Sunteți pe pagina 1din 3

22.03.

2010
Masticatia este o activitate neuron-musculara complexa avand o componenta voluntara reflex-
conditionata si o importanta componenta automata.
Masticatia favorizeaza dezvoltarea tesutului osos mandibular, indepartarea placii dentare, tartrul,
stimuleaza fluxul salivar, iar la nivelul gingiilor determina cresterea fluxului sangvin.
Muschii masticatori: dupa rol, se impart in:
. Muschi principali: ridicatori !maseter cu fasciculul profund si superficial, pterigoidian intern,
temporal" coboratori !pantecele anterior al digastricului, milohioidianul, geniohiodianul si
pterigoidianul extern" diductori !realizeaza miscarile de lateralitate : pterigoidienii externi si temporal"
propulsori !pterigoidianul intern si extern, geniohioidieni" retropulsia !temporal, fascicolele mi#lociu si
posterior"$
. Muschii accesori: muschii limbii si orofaciali.
%rincipalele caracteristici ale muschilor masticatori: - contractia este tetanica!musculatura striata"
-ridicarea reflexa a mandibulei este o secusa !reflex monosinaptic"
-frecventa de stimulare pentru a obtine o contractie tetanica este de 110 stimuli&secunda
-forta mecanica care se dezvolta depinde de nr unitatilor motorii contractate
-unitatiile motorii sunt mari pt maseteri '(0 fibre musculare inervate de o singura terminatie nervoasa
iar pentru temporali )'0 fibre musculare
-timpul necesar pt atingere tensiunii maxime in contractie este de 10-13 milisecunde ar fi comparabil
cu muschii excrinseci ai globului ocular
-se efectueaza contractii izometrice de punere in contact cand arcadele dentare sunt in pozitie de
intercuspidare si contractii izotonice in timpul de plasarii mandibulei
-miscarile masticatorii se desfasoara ca cicluri masticatorii complexe
-traseul miscarilor masticatorii este ciclic. *re directie oblica preponderent verticala!inchiderea si
deschiderea gurii" dar apar si miscari de lateralitate. nregistrarea ciclurilor masticatorii poarta numele
de +anvelopa miscarii,.
-undele masticatorii au forma ovalara fiind formate din pante ascendente !coborarea mandibulei sau
lateralitate dreapta din varful deschiderii maxime a cavitatii bucale", pante descendente !ridicarea
mandibulei sau lateralitate stanga" si linii drepte sau oscilatorii !contact ocluzal".
*vem - faze ale unu process masticator:
.aza : pozitia de ocluzie este o linie dreapta
.aza : introducere alimentelor in cavitatea bucala unde ascendente
.aza : primele miscarii de zdrobire unde inegale oscilatorii
.aza /: miscarile de eficienta maxima, unde periodice cu frecventa constanta
.aza /: inceputul deglutitiei si contactul ocluzal este maxim.
0a persoanele edentate si cu protezare incorecta sau care au un plan de acluzie denivelat, miscarile
masticatorii sunt inegale, aritmice, fara o forma tipica.
0a persoanele cu dentitia normala cu stereotip dinamic masticator, cu frecventa ciclurilor rapide 32-3(
pe minut sa lente 11-1) pe minut, undele masticatorii sunt fusiforme, in picatura.
.ortele masticatorii variaza in functei de specia animala, consistenta alimentelor si tipul dintilor care
realizeaza ocluzia$ presiunea verticala este 10-30 2g forta pt incisivi si 30-)0 2g forta pt molari.
%resiunea ocluzala !ex in timpul masticatiei biscuitilor variaza intre (-10 2g forta" durata unui ciclu
masticator este in medei ce '00 milisec. iar durata contactelor dentare 111-1(0 milisec.
*mplitudinea miscarilor masticatorii este mai mare la ridicarea si coborarea mandibulei de 1'-(0 mm,
micarile de lateralitate au o amplitudine de (-3mm, miscarea de propulsie intre 2.---.3 si retropulsie
intre 1.---mm.
n cursul masticatiei se produc relatii dento-dentare la circa -04 din miscarile masticatorii, sub forma
de contacte usoare, directe si scurte, fiind prote#ate de structurile aparatului dento-maxilar de
transmiterea unor forte prea mari. 5ontactele dento-dentare in masticatie sunt mai reduse decat cele in
deglutitie.
Masticatia poate fi: cu miscari predominant verticale !tocarea alimentelor",cu miscari predominant
orizontale !frecarea alimentelor", sau de tip mixt cu miscari in ambele sensuri !stereotipuri dinamice
masticatorii care in functie de dinamica miscarilor sunt de tocare,frecare intermediara".%entru fiecare
tip corespunde o anumita morfologie a aparatului dento-maxilar.
Miscarile masticatorii se deosebesc de miscarile voluntare efectuate fara bol alimentar deoarece au
traseu si amplitudini diferite. n cazul masticatiei cu alimente moi, miscarile sunt continue, reduse ca
amplitudine, dar prezinta variatii individuale mari. n timpul masticatiei nu se produc contacte dento-
dentare totale decat la sfarsitul procesului masticator cand incepe deglutitia si se produce
intercuspidarea maxima, ocluzia adiacenta.
6eficienta masticatorie este procesul mecanic de faramitare a alimentelor care se supune anumitor
legi, dupa care particulele mari sunt faramitate mai repede decat cele mici, ceeace atesta ca actul
masticator este un proces selectiv. %entru realizarea unei performante masticatorii, rolul cel mai
important il are aria de contact ocluzal! suprafata care participa efectiv prin contact inter-dentar la
triturarea alimentelor". *ria suprafetei totale a dintilor posteriori variaza intre 210-300mm patrati.
7xista o colerare a deficientei masticatorii cu frecventa fortei masticatorii si cu fortele utilizate pentru
triturarea alimentelor.
n controlul fortei de masticatie sunt implicati 2 factori: forta muschilor masticatori si sensibilitatea
tesuturilor parodontale. n prezenta frecventei miscarilor muschilor s-a apreciat ca performanta
masticatorie este afectata in sens negativ de cresterea voita a frecventelor, si in sens pozitiv de
folosirea unor forte mai puternice pentru zdrobirea alimentelor.8n alt factor e gradul edentatiei si apar
variatii mari la oameni cu nr. dentic de dinti lipsa apartinand aceluiasi studiu. 9ezultate positive s-au
constatat la subiecti cu relief ocluzal cuspidat chiar in prezenta unui anumit grad de edentatie a zonei
laterale.
*naliza electro-miografica a activitatii masticatorii
n faza de inchidere primul muschi ridicator activat este temporalul, de partea masticatorie. Miscarea
de inchidere in prima faza atat temporalii cat si maseterii sunt incativi si s-a evidentiat activitate
electrica in muschii depresori. 7lectro-miograma arata o predominant a lucrului mecanic muscular de
partea masticatorie. n cursul miscarii de protuzie si deschidere activitatea predomina in muschiul
pterigoidian lateral si este negli#abila in muschiul temporal, fascicolul anterior. 0a deschiderea maxima
a cavitatatii bucale, activitatea inregistrata este mai mare la nivelul digastricului decat in pterigoidianul
lateral. n masticatia unilaterala, succesiunea in timp a activitatii muschilor si forta lor de contractie
este in functie de partea pe care se realizeaza masticatia. n faza de inchide a cliclului masticator
fascilulele anterioare si posterioare alte temporalului se activeaza initial cele de pe parte ipsilateral.
:emporalul ipsilateral se activeaza cu aprox 20-(0 msec inaintea celui lateral, forta de contractie este
aproximativ egala. n prima faza de inchidere a cavitatii bucale temporalul posterior ipsilateral
deplaseaza mandibula lateral si distal. ar alunecarea finala latero-mediala in pozitia de intercuspidare
este indeplinita de temporalul posterior cantralateral. Muschii maseteri si pterigoidieni mediali se
activeaza mai intai de partea contralaterala, muschii pterigoidieni sunt primii muschi activati cu 10-(
msec inaintea temporalului anterior. *ctivitatea lor dureaza cu 100 msec mai mult decat temporalii
anteriori.
9olul pterigoidienilor: in prima faza de inchidere a gurii este de a stabiliza si directiona mandibula
spre partea bolului alimentar iar in a doua parte muschii ipsilaterali au o miscare puternica de
penetrare si zdrobire a bolului alimentar. %etrigoidienii laterali sunt active de doua ori un cursul
ciclului masticator. *ctivarea primara in faza de deschidere si este puternica si distincata, activitatea
secundara variabila ca intensitate, este sincrona cu activitatea ridicatorilor. ntensitatea activitatii
primare este mai mare de partea ipsilaterala, pe cand cea a celei secundare de partea contralaterala.
*ctivitatea electrica a muschilor coboratori ai mandibului apare in faza de deschidere a ciclului
masticator: milohioidianul, digastricul, pterigoidianul lateral. *ctivitatea digastricului precede
activitatea primara a pterigoidianului lateral cu 30-100 msec. activitatea miohioidianului si
digastricului este mai mare de parte contra lateralului. %ozitia de rapaus a mandibulei se caracterizeaza
dpdv electric in fasciculul exterior al temporalului. %ozitia de rapaos mandibular prezinta o postura
mentinuta active de muschii ridicatori impotriva gravitatiei