii.
Prae " 3n fa#4 3naintea4 !in cau2#4 3n com-araie: prae se armentum
agens " m1n1n! 3n faa sa turma4 prae gaudio, ubi sim nescio " !e bucurie4 nu
5tiu un!e sunt4 sed prae nobis, beatus " !ar 3n com-araie cu noi4 fericit.
Pro " 3n fa#4 3n4 la4 !e !easu-ra4 -entru4 3n locul4 ca4 3n ba2a: pro
collegio decemvirorum imperatum est " s*a 0ot#r1t 3n colegiul !ecemvirilor4
pro muris ostentant " arat# !e -e 2i!uri4 ego ibo pro te " voi merge eu 3n locul
t#u4 pro suffragio "3n ba2a votului.
'ine - f#r#: sine ulla delectatione " f#r# nici o -l#cere4 sine dubio " f#r#
3n!oial#.
2enus " -1n# la4 numai: -antabrico tenus bello " -1n# la r#2boiul cu
cantabrii4 vulneribus tenus " numai cu r#ni.
Prepoziii cu acuzativul i a#lativul
6n limba latin# eist# c1teva -re-o2iii care se -ot construi at1t cu
acu2ativul c1t 5i cu ablativul 3n funcie !e i!eea !e mi5care4 res-ectiv4 !e stare
care se e-rim#.
!n " cu acu2ativul: 3n4 -e4 l1ng#4 c#tre4 -1n# la4 fa# !e4 conform cu:
tolli in caelum " a fi 3n#lat la cer4 in lucem " -1n# la 2iu#4 potestas in ali?uem
" autoritate fa# !e cineva4 in sententiam meam " !u-#4 conform cu -#rerea
mea?
* cu ablativul: 3n4 la4 -e4 sub4 -rintre4 !u-#4 3n -rivina4 ca: manere in
villa " a r#m1ne la ar#4 in armis esse " a se afla sub arme4 in fuga se?ui " a
urma 3n fug#4 pietas in parentibus " -ietate fa# !e -#rini4 dare in munere " a
!a ca !ar.
'u# " cu acu2ativul: sub4 c#tre4 s-re4 la: exercitus sub iugum missus est
" armata a fost trecut# -e sub +ug4 sub montem succedere " a 3nainta c#tre
-oalele muntelui4 sub eas litteras " ime!iat !u-# acea scrisoare?
* cu ablativul: sub4 la4 cu: sub terra &abitare " a locui sub -#m1nt4
sub moenibus " la ba2a 2i!ului4 sub oculis domini " 3n faa oc0ilor st#-1nului4
sub #omitiano " 3n tim-ul lui Domitian.
'uper " cu acu2ativul: !easu-ra4 -este: alii super alios ruunt " ca! unii
-este alii4 super .umidiam " !incolo !e /umi!ia4 super cenam lo?uebantur "
vorbeau 3n tim-ul cinei?
* cu ablativul: -e4 !es-re4 -e l1ng#: ligna super foco " lemne -e
foc4 nocte super media " -e la mi+locul no-ii4 super &is " -e l1ng# acestea4 &ac
super re scribam " voi scrie !es-re aceasta.
'u#ter " cu acu2ativul: sub4 !e!esubt: subter togam " sub tog#4 subter
moenia " !e!esubtul 3nt#riturilor?
* cu ablativul: sub: subter litore " sub #rm4 subter densa
testitudine " sub o !eas# -lato5#.
onAuncia
De0iniieC .on+uncia este -artea !e vorbire nefleibil# care leag# 3n
fra2# !ou# -ro-o2iii4 " fie acestea coor!onate4 fie o subor!onat# !e regenta ei
. iar 3n -ro-o2iie cuvinte 3ntre care eist# ra-orturi !e coor!onare.
6n limba latin# con+unciile se 3m-art 3n con+uncii coor!onatoare 5i
con+uncii subor!onatoare.
onAunciile coordonatoare leag# 3ntre ele cuvinte sau -ro-o2iii !e
acela5i fel 5i -ot fi:
1. copulative a0irmative: *?ueAencliticB " 5i4 et " 5i4 ac, at?ue " 5i 3n
-lus: senatus populus?ue 4omanus " senatul 5i -o-orul roman4 terra mari?ue "
-e -#m1nt 5i -e a-#4 socius et amicus " aliat 5i -rieten4 parce ac duriter * cu
economie 5i c0iar cu as-rime4 et dormit et edit 5i m#n1nc# 5i !oarme?
ne)ative: nec " 5i nu4 nici m#car4 ne?ue " 5i nu4 Acele
!ou# con+uncii re-etate la intervale se tra!uc -rin nici...niciB4 et non " 5i nu: id
?uod utile videbatur, nec erat "
ceea ce -#rea util 5i nu era4 ne?ue starent, ne?ue exirent " nici nu st#teau4 nici
nu -lecau4 patior et non dico * su-ort 5i nu vorbesc.
2. disAunctiveC -veAencliticB "sau4 sive " sau4 aut " ori4 vel "fie: plus
minusve " mai mult sau mai -uin4 vivus mortuusve* viu sau mort4 epistulae
verae sive falsae " scrisori a!ev#rate sau false4 aut -aesar aut ni&il " sau .e2ar
ori nimic4 a se postulari aut exspectari ali?uid suspicantur " b#nuiesc c# li se
cere sau se a5tea-t# !e la ei ceva4 sive iracundia, sive dolore, sive metu
permotus " fiin! 3n!emnat fie !e m1nie4 fie !e !urere4 fie !e team#4 ?uid est
aliud mali damniveZ " ce alt r#u sau -agub# mai este7
(. adversative: autem, vero " 3ns#4 iar4 sed, verum " !ar4 ceterum " !e
altfel4 at " 3n sc0imb4 at?ui, immo, ?uin " ba c0iar: si illa vult, autem ille cupit
"!ac# aceea vrea4 acela 3ns# !ore5te4 mea mater rus contendit, ego vero 4omae
sto " mama mea se !uce la ar#4 eu unul 3ns# r#m1n la Coma4 vero dico, sed
ne?uic?uam " s-un a!ev#rul4 !ar 3n 2a!ar4 at?ui si ita placet " ei bine4 !ac# a5a
vrei.
). e>plicativeC nam, enim, etenim, nam?ue " c#ci4 ?uippe, nempe,
scilicet, videlicet *5i anume: 6ic pagus appellabatur 5igurinus,nam omnis
civitas in ?uattuor pagos divisa est " acest trib este numir ;igurinus? c#ci toat#
cetatea este 3m-#rit# 3n -atru triburi4 nam?ue illud ?uare negastiZ " 3ntr*
a!ev#r4 !e ce ai t#g#!uit7 Kuocirca dicendum est enim saepius oportet " !e
aceea4 c#ci trebuie s*o s-unem c1t mai !es4 se ca!e4 ?uippe ?uando mi&i ni&il
credis " c#ci4 !esigur4 nu m# cre2i.
&. conclusiveC ergo " !eci4 igitur " a5a!ar4 ita?ue " -rin urmare4
proinde " ca atare4 ?uamobrem, ?uapropter, ?uocirca " !e aceea: cogito, ergo
sum " cuget4 !eci eist4 gaudeamus igitur "a5a!ar s# ne bucur#m4 &oc est
&omini ?uamobrem vitam amat " iat# !e ce omul iube5te viaa.
onAuncii su#ordonatoare
.on+unciile subor!onatoare leag# o -ro-o2iie subor!onat# !e regenta
ei. Pentru c# acestea sunt str1ns legate !e -ro-o2iiile subor!onate -e care le
intro!uc4 vor fi stu!iate -e larg la sintaa fra2ei4 urm1n! ca acum s# oferim o
clasificare succint# a acestora4 necesar# unor cuno5tine !e 3nce-ut.
1.conAuncii completiveC ut, ?uin, ?uominus, ?uod, ne As#4 c#4 cas#4
s# nuB.
2.conAuncii de scopO ut, ne, ?uo, ?ua As#4 ca s#4 s# nu4 ca -rin aceasta
s#4 ca -e aceast# cale s#B.
(.conAuncii de consecuieC ut, ut non, ?uin A3nc1t4 3nc1t s# nuB.
).conAuncii de cauzC ?uod, ?uia, ?uoniam, ?uando, ?uando?uidem,
cum Afiin!c#4 !eoarece4 -entru c#4 !e vreme ceB.
&.conAuncii de condiieC si, sin, nisi, dummodo, dum A!ac#4 !ac#
!im-otriv#4 !ac# nu4 numai !ac#4 numai s#B
6.conAuncii de concesieC etsi, etiamsi, tametsi, ?uam?uam, ?uamvis,
ut, cum, licet A!e5i4 cu toate c#4 c0iar !ac#4 m#car c#B.
7.conAuncii de comparaieC ut, velut, tam?uam, ac, utsi, velutsi, ?uasi,
acsi A!u-# cum4 cum4 ca 5i cumB
$. conAuncii temporaleC ut, ubi, cum Ac1n!B4 ut primum, ubi primum,
cum primum A!e 3n!at# ceB4 dum, donec, ?uoad Ac1t# vremeB4 post?uam A!u-#
ceB4 ante?uam, prius?uam Amai 3nainte s#B4 ?uando, ?uando?uidem A!e vreme
ceB.
!nterAecia
De0iniieC Partea !e vorbire nefleibil# care e-rim# un sentiment4 o
stare sufleteasc# s-ontan# sau re!# 2gomote sau strig#te se nume5te inter+ecie.
a. interAecii de durereC oO, a&O, &euO, &eiO, e&eiO (o, a&, vai)* a&, te
miserumO " vai4 nefericitul !e tine4 o, me scelerumO " o4 tic#losul !e mine4
e&eu, fugacesPannia" vai cum trec anii re-e2i.
b. interAecii de #ucurieC evoe, evax AbravoaB: evoe suumO " bravo luia
c. inteAecii de indi)nare: pro&, proO Ao4 -entru numeleB: proO dii
mortales " o4 2ei nemuritori4 pro deum &ominum?ue fidemO "-e cre!ina mea 3n
2ei 5i oamenia
!. interAecii de mirareC o&, papae, &em Aei4 -oftim4 iat# c#B: &em, nos
mortales operibus immortalesO " iat#*ne -e noi muritorii ve5nici -rin o-erea
e. interAecii de ameninare i comptimireC vaeO AvaiB: vae victis "
vai !e cei 3nvin5ia4 vae mi&iO " vai !e minea
f. interAecii de scr#C apage, &ui A-iei4 -fui4 -leac#B: apage te a
nobisO " -leac# !e l1ng# noia
g. interAecii de FncuraAareC eia, age, macte A0ai4 ei bineB: age vero,
veniO " 0ai o !at# vinoa4 macte esto taedis, o, 6=menaee, tuisO " vino cu f#cliile
tale4 o4 Himeneua
0.interAecii de c;emareC &eus, e&o, &ercule, me&ercle, &ercle Aei4 2#uB
" me&ercle, tibi, semper gratias egi " 2#u4 tot!eauna i*am mulumit.
*odele de teste de evaluare
2est nr: 6 Kdeclinri?
! : ;ra!ucei 3n limba latin#:
Pentru -oei
ale st#-1nilor
cire5ulea
2ilei
-e magistrai
tailor
-e o ca-r#
!es-re ni5te -rieteni
-e crime
ale genunc0ilor
3n 2ilele
!in ora5e
!!: ;ra!ucei 3n limba rom1n# sintagmele:
-acumina montium &ieme tecta nive, 3ere nemore platanis deae
1inervae, -onsulis oratione populo patienti, Auxilio frumenti captivis
civitatum, Adventibus avium in nostris agris vere, 1agistri lectione
suis discipulis.
!!!: De la sintagmele: locuitor 0arnic4 -latan ro!itor4 rege trufa54
magistrat coru-t4 2i luminoas#4 re!ai ca2urile D.sg.4 '.-l.4 Ac.-l.4 '.sg.4
Ac.sg.4 G. -l.
!+: ;ra!ucei 3n limba rom1n# -ro-o2iiile:
5emplorum ostia auro tecta vesperorum autumnae ventis rapta sunt. E
fago alta puer tui amici &ortum cecidit.
2est nr: $ Kdeclinri?
!: %n!icai categoriile gramaticale ale substantivelor !e mai +os 5i
tra!ucei*le:
Adventus, segnities, remedia, civitatibus, scribam, timore, spem,
noctium, domine, deabus, diebus.
!!: ;ra!ucei sintagmele 3n limba latin#:
Prin cuv1ntul senatului -entru -o-orul 3nvins al galilor4 a unor 2ile
cal!e !e var# !in teritoriile 3n!e-#rtate4 !e la magistraii romanilor
-entru -lebea s#rac# a multor ora5e4 cu un scrib -rice-ut !in vec0ea
cetate a Egi-tului str#lucit.
!!!: Ce!ai ca2urile: (c:pl:- (#l:pl:- (#l:s):- D:s):- + s):- +:pl:- (c:s):-
G:pl: !e la cornu acutum, mulier clara, exercitus fortis, prunus alta,
bellum civile, avis volucris.
!+: ;ra!ucei 3n limba latin#:
De teama !u5manilor oamenii fug !in cet#i 3n cr1nguri ascunse. %e!ul o
ia 3n coarne -e soacra cea rea !re-t -e!ea-s#. .e2ar or!on# sol!ailor
s#i construirea unui -o! -este r1ul lat !in teritoriul 3nvecinat.
2est nr: 8 Kdeclinri?
!: ;ra!ucei substantivele !e mai +os la ca2urile la care sunt 5i a-oi
formai*le nominativul 5i genitivul singular:
4egum, lupum, exercituum, amice, cive, diei, doni, mulieri, scriba,
tempora.
!!: ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
Jmnium nostrorum sociorum amici populi 4omani 6aedui vocati sunt
suae famosae fidelitati. E anti?uis silvis incolae periti magna cerasa
cibo colebant. E vasta planitie -aesar suum exercitum summo monte
consedit. n suis illlustribus libris anti?ui poetae multa exempla dant.
!!!: ;ra!ucei 3n limba latin#:
Sol!aii romani -romit coman!antului o lu-t# 3nver5unat# cu !u5manii
Comei. .e2ar 3l trimite 3n 2iua urm#toare -e 8abienus4 lociitorul s#u4
cu ni5te legiuni a!use !in Dritania la morini.
!+: ;ra!ucei 3n limba latin# sintagmele:
Pentru magistraii -rice-ui ai cet#enilor s#raci !in forul roman? !in
2iua renumit# a lu-tei cr1ncene -entru cucerirea cet#ilor? -e c#rile
-rofesorilor -entru elevii silitori !in clas#? !in !umbrava !eas# -entru
altarele 2eiei At0ena.
2est nr: 9 KadAectiv?
!: ;ra!ucei sintagmele in!ic1n! ca2urile:
%ele nigerrima, lupe male, templa maxima, cani peiori, silvas fertiles,
oculis nigerrimis.
!!: ;ra!ucei -ro-o2iiile !e mai +os 5i a-oi sc0imbai a!+ectivele !in
tet la celelalte gra!e !e com-araie4 -#str1n! ca2ul menionat:
1ulier speciem pulc&ram &abet. 3er nobis plurimas flores adducit.
2arvum donum meus amicus mi&i dat. 4omani audaciorem exercitum
vincunt.
!!!: ;ra!ucei 3n limba latin#:
Sora mea este mai 3nalt# !ec1t sora ta. Dintre toate !isci-linele filo2ofia
este cea mai renumit#. 6l 5tiu -e ;raian mai vitea2 !ec1t -e Domiian.
Dau fratelui t#u4 mai silitor !ec1t Petrus4 un ca!ou frumos.
!+: Cecunoa5tei categoriile gramaticale 5i tra!ucei 3n limba rom1n#:
Leduliore, optimos, altissime, ferociori, facillimo, magnas, boni,
minimorum.
2est nr: 7 KadAectiv?
!: De la sintagmele exercitus fortis, feles nigra, tempus breve re!ai
ca2urile D:s):- +:pl:- (c:pl:- (c:s):- G:pl:- (#l:pl 5i a-oi -unei
a!+ectivele la celelalte gra!e !e com-araie la ca2urile menionate.
!!: ;ra!ucei sintagmele 3n limba latin#:
Pe un c1ine mai r#u4 ale celor mai bune -#!uri4 3ntr*un loc ml#5tinos4 !e
c#tre ni5te cai foarte iui4 -e ni5te vremuri mai rele4 unui co-il mai mic.
!!!: ;ra!ucei -ro-o2iiile 3n limba rom1n#:
3ita nostra brevior est ?uam mora ?uieti mundi. %ormica impigerrima
inter animalia est. 3ideo tuos filios pretiosiores meis gemmis. Ex
omnibus bellis pessimum civile bellum est.
!+: Declinai la sin)ular 5i plural sintagmele:
2oeta doctior, mulier sedulissima, res facilis.
2est nr: Q KadAectiv?
!: ;ra!ucei sintagmele in!ic1n! ca2urile: &omine ferociore, exercitus
fortes, dona &umillima, diei peiori, mulieres optimas, pugna terrestri.
!!: ;ra!ucei 3n limba latin#:
Pe -#m1ntul ro!itor4 mai ro!itor4 foarte ro!itor4 ale fericitelor tim-uri4
mai fericite4 foarte fericite4 -e ni5te ca!ouri mari4 mai mari4 foarte mari4
unor -rieteni !ragi4 mai !ragi4 foarte !ragi4 !e un lu- s#lbatic4 mai
s#lbatic4 foarte s#lbatic4 ale unor ste+ari 3nali4 mai 3nali4 foarte 3nali.
!!!: ,ormai com-arativul 5i su-erlativul a!+ectivelor: difficilis,
benedicus, malus, tener, impiger, celeber, sapiens la urm#toarele ca2uri:
D:s):- (#l:s):- G:pl:- (c:pl:
!+: ;ra!ucei 3n limba latin#:
Fmul lovit !e soart# este mai -rev#2#tor !ec1t b#rbatul -uternic 3n
lu-t#. Pe cele mai frumoase !intre ca!ouri 3m-#ratul le*a -#strat. .el
mai str#lucit !intre toi scriitorii romanilor este ;acitus.
+: ;ra!ucei -ro-o2iiile4 a-oi sc0imbai a!+ectivele !in enun la
celelalte gra!e !e com-araie4 -#str1n! acelea5i ca2uri:
6ieme dies breves sunt sed noctes longiores. -erasi multa cerasa dant
sed non maxima. 2ueros sedulos magistri doctissimi laudant. 2ulc&ra
&iems maiorem frigum nobis adducit.
2est nr:& Kpronume?
!: Cecunoa5tei formele -ronominale: vos, sui, tui, vestrorum, meis, se,
mi.
!!: Declinai la -lural: ?uae 5i &oc
!!!: ;ra!ucei 3n limba latin#: -e acelea5i ca!ouri !e la acei oas-ei ai
vo5tri4 !e la acest coman!ant 3nsu5i -entru acelea5i lu-te4 -rin acelea5i
!ocumente ale acestor +uri5ti4 co-ilului 3nsu5i !e la -#rinii aceluia.
!+: ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
Eius exercitum in illo tumulo ?uo ante dixeeram constituit praesidio
?uorundam sociorum. stae mulieres ?uarum labor &os pueros
nostrorum amicorum adiuvat convenerunt.
2est nr: R Kpronume?
!: .lasificai -ronumele !e mai +os 5i tra!ucei*le in!ic1n! 5i categoriile
lor gramaticale:
Earundem, ali?uem, ipsis, eadem, &oc, &unc, cui, ?uibusdam,
cuiusdam, meorum, tibi, se, vestrum.
!!: ;ra!ucei 3n limba latin#:
=e!icul la care fusese acel bolnav al t#u nu 5tie nici un lucru. Avea cu
sine statuile !es-re a c#ror frumusee a 2burat vestea.
!!!: ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
5e illo ipso die clusum meis praesidiis desseruerunt tui socii aliarum
terrarum. n illa colonia munita meo iussu convenerunt ulli eorum ?uos
nemo scit. 6oc studio illam doctrinam nostrorum maiorum ?uis?ue
debet scire.
!+: Declinai la sin)ular sintagmele:
6ic puer tuus, illa manus vestra.
2est nr: S Kpronume?
!: %!entificai ce -ronume nu a-arine clasei -ronumelui -osesiv: meum,
suus, sibi, te, tuorum, tu, vestri, vestrorum, nostris, nobis, illas, cuius.
!!: Declinai la sin)ular: ali?uid 5i la plural eadem.
!!!: ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
Exponam vobis ex ?uibus generibus &ominum istae copiae
comparentur. $num genus est eorum ?ui maiores possessiones &abent
?uarum amore adducti nullo modo dissolvi possunt.
(dup 9icero)
!+: ;ra!ucei 3n limba rom1n#:
Prin negli+ena ta 3i a!uci v#t#mare ie 3nsui 5i nu cuno5ti o-erele
ilu5trilor -oei romani care c1ntau fa-tele memorabile !in tim-uri
str#vec0i. Pe cei mai !e seam# str#mo5i ai no5tri4 -e numero5i alii care
au s-ri+init acest stat 3i voi a5e2a 3n r1n!ul 2eilor.
Dicionar minimal- latin - romn
(
(#do- Nre- a#didi-
a#ditum Av.B a
ascun!e.
(#eo- ire- ii- itum
Av.B a -leca.
(#sum- esse- 0ui Av.B
a li-si4 a fi !e-arte
(ccido- Nre- si- sum
Av.B a se 3nt1m-la.
(ccipio- Hre- cepi-
ceptum Av.B a -rimi4
a lua.
(ccuso- are- avi-
atum Av.B a acu2a.
(cer- acris- acre
Aa!+.(B acerb4
s-rinten.
(cies- ei Af.B linie !e
b#taie4 t#i54 ascuime.
(ctum- i An.B act4
!ova!#.
Aa!+.(B ascuit.
(dductus- a- um
Aa!+.(B 3m-ins4
m1nat.
(deo- ire- ii- tum
Av.B a se a-ro-ia.
(diun)o- Hre- >i-
tum Av.B a uni4 a
a!#uga.
(dporto- are- avi-
atum Av.B a a!uce.
(dsum- -esse- -0ui
Av.B a fi !e fa#.
(dventus- us Am.B
sosire.
(dversus A-re-.cu
Ac.B 3m-otriva.
(dvocatus- i Am.B
avocat.
(edes- is Af.B l#ca5.
(edi0ico- are- avi-
tum Av.B a cl#!i4 a
3n#la4 a construi.
(e)er- )ra- )rum
Aa!+.(B bolnav.
(e)@ptus- i Af.B
Egi-t.
(eneas- ae Am.B
Enea.
(es- aeris An.B
aram#4 scut4 sol!#.
(estas- tis Af.B
var#.
(00ero- 0ere- tuli-
latum Av.B a a!uce.
(0rica- ae Af.B
Africa.
()er- ri Am.B ogor.
()men- inis An.B
tru-# armat#.
()o- Nre- e)i- actum
Av.B a con!uce.
()ricola- ae Am.B
agricultor.
(io Av. nereg.Ba 2ice.
(lea- ae Af.B 2ar.
(lienus- a- um
Aa!+.(B str#in.
(lter- a- um Aa!+.(B
altul4 cel#lalt.
(ltus- a- um Aa!+.(B
a!1nc4 3nalt.
(lveus- i Am.B
albie.
(m#ulo- are- avi-
atum Av.B a se
-limba.
(mica- ae Af.B
-rieten#.
(micitia- ae Af.B
-rietenie.
(micus- i Am.
-rieten.
(mitto- Hre- si- sum
Av.B a trimite4 a
-ier!e.
(mo- are- avi- tum
Av.B a iubi.
(moenus- a- um
Aa!+.(B -l#cut.
(mp;ora- ae Af.B
amfor#.
(ncilla- ae Af.B
slu+nic#.
(nimus- i Am.B
s-irit4 cura+.
(nnus- i Am.B an.
(nte A-re-. cu Ac.B
3naintea.
(nti=uus- a- um
Aa!+.(B vec0i4
b#tr1n.
(nus- us Af.B b#tr1n#.
(per- ri Am.Bmistre.
(pis- is Af.B albin#.
(ppello- are- avi-
atum Av.B a numi4 a
c0ema.
(=ua- ae Af.B a-#.
(=uila- ae Af.Bacvil#.
(ra- ae Af.B altar.
(ratrum- i An.B-lug.
(r#or- is Af.B arbore.
(rcus- us Am.B arc.
(r)enteus- a- um
Aa!+.(B !e argint.
(rma- orum An.B
arme.
(ro- are- avi- tum
Av.B a ara.
(rs- tis Af.B art#.
(rtus- us Am.B
3nc0eietur#.
(scanius- ii Am.B
Ascaniu.
(scendo- Hre- nsi-
nsum Av.B a urca.
(sdru#al- is Am.B
Has!rubal.
(sinus- i Am.B m#gar.
(sper- a- um Aa!+.(B
as-ru a-rig.
(t;leta- ae Am.B
atlet.
(udacia- ae Af.B
3n!r#2neal#.
(uda>- cis Aa!+.1B
3n!r#2ne.
(u0ero- 0erre- tuli-
latum Av.B a
3n!e-#rta.
(u)eo- Ire- au>i-
auctum Av.B a s-ori.
(ula- ae Af.B sal#4
clas#.
(ureus- a- um
Aa!+.(B !e aur.
(urora- ae Af.B
!iminea#.
(utem Acon+.B 3ns#.
(u>ilium- ii An.B
s-ri+in4 a+utor.
(varitia- ae Af.B
2g1rcenie.
(vis- is Af.B -as#re.
(vus- i Am.B
bunic4 str#mo5.
/
/eatus- a- um
Aa!+.(B fericit.
/ellum- i An.B lu-t#4
r#2boi4 b#t#lie.
/ene Aa!v.B bine.
/ene0icus- a- um
Aa!+.(B binef#c#tor.
/onus- a- um Aa!+.(B
bun.
/os- #ovis Am.B bou.
/revis- -e Aa!+.2B
scurt.

acumen- nis An.B


v1rf.
adaver- is An.B
ca!avru.
aedes- -is Af.B
omor4 m#cel
aedo- Nre- cecidi-
caesum Av.B a i2bi4 a
lovi4 a bate.
aere A s.nefl.Bunul
!in cele 12 ora5e !in
liga etrusc#.
aerimonia- ae Af.B
-ietate.
alamitas- is Af.B
nenorocire4 !e2astru.
alcar- is An.B
-inten.
ampus- i Am.B
c1m-.
anis- is Am.B c1ine.
anities- ei Af.B
b#tr1nee4 -#r c#runt.
anto- are- avi-
atum Av.B a c1nta.
apillus- i Am.B
-#r4 -lete.
apio- Hre- cepi-
captum Av.B a
-rin!e4 a cuceri4 a
lua.
apra- ae Af.B
ca-r#.
aptivus- i Am.B
-ri2onier.
aput- tis An.B ca-4
east#4 c#-etenie.
armen- nis An.B
-oe2ie4 c1ntec4 vra+#.
arpo- Nre- carpsi4
carptum Av.B a t#ia.
art;a)inienses-
um Am.B -uni.
arus- -a- um
Aa!+.(B !rag.
astra- orum An.B
tab#r#.
.asus- us Am.B
c#!ere4 nenorocire.
aterva- ae Af.B
tru-#.
ausa- ae Af.Bcau2#.
ele#er- ris- re
Aa!+.(B renumit.
eler- is- e Aa!+.(B
iute4 ra-i!.
eno- are- avi- atum
Av.B a cina.
enturia- ae Af.B
centurie.
erasum- -i An.B
cirea5#.
erasus- i Af.B
cire5.
ertamen- nis An.B
3ntrecere.
erte Aa!v.B !esigur.
erto- are- avi-
atum Av.B a se
3ntrece.
eter- is- e Aa!+.(B
cel#lalt.
i#us- i Am.B
0ran#4 m1ncare.
icada- ae Af.Bgreier.
icatri>- cis Af.B
cicatrice.
in)o- Hre- cin>i-
ctum Av.B a
3ncon+ura4 a lega.
ircumeo- ire- ivi-
itum Av.B a
3ncon+ura.
ircus- i Am.B
circ.
ivilis- e Aa!+.2B
civil.
ivis- is Am.B
cet#ean.
ivitas- tis Af.B
cetate.
ivitatem !taliae
dare Kdo? a oferi
cet#enie italic#.
larus- a- um
Aa!+.(B str#lucit.
lementia- ae Af.B
clemen#.
liens- ntis Am.B
client4 -rote+at.
lipeus- i Am.B
scut.
o)nosco- Hre- novi-
notum Av.B a
cunoa5te.
ollis- -is Af.B colin#.
olloco- are- avi-
tum Av.B a a5e2a.
olo- Hre- colui-
cultum Av.B a
cultiva.
olonia- ae Af.B
colonie.
olum#a- ae Af.B
-orumbel.
olumna- ae Af.B
coloan#.
oma- ae Af.B
-lete.
ommitto- Hre- si-
sum Av.B a !a4 a se
lu-ta.
omparo- are- avi-
atum Av.B a com-ara.
oncordia- ae Af.B
3nelegere.
ondicio- onis Af.B
con!iie.
ondo- Hre- di- itum
Av.B a 3ntemeia.
onduco- Hre- >i-
ctum Av.B a con!uce4
a m1na.
oniurator- is Am.B
cons-irator.
oniu>- )is Am.f.B
so.
onsidero- are- avi-
atum Av.B a lua 3n
calcul.
onsilium- ii An.B
-lan4 sfat4 0ot#r1re.
onstituo- Hre- ui-
itum Av.B a 0ot#r34 a
constitui.
onsul- is Am.B
consul.
ontin)o- Hre- i-
tum Av.B a atinge.
onviva- ae Am.B
mesean.
opia- ae Af.B
bel5ug4 tru-#.
or- dis An.B
inim#.
ornu- us An.B
corn4 flanc.
orpus- oris An.B
tru-.
redo- Nre- didi-
tum Av.B a cre!e.
rudelis- -e Aa!+.2B
cru!.
ulter- ri Am.B cuit.
unctus- a- um
Aa!+.(B tot.
upiditas- tis Af.B
-oft#.
upio- Hre- ivi- tum
Av.B a !ori.
ura- ae Af.B
gri+#.
urro- Hre- si- sum
Av.B a alerga.
urrus- us Am.B
car.
ursus- us Am.B
alergare.
D
Dea- ae Af.B
2ei#.
De#eo- Ire- de#ui
Av.B a trebui.
Decreto- are- avi-
atum Av.B a 0ot#r3.
De0endo- Hre- si-
sum Av.B a a-#ra.
De0icio- Hre- 0eci-
0ectum Av.B a -#r#si4
a li-si.
Deinde Aa!v.B a-oi.
Delecto- are- avi-
atum Av.B a !electa4 a
3nc1nta.
Deleo- Ire- evi- tum
Av.B a !istruge.
Deletus- a- um
Aa!+.(B !istrus.
Densus- a- um
Aa!+.(B !es.
Depono- Nre- ui- tum
Av.B a !e-une.
Deradeo - Nre- i-
sum Av.B a ra!e.
Desero- Nre- serui-
sertum Av.B a -#r#si4
a negli+a.
Desideo- Ire- sedi
Av.B a 5e!ea -e loc.
Desi)no- are- avi-
tum Av.B a in!ica.
Desino- Hre- sii- tum
Av.B a 3nceta.
Despero- are- avi-
atum Av.B a -ier!e
n#!e+!ea.
Desum- esse- 0ui Av.B
a li-si.
Deus- i Am.B 2eu.
Dico- Nre- >i- ctum
Av.B a s-une.
Dies- -ei Am4fB 2i.
Di00ero- 0erre- tuli-
latum Av.B a se
!eosebi.
Di00icilis- -e Aa!+.2B
!ificil.
Di0usus- a- um
Aa!+.(B risi-it.
Dimico- are- avi-
atum Av.B a nimici.
Disciplina- ae Af.B
3nv##tur#.
Discipulus- i Am.B
elev.
Disco- Nre- didici-
discitum Av.B a
3nv#a.
Discordia- ae Af.B
ne3nelegere.
Discum#o- Hre- ui-
itum Av.B a sta culcat.
Dispono- Nre- posui-
positum Av.B a
!is-une.
Dissolvo- Nre- vi-
solutum Av.B a
!esface4 a -l#ti4 a
ac0ita.
Distri#uo- Nre- ui-
tum Av.B a 3m-#ri.
DiuAa!v.B mult tim-.
Dives- itis Aa!+.1B
bogat.
Divido- Nre- di- sum
Av.B 3m-#ri.
Divinus- a- um
Aa!+.(B !ivin.
Do- are- avi- atum
Av.B a !a.
Doctrina- ae Af.B
3nv##tur#.
Doctus- a- um
Aa!+.(B 3nv#at.
Domina- ae Af.B
st#-1n#.
Dominus- i AmB
st#-1n.
Dono- are- avi- tum
Av.B a !#rui a !a4 a
!#rui.
Donum- i An.B
ca!ou.
Dormio- ire- ivi-
tum Av.B a !ormi.
Duco- Hre- du>i-
ductum Av.B a !uce4
a con!uce4 a m1na
Ductus- a- um
Aa!+.(B !us.
Du>- cis Am.B
coman!ant.
5
5do- Hre- edi- esum
Av.B a m1nca.
5duco- Nre- >i- ctum
Av.B a e!uca.
500i)ies- ei Af.B c0i-.
5)re)ius- -a- -um
Aa!+.(B !istins4
remarcabil.
5lissa- ae Af.B Elisa.
5lo=uens- tis Aa!+.1B
elocvent.
5o- ire- ivi Kii?- itum
Av.B a merge.
5pistula- ae Af.B
scrisoare.
5pulae- arum Af.B
os-#.
5=ues- -itis Am.B
c#l#re.
5=uinus- a- um
Aa!+.(B !e cal.
5=uus- i Am.B cal.
5tiam Aa!v.B c0iar.
5>emplum- i An.B
mo!el.
5>eo- ire- iviKii?-
itum Av.B a ie5i.
5>erceo- Ire- ui-
tum Av.B a eercita4 a
3n!e-lini.
5>ercitus- us Am.B
armat#.
5>istimo- are- avi-
atum Av.B a socoti.
5>pello- Nre- pepuli-
pulsum Av.B a
alunga.
5>pono- Nre- posui-
positum Av.B a
3nf#i5a.
5>primo- Hre- presi-
pressum Av.B a
e-rima.
5>specto- are- avi-
atum Av.B a
a5te-ta.
5>tra;o- Nre- >i-
ctum Av.B a etrage.
5>tremus- a- um
Aa!+.(B 3n!e-#rtat.
F
Facilis- e Aa!+.2B
u5or.
Facio- Nre- 0eci-
0actum Av.B a face4 a
construi.
Falsus- a- um Aa!+.(B
fals.
Fama- ae Af.B
faim#4 2von4 veste.
Familia- ae Af.B
familie.
Famosus- a- um
Aa!+.(B vestit.
Fasti- orum AmB
2ile faste.
Fecundus- a- um
Aa!+.(B fertil.
Feles- is Af.B -isic#.
Feli>- cis Aa!+.1B
fericit.
Femina- ae Af.B
femeie.
Fero>- cis Aa!+.1B
cru!4 s#lbatic4 feroce.
Fertilis- e Aa!+.2B
fecun!4 m#nos.
Ficus- us Af.B
smoc0in.
Fides- ei Af.B
cre!in#.
Fiducia- ae Af.B
3ncre!ere.
Filius- ii Am.
fiu.
Finis- is
Am.Bteritoriu.
Fla)ellum- i An.B
bici.
Flamma- ae Af.B
flac#r#.
Flos- 0loris Af.B
floare.
Flumen- inis An.B
fluviu.
Fluvius- i Am.Bfluviu.
Focus- i Am.B
foc.
Forma- ae Af.B
form#.
Formica- ae Af.B
furnic#.
Fortis- e Aa!+.2B
-uternic.
Fortuna- ae Af.B
soart#.
Forum- i An.B for.
Fossa- ae Af.B 5an.
Frater- ris Am.B frate.
Fructus- us AmB
fruct.
Frumentum- i AnB
recolt#.
Frustra Aa!v.B
3n 2a!ar.
Fu)a- ae Af.B fug#.
Fu)io- ire- ivi- itum
Av.B a fugi4 a se feri.
Ful)ens- ntis Aa!+.1B
luminos.
Fundo- Nre- 0undi-
0ussum Av.B a v#rsa4 a
3m-r#5tia.
Fundus- i Am.B
teritoriu.
Fur- is Am.B 0o4
t1l0ar.
G
Galea- ae Af.B coif.
Gallina- ae Af.Bg#in#.
Gallus- i Am.B
coco5.
Gaudium- ii An.B
bucurie.
Gemellus- i Am.B
geam#n.
Gemma- ae Af.B
categorie4 fel4 neam.
Gero- Hre- )essi-
)estum Av.B a -urta4 a
!a .
Gestus- a- um
Aa!+.(B -urtat.
Geta- ae Am.B get.
Gi)no- Nre- ui- tum
Av.B a na5te.
Glacies- ei Af.B
g0ea#.
Gladiator- is Am.B
gla!iator.
Gladius- ii Am.Bsabie.
Gloria- ae Af.B glorie.
Gratias a)o Nre- e)i-
actum Av.B a a!uce
mulumiri.
Gravis- e Aa!+.2B
cr1ncen4 grav.
J
Ja#eo- Ire- ui- tum
Av.B a avea.
Ja#ito- are- avi-
atum Av.B a locui.
Jaedus- i Km.B ie!.
Jaud procul Aa!v.B
nu !e-arte.
Jedus- i Am.B ie!.
Jercules- is Am.B
Hercule fiul lui
%u-iter 5i al
Alcmenei.
Jic Aa!v.B 5i
A-ron.!em.B aici4
acesta.
Jiems- is Af.B iarn#.
Jispania- ae Af.B
S-ania.
Jomo- inis Am.B om.
Jonestus- a- um
Aa!+.(B cinstit.
Jora- ae Af.B or#.
Jorri#ilis- e Aa!+.2B
3nvolburat43ngro2itor.
Jortus- i Am.B
gr#!in#
Jospes- itis Am.B
oas-ete.
Jostis- is Am.B
!u5man
Jumanitas- tis Af.B
genero2itate.
Jumanus- a- um
Aa!+.(B uman4
generos.
Jumulis- e Aa!+.2B
umil.
!
!acio- Hre- ieci-
iactum Av.B a arunca.
!am Aa!v.B !e+a.
!aniculum- i An.B
colin# -e malul
;ibrului.
!anua- ae AfB u5#.
!#i Aa!v.B acolo.
!ctus- a- um Aa!+.(B
lovit4 i2bit
!doneus- -a- -um
Aa!+.(B-otrivit.
!)itur Acon+.B a5a!ar.
!)nis- is Am.B foc.
!llustris- e Aa!+.2B
ilustru4 renumit.
!ma)o- inis Af.B
-ortret.
!mpavidus- a- um
Aa!+.(B ne3nfricat.
!mperator- is Am.B
con!uc#tor4 3m-#rat.
!mperium- ii An.B
con!ucere.
!mpero- are- avi-
atum Av.B a -orunci.
!mpetus- us Am.B
elan4 atac4 n#val#.
!mpi)er- ra- rum
Aa!+.(B 0arnic.
!mpro#us- a- um
Aa!+.(B necinstit.
!mpudens- ntis
Aa!+.1Bneru5inat.
!mpudentia- ae Af.B
neru5inare.
!ncendium- ii An.B
incen!iu.
!ncendo- Nre- si-
sum Av.B a incen!ia.
!ncipio- Hre- cepi-
ceptum Av.B a
3nce-e.
!ncolo- Nre- ui- tum
Av.B a locui.
!neo- ire- ivi Kii?-
itum Av.B a iniia.
!n)enium- ii An.B
talent.
!n)ens- tis Aa!+.1B
uria54 nem#surat
!n;umanus- a- um
Aa!+.(B inuman.
!nicio- Nre- ieci-
ctum Av.B a arunca.
!nimicus- a- um
Aa!+.(B !u5man.
!niuria- ae Af.B
ne!re-tate.
!niustus- a- um
Aa!+.(B ne!re-t.
!nsidiae- arum Af.B
ca-can#.
!nstitutum- i An.B
obicei4 -lan.
!nstitutus- a- um
Aa!+.(B stabilit.
!nstrumentum- i
An.B unealt#.
!ntelle)entia- ae Af.B
inteligen#.
!ntelle)o- ere- >i-
tum Av.B a 3nelege.
!ntereo- ire- ii- itum
Av.B a !is-#rea4 a
muri.
!nter0icio- Hre- 0eci-
0ectum Av.B a uci!e.
!nterro)o- are- avi-
atum Av.B a 3ntreba.
!nvado- Nre- si- sum
Av.B a inva!a.
!nvenio- ire- i- tum
Av.B a !esco-eri.
!nvideo- Ire- i- sum
Av.B a -urta -ic#4 a
invi!ia.
!ra- ae Af.B m1nie.
!ta Aa!v.B astfel.
!talia- ae Af.B %talia.
!ta=ue Aa!v.B
-rin urmare.
!ter- itineris An.B
!rum.
!u#eo- Ire- iussi-
iussum Av.B a
-orunci.
!ucundus- a- um
Aa!+.(B -l#cut.
!udicium- ii An.B
+u!ecat#.
!uno- !unonis Af.B
regina 2eilor.
!upiter- !ovis Am.B
!ivinitatea su-rem#
roman#.
!urisconsultus- i
Am.B +urisconsult.
!ussus- us Am.B
-orunc#.
!ustitia- ae Af.B
!re-tate.
!ustus- a- um Aa!+.(B
!re-t.
!uvenis- e Aa!+.2B
t1n#r.
"
"a#or- is AmB
efort4 munc#.
"acus- us AmB lac.
"aetitia- ae Af.B
bucurie.
"aetus- a- um
Aa!+.(B bucuros
"ateo- Ire- ui Av.B
a ascun!e.
"audo- are- avi-
atum Av.B a l#u!a.
"aurus- i Af.B
!afin.
"avo- are- avi- atum
Av.B a s-#la.
"ectio- onis Af.B
lecie.
"e)atus- i Am.B sol4
ambasa!or4 lociitor.
"e)io- nis Af.B
legiune.
"e)o- Nre- i- tum Av.B
a culege4 a 3nv#a.
"evis- e Aa!+.2B u5or.
"e>- )is Af.B lege.
"i#er- ri Am.B carte.
"i#ero- are- avi-
atum Av.B a elibera.
"i#ertas- tis Af.B
libertate.
"i#ertus- i Am.B
libert.
"itterae- arum Af.B
literatur#.
"ocus- i Am.B loc.
"on)us- a- um
Ka!+.(B lung.
"orica- ae Af.B
-lato5#.
"udus- i An.B +oc4
5coal#.
"upus- i Am.B lu-.
*
*ac;ina- ae Af.B
uneltire.
*a)ister- ri Am.B
-rofesor4 3n!rum#tor.
*a)istratus- us Am.B
magistrat.
*a)nus- a- um
Aa!+.(B mare4 imens.
*aiores- um Am.B
str#mo5i.
*aledicus- a- um
Aa!+.(B b1rfitor.
*alus- a- um Aa!+.(B
r#u.
*amma- ae Af.B
mamel#.
*aneo- Ire- mansi-
mansum Av.B a
r#m1ne.
*anus- us Af.B m1n#4
ceat#.
*are- is An.B mare.
*ateries- ei Af.B
materie4 subiect.
*edicus- i Am.B
me!ic.
*elli0ico- are- avi-
atum Av.B a face
miere.
*emor- oris Aa!+.1B
care 35i aminte5te.
*emoria- ae Af.B
memorie4 amintire.
*endacium- ii An.B
minciun#.
*ensa- ae Af.B mas#.
*ercator- is Am.B
negustor.
*er>- cis Af.B marf#.
*et;oda- ae Af.B
meto!#.
*etus- us Am.B
team#.
*iles- tis AmB sol!at.
*ilitaris- e Aa!+.2B
!e militar.
*ina>- cis Aa!+.1B
amenin#tor.
*inerva- ae AfB 2eia
3nele-ciunii.
*ira#ilis- e Aa!+.2B
minunat.
*iser- a- um Aa!+.(B
s#rman4 nefericit.
*itto- Nre- misi-
missum Av.B a
trimite4 a 3ncre!ina.
*odestia- ae Af.B
mo!estie4 cum-#tare.
*odus- i Am.B
mo!4 fel.
*olestia- ae Af.B
su-#rare.
*ollis- e Aa!+.2B
moale4 bl1n!.
*oneo- Ire- ui- itum
Av.B a averti2a4 a
sf#tui.
*ons- tis Am.B
munte.
*ora- ae Af.B
3nt1r2iere.
*or#us- i Am.B
microb4 boal#.
*orior- iri- tuus
sum Av.B a muri.
*ors- tis Af.B
moarte.
*os- moris Am.B
obicei.
*oveo- Ire- movi-
motum Av.B a se
mi5ca4 a elimina4 a
muta.
*o> Aa!v.B a-oi.
*ulier- is Af.B
femeie.
*ultitudo- inis Af.B
mulime.
*ultus- a- um
Aa!+.(B mult.
*undus- i Am.B
lume.
*unio- ire- ivi- itum
Av.B a 3nt#ri4 a
fortifica.
*unitio- onis Af.B
3nt#ritur#4 fortificaie.
*unitus- a- um
Aa!+.(B 3nt#rit.
*unus- eris An.B
3n!atorire
*urus- i Am.B 2i!.
*uto- are- avi-
atum Av.B a
sc0imba.
3
3am Acon+.B c#ci.
3arro- are- avi-
atum Av.B a -ovesti4 a
relata.
3atalis- e Aa!+.2B
!e na5tere.
3ato- are- avi- tum
Av.B a 3nota.
3atura- ae Af.B
natur#.
3atus- a- um Aa!+.(B
n#scut.
3auta- ae Am.B
cor#bier.
3avis- is Af.B
corabie4 nav#.
3ec Acon+.B 5i nu
3emo- inis A-ron.
neg.B nimeni.
3emus- oris AnB
cr1ng4 !umbrav#.
3escio- ire- ivi- tum
Av.B a nu 5ti.
3idi0ico- are- avi-
atum Av.B a cuib#ri.
3i)er- ra- rum
Aa!+.(B negru.
3o#ilis- e Aa!+.2B
nobil4 renumit.
3octurnus- a- um
Aa!+.(B nocturn.
3omen- nis An.B
nume.
3on lon)e Aa!v.B
nu !e-arte.
3on tantum- sed
etiam nu numai4 ci
5i.
3onne Aa!v.B oare
nu.
3osco- Nre- novi-
notum Av.B a
cunoa5te.
3ota- ae Af.B not#.
3oto- are- avi- tum
Av.B a nota.
3otus- a- um Aa!+.(B
cunoscut.
3ovus- a- um Aa!+.(B
nou.
3o>- ctis Af.B noa-te.
3u#o- Nre- nupsi-
ptum Av.B a se
c#s#tori.
3udus- a- um Aa!+.(B
li-sit !e4 gol.
3uma- ae Am.B
/uma.
3umerus- i Am.B
num#r.
3um=uam Aa!v.B
nicio!at#.
3unc Aa!v.B acum.
3untio- are- avi-
tum Av.B a anuna.
3untium- ii An.B
veste.
3uptiae- arum Af.B
c#s#torie.
1
1#icio- Nre- ieci-
ctum Av.B a ie5i
3nainte4 a se o-une.
1#scurus- a- um
Aa!+.(B 3ntunecos.
1#sidio- nis Af.
atac4 ase!iu.
1#sum- esse- 0ui Av.B
a se 3m-otrivi4 a se
o-une.
1ccido- Hre- si- sum
Av.B a uci!e.
1cculte Aa!v.B
-e ascuns.
1ccupo- are- avi-
atum Av.B a ocu-a.
1culus- i Km.B oc0i.
100ero- Nre- tuli-
latum Av.B a oferi.
100icium- ii An.B
!atorie.
1lim Aa!v.B
o!inioar#.
1mmitto- Hre- misi-
missum Av.B a omite4
a trece cu ve!erea.
1mnis- e Aa!+.2B
tot4 toat#.
1pertus- a- um
Aa!+.(B aco-erit.
1ppidum- i An.B
cetate.
1ppu)no- are- avi-
atum Av.B a ase!ia.
1ppulentus- a- um
Aa!+.(Bbogat.
1ps- is Af.B
-utere4 for#.
1pus- eris An.B
o-er#4 activitate.
1ratio- nis Af.B
cuv1ntare4 vorbire.
1rnamentum- i An.B
-o!oab#.
1rtus- a- um Aa!+.(B
n#scut.
1stendo- Nre- di-
tum Av.B a ar#ta.
1stium- ii An.B
intrare4 u5#.
1vis- is Af.B oaie.
P
Pallia- ae Af.B
manta.
Pallustris- e Aa!+.2B
b#ltos4 ml#5tinos.
Paratus- a- um
Aa!+.(B -reg#tit.
Parens- tis Am.B
-#rinte.
Pario- Nre- ui- tum
Av.B a na5te.
Paro- are- avi- atum
Av.B a -reg#ti4 a -urta.
Pars- tis Af.B -arte.
Partus- us Am.B
na5tere.
Parvus- a- umAa!+.(B
mic.
Pateo- Ire- ui Av.B a
!esc0i!e4 a fi
evi!ent.
Paucus- a- um
Aa!+.(B -uin.
Pauper- is Aa!+.2B
s#rac.
Paupertas- tis Af.B
s#r#cie.
Pavidus- a- um
Aa!+.(B tem#tor.
Pectus- oris An.B
-ie-t.
Pecunia- ae Af.B
bani4 avere.
Pedester- ris- re
Aa!+.(B-e!estru.
Perdeo- Ire-
perdidi4 ditum Av.B a
-ier!e.
Pereo- ire- ivi- itum
Av.B a -ieri.
Per0idia- ae Af.B
-erfi!ie.
Periculum- i An.B
-rime+!ie.
Peritus- a- um
Aa!+.(B -rice-ut.
Pernicies- ei Af.B
-rime+!ie.
Pervenio- ire- i- tum
Av.B a a+unge.
Peto- Hre- ivi- itum
Av.B a cere4 a se
3n!re-ta4 a ataca.
Pi)er- ra- rum
Aa!+.(B lene5.
Piscis- is Am.B -e5te.
Pius- a- um Aa!+.(B
-ios.
Planities- ei Af.B
c1m-ie.
Platanus- i Af.B
-latan.
Plato- nis Am.B
filosof grec.
Plaustrum- i An.B
car4 c#ru#.
Ple#s- -is Af.B -lebe.
Plum#um- i An.B
-lumb.
Pluvia- ae Af.B -loaie.
Poculum- i An.B
-a0ar.
Pondus- eris An.B
greutate.
Pono- Hre- posui-
positum Av.B a
-une.
Populus- i Am.B
-o-or.
Porta- ae Kf.B -oart#.
Porticus- us Af.B
-ortic4 galerie.
Porto- are- avi- tum
Av.B a -urta.
Possessio- onis Af.B
-ro-rietate4
st#-1nire.
Possum- posse-
potui Av.B a -utea.
Posteri- orum Am.B
urma5i.
Post=uam Acon+.B
!u-# ce.
Prae#eo- Ire- ui-
itum Av.B a -re2enta4
a !a4 a oferi.
Praecipito- are- avi-
tum Av.B a se gr#bi.
Prae0ero- 0ere- tuli-
latum Av.B a -refera.
Praemium- ii An.B
recom-ens#.
Praesidium- ii An.B
a-#rare.
Praesto- are- avi-
atum Av.B a sta 3n
frunte.
Praesum- esse- 0ui
Av.B a fi 3n frunte.
Pratum- i An.B-a+i5te.
Premo- Hre- pressi-
pressum Av.B a
a-#sa4 a 3m-ov#ra4 a
reine.
Pretiosus- a- um
Aa!+.(B -reios.
Pretium- ii An.B
-re.
Princeps- is Aa!+.1B
-rinci-e.
Privatus- a- um
Aa!+.(B -articular.
Privo- are- avi-
atum Av.B a fi
-rivat.
Procella- ae Af.B
furtun#.
Procul Aa!v.B!e-arte.
Produco- Nre- >i-
ctum Av.B a -ro!uce.
Proelium- ii An.B
lu-t#.
Proletarius- ii Am.B
cet#ean s#rac.
Promitto- Hre- misi-
missum Av.B a
f#g#!ui.
Propin=uus- a- um
Aa!+.(B 3nvecinat4
a-ro-iat.
Propter A-re-. cu
Ac.B !in cau2a.
Prudens- ntis Aa!+.1B
-ru!ent4 -rev#2#tor.
Prudentia- ae Af.B
-ru!en#.
Puella- ae Af.B fat#.
Puer- i Am.B
co-il4 sclav.
Pueritia- ae Af.B
co-il#rie.
Pu)io- nis Am.B
-umnal.
Pu)na- ae Af.B lu-t#.
Pu)no- are- avi- tum
Av.B a lu-ta.
Pulc;er- ra- rum
Aa!+.(B frumos.
Pulc;ritudo- inis Af.B
frumusee.
Punio- ire- ivi- tum
Av.B a -e!e-si.
<
<uaero- Nre- sivi-
itum Av.B a 3ntreba.
<uaestor- is Am.B
cvestor.
<uam=uam Acon+.B
!e5i.
<uercus- us AfB
ste+ar.
<uia Acon+.B fiin!c#.
<uidam- =uaedam-
=uiddam A-ron.
ne0ot.B un oarecare
<uies- tis Af.B
r#ga24 o!i0n#.
<uod Acon+.B fiin!c#.
<uo=ue Aa!v.B c0iar.
R
Rana- ae Af.Bbroasc#.
Rapidus- a- um
Aa!+.(B ra-i!.
Rapio- Nre- rapui-
raptum Av.B a r#-i.
Ratio- onis Af.B
raiune4 socoteal#.
Rectus- a- um
Aa!+.(B !re-t.
Recupero- are- avi-
atum Av.B a
re!ob1n!i.
Recuso- are- avi-
atum Av.B a refu2a.
Reddo- Nre- didi-
tum Av.B a 3na-oia.
Redeo- ire- ii- tum
Av.B a reveni4 a se
re3ntoarce.
Reditus- us Am.B
3ntoarcere.
Re)ia- ae Af.B -alat.
Re)ina- ae Af.B
regin#.
Re)no- are- vi- tum
Av.B a con!uce.
Reli)io- nis Af.B
religie.
Relin=uo- Hre-
reli=ui- ctum Av.B a
l#sa4 a -#r#si.
Remedium- ii An.B
leac.
Repre;endo- Hre- di-
sum Av.B a refu2a.
Respondeo- Ire- i-
sum Av.B a r#s-un!e.
Respu#lica-
reipu#licae AfB stat
Reverto- Hre- ti- sum
Av.B a se 3ntoarce.
Re>- )is Am.B rege.
Rideo- Ire- i- sum
Av.B a r1!e4 a*5i bate
+oc.
Ridiculus- a- um
Aa!+.(B ri!icol.
Ripa- ae Af.B mal.
Roma- ae Af.B Coma.
Romanus- a- um
Aa!+.(B roman.
Rosa- ae Af.B
tran!afir.
Roseus- a- um
Aa!+.(B ro5u.
Rus- ruris An.B
ar#.
Rusticus- i Am.B
#ran.
'
'aevitia- ae Af.B
cru2ime.
'aevus- a- um
Aa!+.(B cru!4
s1ngeros.
'alus- tis Af.B
salvare.
'aluto- are- vi- tum
Av.B a saluta.
'apiens- ntis Aa!+.1B
3nele-t.
'apientia- ae Af.B
3nele-ciune.
'a>um- i An.B
-iatr#4 bolovan.
'celus- eris An.B
crim#4 nenorocire4
nelegiure.
'c;ola- ae Af.B
5coal#.
'cio- ire- ivi- itum
Av.B a cunoa5te4 a
afla.
'cipio- nis Am.B
3nving#tor al
.artaginei.
'cri#o- Hre- scripsi-
scriptum Av.B a scrie.
'criptor- is Am.B
scriitor.
'culptor- -is Am.B
scul-tor.
'ecretum- i An.B
tain#.
'ecundus- a- um
Aa!+.(B favorabil.
'ed Acon+.B !ar.
'edeo- Ire- i Av.B
a sta.
'edulus- a- um
Aa!+.(B silitor.
'e)nities- ei Af.B
tr1n!#vie.
'emper Aa!v.B
3ntot!eauna.
'empiternus- a- um
Aa!+.(B ve5nic.
'enator- is Am.B
senator.
'enatus- us Am.B
senat.
'eneca- ae Am.B
Seneca4 filosof stoic.
'enectus- tis Af.B
b#tr1nee.
'ene>- is Aa!+.1B
b#tr1n.
'ententia- ae Af.B
-#rere4 senten#.
'eptem Anum car!.B
5a-te.
'ervo- are- avi-
atum a servi4 a slu+i
'ervus- i Am.B sclav.
'estertius- ii Am.B
sestert.
'everitas- tis Af.B
severitate.
'e> Anum. car!.B
sase.
'iccus- a- um Aa!+.(B
uscat.
'icut Acon+.B !u-#
cum.
'i)num- i An.B
semnal4 steag.
'ilentium- ii An.B
t#cere.
'ilva- ae Af.B -#!ure.
'imilis- e Aa!+.2B
asemenea.
'in)ulus- a- um
Aa!+.(B fiecare 3n
-arte4 singur.
'ocius- ii An.B aliat.
'ocrates- is Am.B
Socrate4 filosof
atenian.
'omnium- ii An.B
vis4 somn.
'oror- is Af.B sor#.
'ors- tis Af.B !estin.
'pecies- ei Af.B
as-ect4 c0i-.
'pectaculum- i An.B
s-ectacol.
'pecus- us Am.B
-e5ter#.
'pes- ei Af.B s-eran#
'tatua- ae Af.B
statuie.
'tatuo- Nre- i- tum
Av.B a 0ot#r3.
'tatus- us Am.B
statur#.
'tella- ae Af.B stea.
'to- are- steti- atum
Av.B a sta.
'tudium- ii An.B
2el4 efort.
'tultitia- ae Af.B
-rostie.
'tultus- a- um
Aa!+.(B -rost4
neg0iob.
'uadeo- Ire- suasi-
suasum Av.B a
sf#tui
'um- esse- 0ui Av.B
a fi.
'ummus- a- um
Aa!+.(B cel mai !e
sus.
'uper#us- a- um
Aa!+.(B trufa54
m1n!ru.
'upero- are- avi-
atum Av.B a
su-ravieui.
'upersum- esse- 0ui
Av.B a su-ravieui.
'upplicium- ii An.B
tortur#.
2
2a#ula- ae Af.B mas#.
2acitus- a- um
Aa!+.(B t#cut.
2alantum- i An.B
talant.
2alis- e Aa!+.2B
asemenea.
2andem Aa!v.B 3n
sf1r5it.
2antum Aa!v.B
numai.
2arentum- i An.B
;arent.
2ectum- i An.B
aco-eri5.
2e)o- Hre- teti)i-
tum Av.B a aco-eri
2emplum- i An.B
tem-lu.
2empus- oris An.B
tim-.
2eneo- Ire- tenui-
tentum Av.B a ine.
2ener- a- um Aa!+.(B
t1n#r.
2ento- are- avi- tum
Av.B a 3ncerca.
2erra- ae Af.B
-#m1nt.
2errester- ris- e
Aa!+.(B terestru.
2error- is Af.B
teroare.
2imeo- Ire- ui Av.B
a se teme.
2imor- is Af.B
team#.
2ondeo- Nre-
totondi- tonsum Av.B
a tun!e.
2orvitas- tis Af.B
r#utate.
2raditus- a- um
Aa!+.(B tr#!at.
2ra;o- ere- >i- ctum
Av.B a trage.
2ranseo- ire- ivi-
itum Av.B a traversa4 a
trece.
2ransilio- ire- i- tum
Av.B a trece.
2rasporto- are- avi-
tum Av.B a
trans-orta.
2ri#unus- i Am.B
tribun.
2ri#us- us Am.B
trib.
2rimp;us- i Am.B
triumf.
2ristis- e Aa!+.2Btrist.
2roia- ae Af.B ;roia.
2umulus- i Am.B
movil#.
2unc Aa!v.B atunci.
2urpis- e Aa!+.2B
ru5inos.
2utus- a- um Aa!+.(B
sigur.
2@rannus- i Am.B
tiran.
U
U#i Acon+. 5i a!verbB
c1n!4 un!e.
Um#ra- ae A f.B
umbr#.
Unus=uis=ue-
una=uae=ue-
unum=uid=ueA-ron.
ne0ot.B fiecare.
Ur#s- is Af.B cetate4
ora5.
Ut primum Acon+.B
!e 3n!at# ce.
Utilis- e Aa!+.2B
util.
U>or- is Af.B soie.
+
'anus- a- um Aa!+.(B
2a!arnic.
+astatus- a- um
Aa!+.(B !evastat.
+ates- is Am.B
-rofet.
+e;emens- ntis
Aa!+.1B violent4
amarnic.
+e;o- Hre- ve>i-
vectum Av.B a
trans-orta.
+ellero- are- vi-
atum Av.B a face
l1n#.
+endeo- Ire- didi-
tum Av.B a vin!e.
+eneratio- onis Af.B
res-ect.
+enio- ire- veni-
ventum Av.B a veni.
+entus- i Am.B v1nt.
+er- is An.B
-rim#var#.
+er#ero- are- avi-
atum Av.B a bate4 a
lovi.
+er#um- i An.B
cuv1nt.
+ero Aa!v.B 3ns#.
+erus- a - um Aa!+.(B
a!ev#rat.
+esper- i Am.B
sear#.
+estalis is Af.B
vestal#.
+esti)ium- ii An.B
urm#4 r#m#5i#.
+etus- eris Aa!+.1B
vec0i.
+ia- ae Af.B !rum4
cale.
+icinus- a- um
Aa!+.(B vecin.
+ictoria- ae Af.B
victorie.
+ictus- a- um Aa!+.(B
3nvins.
+ideo- Ire- vidi-
visum Av.B a ve!ea.
+i)ilo- are- avi- tum
Av.B a veg0ea.
+i)intiAnum.B
!ou#2eci.
+inco- Nre- vici-
victum Av.B a
3nvinge.
+inum- i An.B vin.
+ir- i Am.B b#rbat.
+iridis- e Aa!+.2B
ver!e.
+irtus- tutis Af.B
virtute.
+is Asg.ac.vim4
abl.vi? n.ac.v.-l.vires4
g.-l.viriumB for#4
t#rie.
+isus- us Am.Bve!ere.
+ita- ae Af.B via# :
+itium- ii An.B viciu.
+ito- are- avi- atum
Av.B a evita4 a se feri
!e.
+ivo- Hre- vi>i- ctum
Av.B a tr#i.
+oco- are- avi- atum
Av.B a c0ema.
+olo- are- avi- atum
Av.B a 2bura.
+olo- velle- volui Av.B
a vrea.
+olumen- nis An.B
volum.
+oluptas- tis Af.B
-l#cere4 volu-tate
+oveo- Nre- i- tum
Av.B a f#g#!ui.
+o>- cis Af.B voce.
+ulneratus- a- um
Aa!+.(B r#nit.
+ulnero- are- avi-
atum Av.B a r#ni.
+ulturius- ii Am.B
vultur.
T
Tama- ae Af.B ora5
3n /umi!ia.
(#revieri
abl. ablativ
ac. acu2ativ
a!+. a!+ectiv
a!v. a!verb
con+. con+uncie
!at. !ativ
!em. -ronume
!emonstrativ
f. substantiv !e gen
feminin
genit. genitiv
inter+. inter+ecie
m. substantiv !e genul
masculin
n. substantiv !e genul
neutru
ne0ot. -ronume ne0ot#r1t
nom. nominativ
num. numeral
or!. or!inal
-os. -osesiv
-l. -lural
-re-. -re-o2iie
-ron. -ronume
refl. refleiv
relat. relativ
sg. singular
subst. substantiv
su-erl. su-erlativ
v. verb
voc. vocativ
/i#lio)ra0ie
Darbu /.%.4 'asilescu ;oma4 Gramatica lim#ii latine4 Ducure5ti4
E!.Gina4 19)7.
Du+or %.%.4 .0iriac ,r.4 Gramatica lim#ii latine 4 e!.a %%*a4 E!itura
]tiinific#4 Ducure5ti4 1971.
.oustei b.4Gaillar! b.4 8aliman b.P.4 =artin C.4 "atin 8- Sco!el41977.
Devoto G.4 'toria della lin)ua di Roma4 Dologna4 19)0.
Dobroiu E.4 urs de istoria lim#ii latine4 E!. Eniversit#ii4 Ducure5ti4
199).
,abre b.4 "atin 84 Dor!as4 1967.
,isc0er %.4 *or0olo)ia istoric a lim#ii latine4 ;ED4 Ducure5ti4 19$&.
Gason b.4 8ambert Al.4 !nvitation au "atin4 =agnar!4 199&.
=eillet A.4 5s=uisse dVune ;istoire de la lan)ue latine4 Paris4 19)$.
Palmer C.8.4 2;e "atin "an)ua)e4 8on!on4 196$.
P1rlog =.4 Gramatica lim#ii latine4Ducure5ti4 E.D.P.4 1966.
Slu5ansc0i D.4 'inta>a lim#ii latine K'inta>a propoziiei? vol:!-
Ducure5ti4 ;ED4 199).
(#revieri
abl. ablativ
ac. acu2ativ
a!+. a!+ectiv
a!v. a!verb
con+. con+uncie
!at. !ativ
!em. -ronume
!emonstrativ
f. substantiv !e gen
feminin
genit. genitiv
inter+. inter+ecie
m. substantiv !e genul
masculin
n. substantiv !e genul
neutru
ne0ot. -ronume ne0ot#r1t
nom. nominativ
num. numeral
or!. or!inal
-os. -osesiv
-l. -lural
-re-. -re-o2iie
-ron. -ronume
refl. refleiv
relat. relativ
sg. singular
subst. substantiv
su-erl. su-erlativ
v. verb
voc. vocativ